Fundatia de Sprijin Comunitar (FSC) Bacau a fost declarata “ONG-ul anului” in educatie la “Gala Premiilor in Educatie”, eveniment organizat pe 3 noiembrie, in Bucuresti, de Fundatia “Dinu Patriciu”. Pe locul II s-a situat organizatia “Noi Orizonturi” din Bucuresti, iar pe locul II, FRCCF Cluj. FSC nu a fost singurul reprezentant al Bacaului premiat in cadrul galei: la categoria “bibliotecarul anului”, Lenuta Neacsu, de la Biblioteca “C. Sturdza”, a primit o mentiune speciala. Fundatia a fost premiata pentru intreaga activitate educativa derulata in zona Podu Turcului. “Pentru sute de copii din aceasta zona, viata de zi cu zi inseamna munca extenuanta, in conditii primitive, alaturi de parintii lor, arata Ionut Chirita, FSC. Sunt copii normali ca oricare altii, insa au nesansa de a se fi nascut intr-un catun izolat si uitat de lume. Pentru familiile lor, munca la câmp e mai importanta decât invatatura, iar cei mai multi vor abandona scoala dupa clasa a VIII-a si vor ingrosa rândurile persoanelor slab pregatite si necalificate. FSC a deschis patru centre educationale care cresc accesul copiilor la activitati educative placute si de calitate, bazate pe stimularea creativitatii, a exprimarii libere si dezvoltarea armonioasa a abilitatilor individuale.” Aici, copiii incep sa iubeasca studiul, sa-si doreasca sa invete, iar parintii, in fata rezultatelor, isi schimba mentalitatea. FSC a retinut atentia juriului prin rezultate: 500 de copii beneficiari ai “Cluburilor cu Lipici”, 70 de elevi din mediul rural cu burse pentru liceu, 5000 de exemplare ale brosurii „Ghidul tau de iesit in lume”, 800 de copii la “Scoala de Vara”, 4600 de copii care au primit informatii si materiale de igiena in cadrul “Caravanei sanatatii”, 500 de copii care au primit rechizite si uniforme in cadrul campaniei „Ajuta-i sa mearga la scoala”. Toate acestea s-au realizat gratie eforturilor a 20 de angajati si colaboratori ai FSC, 80 de voluntari români si britanici, a mii de ore de munca, sute de zile petrecute pe teren, weekend-uri lucrate integral si mii de kilometri parcursi, a sustinerii primite din partea CJ, a celor 10 primarii, a unor firme si a finantatorilor europeni, dintre care cei mai importanti au fost Ambasada Norvegiei si UE, prin programul PHARE.
Silvia Patrascanu
FSC Bacau este „ONG-ul anului”
„Valea puntilor”
Ludasul e unicat in regiune!
In comuna Balcani sunt 43 de punti, noua podete si sapte poduri. 24 dintre punti se afla in satul Ludas. “Eu cred ca e unicat”, sustine primarul Vasile Rata. Zona e brazdata de pâraie ca fata unui batrân de riduri, iar geografia comunei, subjugata de vai: Valea Ludasului, Valea Schitului, Valea Frumoasei.
Oamenii din Ludas sustin ca stramosii lor se aflau aici pe la 1700 si ca asa au apucat, sa treaca “peste apa” si la nasteri, si la inmormântari, si la nenorociri, si la sarbatori. La iesirea din curte trec putea, apoi “tot prin apa mergem”, drumul drept fiind muscat de pârâul serpuitor la fiecare 50 de metri. De altfel, toate satele din Balcani sunt brazdate de Tazlau si de afluentii lui. Comuna are nu mai putin de 59 de punti, podete si poduri. Necazul e ca primaria nu are bani sa le repare. “Am inceput lucrarile la sase punti pietonale, dar din 9 miliarde de lei vechi, cât era necesar, am primit doar 850 de milioane prin OG 7 si ne-am oprit, afirma Vasile Rata, primarul comunei Balcani. La toate cele sase, am construit pilonii si asa au ramas. In Valea Ludasului si in Valea Frumoasei, lumea trece prin apa. Sunt 24 de punti in Valea Ludasului, eu cred ca e unicat.” Mersul pe jos e cel mai sigur. De-a lungul timpului, s-au format un fel de terase pe lânga garduri, situate mai sus decât drumul, iar oamenii prefera sa care in spinare copiii, sacii cu faina sau legume, sacosele, mai ales când ulitele devin albie pentru torentii inspumati.
Vor avea sapte podete de metal
Taranii isi duc mortii la groapa cu caruta, trercând de zece ori prin acelasi pârâu, tot asa trec si ambulantele, coborând prin ghioluri si saltând peste praguri. Daca o familie de tineri isi face casa, atunci trebuie sa-si aduca materialele de constructie cu camionul pâna in centrul comunei, iar de acolo cu caruta trasa de cai. Greu ajung si pompierii. “In ’94, când au ars 17 case in Valea Schitului, a fost prapad, afirma Vasile Rata. Noroc ca a stat vântul, altfel ardea tot satul. E zona de munte, cu fân si lemn mult!” Apele par mici, “le treci cu pasul vara, dar când ploua sau se topesc zapezile se umfla si ajung la 150 de metri, afirma oamenii. Toata valea e in apa!” Puntile sunt vechi, scândurile au putrezit, e primejdios sa le treci, mai ales dupa lasarea intunericului. Edilul a facut tot ce i-a stat in putinta: “Avem in lucru sapte podete pe structura metalica pe care pot trece oamenii, animalele, dar si ambulanta. Vor avea 3,5 metri latime si vor suporta masini pâna in 5 tone”, afirma edilul. Spre deosebire de punti, podetele vor fi terminate pentru ca exista fonduri: autoritatile au câstigat o finantare de 6 miliarde de lei vechi prin Agentia pentru Plati si Interventii in Agricultura “pentru imbunatatirea pasunilor si a drumurilor de acces spre pasune.” In Balcani exista 43 de punti, 9 podete si 7 poduri mari, numar record sau “unicat”, cum sustine primarul, dar recordul nu l-a ajutat sa obtina finantare prin OG 7. “Poate in 2011”, spera, totusi, Vasile Rata.
Silvia Patrascanu
„O clasa cat o lume de mare”
Un nou proiect de parteneriat scolar Comenius
Liceul cu Program Sportiv din Bacau a câstigat un Proiect de Parteneriat Scolar Comenius, fiind astfel coordonatorul european al proiectului, parteneri fiind scoli generale si licee din Spania, Italia, Suedia si Polonia. Ieri, 4 noiembrie, de la ora 10, la Universitatea “Vasile Alecsandri” din Bacau a avut loc prima intâlnire din cadrul proiectului, alaturi de cei 10 profesori ai liceului bacauan fiind prezenti si profesori din tarile partenere, dar si invitati ai Inspectoratului Scolar (inspector scolar Angela Sterpu), Universitatea gazda (cancelar Catalina Ababei), Primaria Bacau (viceprimar Dragos Luchian), elevi si studenti. Proiectul “Cultural Identity in a Worldwide Classroom” – O clasa cât o lume de mare se desfasoara pe durata a doi ani, cu mobilitati succesive in in tarile partenere, la care vor participa atât profesori cât si elevi, valoarea proiectului fiind, pentru România, de 24.000 de euro, celelalte scoli din tarile partenere primind mai putin. “Proiectul Cultural Identity, denumit de noi O clasa cât o lume de mare, este primul proiect Comenius al Liceului cu Program Sportiv din Bacau si se adreseaza in primul rând elevilor. Ne propunem o abordare transeuropeana a mai multor teme, cum ar fi de exemplu sa stim cât mai multe despre Europa, despre identitatea culturala a tarilor partenere dar si a altor tari, vom insista pe dezvoltarea motivatiei de invatare a elevilor, pe dialogul intercultural, pe strategii si initiative de predare si invatare. Desigur, nu vor lipsi actiunile practice, gen chestionare, discutii cu parintii, vizite in tarile partenere, discutii si analize la nivelul comunitatii locale, proiectul nostru, suntem siguri, va fi unul de bun augur pentru liceul nostru, dar si pentru alte institutii de invatamât din judet si din tara”, a spus in deschiderea oficiala a proiectului prof. Mihaela Bibire, coordonatorul european al proiectului.
Dupa primul an al Proiectului, rezultatele, cometariile, observatiile de la câteva discipline de studiu, cum ar fi Geografia, Istoria, Religia, Literatura si artele in generral vor fi publicate intr-un Caiet de lucru european, ce va fi distribuit in toate tarile europene, iar la sfârsitul proiectului, in 2012, produsul final va fi un oras virtual, in care vor fi incluse toate elementele de identitate din cele cinci tari. Ramâne ca participantii la proiect sa-i gaseasca sI un nume orasului virtual.
