Inca un pas pentru o alimentatie sanatoasa

Guvernul a decis ca fiecare elev de scoala generala sa primeasca zilnic câte un mar. Medicii pediatri apreciaza masura. Copiii se bucura. Autoritatile locale invoca lipsa de bani.
Chiar din acest an scolar, 2009-2010, pe lânga lapte si corn, elevii din clasele I-VIII trebuie sa beneficieze zilnic si de mere in valoarea a 0,3 lei. Masura a fost decisa de catre Guvern in ultima sa sedinta si a fost impusa, in primul rând, de faptul ca si România trebuie sa introduca Programul european de incurajare a consumului de fructe in scoli, care se va derula pâna in 2013. „Este o idee buna, considera dr.Aurelia Taga, directorul medical al Spitalului de Pediatrie. Un fruct pe zi, cu aportul de vitamine pe care il are, ajuta la buna crestere a copilului. Pe de alta parte, tot ceea ce se deprinde in copilarie, ramâne pentru tot restul vietii. Marul are vitamina C, fructoza si fibre celulozice. El asigura si un tranzit intestinal normal si contribuie la o buna digestie si functionare a organismului, prin inlaturarea toxinelor.“ Medicii saluta aceasta masura, cu atât mai mult cu cât in ultima vreme se confrunta cu o situatie alarmanta, cauzata de stilul de viata, implicit de cel de alimentatie, al copiilor. La Spitalul de Pediatrie, din 10 pacienti consultati de catre medici sapte sunt cu tranzit intestinal incetinit, ceea ce, pe lânga disconfortul creat, in timp poate sa duca la afectiuni cronice. Aceasta ca urmare a vietii sedentare, a lipsei de miscare dar si a alimentatiei care nu mai consta in consumul constant de fructe si legume celulozice. Dar alimentatia nesanatoasa nu are numai efectele aratate mai sus. Scopul hotarârii Guvernului este de a crea obiceiuri de alimentatie sanatoasa in rândul tinerilor, „având in vedere cifrele care demonstreaza faptul ca obezitatea infantila este in crestere si devine un fenomen ingrijorator“. „Continua sa se inregistreze o incidenta crescuta de copii obezi, mai ales in rândul prescolarilor si al celor aflati la vârsta pubertatii“, ne-a spus si dr. Gabriela Fetecau, medic primar pediatru, care are in evidenta 30 de copii obezi. Dar fiecare medic pediatru si medic de familie are printre pacientii lui mai multe sau mai putine asemenea cazuri.

Bucuria elevilor

Elevii sunt incântati de ideea ca vor primi in “pachetelul” zilnic si un fruct, chiar daca marul nu se numara printre fructele preferate in cazul unora. “Mi-ar placea sa primim capsune, dar nu e posibil. Orice fruct este bun pentru ca e sanatos”, ne-a spus Bianca Bordianu, eleva in clasa intâi. “Ar fi mai sanatos”, “O sa avem vitamine care ne ajuta la crestere”, ne-au spus si elevele clasei a IV-a E de la Scoala “Mihai Dragan”, care au sugerat chiar ca in fiecare saptamâna sau an sa fie schimbat fructul, “ca sa fie toti multumiti”.

„Nu avem bani pentru mere”

“Stiu ca exista un proiect de lege care prevede ca fiecare prescolar si scolar sa primeasca un mar, dar chiar daca legea ar fi promulgata imediat nu va putea fi aplicata decât din septembrie 2010 deoarece trebuie elaborate normele metodologice”, arata Angela Bogea, director executiv in cadrul Consiliului Judetean (CJ) Bacau. Mai importanta decât normele, insa, e problema banilor: “Trebuie sa precizeze care e sursa de finantare, spune Angela Bogea. Noi nu avem bani pentru mere. Daca legea a fost initiata de Ministerul Educatiei, acesta trebuie sa indice sursa, iar Ministerul Finantelor sa-si dea avizul. Va dura ceva timp, nu e o procedura foarte simpla.”

„Trece Pastele si cu fasole”

In pietele bacauane a inceput comertul cu miei. Timid, ce-i drept, cu dezamagire si din partea comerciantilor, si a cumparatorilor. Primii miei sunt mici, dar scumpi. Pretul de debut este cuprins intre 20 si 22 de lei. Crescatorii au venit cu câte 10-12 bucati, numai pentru a sonda piata. Clientii sunt nemultumiti de preturi si spera in ieftinirea produselor traditionale de Paste.