Gheorghe Baltatescu
Reabilitare de mantuiala pe strada Teiului
"Trebuie sa facem totul, din nou"
Dupa ce a fost reabilitata, strada Teiului nu le-a adus celor mai multi locuitori ai ei confortul sperat. Din cauza faptului ca partea carosabila a fost inaltata foarte mult, apa de la ploaie le intra in curti. Conducta de apa rece a fost inlocuita cu alta noua, dar cele mai multe case au ramas racordate tot la cea veche.
Privita din capat si pe vreme uscata strada Teiului pare sa arate impecabil. Se vede de departe ca a fost reabilitata recent. Daca o parcurgi, insa, pas la pas si mai stai de vorba si cu familiile care locuiesc pe aceasta strada impresia ti se schimba. Pe unele portiuni strada a fost sparta si locul unde s-a intervenit nu a mai fost readus la starea initiala. In dreptul casei cu numarul 28, la intrare, unde imobilul este racordat la conducta de apa rece, in loc de asfalt este prundis. "Ni s-a spart racordul de apa, explica Eleonora Geantau. Au venit, au reparat, dar pe jumatate. Restul este lasat neterminat. Trebuie sa asteptam pe când vor mai veni." Strada Teiului a fost reabilitata anul trecut, in vara. Lucrarile au durat luni bune si au fost sistate multa vreme. In tot acest timp, locuitorii ei au indurat un adevarat calvar. Au suportat noroaie pâna la glezna si au inghitit praf, atunci când glodul se usca. Si dupa toate acestea au parte de alte necazuri. Conducta de apa rece a fost inlocuita cu alta noua, dar marea majoritate a caselor au ramas racordate la cea veche. Evident, si racordul este la fel de vechi, astfel ca mai devreme ori mai târziu cedeaza. Atunci trebuie sparta strada si pus un alt racord, moment in care, in sfârsit, se face bransamentul la conducta noua. Dar nu este numai aceasta problema. "Asta vara, când au fost ploile mari, toti am avut inundatii, ni s-a plâns o alta locatara. Noi le-am spus celor care au facut strada sa nu o ridice, pentru ca la o ploaie mai mare ne intra apa in curti. Dar nu s-a tinut cont. Au stricat garduri, porti, a trebuit sa facem totul, totul, din nou." Pentru a indrepta ceea ce s-a facut de mântuiala oamenii trebuie sa scoata bani din buzunarul lor. Ei sustin ca au cheltuit cu reparatiile la porti si garduri, precum si cu inaltarea trotuarului sume mai mari decât ar fi costat ca strada sa fie facuta din capul locului dupa toate rigorile. In plus, se plâng ca locul unde au fost serele s-a transformat in groapa de gunoi si in adapost unde se aduna zeci de câini. Din cauza lor nu se pot odihni noaptea si le este frica sa iasa pe strada. Toate acestea au fost sesizate Primariei Bacau, dar in zadar.
Elena Tintaru
Razie in Piata Centrala
Evaziunea fiscala si munca la negru, date in urmarire
Razie de mari proportii in Piata Centrala. Locatia a fost inconjurata de politisti, iar documentele tuturor comerciantilor au fost luate la verificat de inspectori. La controlul initiat de prefectul judetului au mai participat: Garda Financiara, Inspectoratul Teritorial de Munca, Oficiul pentru Protectia Consumatorilor, Directia Agricola, Directia Sanitar-Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor. Raidul a avut drept principal scop descoperirea cazurilor de evaziune fiscala.
Piata Centrala a fost, pentru câteva ore, teatrul celui mai amplu control din ultimele luni. Zona a fost inconjurata de fortele de ordine, iar inspectorii de la mai multe institutii au pornit simultan la verificarea documentelor si a marfurilor. Comerciantii au fost luati prin surprindere si faceau eforturi disperate sa se anunte intre ei cu privire la control. Vânzatorii si-au sunat alarmati patronii. Echipele de control au impânzit toatre zonele pietei, de la standuri si hale, pâna la sectorul pentru comercializarea legumelor si fructelor. Actiunea a fost initiata de prefectul judetului, Constantin Scripat, care a convocat sa participe la aceasta mai multe institutii. Controlul a pornit de la semnale primite de prefect din Piata Centrala si a vizat descoperirea cazurilor de incalcare a legislatiei in activitatea de comert. “S-a urmarit depistarea cazurilor de evaziune fiscala, de comercializare a produselor fara accize, de munca la negru si tot ce inseamna incalcarea legislatiei”, ne-a declarat prefectul Constantin Scripat. Pe lânga Inspectoratul de Politie, la raid si-au mai dat concursul: Garda Financiara, Inspectoratul Teritorial de Munca, Oficiul pentru Protectia Consumatorilor, Directia Agricola, Directia Sanitar-Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor. Astfel de actiuni se vor repeta si vor fi extinse la toate pietele si oboarele de pe teritoriul municipiului Bacau.
Doina Mincu
Primaria Bacau a hotarat: Zeci de mii de elevi vor ingheta in banci
Zeci de mii de elevi din scolie bacauane risca sa inghete de frig in aceasta iarna. Si asta pentru ca Primaria Municipiului Bacau a decis “reducerea cheltuielilor la utilitati”. Directorii sunt de-a dreptul ingroziti de ceea ce va urma in lunile de iarna.
Unitatile de invatamânt din municipiul Bacau trebuie sa faca economie la sânge. Utilitatile sunt vizate in mod deosebit. Astfel, facturile la energie electrica, termica, apa si telefon trebuie atent supravegheate. Situatia este mai mult decât dificila pentru directori, care trebuie sa impace si capra, si varza: copiii nu trebuie sa stea in frig, iar consumul, in special la agentul termic, trebuie sa se incadreze in limitele impuse de catre Primaria Municipiului Bacau.
Cheltuielile depasesc plafonul impus
“Pe luna noiembrie nu stiu cum o sa ma incadrez cu suma. Factura care deja s-a emis in valoarea data de catre Primarie este mult prea mica fata de consum. Este foarte dificil. Diferenta este semnificativa. Cred ca estimarea de la Primarie nu este foarte realista, dar poate ca o vor mai modifica”, a declarat Viorel Coseraru, director al Colegiului Letea. Efectele acestei masuri pot fi insa tragice. Ele se vor vedea cu siguranta când anotimpul rece isi va intra in drepturi. Numai la Liceul Letea sunt inregistrati 900 de elevi si prescolari: 400 la cursurile de zi, 400 la seral si 100 de prescolari.
Primaria spune ca masura era una normala
Autoritatile locale recunosc aceasta masura. “Primaria a trimis o circulara unitatilor de invatamânt din Bacau pentru a reduce cheltuielile la utilitati. Este normal. Banul public trebuie cheltuit cu chibzuinta. Dar nu cred ca directorii aveau nevoie de o astfel de circulara, pentru ca sunt responsabili”, a declarat Dragos Luchian, viceprimarul municipiului Bacau. Cei mai multi directori isi fac insa probleme serioase vis-à-vis de aceasta decizie. “Ceea ce am inteles eu a fost faptul ca Guvernul a alocat o suma mult mai mica pentru cheltuielile materiale ale scolilor. Consiliul Local ne-a transmis necesitatea reducerii cheltuielilor. O sa incercam sa gasim alte surse de finantare pentru ca scaderea este foarte mare, de 40-45%. Daca in 2009 am avut 5,4 miliarde de lei vechi, in 2010 avem numai 3 miliarde lei vechi”, a declarat Remus Cazacu, director al Colegiului Tehnic de Comunicatii “N.V. Karpen”. Colegiul are nu mai putin de 1.600 de elevi si 120 de prescolari. Economia trebuie sa fie drastica: dupa terminarea cursurilor si in week-end, temperatura va fi reglata in asa fel incât sa nu inghete instalatiile. Becurile vor fi inlocuite, iar consumul de apa va fi atent supravegheat.
„Noi nu putem face economie. Suntem racordati la CET”
In alte unitati de invatamânt, situatia este si mai dificila. La Colegiul National Economic “I. Ghica” sunt 2.000 de elevi. Aceasta este de altfel si cea mai mare unitate de invatamânt din judetul Bacau. “Marea noastra problema este ca suntem racordati la CET. Am avut o centrala care s-a defectat. Costurile de reparatii erau foarte mari, asa ca Primaria ne-a racordat la CET. In aceste conditii noi nu putem reduce consumul de agent termic. Insa problema cea mai grava este alta. Ce se va intâmpla daca vom acumula datorii catre CET?”, ne-a declarat Dana Enache, director al Colegiului “I. Ghica”. Masura luata de Primaria Municipiului Bacau este cel putin ciudata in conditiile in care, in urma cu numai câteva saptamâni, a anuntat ca va acorda ajutoare de caldura mai mult decât substantiale bacauanilor racordati la CET sau celor care vor sa se rebranseze.