In Piata Centrala si-au facut aparitia primii miei. Aproape toti au greutatea sub 7 kilograme. Crescatorii spun ca iarna a fost grea, Pastele este timpuriu, asa ca nu au avut de unde sacrifica, la fel ca in alti ani, miei de 10-12 kilograme. Fiecare a adus in piata in jur de 10 bucati, doar pentru a testa cererea. “Am dat un singur miel, ne-a declarat Maria Gherase, din Oncesti. Avea 5 kilograme. Am luat un milion pe el.” Altii au reusit sa vânda in primele ore ale diminetii aproape toata cantitatea. “Am venit cu 12 si am dat 10, ne-a spus si Nicolae Alexa din Stanisesti. Asta fiindca sunt putini miei in piata. Ceilalti din Stanisesti, patria oilor, nu au aflat ca s-a dat drumul la comert. Vin de mâine. Nu stiu câti voi sacrifica anul acesta. Nu prea am mai venit la piata. Eu taiam mieii pentru blanite. Le vindeam la Chisinau. Acum incerc sa-i dau in piata.” Constantin Boboc, din Horgesti, incearca piata cu berbecuti. Da kilogramul cu 16-17 lei. Cei care sunt nemultumiti de greutatea mica a mieilor au astfel de unde alege altceva. “Saptamâna viitoare aduc miei. Ca sa ies din necazuri si sa-mi scot cheltuiala trebuie sa-i dau cu cel putin 20 de lei pe kilogram.” Crescatorii spun ca iarna a fost apriga, iar oile au stat 100 de zile numai in staul. Au mâncat tone de furaje.

„Mai bine manânc urzici”

Clientii se plimba printre tarabe, intreaba, dau din cap necajiti sau comenteaza in gura mare. “Mai bine manânc urzici in ziua de Paste decât sa dau un milion pe 5 kg de oase si pielita, spunea suparat foc Mihoc Serafim. E absurd ce se intâmpla la noi. In prag de sarbatori se scumpesc toate. Casul era 13 lei kilogramul acum o saptamâna. Azi este 18 lei. Parca-i cu pulbere de aur!” Ioan Stan ar taia din alte cheltuieli pentru o friptura de miel. Din pacate, nu prea are de unde face economie. “Am dat 600 de lei la intretinere. Trece Pastele si cu fasole.” Chiar si cei care au cumparat deja mielul râvnit cred ca preturile sunt prea mari. Aceasta fiindca le raporteaza la venitul lor. Putini se gândesc insa la munca si investitia crescatorului de animale. Clientii spera ca in zilele urmatoare oferta sa fie mai bogata, iar pretul sa scada. Dupa cum evolueaza piata, sunt slabe sanse de ieftinire. Comerciantii au rotunjit bine cifrele de pe etichete. Inainte de sarbatori, au o mentalitate paguboasa: in loc sa vânda ieftin si mult, prefera sa aiba marfa scumpa si clienti putini.

Bolboroseli grabite in loc de prezentari clare, glumite penibile in loc de analize serioase, laude desantate in loc de asumarea responsabilitatilor. Acestea au fost ingredientele amare ale sedintei de Consiliu Local, o sedinta care ar putea fi denumita foarte simplu „Sacul gol si peticele multicolore“ din cauza pactizarii cvasigenerale a consilierilor locali cu bunul-plac al primarului Stavarache. Ordinea de zi a sedintei Consiliului Local a fost una destul de incarcata, unele probleme ale Bacaului necesitând seriozitate si studiu din partea alesilor. Preocuparea a fost insa inlocuita de o tratare superficiala, care a convenit de minune lui Romeo Stavarache. Nici macar raportul actualului primar pe anul 2009 nu a stârnit cât de cât interesul, chiar daca Stavarache s-a dat de gol de câteva ori si a recunoscut fara sa vrea ca a administrat prost municipiul. Cea mai mare scapare a fost la capitolul venituri, unde procentul de bani proveniti de la Uniunea Europeana a fost de doar 2,58 la suta din total.
Cu alte cuvinte, zecile de milioane de euro atrase pur si simplu nu exista, cum nu exista nici investitiile cu care s-a laudat primarul in ultimii ani. La fel de lipsiti de reactie au fost consilierii si când a venit vorba despre deszapezire, operatiune in cursul careia s-au aruncat in Bacau 5.500 de tone de antiderapant. Efectele pozitive au fost infime la vremea respectiva, insa cele negative se vad si acum. Municipiul este plin de prundis, praf si nisip, chiar Stavarache recunoscând ca este foarte mult de lucru pâna când bacauanii vor putea respira normal. Delicatul subiect al scumpirii apei a fost dus in derizoriu de presedintele de sedinta, consilierul George Bogatu. Prevalându-se excesiv de prerogativele care ii revin, Bogatu a impiedicat orice abordare serioasa a problemei. Grava este si absenta de la sedinta a consilierilor PD-L, care au preferat sa se spele pe mâini cu pretul apei, trimitându-l carne de tun pe consilierul Axinte, incapabil sa faca fata de unul singur Coalitiei Stavarache-Benea, cea care, la urma urmelor, a scumpit brusc apa bacauanilor.
In acest fel, nu s-a raspuns la cea mai justificata intrebare: de ce in ultimii ani, toti electorali, nu s-au aprobat scumpiri treptate si mai mici, iar in 2010, când alegerile sunt inca departe, se voteaza brusc majorarea pretului apei cu 20 la suta? La fel de legitime si importante ar fi fost discutiile pe tema bugetelor celor doua monopoluri la care Consiliul Local este actionar. Vorbim despre CET Bacau si despre Compania de Apa, doi furnizori de servicii cu standarde foarte scazute ale calitatii. Sa ne mai intrebam daca era oportuna votarea unui proiect prin care se instaleaza camere de supraveghere in piete sau cât de aplicabila este decizia infiintarii magazinelor si farmaciilor de tip Economat? Concluzia acestei sedinte este una cât se poate de trista: avem un consiliu local pe masura primarului, ambele parti având ca ultima preocupare binele cetatenilor.

Consilierii locali au aprobat impânzirea pietelor si a oboarelor bacauane cu aparatura de supraveghere. Camerele de luat vederi sunt ultima gaselnita a alesilor locali pentru stârpirea infractionalitatii. Acestia au motivat ca politistii primariei sunt depasiti de situatie. Propunerea de instalare a camerelor de luat vederi in pietele si oboarele din Bacau a trecut aproape nebagata in seama prin sedinta de consiliu local. Alesii au votat indiferenti aceasta investitie. In timp ce in piete conditiile de comert sunt jalnice, primaria va investi in echipamente sofisticate de tip “big brother”. Comerciantii cred ca sunt probleme mai urgente si mai grave care ar trebui rezolvate. “Adevarata urgenta este inchiderea pietei, ne-a declarat Mariana Reutchi, comerciant din Piata Centrala. In spatiul acesta deschis este un curent ingrozitor. Iarna ne ingheata marfa, vara se face efect de sera. Asta ne trebuie, nu camere de luat vederi.” Indignati de masura sunt si comerciantii din sectorul pentru flori. “Este o investitie inutila, ne-a declarat Codrin Sicu. In acest sector este nevoie de aparate de aer conditionat. Ni se ofilesc florile. Avem pierderi mari. Degeaba ne plângem. Nu ne asculta nimeni. Am inteles ca in acte piata ar fi dotata cu instalatie de climatizare.” Cristinel Stângaciu se intreaba daca aceasta investitie nu este platita tot din buzunarele comerciantilor. “Acum vor sa ne puna sa platim taxa pe masa anticipat. Vii nu vii in piata, dai banii.” Maria Ilies este printre comerciantii doborâti de “minunatele” conditii create prin modernizarea pietei. “Anul trecut m-a luat ambulanta. Am lesinat de caldura. Ne mor florile, murim si noi.” Nicuta Pletea crede ca alesii iau decizii fara noima. “Piata este modernizata, se spune, dar nu avem nici apa, nici toalete. Prin acoperisul nou ne ploua in cap. Când e soare ne sufocam ca in sera. Daca ne plângem ni se spune sa plecam acasa. Camere video ne mai lipseau!” Comerciantii sunt convinsi ca noua investitie va fi platita tot de ei prin majorarea chiriilor. “E criza, peste tot scad chiriile, la noi s-au majorat si ni le cer anticipat. Daca vor sa stârpeasca hotii, sa-i puna pe politisti la treaba!” Camerele de supraveghere vor fi instalate in Piata Centrala, Piata Sud, Piata de gros, Oborul Serbanesti si Bazarul Milcov. Mai ramâne de vazut ce intreprinzator va bate palma cu primaria in aceasta afacere.