Alexandra Zaharia
Bacauanii fug de pomana Primariei
Conventiile CET-ului nu au cautare
Actiunea de incheiere a conventiilor intre CET si locatarii pe care societatea ii deserveste este in plina desfasurare. In timp ce dinspre CET vin informatii potrivit carora bacauanii se inghesuie sa semneze aceste conventii, reprezentantii asociatiilor de proprietari spun ca locatarii se feresc de un asemenea angajament.
Primaria Bacau a anuntat ca va acorda ajutor de caldura tuturor bacauanilor care locuiesc in apartamente bransate la CET. Pentru aceasta, trebuie sa incheie o conventie cu CET-ul, care este un act aditional la contractul dintre furnizor si asociatiile de proprietari. Durata conventiei este nedeterminata, ceea ce inseamna legarea pentru totdeauna a consumatorilor de CET. Chiar si proprietarii apartamentelor dotate cu centrala termica individuala sunt invitati sa se intoarca la CET. Li se promite caldura gratuita si o relatie furnizor-consumator corecta. Administratorii spun ca locatarii sunt foarte sceptici. “Senzatia noastra este ca locatarilor li se pregateste ceva, ne-a declarat presedintele Asociatiei de proprietari 67, Dan Cristian Ciubotariu. Dintre cei cu centrala, niciunul nu vrea sa mai auda de CET.”
Locatarii sunt sceptici
Pentru a incheia conventia, proprietarii trebuie sa prezinte o adeverinta eliberata de asociatie, in care sa fie specificate datoria pentru caldura si apa calda, precum si penalitatile aferente acestora. Intr-un bloc de pe strada Carpati au sediul patru asociatii de proprietari, care insumeaza 1500 de apartamente. Cei patru administratori nu au eliberat nici macar 80 de astfel de adeverinte. “Cei care au cerut adeverinta pentru conventie sunt in general locatari cu plata la zi, ne-a declarat administratorul Asociatiei 63, Dorina Amironesei. Nu vor conventie fiindca nu stiu clar ce presupune asta.” Multi nu considera ca merita sa se lege de CET doar pentru pomana pe care o da primaria in aceasta iarna. “Daca nu reuseste programul, ce se intâmpla cu aceste conventii?”, intreaba administratorul Asociatiei 78. Nici Asociatia de proprietari Calugareni Nord nu este entuziasmata de oferta comuna CET – Primaria Bacau. “Ii prind de nas pe locatari cu aceste conventii, crede presedintele asociatiei, Iuliana Chiriac. Nu vor mai putea plati factura pe jumatate sau când pot. Daca nu platesc, ramân fara caldura si apa calda.” Potrivit conventiei-tip, consumatorii sunt obligati sa permita accesul furnizorului in locuinta pentru verificarea instalatiilor si debransare in caz de neplata.
Conventia se reziliaza si prin debransare
Realitatea prezentata de CET arata altfel. “Zilnic se incheie intre 240 si 300 de conventii cu locatarii”, a declarat purtatorul de cuvânt al CET, Elena Cirnu. Pentru a-i convinge pe locatari ca nu risca nimic semnând conventia, conducerea CET a anuntat, printr-un comunicat de presa, ca aceasta poate fi reziliata si prin debransare “respectând prevederile Legii 325/2006 si hotarârile autoritatilor locale.” Hotarâri care interzic sau fac extrem de dificila debransarea.
„Daca ar fi vrut sa-si pastreze consumatorii, CET ar fi trebuit sa schimbe reteaua de conducte si sa faca distributia pe orizontala cu ani in urma, nu sa cumpere grup de cogenerare.”
Dan Cristian Ciubotariu, presedinte Asociatia 67
„Cei cu centrala proprie nu vor sa mai auda de CET. Chiar daca spun ca poti folosi ambele sisteme, dupa cum iti convine. Adica am dat zeci de milioane pe centrala si pe instalatii noi ca sa le stric folosind apa murdara de la CET?”
Iuliana Chiriac, presedinte Asociatia Calugareni Nord
„Vom iesi din criza mult mai echilibrati”
Interviu cu Damian Mereu, general manager CROCO SRL Onesti
– Damian Mereu este un nume cunoscut in Onesti, in judet si chiar in tara. Este patronul firmei CROCO SRL Onesti. Ar fi interesant pentru cititorii nostri ce a facut Damian Mereu inainte de 1994.
– Am fost profesor de educatie fizica 12 ani, la o scoala generala din Onesti, dupa care, in 1992-1994, am avut câteva magazine alimentare si unul de incaltaminte, de fapt niste chioscuri, cum era moda pe atunci. Am vândut papuci de Clujana, eu fiind clujean, ii caram de acolo cu o remorca.
– Sunteti ardelean si ati ramas in Onesti.
– Da, pe atunci erau vestitele repartitii guvernamentale, unde ne trimiteau, acolo mergeam, altfel pierdeam repartitia. Eu sunt din Valea Draganului, o zona foarte frumoasa. Am facut scoala normala la Cluj, liceul tot la Cluj, apoi facultatea la Bucuresti, si iata-ma onestean. Mi-a placut Onestiul. Este un oras cosmopolit, interesant, pe atunci era infloritor, magic pentru un tânar.
Stiksurile câstigatoare
– O fabrica de biscuiti, de sticksuri, intr-un oras al petrochimiei. Unii au vândut petrol, derivati si s-au imbogatit. Cum v-a venit ideea?
– Vindeam tot felul de produse in magazinele mele si eram disperat cu umblatul dupa marfa, la Cluj, la Bucuresti, dupa acadele, tigari, pantofi etc. Am vazut ca mergeau foarte bine pufuletii, sticksurile. Mi-am zis ca ar fi bine sa am eu o linie de productie, sa stau si sa supraveghez, sa fie ceva organizat, sa nu mai umblu toata ziua dupa marfa care se cere. Zilnic eram pe drumuri. Si m-am hotarât. Am adus o tehnologie poloneza, o linie de fabricatie moderna pe atunci pentru sticksuri, acest produs era cautat, in Germania, am vazut, piata era ticsita de acest produs. Nu este unul nou, are o istorie de peste 80 de ani.
– Ati infiintat societatea, care se chema la inceput Madre Pan Com. Nu a fost simplu, a fost nevoie de bani, de munca.
– Sigur. Am cumparat linia de fabricatie, terenul, am construit hala si am inceput productia. Am mers neasteptat de bine. Aveam retete, fiecare apoi le imbunatateste, testeaza piata, vede, umbla prin lume, se informeaza. Muncitori erau in piata, apoi am format noi specialisti. Cel mai greu a fost sa formam oameni pentru sectorul de vânzari, de marketing, nu in productie.
Statul m-a ajutat la pornire
– Era o investitie in municipiul Onesti a carui industrie incepea sa aiba probleme. Cum a fost sprijinita societatea CROCO de catre stat. Am vazut ca in multe tari europene, investitorii, la prima investitie, sunt sprijiniti, au facilitati.
– Un sprijin important, pe care il retin, a fost scutirea de impozit pe profit, ca societate nou-infiintata. A fost de prin ‘92 pâna prin ‘96. A fost un lucru bun. Se adunau banii si puteai sa investesti, sa te extinzi sau sa te modernizezi.
– Startul a fost in 1994. Productia a crescut, am citit pe site-ul firmei ca in 1998 s-a ajuns la 12 tone pe zi, la sticksuri. Nu mai era o fabricuta, Croco era o unitate care trebuia luata in seama pe piata.
– Am investit, am reivestit, am cumparat noi linii de productie, am diversificat productia. Am trecut la productia de biscuiti, sortimentele le-am diversificat, acum am ajuns la 90-92 de tone pe zi. Avem cinci tipuri principale de produse. Sticksurile, vedeta noastra, care ne-a consacrat pe piata ca produs si ca brand CROCO. Au venit produsele dulci Petit Beure si sandvich-urile cu crema, biscuiti tip Eugenia, apoi crackers, biscuitele sarat, ultimul produs fiind Brezel, un covrigel celebru in America, toate ambalate in forme si gramaje diferite.
Am reinventat roata
– Ati dat lovitura pe piata interna si a pornit ofensiva pentru export.