Situatia echipei de fotbal este complicata de o serie de hotarâri emise de Consiliul Local. Prin acestea, municipiul transfera drepturi sportive inexistente catre societatea comerciala FCM Bacau SA, in care CL e actionar majoritar cu 90 la suta. Cazul este unic in peisajul administratiei publice din România pentru simplul motiv ca municipiile nu pot avea drepturi sportive, lucru de altfel specificat de regulamentele fotbalistice in vigoare.

Dezmatul administrativ din jurul clubului fanion al orasului continua pe terenul fanteziilor fotbalistice. Actuala conducere a Primariei a transformat municipiul Bacau in „club sportiv“. Performanta, unica de acest fel in tara, a fost realizata de alesii locali in sedinta de ieri a CL. Acestia au aprobat, in mod superficial, doua hotarâri privind transferarea drepturilor sportive si de reprezentare ale municipiului catre SC FCM Bacau SA, respectiv majorarea capitalului social al societatii cu 700.000 lei. Ambele hotarâri frizeaza ridicolul administrativ.

Municipiul nu are drepturi de participare

Acestea – drepturile de participare – au fost cesionate pe o perioada de un an de zile de catre Asociatia Sportiva „FCM Bacau“ catre „Fotbal Club Municipal Bacau SA“, societate in care municipalitatea detine un portofoliu majoritar de actiuni: 90 la suta. In iunie 2010, drepturile sportive si de participare, palmaresul, culorile si emblema clubului vor reveni la Asociatia Sportiva care, in prezent este actionar minoritar in „Fotbal Club Municipal Bacau SA“. Consilierii locali au aprobat tranferul unor drepturi pe care municipiul nu le are.

Asociatie trasa in piept

Asociatia Sportiva „FCM Bacau“, titularul drepturilor sportive, a fost folosita de conducerea municipalitatii la constituirea „Fotbal Club Municipal SA“. Dupa ce s-au vazut cu sacii in caruta edilii au plusat pe linia abuzului in serviciu incercând sa confere societatii drepturile de reprezentare si participare ale municipiului, tocmai din dorinta de a scoate din schema actionarul minoritar si de a se alege cu un loc in divizia B, in viitorul sezon competitional.

Majorarea de capital, doar o intentie

Majorarea de capital de 700.000 de lei aprobata de alesi are mari sanse sa ramâna la stadiul de intentie. Conform Articolului 92, alineat 3 din Legea 31 a societatilor comerciale, „capitalul social nu va putea fi majorat si nu se vor putea emite noi actiuni pâna când nu vor fi fost complet platite cele din emisiunea precedenta“. Având in vedere ca informatiile oficiale consemnate la Registrul Comertului atesta ca cei doi actionari nu au varsat capitalul integral in contul actiunilor pe care le detin, majorarea votata ieri de consilieri mai are de asteptat pâna când se va materializa.

Gura pacatosului…

Intr-un moment de sinceritate dezarmanta, George Bogatu (PSD) a declarat ca pe vremea când supraveghea FCM-ul in calitate de „trimis“ al Consiliului Local in Consiliul de Administratie al clubului (2000 – 2004), toate actele si documentele intocmite au fost legale. „Acolo eram pus in situatia sa supraveghez ce se intâmpla in club. In Consiliul de Administratie veneau documente legale. Toate au fost legale, dar asta nu inseamna ca erau si morale. Din acest motiv nu am avut de semnalat nicio neregula in activitatea de acolo. Erau toate legale“, a confirmat Bogatu.

Articolul 10, Regulamentul FRF:
„La FRF se pot afilia numai structurile sportive cu personalitate juridica legal constituite si recunoscute oficial.“

„Nu ne putem opune finantarii clubului de fotbal, dar nu putem agrea ca o solutie nelegala sa fie utilizata in acest scop. Societatea nu se poate folosi de banii aprobati deoarece acestia au fost aprobati cu titlul expres de contributie a CL la o majorare viitoare. Operatiunea nu poate insa avea loc decât dupa data de 26 iunie. Se vede ca aceste hotarâri au fost introduse la repezeala, peste ordinea de zi, in timpul sedintei. Ele nu au fost aprofundate sub aspectul efectelor pe care le-ar putea produce, nici din punct de vedere practic, nici din punctul de vedere al legalitatii lor.“
Gabriel Ionita, avocat Asociatia Sportiva „FCM Bacau“

„Iepurasul” intârzie pentru zeci de mii de copii

Pâna in aceasta luna alocatiile si indemnizatiile platite prin banca intrau in contul beneficiarilor in data de 15. Acum, daca vor ajunge astazi. Intârzierea se datoreaza decalarilor de alocari de fonduri de la bugetul statului. 32 la suta dintre cele peste 170.000 de alocatii si indemnizatii sunt achitate prin banci.