– Produsele noastre se vând in aproape 30 de tari. A fost o munca uriasa, am participat la toate expozitiile, târgurile de profil din Europa si de pe alte continente. Vindem cantitati importante si la export, insa, deocamdata, exportul reprezinta doar 20 la suta din productie, pentru noi ramâne piata interna ca teren de desfacere. Important e ca vindem pe brandul nostru CROCO prin toate marile lanturi de magazine, le stie toata lumea, dar si prin alte firme cu nume in piata, care comanda diferite produse si le vând pe numele si brandul lor. Mai avem insa probleme si la intern, nu avem inca o buna distributie in magazinele mici. Ambalajul este important si era o problema inainte si chiar dupa 1990. Gustul si moda la ambalaje au evoluat. Daca intr-o perioada se practicau ambalaje sofisticate, super-colorate, unele adevarate opere de arta, a venit un moment in care multi producatori, unii foarte cunoscuti in piata, au venit cu un alt concept: eu vreau sa-mi vând produsul, sa-l vada potentialul cumparator, nu vreau sa vând tablouri. Si atunci au aparut ambalaje tip fereastra, transparente, simple, cu produsul la vedere, creste increderea si stimuleaza apetitul, când vezi un biscuite bine prajit, aramiu, cu forme inedite, nu?
– Câti oameni intra in fiecare zi pe poarta de la societatea dumneavoastra?
– La ora asta lucram cu 250 de oameni, din care 180 sunt in productie si restul in vânzari si alte compartimente. Prin 2003 aveam 670 de oameni. Acum facem aceeasi productie cu 250 de oameni. A fost un prost management. Ca la orice inceput nu am avut mintea, ca si alti români de altfel, sa mergem pe caile consacrate, ideal ar fi fost sa ne aducem un manager de afara, care a facut biscuiti pâna acum, de la o mare firma, sa-l platim bine si omul sa-ti faca o fabrica de biscuiti. Noi am crezut ca le putem face pe toate, sa reinventam roata. Si, atunci, s-a apucat profesorul Mereu sa faca si sa conduca o fabrica de biscuiti; a reinventat si el roata. Avem o impresionanta forta de vânzari, din 250 de angajati, 60 activeaza in acest departament, oameni care lucreaza in toata tara, locati acolo. Sunt 35 de merchandisers (lucratori comerciali, pe care ii vedeti in marile magazine, care introduc marfa la raft, o fac vizibila, fac mercantizarea), mai sunt 20 la vânzari, directori de zone, regionali, nationali. Afara, avem relatii directe cu firmele de distributie.
In orice afacere exista o doza de risc
– Ati fost in multe tari din Europa, in America. Ati vazut multe fabrici de profil, care este diferenta, daca este, intre modul nostru de lucru, managementul, cum gândesc ei raportul intre munca, calitate si salariu?
– La ora asta, orice manager român de succes are acces la informatie si fiecare stie ce are de facut. Nu era asa in 1994, dar acum, cine vrea sa faca o fabrica de biscuiti sau de avioane, are capacitate, bani, poate sa le construiasca. Nu acest aspect este foarte important, important este ca respectivele fabrici sa functioneze la parametri. Sincer sa fiu, nu sunt mari diferente ca dotare intre o fabrica de profil din Germania si una din România. Diferente? Da, sunt, mai ales de management, de echipa, de organizare, de fluxuri, de salariu. Un management slab poate sa puna pe chituci cea mai performanta fabrica, fie ea in Germania sau România. Acum imi fac munca din placere, efectiv imi place ce fac, acum nu-mi mai pun problema câti bani fac, este o munca performanta si ca orice munca performanta trebuie sa aduca bani.
– O cifra de afaceri de multe milioane de euro iti da o oarecare siguranta, stabilitate.
– Ok!, insa mereu trebuie sa fii cu ochii in patru, mereu trebuie sa te gândesti la afacere, la oameni, la tine, la familie. Daca firma are probleme, cu siguranta si actionarul va avea probleme, in plan afectiv, sentimental, material, de sanatate. Suntem in criza, insa in mod direct nu ne-a afectat, producem si vindem produse care se cauta, se consuma, in al doilea rând inca mai avem posibilitati de crestere. A trebuit sa apasam pedala, macar de teama crizei. Acum derulam o investitie de cinci milioane de euro, printr-un program structural, la anul este gata. Uitati, in decembrie implinim 16 ani de activitate. Am un sentiment normal. Trebuie sa fiu realist, ca in orice afacere exista o doza de risc, care poate deveni fatala. Seriozitate si cinste. Fara ele, in afaceri si in relatiile de afaceri nu se poate. Tine de civilizatie, de bunul simt. La noi lasa foarte mult de dorit cinstea si corectitudinea. Si nu numai la noi. In afara, insa, sistemul si legea pun stavila unor asemenea comportamente. Mereu trebuie sa fii vigilent, sa ai juristi buni.
Strategie americana
– Am inteles, lucrati 24 de ore din 24. Cu ce isi mai innobileaza timpul patronul de la CROCO?
– Pasiunea mea este vânatoarea, m-a ajutat extrem de mult in reechilibrare psihica, fizica. Imi plac calatoriile, am fost in toata lumea, in calatorii de afaceri, turistice. Am fost in Africa, am participat la un safari. In rest, muncesc.
– CROCO este o afacere de familie?
– Da, asa se procedeaza in toata lumea. Sotia lucreaza in firma, intr-un compartiment. Am o fetita care a terminat ASE la Bucuresti si are deja primele zile de când lucreaza in firma. A inceput de jos, ca merchandiser intr-un magazin. Are carte de munca, face si masteratul, insa am hotarât sa inceapa de la raft, de la vânzari. Am facut un program, va lucra un an la comercial, va trece apoi ca agent de teren, sa cunoasca sistemul, numai asa va putea sa ajunga director de vânzari, manager. Ca sa cunosti, inceputul este acolo jos. Daca va rezista, isi va putea construi o cariera. Daca nu, nu-i neaparat sa ajunga manager in CROCO. Dupa cum vad, dupa cum am mai discutat, o duce gândul si spre regie de film. Vom vedea.
– De unde CROCO?
– Croco vine de la o cafenea din Cluj, cafeneaua unde mergeam când eram liceean, ea functioneaza si acum, mi-a placut numele. L-am inregistrat in 1994, insa am descoperit dupa vreo sase luni ca se pliaza foarte bine si pe produs, poate veni de la crocodil, care este mascota noastra de pe ambalaj, poate veni de la crocant.
– Ce nu v-am intrebat?
– Nu stiu, insa daca tot suntem la final, mi-as permite sa fac un apel la români, la oameni, sa-si doreasca mai mult de la munca, deoarece iti ofera foarte multe satisfactii. Multi nu cred acest lucru, insa noi cei care muncim am inteles, intelegem ca ea ofera multe satisfactii. Oamenii se implinesc prin munca, sunt bune si distractiile, si excursiile, si discotecile, insa toate cu masura, cu foarte mare chibzuinta. Pe fiecare om care vine in Croco il privesc cu bucurie si pentru ca am nevoie de el, dar si pentru ca il vad ca vrea.
– Iesim din criza? Si mai ales când?
– Sigur ca vom iesi. Când? Nu stiu, nimeni nu poate sa spuna o data. Insa sunt sigur ca vom iesi mai echilibrati. Mult mai echilibrati.
„Aminte sa-mi aduc ca sunt roman”
Este „un ghimpe“ care „zi si noapte“ îl îmboldeste pe Constantin Micu-Stavila – filozoful, publicistul, poetul si eseistul moinestean. S-a nascut în 1914, în municipiul de azi, dar viata l-a purtat mai întâi în Bucuresti si apoi în afara tarii. A fost profesor de filozofie la Colegiul National „Sfântul Sava“, iar apoi, prin studii stralucite în strainatate, trece doctoratul cu magna cum laude la Facultatea de Litere si Filosofie din Bucuresti, cu teza „Finalitatea ideala a existentei umane“. Între 1942 si 1946, îl gasim profesor, predând introducerea în filozofie, logica si teoria cunoasterii la Facultatea de Teologie din Bucuresti. În 1947, a trebuit sa înfrunte uraganul: este îndepartat din învatamânt si internat într-un lagar de munca. În 1969, va pleca în Franta, unde se va bucura de gloria meritata. Dupa 1999 revine în tara, iar în 2003 trece la cele vesnice.
În ceea ce a scris, a fost preocupat de matricea româneasca din câmpul filozofiei, în lucrari ca „Problema românismului din punctul de vedere al spiritualitatii românesti“, „Relatia om-natura în conceptia româneasca asupra lumii“ (ambele, 1943), „L’avenir de la Roumanie à l’avant-garde de l’histoire“ (Paris, 1987) s.a.