Zeci de mii de familii asteapta de mai bine de o saptamâna sa primeasca alocatiile de stat pentru copii. Alte peste 1.500 nu au luat indemnizatia de crestere a copilului pâna la implinirea vârstei de doi ani. Demersurile lor la institutiile abilitate sa rezolve problema au fost zadarnice. “Banii trebuiau sa intre in cont in data de 15, ne-a semnalat, ieri, Neculai Nanu. M-am interesat la banca, dar de aici mi s-a spus ca ei nu au nicio vina, pentru ca suma nu le-a fost virata de catre institutia care stabileste si face plata alocatiilor. Noi avem de primit pe luna martie alocatia de 42 lei, alta alocatie de 200 lei si indemnizatia de crestere a copilului, de 600 lei. O suma care pentru noi conteaza.”

Totul depinde de Ministerul Finantelor

Conducerea Agentiei Judetene de Prestatii Sociale (AJPS), institutia care stabileste si dispune plata alocatiilor, confirma cele sesizate mai sus. Dar afirma ca intârzieri sunt numai la plata catre familiile care au optat sa primeasca banii intr-un cont curent deschis la o banca. “Alocatiile care se vireaza prin posta au fost achitate la timp, ne-a spus Gheorghe Alexe, directorul, interimar, al AJPS Bacau. Intârzieri sunt doar la cele care se vireaza bancilor. Aceasta din cauza ca sunt decalari la alocarile bugetare prin Trezorerie. Am facut demersuri la Ministerul Finantelor si incercam ca mâine sa rezolvam situatia, adica sa fie virati banii. Fata de lunile anterioare, când s-au platit pe 15, acum termenul s-a prelungit pâna pe 25.” In judetul Bacau se afla in plata peste 128.000 de alocatii de stat, acordate pentru tot atâtia copii care au depasit vârsta de doi ani. Alti 1.705 copii au dreptul la alocatie dubla, de 84 lei, pentru ca au un handicap. Totodata, 26.374 familii cu unul sau mai multi copii beneficiaza de alocatie complementara iar dintre acestea 4.772 primesc si alocatie monoparentala. Dar alti aproximativ 13.000 copii cu vârsta pâna in doi ani trebuie sa primeasca o alocatie de 200 lei, aceeasi suma fiind acordata altor 352 care au sub trei ani si sunt cu handicap. Sa mai adaugam ca peste 5.000 familii sunt indreptatite la plata indemnizatiei de crestere a copilului iar aproximativ 400 parinti, la achitarea stimulentului de 100 lei, pentru ca au renuntat la concediu si s-au intors la serviciu. Pentru 68 la suta dintre toti beneficiarii enumerati mai sus plata prestatiei sociale se face prin posta. La restul de 32 la suta banii trebuie sa ajunga in contul deschis la banca.

Moartea vine cu „Zori de zi”

Pericolul pe care il reprezinta produsele etnobotanice pentru adolescenti nu a trecut. De curând a aparut o lege care interzice comercializarea a 36 de substante. Politia si Garda Financiara au facut controale si au confiscat marfa, insa magazinele de vise s-au adaptat rapid si au adus un produs nou: “Zori de zi”.

Directorii institutiilor deconcentrate, patronii si liderii de sindicat s-au intâlnit, ieri, cu prefectul judetului pentru a discuta despre modul in care sunt monitorizate “magazinele de vise” si despre pericolul pe care il reprezinta produsele etnobotanice. Specialistii DSP Bacau au explicat motivele care ii determina pe tineri sa consume droguri, dar si efectele acestora, care merg de la tulburari de comportament la disfunctii cerebrale grave. “Cu cât consumul incepe mai timpuriu cu atât efectele sunt mai dramatice”, sustine Marinela Pascu, consilier DSP. In intervalul septembrie 2009 – martie 2010, 54 de persoane cu vârsta peste 18 ani au ajuns in SJU, la “Urgente”, dupa ce au consumat produse etnobotanice. Din acelasi motiv, in perioada ianuarie – martie 2010, la Spitalul de Pediatrie au fost internati doi adolescenti de 15 ani, iar la in Sectia Psihiatrie s-au inregistrat 2-4 cazuri pe saptamâna. Din februarie, numarul cazurilor a scazut la 2 pe saptamâna. Desi exista o lege care interzice fabricarea si comercializarea a 36 de substante si plante, pericolul nu a trecut. Magazinele de vise s-au adaptat si “au scos un produs nou, «Zori de zi», care costa 70 de lei”, a avertizat Radu Nafornita, seful Centrului de Prevenire, Consiliere si Combatere Antidrog Bacau.