Astfel de repere din viata si opera lui Constantin Micu-Stavila au fost aduse în atentie de participantii la cea de-a treia editie a colocviului dedicat filozofului si scriitorului moinestean sâmbata, 30 oct. De la ora 10 si pâna spre ora 16, am închis un patrulater cu laturile Primarie – Colegiul Tehnic „Grigore Cobalcescu“, Biblioteca Municipala „Stefan Luchian“ si Biserica „Sfântul Gheorghe“. Nu a fost o actiune de amploare, dar organizatorii au selectat câteva puncte dictate de bun-gust. Cum era de asteptat, tânarul si sensibilul Viorel Ilie, primarul municipiului, viceprimarul si purtatorul de cuvânt Viorel Costea ne-au primit cu nefatarnica prietenie. Mai mult decât atât: nu s-au dezlipit de grupul ad-hoc nici o clipa. (Pacat ca nu l-am fotografiat pe Viorel Ilie ducând-o de brat, gratios, pe sora celui omagiat, doamna Victoria Delureanu.) La Colegiul Tehnic a fost botezata biblioteca scolara cu numele lui Constantin Micu-Stavila si s-a dezvelit o placa memoriala, în interior, pentru a consemna datele personalitatii patronului spiritual. (Firma bibliotecii va trebui refacuta, pentru ca, pe ansamblu, erau toate literele, dar un L buclucas a picat din rândul al doilea si a ajuns în ultimul rând; bineînteles, ca intrus…) La Biblioteca Municipala am avut parte de toate ingredientele unei manifestari culturale de tinuta: expozitie de carte, fotografii si manuscrise, un recital de poezie, o prezentare a vietii si operei moinesteanului recunoscut în lume si un colocviu, moderat de Cornelia Pintilie. „Mândria de a fi om si de a fi român“ – una din scrierile lui Constantin Micu-Stavila – a fost sustinuta cu imagini de Alina Pistol; „Descoperirea vietii personale“ – cartea postuma din 2007 – a fost din nou prezentata publicului de sora autorului, iar „Caietele INMER“ (adica ale Institutului National pentru Memoria Exilului Românesc) au fost deschise de Stefan Delureanu. I-am mai ascultat pe Constantin Lovin, Ec. Cretu, pr. Ioan Andrioaie, Cornel Galben, Cornelia Lupes, Cristina Popescu, despre locul culturii locale în concertul national. (Nu stiam, de pilda, ca Fundatia „Radacini“ din Comanesti este înfiintata de un bucurestean din Cernu, comuna Poduri…) La Biserica „Sfântul Gheorghe“, unde sunt înmormântate rude ale celui omagiat, a fost oficiata o slujba speciala prilejuita de împlinirea a sapte ani de la mutarea sa la cele vesnice. Familia Delureanu a donat bisericii o foarte frumoasa si valoroasa icoana, care i-a apartinut filozofului pe când traia la Paris. Mereu parintele Andrioaie a rostit Stavila, cu accent pe prima silaba si cu un a românesc în final. Daca luam în seama titlul însemnarilor de fata si modelul altor scriitori (Eugen Ionescu, de exemplu, si nu Ionesco), dar mai ales descendenta din spita lui Mihail Kogalniceanu, cred ca ar trebui sa ramâna forma româneasca originala si nu semifrantuzismul. (Se stie, în franceza toate cuvintele sunt accentuate pe ultima silaba, iar Stavila îl aduce pe silaba a doua…)
Un proiect educational (coordonator, Carmen Mîrt), un program judicios alcatuit, o atitudine marcata de respect pentru valorile culturale, din partea autoritatilor locale si a I.S.J. Bacau, au provocat o afirmatie-cadru („Ma simt mândra ca România are nuclee de asemenea densitate intelectuala“ – Victoria Delureanu), ambitia unei schite monografice, ca lucrare de licenta în Filologie, si un parteneriat cu Societatea Cultural-Stiintifica „Vasile Alecsandri“ din Bacau. (Duminica, pe Radio „Alfa“, la 10,20, o puteti asculta pe sora filozofului si scriitorului, vorbind despre evenimentul de la Moinesti.)
Fotbal, Liga a lll-a: Orgolii locale
FCM Bacau – Aerostar (vineri, ora 14.00, stadion "Municipal")
Din nou acasa
Dupa doua deplasari dificile, soldate cu o victorie contra Petrotubului Roman si o remiza in compania Otelului ll Galati, FCM Bacau revine pe propriul teren. Adversara "galben-albastrilor" este concitadina Aerostar, iar confruntarea se anunta una dominata de orgolii locale. "Ca orice meci de acest gen, la mijloc nu vor fi doar punctele, ci si ambitiile", a subliniat antrenorul gazdelor, Gheorghe Poenaru.
Plus de valoare
"Galben-albastrii" se prezinta in continuare fara doua piese importante precum Taban si Dobos, insa antrenorul Poenaru este convins ca plusul de valoare al echipei sale va fi materializat si pe tabela de marcaj: "Pentru noi toate meciurile sunt dificile deoarece adversarele se mobilizeaza intr-un mod aparte contra noastra. Cred, insa, ca avem argumentele necesare pentru a ne impune in acest joc".
Jocuri OK, puncte ioc
De partea cealalta, "aviatorii" vin dupa o perioada cu jocuri bune, dar in care au obtinut puncte putine. La Suceava, impotriva Rapidului CFR, trupa lui Gogu Munteanu a pierdut in ciuda faptului ca a condus in doua rânduri, iar etapa trecuta a remizat acasa, cu Pascaniul, la capatul unui meci dominat de greselile de arbitraj. Contra FCM-ului, oaspetii de azi nu vor putea conta pe Ghioc, in timp ce Dragota si Dutciuc sunt incerti.
Formatii probabile
FCM Bacau: Stamatin – Codreanu, Lozneanu, Ursu, Eudean – Mihalachioaie, Apostol, Apostu, Luncanu – Vraciu, Boghian. Antrenor: Gh. Poenaru.
Aerostar: Iacobuta – Varea, Burca, Strungariu, Sentes – Dumitriu, Dragota, R. Cojocaru, Boghian – Carp, Gândulescu. Antrenor: I. Munteanu.
Arbitri: Adrian Kirita – Daniel Dumitriu si Nicolae Harbuzariu (toti din Bucuresti).
Dan Sion
Fotbal, Liga a lll-a: Onesti sau nu?
Sport Club Bacau – FCM Onesti (vineri, ora 14.00, stadion "Letea")
Stari diferite
In afara duelului dintre FCM Bacau si Aerostar, etapa cu numarul 11 a ligii a treia propune si un alt meci cu iz de derby local. Astfel, pe stadionul "Letea", Sport Club Bacau primeste vizita vecinilor de la FCM Onesti. Un meci intre doua echipe cu stari de spirit diferite; daca gazdele si-au umflat saptamâna trecuta muschii pe terenul Cetatii Târgu-Neamt, unde s-au impus cu 5-1, onestenii au cedat acasa, in fata Politehnicii Galati, punctele luate la Panciu.
Revine la locul faptei
Nu doar rezultatele ultimei etape indica Sport Clubul favorita in acest joc. Oaspetii deplaseaza o trupa incompleta (cea mai importanta absenta: Tofan), in timp ce echipa lui Ciprian Panait nu risipeste puncte acasa. Mai mult, SC Bacau a aratat ca stie sa-si ia masurile necesare, astfel incât sa evite si esecurile la masa verde, asa cum s-a intâmplat in etapa a cincea, când trebuia sa piarda cu 3-0 in fata Otelului ll. Interesant e ca arbitrul ce a survolat incalcarea de regulament de care s-a facut vinovat staff-ul Sport Clubului la vremea respectiva este acelasi din meciul de azi.
Formatii probabile
Sport Club Bacau: Satco – Dediu, Matei, Bamba, Dobârceanu – Radutoiu, De Grood, Adascalitei, Pricop – Vasiliu, Ungureanu. Antr.: C. Panait.
FCM Onesti: Pascu – Dima, Agheorghiesei, Mihaies, Popa – Corman, Braescu, Chirila, Borcescu – Lupu, Talpan. Antr.: Fl. Pavel. Antr.: Fl. Pavel.
Arbitri: Mihai Kiuta – Dragos Luca (ambii Brapov) si Imre Bucsi (Sfântu-Gheorghe).
D. Sion
Handbal masculin / Liga Nationala: Cu repetitie?
Steaua – Stiinta MD (sâmbata, ora 17.00)
Partitura in tonuri vesele. Ritmul este dat de doua victorii consecutive, iar "studentii" cauta sa tina pasul printr-un bis. In sala in care au reusit primul lor succes extern, inregistrat chiar in precedenta deplasare, handbalistii bacauani urmaresc o confruntare cu repetitie.
In urma cu o luna, la Bucuresti, elevii lui Gabriel Armanu si Adrian Brezan au scapat de complexul stagional al jocurilor sustinute pe teren strain si au invins CSM-ul cu 32-28. Tot in capitala, in aceeasi sala "Lucian Grigorescu" (Floreasca), Stiinta Municipal Dedeman infrunta acum Steaua intr-o disputa in care trebuie sa forteze victoria pentru a reveni in top. Si pentru a da sens cântecului de glorie interpretat in fata campioanei HCM Constanta, pe care "studentii" au invins-o cu 29-25 inainte de a intra intr-o pauza competitionala de trei saptamâni.
La reluarea Ligii Nationale, "ne dorim sa facem un joc bun, pe fondul caruia sa ne indeplinim obiectivul. Suntem la inceputul unei perioade foarte importante si avem nevoie de victorie cu Steaua pentru a aborda cu moralul ridicat meciurile urmatoare din campionat si din cupele europene", subliniaza antrenorul Gabriel Armanu. Sâmbata, handbalistii Stiintei se lanseaza intr-o luna cu sapte partide care se intetesc si ingreuneaza. Ritm "in crescendo", dar si un parcurs pe care "studentii" si-l doresc la cote inalte. La primele acorduri, tonul este vesel. Dat de doua victorii consecutive, bune de-un refren pentru redresare.
Etapa a VIII-a a debutat aseara, cu partida CSM Oradea – CSM Satu Mare 26-26 (17-14). Celelalte meciuri: 5 noiembrie: "U" Cluj – HC Odorhei (18.00, Digi Sport); 6 noiembrie: CSU Suceava – CSM Bucuresti (11.00), Pandurii Tg Jiu – Poli Timisoara, Dinamo – Minaur (18.00), HCM Constanta – UCM Resita (19.00, Digi Sport).
Dana Popa
Clasament
1. UCM Resita 7 6 0 1 242-206 12
2. HC Odorhei 7 6 0 1 229-194 12
3. Pandurii Tg Jiu 7 6 0 1 211-197 12
4. CSU Suceava 7 5 0 2 208-180 10
5. "U" Cluj 7 5 0 2 211-187 10
6. HCM Constanta 7 5 0 2 239-218 10
7. CSM Satu Mare 8 3 1 4 247-260 7
8. Minaur 7 3 1 3 191-216 7
9. Stiinta MD Bacau 7 3 0 4 196-192 6
10. Steaua 7 1 2 4 191-203 4
11. Poli Timisoara 7 2 0 5 200-219 4
12. Dinamo Brasov 7 1 1 5 198-219 3
13. CSM Bucuresti 7 1 0 6 208-235 2
14. CSM Oradea 8 0 1 7 212-257 1
Juniorii I joaca acasa
Ambele echipe ale Bacaului din campionatul national de juniori I evolueaza pe teren propriu in etapa a IV-a. Liderul neinvins al seriei A, Stiinta Municipal Dedeman (antrenor Nicola Gomeniuc), primeste vizita celei de-a doua clasate, LPS Vaslui (duminica, ora 11, Sala Sporturilor). Dupa o runda de pauza, CSS Bacau (antrenor Eusebiu Tancau) infrunta penultima clasata, LPS Iasi (duminica, ora 13, Sala Orizont). (D.P.)
Tenis: Circuit national
Pentru anul viitor, Federatia Româna de Tenis intentioneaza sa restructureze sistemul competitional intern. Noua strategie vizeaza introducerea unui circuit national pentru fiecare categorie de vârsta si implementarea a doua tipuri de clasamente.
Sistem piramidal
Turneele de categoria a V-a vor fi eliminate, iar cele care pâna acum erau de categoriile a IV-a si a III-a vor fi inlocuite cu asa-numitele concursuri de nivel II si I. Acestea vor sta la baza piramidei, iar peste ele apar competitiile de categoria A – circuitul national FRT. Mai sus figureaza campionatele nationale & Masters, urmate de cele internationale (ATP, WTA, ITF, TE).
Pe zone
Circuitul national ar urma sa se desfasoare sub forma de caravana, in toate regiunile tarii. Bacaul intra in zona de este, alaturi de Suceava, Botosani, Neamt, Iasi, Vaslui, Vrancea, Galati, Braila si Tulcea. Organizarea unui turneu din circuitul FRT presupune insa costuri mult mai ridicate decât pâna acum, in care intra baremul pentru arbitri, asigurarea cazarii gratuite pentru semifinalisti, asistenta medicala, premii consistente, diplome, trofee, programarea unor evenimente sociale (petreceri sau meciuri demonstrative), alaturi de punerea la dispozitie a unui numar crescut de terenuri.
O singura categorie
Totodata, turneele din circuitul national vor putea fi organizate pentru o singura categorie de vârsta. Conform unei grile noi de punctaj, câstigatorul va primi 750 de puncte, in timp ce la turneele de nivel I si II se vor acorda 500, respectiv 250 p. Sistemul va fi combinat cu introducerea unui nou tip de clasament, "race", pe lâna cel existent, a carui finalitate va fi un turneu de tip Masters (organizat in octombrie).
Clasament "race"
In ierarhia "race" vor puncta rezultatele de la turneele internationale desfasurate in România, campioanatele nationale individuale si pe echipe, selectiile nationale, turneele din circuitul FRT, cupele europene si campionatul european. Nu s-a stabilit insa daca sau in ce masura acest clasament "race" va conta in participarea la campionatele nationale.
Penalizari pe puncte
Pe lânga aceste modificari legate de structura, in calendarul pe 2011 se anunta si eliminarea confirmarilor la turneele nationale, respectiv punerea in practica a penalizarilor cu puncte pentru incalcarea codului de conduita sportiva. In 2010, in Bacau s-au organizat un turneu de categoria a III-a (Fischer-DSJ-SCM), trei de categoria a IV-a (Cupa EMD Tennis Academy, Trofeul Elisa, Cupa CJ-DSJ-SCM) si o etapa din Circuitul International al României la seniori. (D.P.)
Handbal masculin / Divizia A: Demonstratie de forta
"Satelitul" Stiintei si-a surclasat adversara din prima etapa a returului I. La startul in cel de-al doilea sfert al diviziei secunde, echipa bacauana a oferit o veritabila demonstratie de forta in fata Politehnicii Iasi. Dominatia autoritara s-a concretizat si pe tabela, unde formatia coordonata de Nicola Gomeniuc a inregistrat un scor categoric, 46-25 (22-14). Stiinta II a beneficiat de aportul a sase jucatori de la prima echipa (inclusiv cei patru "internationali" de tineret) si o parte dintre juniorii clubului, intr-o formula care a defilat in compania ocupantei locului al III-lea in Seria A. Au evoluat: Grigoras, Erhan (1 gol) – Bulov (9), G. Bujor (8), Ghita (7), Macovchin (7), M. Bujor (3), Tarâta (3), Jidobin (3), Iancu (2), Anghelov (2), Carali (1). In etapa urmatoare, pe 13 septembrie, Stiinta II joaca in deplasare la HC Vaslui. (D.P.)
Bursa europeana obtinuta de un profesor de la tara
Premiera la Solont
Nelia Tabacaru, profesor la Scoala cu clasele I-VIII Solont, a obtinut o bursa Comenius pentru cursul de formare continua "Interactive Multimedia Presentation" care s-a desfasurat in Republica Ceha, la Praga. Nelia Tabacaru este primul cadru didactic care profeseaza in mediul rural ce a reusit o astfel de performanta.
Aflata pe lista candidaturilor aprobate spre finantare – Mobilitati individuale de formare continua Comenius, Nelia Tabacaru, profesor la Scoala cu Clasele I-VIII Solont, s-a intors de la cursul de perfectionare ”Interactive Multimedia Presentation”, desfasurat in Republica Ceha, la Praga. Bursa a fost câstigata in cadrul ”Programului de Invatare pe Tot Parcursul Vietii” (LLP – Lifelong Learning Programme), sub actiunea Comenius si a fost finantata din doua surse importante: fondurile europene Comenius si fonduri FSE – Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane”. La acest curs au participat profesori bursieri din Belgia, Grecia, Cipru, Letonia, Turcia si România. In primul rând, cursul i-a oferit sansa de a cunoaste profesori din diferite sisteme de invatamânt si manageri de scoli, comparând astfel aspecte ale procesului educativ din spatii culturale si geografice diverse. In al doilea rând, cursul a avut o importanta deosebita in planul dezvoltarii profesionale, beneficii lingvistice si culturale, promovarea tolerantei, a diversitatii lingvistice, stabilirea unor relatii profesionale cu participantii la curs. ”Am lucrat intr-un laborator modern si foarte bine utilat”, a declarat profesoara. S-a folosit Moodle ca suport, comunicare si platforma de invatare, s-a explorat potentialul multimedia in/si prezentari interactive pentru a imbunatati abilitatile participantilor de a se adapta noilor tehnologii in procesul de invatare, de a folosi instrumente de prezentare si integrarea acestora in curriculum. ”Pe parcursul a 8 zile cât a durat cursul, am impletit activitatile didactice si pedagogice cu cele culturale. Am facut un tur al centrului istoric al orasului Praga, am vizitat Piata Veche (Staromestske nom.) cu faimosul orologiu astronomic, in cartierul Stare Mesto, Podul Carol cu o arhitectura deosebita si multe statui de o parte si de alta a sa, piata Malostranske, de lânga Hrad (Prazky Hrad), multe catedrale si muzee. Am fost impresionata de arhitectura cladirilor, de culorile vii, picturi pe peretii exteriori, statui – foarte multe statui. A fost o experienta unica pe care o voi impartasi elevilor, parintilor si profesorilor. Voi utiliza si mai mult computerul la orele de matematica pentru a crea lectii si teste de evaluare, dar si in activitatile educative scolare si extrascolare”, a conchis dascalul solontean.