Patronii cer “suprataxarea”

Reprezentantii patronatelor au propus diferite solutii: infiintarea unei comisii, suprataxarea fabricarii si comercializarii produselor etnobotanice, ceea ce ar insemna ca utilizarea acestora sa devina, mai intâi, legala, inchiderea magazinelor sau o mai buna informare. Radu Nafornita sustine ca informare exista si ca doar informarea sau infiintarea unei comisii nu rezolva problema: “Daca intrebati un tânar de ce se drogheaza va spune ca asa fac si prietenii lui, ca este deprimat sau ca nu stie. Numai invatându-i sa gândeasca altfel vom rezolva problema”. S-a vorbit si despre faptul ca parintii sunt tot mai ocupati, iar copiii sunt singuri si isi gestioneaza prost timpul liber. Solutia ar fi organizarea de centre si activitati “care sa ii atraga pe copii, sa-i apere de tentatiile nocive si sa-i ajute sa-si dezvolte aptitudinile.” In aceasta directie au decis sa mearga specialistii din institutiile publice si reprezentantii societatii civile, primul pas fiind elaborarea unui plan de actiune.
“Cel mai tânar consumator care se afla intr-un program de consiliere are 12 ani si jumatate, iar cel mai mare, 22 de ani. Politia a intervenit, a verificat magazinele, le-a sanctionat, dar asta nu a rezolvat problema.”
Radu Nafornita, seful Centrului de Prevenire, Consiliere si Combatere Antidrog Bacau

Si in acest an jurnalistii din Bacau au putut sa se intreaca, insa nu la scris, ci la tir. Inspectoratul Judetean de Politie Bacau a organizat “Cupa Presei la Tir”. 16 jurnalisti au concurat, competitia fiind una strânsa. Anul acesta, reporterii Trustului Media Desteptarea au facut o impresie buna, pozitionându-se pe locuri fruntase. Inainte de a incepe concursul, concurentii au fost instruiti de inspectorul Iulius Bogatiu, de la Serviciul Interventii Rapide, despre cum se mânuieste o arma, respectiv pistoalele Carpati. Jurnalistii au fost impartiti in patru echipe si fiecare a avut la dispozitie sase gloante. “In mod traditional si anul acesta ne-am intâlnit pentru a sarbatori in acest mod Ziua Nationala a Politiei Române. Competitia s-a bucurat de o participare larga si o lupta strânsa. Cei 16 jurnalisti s-au intrecut pe sine, in a arata cât de buni tragatori sunt”, ne-a declarat Narcisa Butnaru, purtator de cuvânt IJP Bacau. Câstigatorul Cupei este Sebi Sascau, corespondent Mediafax, care a reusit sa acumuleze 52 de puncte, dintr-un total de 60. “Ma bucur ca am reusit sa câstig si anul asta. Am tras chiar mai bine. Am fost relaxat. Singura concurenta pentru mine a fost Nelu Bâsca, mentorul meu de la care am invatat fotografie”, a spus Sebi. Pe locul doi, la barbati s-a clasat Nelu Bâsca, fotoreporter Desteptarea, cu 47 de puncte, iar pe locul trei Valentin Ardeleanu, producator TV Bacau, cu 45 de puncte. Surpriza competitiei a fost Sinziana Filimon, redactor Desteptarea, care este câstigatoare la categoria feminina cu 46 de puncte. “Ma bucur ca am câstigat. Este pentru prima oara când particip si a fost foarte interesant. Am inteles ca reusita mea a fost un record. In anii acestia nicio femeie nu a reusit sa acumuleze 46 de puncte. Cred ca in cazul meu a fost doar norocul incepatorului. Ma bucur ca si colegii mei au avut performante la fel de bune, clasându-se pe locuri fruntase”, ne-a spus Sinziana. Pe locul doi s-a clasat Andreea Pruteanu, reporter 1TV Bacau, iar pe locul trei s-a clasat Ramona Ionescu, redactor Ziarul de Bacau. Se pare ca toti jurnalistii au facut o figura buna si abia asteapta editia de anul viitor, pentru a se intrece din nou.

Guvernantii se impauneaza de peste 4 ani cu programul national de reabilitare termica a imobilelor. Acesta merge târâs-grapis si face discriminare intre proprietarii de apartamente si cei de case. In timp ce primii pot beneficia de o investitie consistenta de la bugetul de stat si cel local in locuinta lor, cei din urma au ramas pe dinafara. Aproximativ 15 la suta din populatia municipiului Bacau locuieste la casa, adica peste 20.000 de bacauani nu au parte de pomeni de la bugetul local sau cel de stat.

Programul de reabilitare termica a imobilelor, lansat la inceputul anului 2006, se deruleaza intr-un ritm extrem de greoi. In plus, face diferente impardonabile intre proprietarii de apartamente si cei de case. Desi sunt si ei platitori de taxe si impozite, ultimii nu primesc aproape nimic in schimb de la bugetul de stat (cu exceptia ajutorului de incalzire, daca au venituri foarte scazute) si absolut nimic de la bugetul local. In schimb, din taxele si impozitele colectate de la toata lumea, sunt subventionate masuri populiste, cum ar fi reabilitarea termica a blocurilor si compensarea costului gigacaloriei de la CET. Egalitatea dintre cetateni se dovedeste si in acest caz o simpla formula constitutionala.

Uitati dupa alegeri

Proprietarii de case au fost uitati sau ignorati voit la intocmirea Programului national de reabilitare termica a imobilelor. Multi dintre acestia s-ar fi bucurat sa primeasca subventia initiala prevazuta prin program, de 66% din costul reabilitarii termice. Nu au avut dreptul. Consiliul Local Bacau a mers mai departe cu populismul si i-a scutit de orice contributie pe proprietarii apartamentelor care declara pe proprie raspundere ca au un venit lunar mai mic de 1400 de lei/membru de familie. Partea acestora este acoperita de bugetul local, unde contribuie substantial proprietarii caselor, locatarii vitregi ai orasului. “Nimic nu ne face noua primaria, ne-a declarat Grigore Gheorghiu. In casa aceasta pe care o vedeti locuiesc impreuna cu socrii. Singurul sprijin este ajutorul de caldura, dar numai fiindca socrii au pensii mici. Cu toate acestea, gazele ne-au costat aproape 4 milioane pe februarie. Daca ar fi casa izolata, am iesi mai bine.” Vecinii sai nu cred ca se vor gândi vreodata autoritatile si la ei. “As reabilita si eu casa, daca m-ar ajuta, ne-a spus si Danut Raducanu. Ma costa lemnele 30 de milioane pe iarna. Nici strada nu-i asfaltata, ce pretentii sa mai avem la asa?” Vasile Gatalan este indignat de nedreptate. “Trebuie sa investesc si eu in izolare termica, pentru economie, dar nu-i corect ca altora sa le faca treaba si primaria. L-am sustinut pe primarul Stavarache in campanie si nu ne-a ajutat cu nimic. Ar fi bine sa-si aduca aminte si de «nemuritorii» din zonele uitate de lumea buna.”

„Nici macar 50 de bani nu scot din buzunar”

Putini dintre locatarii din blocurile incluse in programul de reabilitare au umblat la punga. In Asociatia de proprietari 83, au fost reabilitate termic 11 blocuri. Din sutele de proprietari, doar 4 au platit o parte mica din costul lucrarilor. Ceilalti au declarat ca nu depasesc plafonul maxim de venit pentru scutirea de plata. In cartierul Aviatori, unde au fost terminate 3 blocuri anul trecut, iar alte 12 intra in etapa din acest an a programului, locatarii nu platesc nimic. “Nici macar 50 de bani nu scot din buzunar, ne-a declarat Ioan Tirca, presedintele Asociatiei de proprietari 51 Aviatori. Reabilitarea unui singur bloc va costa cam 4 miliarde de lei vechi. Pentru locatari este gratis.”
In blocul 17, de pe strada Aviatori, unul dintre proprietari a scos tâmplaria si geamurile termopan pe care le montase pe propria-i cheltuiala. “De ce sa le puna primaria vecinilor termopane, iar mie nu?”, a fost justificarea acestuia. Nu se stie ce a facut cu ferestrele demontate, dar se banuieste ca le-a valorificat. Altul a inteles ca primaria da bani asociatiei pentru lucrari si a cerut o cota din acestia, numai fiindca permite accesul muncitorilor pe proprietatea sa.
Reabilitarea termica gratuita nu este singura facilitate a locatarilor de bloc. Cei care au ramas consumatori ai CET platesc gigacaloria la pretul de 148,6 lei. Diferenta dintre acest tarif si costul real de productie este de peste 100 de lei si se suporta de la bugetul local.
In scurt timp, certificatul energetic va deveni obligatoriu. Locuintele vor fi evaluate energetic si clasificate. Favorizati sunt, si de aceasta data, cei care au primit cadou reabilitarea termica. Ei vor putea obtine un pret mai bun la vânzarea sau inchirierea locuintei.