Roxana Neagu
Abonatii la ajutor social risca sa moara de frig
De doua ori napastuiti
Subventia de incalzire cu lemne pentru cei cu dosar de ajutor social trebuie acoperita din bugetul local. Unele primarii nu au bani pentru plata ajutorului de incalzire. Altele sunt nevoite sa amâne achitarea ajutorului social pentru a da subventia de caldura.
Pentru o parte dintre cei care sunt indreptatiti la ajutorul de incalzire, acordarea acestuia este incerta. Si este vorba despre cei mai amarâti oameni, care locuiesc la tara, si se incadreaza in prevederile Legii 416/2001, adica au dreptul si la ajutor social. Legea spune ca in cazul acestor persoane sumele necesare pentru plata ajutorului de incalzire trebuie sa fie asigurate din bugetul local al fiecarei primarii. Pentru unele primarii, insa, gasirea de resurse financiare din care sa acopere aceste cheltuieli este o foarte mare problema. Mai ales ca acum ele trebuie sa aiba fonduri mult mai mari, deoarece ajutorul de incalzire pe baza de lemne, carbune sau combustibil lichid trebuie achitat tot odata pe cele cinci luni de iarna, si nu lunar, ca anul trecut. Multor primarii le-a fost greu sa faca rost de bani si pentru plata lunara, astfel ca au achitat ajutorul de incalzire, pentru ultima luna din iarna trecuta, prin vara.
"Nu avem bani!"
Daca unele primarii au rezervat deja fondurile necesare, altele nu dispun de niciun leu. "Avem suficienti bani ca sa platim pentru toate cele cinci luni, ne-a spus Nela Carp, contabilul sef al Primariei Rachitoasa. Vom face plata pâna la sfârsitul acestei luni. Ne trebuie aproximativ un miliard de lei vechi, bani pe care ii avem." Si satenii comunei Colonesti se pot considera fericiti. "Avem fonduri pentru a achita ajutoarele de incalzire, afirma Valentin Mârzac, primarul comunei Colonesti. Am apreciat ca ne trebuie cam 75.000 lei noi pentru toate cele cinci luni, suma pe care o asiguram. Dar este un efort foarte, foarte mare pentru bugetul local. Nu avem incotro, pentru ca vine iarna si nu-i putem lasa pe oameni fara lemne." Alte primarii, insa, nu au de unde da ajutorul de incalzire. "Nu avem bani, ne-a spus Costica Rusu, viceprimarul comunei Stanisesti. Ne trebuie peste doua miliarde de lei vechi. Nu avem prinsa o asemenea suma in buget. Daca o vom primi de la bugetul de stat, vom avea si noi de unde plati ajutoarele." Si la Rosiori lucrurile sunt incurcate. "Sa vedem câti bani mai avem, ne-a spus Manuela Birzu, contabil sef la Primaria Rosiori. In functie de aceasta vom stabili. Daca nu avem fonduri suficiente, vom da numai ajutorul de incalzire, nu si cel social."
Ultima solutie pentru amarâti, instanta
Pentru ca nici anul trecut nu au avut bani, unele primarii au vrut sa recurga la un tertip, pentru ca oamenii, totusi, sa beneficieze de ajutorul de incalzire. "Anul trecut, o parte din primarii i-au bagat pe cei cu dosar aprobat la Legea 416 printre ceilalti care primesc ajutorul de incalzire de la bugetul de stat, ne-a spus Gheorghe Apostu, directorul executiv al Agentiei Judetene de Prestatii Sociale. Am sesizat acest lucru imediat si atunci le-am solicitat tabel nominal. Asa i-am descoperit, pentru ca noi ii avem in baza noastra de date." Si de aceasta data, conducerea AJPS Bacau va proceda la fel. "Primarul este obligat sa emita dispozitia de drept iar in cazul celor cu dosar de ajutor social, fondurile trebuie alocate din bugetul local. Daca o persoana indreptatita nu primeste ajutorul de incalzire, ea il poate da in judecata pe primar."
Elena Tintaru
Oraseni numai la impozite
Pe strada Tazlaului, alesii vin doar dupa voturi
Pe maidanul plin de gropi si gunoaie, câinii se hârjonesc in voie. Dupa lasarea intunericului devin agresivi si ataca in haita. Când ploua, zona devine o mocirla. Nu este descrierea unui loc uitat de lume, ci doar de autoritatile locale. Vorbim de strada Tazlaului, din Cartierul Nord. O zona in care alesii locali ajung numai in campania electorala.
Sute de familii traiesc pe strada Tazlaului din Bacau. In ultimii ani, populatia din zona s-a cernut. S-au mutat aici oameni gospodari. Se cunoaste dupa modul in care si-au amenajat apartamentele si dupa cum ingrijesc spatiile verzi. Pe lânga unele blocuri se vad gradini frumoase, cu gazon si pomi fructiferi. In jurul acestora este, insa, prapad. Maidanul dintre blocuri este strabatut de alei de pamânt. Pe ici-colo se zaresc petice de asfalt, dupa cum s-au “descurcat” locatarii când s-au efectuat lucrari in cartier, in zonele mai vizibile. Locatarii au tot solicitat asfaltarea aleilor, au crezut in promisiuni, dar acum nu mai au nicio speranta ca vor trai ca intr-un oras. “E cumplit când ploua,ne-a declarat Doina Zanoaga. Nici când este uscat afara nu e mai bine. Fiindca nu este asfalt printre blocuri, se ridica numai praf. Nici nu poti deschide geamul sa aerisesti. Si mai avem un mare necaz: e plin de câini. Nu vrem sa-i prinda hingherii si sa-i omoare. Am vrea sa-i duca intr-un adapost.” Printre blocuri ar fi destul loc pentru spatii verzi si parcari. Unii locatari s-au chinuit sa faca prin forte proprii ceea ce ar fi trebuit sa realizeze Primaria Bacau prin serviciile sale specializate si cu o armata de oameni. Au adus pietris pe cheltuiala lor, pentru a nu-si mai lasa masinile in mocirla. S-au ostenit degeaba! Pietrisul a fost fie spalat de ploi, fie excavat cu ocazia unor lucrari de utilitate publica. “Nimeni nu a mai venit sa repare in urma, ne-a declarat Vasile Scurtu. Nu numai ca nu ne creeaza si noua niste conditii, ca doar suntem considerati oraseni si platim impozite grele, strica si ce realizam”. Locatarii de pe strada Tazlaului au facut multe apeluri la autoritati. Nu cer mult: doar câteva fâsii de asfalt care sa justifice impozitul pe care il platesc la Primaria Bacau.
Doina Mincu
„Venitul minim” se duce pe bere si bingo
In Pârjol e sete mare!
Banii pe care ii primesc saracii comunei Pârjol in baza Legii 416 se duc in mare parte pe alcool, pe taloanele colorate pentru “bingo” si pe datorii. “Trece-ma pe caiet”, cer ei, iar vânzatorul ii salveaza. Când primesc banii se duc sa-si plateasca datoriile si ajung acasa cu mâna goala.
E miezul zilei, dar centrul comunei Pârjol e aproape pustiu. Doar in fata magazinului mixt zabovesc trei barbati. N-au venit la cumparaturi, ci la o doza de bere. “Bem pentru ca avem si avem pentru ca muncim”, sustin oamenii, iar putin mai târziu, devenind tristi, spun ca e criza, saracie mare, desi pentru “una mica” gasesc resurse. Pentru ce mai traiesti, intreaba ei, daca nu te poti chercheli in fiecare zi? Dupa parerea edilului comunei, ar trebui sa se renunte la Legea 416 privind venitul minim garantat pentru ca nu foloseste nimanui, e “o risipa”, o cheltuiala inutila: “Banii acestia nu se regasesc in dezvoltarea comunei, marturiseste primarul Dorinel Horchidan. Cu beneficiarii Legii 416 s-au decolmatat santurile de pe marginea drumurilor si s-a facut ecologizarea cursurilor de apa. Daca Tazlaul vine plin de gunoaie din amonte, efortul e zadarnic. Sunt lucrari care nu se vad!” Pe de alta parte, banii nu isi ating scopul, sustine Horchidan. In loc sa fie un sprijin pentru familie, se duc pe rachiu sau pe acoperirea datoriilor. “Caietul”, salvarea comertului rural, se afla pe tejghea, insa vânzatorii sustin ca “altii, mai din deal, vând pe datorie, noi nu prea le dam pentru ca, in ziua de azi, nu poti sa fii sigur ca mai vin sa plateasca!”