Legea Educatiei Nationale, aflata in dezbatere publica pentru urmatoarele doua saptamâni, dupa o prima lectura a Guvernului, va aduce schimbari nu doar pentru elevi, ci si pentru profesori. Programa ar urma sa fie simplificata, iar 25 la suta din timpul de predare va fi in libera „administrare“ a profesorului. Totodata, profesorii sunt obligati sa aiba studii superioare daca vor sa intre in sistem.

Legea prevede ca programa scolara sa fie axata pe obtinerea de competente-cheie: de comunicare în limba materna si în limbi straine, cunostinte de matematica, de utilizare a calculatorului, de comportament social, de atitudine civica, antreprenoriale, culturale si de învatare permanenta. In plus, profesorului i se acorda mâna libera pentru 25 la suta din timpul de predare, când poate organiza activitati legate de obiectul de studiu. “Mi se pare ca va fi o problema la curriculum. Oricum, munca unui profesor depaseste cele opt ore pe zi pentru care este normat”, a declarat profesorul de româna Crina Antip. “Aceasta schimbare ar presupune ca si programele scolare sa fie mai putin stufoase. Timpul nu ne ajunge nici acum”, a adaugat Marcelin Antal, invatator. Profesorii se intreaba si cum vor fi verificati de activitatile pe care le-au desfasurat si se tem ca pentru acest timp vor fi nevoiti sa intocmeasca alte planuri de lectie.

Fara titularizarea profesorilor

Concursul de titularizare se va da la scoala si nu centralizat ca pâna acum. Angajarea profesorilor in sistem se va face de catre fiecare unitate de invatamânt in parte, in functie de nevoi. “In situatia in care apar restrângeri de activitate, inspectoratul nu va mai fi obligat sa organizeze concurs pentru ocuparea posturilor vacante”, a declarat Manole Chiriac, liderul Sindicatului Liber din Invatamânt, filiala Bacau, care atrage atentia ca o parte din cadrele didactice vor “migra” in fiecare an, in incercarea de a gasi solutii pentru completarea normei.

Se cer doar studii superioare

În învatamântul preuniversitar nu vor mai putea intra decât profesori cu studii superioare. Dascalii care sunt in prezent la catedra au la dispozitie 10 ani pentru a-si completa studiile. Candidatii pentru posturile de profesori trebuie sa aiba pe lânga cei trei ani de facultate, un masterat didactic de doi ani si un an de stagiu practic. Profesorii considera ca, prin acest demers, vor fi din ce in ce mai putini tineri dispusi sa intre in sistem. “Aratati-mi câti au ramas in sistem. Majoritatea fac altceva. Prefera mediul privat, deoarece in invatamânt nu esti incurajat sa ramâi”, sustine Ciprian Iliesei, profesor de româna. Cadrele didactice se plâng si de faptul ca odinioara se organizau numeroase cursuri de perfectionare obligatorii, dar gratuite. Acum, orice calificare in plus il costa pe dascal.

„Cel mai mare minus – dependenta de CL“

Proiectul de lege prevede si descentralizarea invatamântului preuniversitar. “Cel mai mare minus al acestei legi este ca vom ramâne la cheremul Consiliilor Locale. Daca mentalitatile nu se schimba, iar educatia nu va fi prioritara pentru alesii locali, vor suferi elevii”, este de parere Voichita Timosenco, profesor de chimie. “Ce pregatire au consilierii locali sa hotarasca daca un om este competent ca sa fie cadru didactic?”, se intreaba retoric si invatatorul Maria Antica. Pentru stimularea performantei dascalilor, scolile vor desemna, în baza unei metodologii specifice, “Profesorul anului”, ca semn al excelentei în predare. La nivel judetean si national va fi desemnat “Profesorul anului” pentru fiecare disciplina. Proiectul este supus dezbaterii publice si poate fi consultat pe site-ul Ministerului Educatiei.