La inceput, cumparau si profesorii!
Oamenii “iau si bautura, iau si mâncare, iau de toate”, afirma Genoveva Canea. Si chiar se gasesc de toate aici, de la cartofi la kiwi, de la cârnati la “Tiramisu” si compot de ananas, de la pixuri la detergent. Amarâtii care se opresc la mese, caci in fata “magazinului mixt” sunt scaune si o masa ca sa nu oboseasca bautorii, nu cumpara pixuri si caiete pentru copii, nici de-ale gurii, ci vin si bere. Iar daca au convertit venitul din lei in grade, nu le ramâne decât sa joace la “super bingo” cu speranta ca vor acoperi gaura facuta bugetului familiei. “Au câstigat doi din Balcani in iarna si inca doi in vara, tot din Balcani, dar vânzarile au scazut”, se plânge vânzatoarea de vise. Nu din cauza situatiei economice, ci a faptului ca s-au deschis centre si in comunele invecinate. Criza a schimbat, totusi, ceva: structura pietei: “La inceput, in 2009, cumparau si profesorii, si doctorii, cumparau si angajatii primariei”, acum doar saracii mai iau bilete. “Saptamâna trecuta am dat doar sase taloane, trei portocalii, de 200 de mii, si trei mov, de 150 de mii.” Chiar daca nu au lemne si ghete, defavorizatii din Pârjol stau duminica in fata televizorului pâna la miezul noptii, cu telefonul pregatit. De ce? “Se pot câstiga doua miliarde de lei, chiar doua si jumatate”, sustine femeia, inviorata de ideea ca am putea cumpara un talon portocaliu.
Silvia Patrascanu
Ajutoarele Primariei, de 5 ori mai mici decat promisiunile initiale
Firimituri pentru sinistrati
Pentru cele 16 case afectate in urma inundatiilor din vara lui 2010, municipalitatea bacauana a oferit ajutoare in cuantum de doar 50.000 RON (500 de milioane lei vechi). Ultimul sosit pe lista “ajutoratilor” este Costel Munteanu, care a primit din partea Primariei 1700 RON in vederea acoperirii cheltuielilor de manopera. Pentru alte 13 imobile, distruse de ape, municipalitatea a oferit câte 10.000 RON. Daca in urma cu câteva luni edilii promiteau 10 miliarde pentru sinistrati, iarna ii prinde pe napastuitii Bacaului doar cu firmiturile scapate printre degete de mai-marii din Primarie.
Ajutorul oferit de Primariei sinistratilor din municipiul Bacau este de 5 ori mai mic decât promisiunile initiale. La jumatatea lunii august, edilii sustineau ca vor reconstrui, din temelii, 10 case si vor acorda un ajutor de urgenta in cuantum de 10 miliarde lei vechi din bugetul local pentru bacauanii ale caror case au fost grav avariate de inundatiile din iulie. Lunile au trecut, iar din promisiunile facute de conducerea Primariei s-a ales praful.
10 miliarde fictive
In august, primarul Bacaului declara presei ca toate casele afectate in proportie de 50 la suta in urma inundatiilor din vara vor fi reconstruite in totalitate. Potrivit verificarilor efectuate la acel moment de lucratorii Primariei, apele au afectat 34 de case din care 10 trebuiau refacute integral. Municipalitatea a fixat si un termen limita pentru refacerea celor 10 imobile: 15 octombrie si 1 noiembrie.
Pe 16 august, Consiliul Local aproba – la initiativa primarului Stavarache – acordarea unui ajutor de urgenta in suma de 600.000 RON (6 miliarde lei vechi), destinat achizitionarii de materiale de constructii, precum si 400.000 RON (4 miliarde lei vechi) pentru plata manoperei (conform HCL 270/16 august 2010). In total 1 milion de RON. Banii nu au ajuns niciodata la sinistrati, edilii invocând ca acestia trebuie ajutati de Guvern, nu de administratia locala.
Au dat doar 1,8 miliarde
Cele 10 miliarde promise in prima faza de Primarie s-au transformat in… 1,8 miliarde, de cinci ori mai putin. Potrivit Hotarârii de Consiliu Local nr. 318 din 29 septembrie, municipalitatea a sprijinit cu câte 10.000 RON (100 de milioane lei vechi) reconstructia a 13 case complet avariate de ape. In total 130.000 RON (1,3 miliarde lei vechi), bani destinati acoperiri manoperei. Conform aceleiasi hotarâri, un numar de 16 imobile au primit, din partea CL, 50.700 RON (500 milioane lei vechi) sume folosite la reconsolidarea caselor. Ajutorul total oferit de municipalitate proprietarilor celor 29 de imobile inundate de pârâul Negel se ridica la doar 180.000 RON (1,8 miliarde lei vechi).
Ultimul venit: 1700 lei pentru manopera
Ultimul sosit in clubul sinistratilor “ajutati” de Primarie a primit la sedinta CL din 29 octombrie (!) 1700 de RON pentru acoperirea manoperei. Casa lui Costel Munteanu a fost afectata in proportie de 60 la suta, insa banii pentru consolidarea imobilului au venit din bugetul local abia in prag de iarna.
Iarna nu-i va prinde in case noi
La inceputul lunii septembrie, sinistratii din Cartierul CFR au protestat in fata Primariei pentru modul in care au fost tratati de edilii. Acestia au avut o intâlnire cu viceprimarul Roxana Mironescu. Unul dintre sinistrati a inregistrat-o pe viceprimarita pe telefonul mobil, inregistrarea ajungând in posesia cotidianului Desteptarea. Inca din septembrie, Mironescu le “dadea” asigurari napastuitilor, declarând ca acestia nu au sanse prea mari sa se mute in case noi inainte de sosirea iernii. “Nu stiu daca, totusi, iarna va va prinde in casa noua”, a afirmat Roxana Mironescu. Despre ajutorul de 10 miliarde lei vechi, promis la jumatatea lui august, viceprimarita le-a declarat sinistratilor ca banii nu ar fi ajuns la acestia. “Daca noi am alocat acei bani, credeti ca ii aveti in mâna? Banii aia inseamna sa facem licitatie ca sa gasim un furnizor de materiale acceptabil”, declara, la data respectiva, Mironescu. In cele din urma, municipalitatea nici nu s-a mai sinchisit sa ofere miliardele promise sinistratilor. Acestia s-au multumit cu ajutoare de 5 ori mai mici.
Lucian Bogdanel
Karting / Trofeul Constructorilor: Lupta stransa
Editie jubiliara
La aproximativ o luna de la cucerirea Campionatului Mondial la clasa Mini, Denis Marcu revine in circuitul competitional. Si o face pe acelasi kartodrom care i-a adus si triumful in WSK Master Series: "Sette Laghi" din localitatea italiana Castelletto di Branduzzo. Aici se va desfasura in week-end cea de-a 40-a editie a Trofeului Constructorilor. Fiind vorba de o editie jubiliara, pilotul asistat tehnic de Selena Motor Sport tine mortis sa-si imbogateasca palmaresul de anul acesta, care cuprinde, pe lânga titlul mondial, succese in campionatul national, Campionatul Europei de Sud-Est si Cupa Vezuviului.
Aceiasi rivali
Pe circuitul "Sette Laghi", Denis Marcu se va reintâlni cu adversarii sai din WSK Master Series. Din cei aproape 40 de piloti inscrisi la clasa Mini (in total, competitia numara 160 de participanti), nu lipsesc italienii Lorenzo Travisanutto si Danilo Albanese, dar nici rusul Robert Schwartzman, andorrezul Alex Machado sau finlandezul Hugo Hakkinen, nimeni altul decât fiul fostului campion mondial de Formula 1, Mika Hakkinen. "Va fi o lupta foarte strânsa, asa cum au fost de altfel toate etapele din WSK. Eu sper insa sa câstig si aceasta competitie", a declarat Marcu.
Calendar incarcat
Denis Marcu a plecat in Italia inca de marti, fiind insotit de directorul sportiv al Selenei Motor Sport, Vladimir Bortov. "Trofeul Constructorilor este o competitie foarte importanta, fiind cucerita in trecut de nume sonore precum cel al lui Giancarlo Fisichella. Acum, toti ochii vor fi atintiti spre Denis, care va trebui sa confirme reusita din WSK Master Series", a spus Bortov. Pentru pilotul asistat de Selena Motor Sport, finalul de an anunta un calendar incarcat, dupa Trofeul Constructorilor urmând participarea la alte câteva competitii de mare calibru, printre care si Cupa Campionilor.
Dan Sion
