Inainte de ’89, Scoala nr. 1, de pe str. Bicaz, era una obisnuita, in care invatau copiii angajatilor IRAv, IMU, Metalurgica, Aeroport, IPEP etc. Cu salarii care ajungeau si la 5.000 lei pe luna, erau cei mai bine platiti muncitori din oras, neavand griji materiale si probleme sociale. Azi, se numeste “Octavian Voicu” si e “o scoala cu probleme grele!” spun dascalii. S-a schimbat si structura cartierul, si cea a scolii. Alaturi de copiii cu performante intelectuale inalte si medii, aici vin si cei din familii cu probleme, de la casutele sociale din Izvoare, din centrele de plasament, copiii orfani sau lasati singuri. “62 la suta dintre elevii scolii noastre au parintii divortati sau in strainatate, la munca”, arata Domnica Hodea, director. Au fost nevoiti sa plece in Occident, iar adultii in grija carora si-au lasat copiii nu-si mai asuma raspunderea educarii lor. Alex e elev in clasa a VIII-a si e crescut de bunic, mama fiind in Anglia. Baiatul invata bine, dar isi petrece timpul liber intr-un anturaj nefast. Bunicul da din umeri, “fac tot ce pot”, dar nu are autoritate. Si pustiul da din umeri, la fel de abatut: “Cel mai frumos cadou de ziua mea ar fi fost sa-mi dea mama un telefon.” O bunica creste din pensioara ei doi nepoti a caror mama e in Italia, alta creste patru. Directoarea le asculta si incearca sa le ajute. Domnica Hodea sustine ca toti angajatii scolii – muncitori, invatatori, profesori etc. – sunt apropiati de elevi. “Sa-i vedeti pe copiii din centre! Fiecare isi cauta o persoana de care sa se ataseze. Unii se apropie de femeia de serviciu, altii de invatatoare, de diriginte sau de psiholog. Au mare nevoie sa fie iubiti si indrumati.”

„Iau copilul si il mut!“

La Scoala “O. Voicu” e arondata si cea din Izvoare. Cand termina clasa a IV-a, elevii vin aici, pe str. Bicaz. Asta i-a deranjat, la inceput, pe parinti: “«Patru tigani in clasa?» au izbucnit ei. «Iau copilul si il mut la alta scoala!» I-am invitat la mine si le-am explicat ca asta e societatea in care vor trai copiii lor. Nu pot fi izolati intr-un turn de sticla, vor evolua intr-o lume in care sunt si saraci, si bogati, si oameni educati, si mai putin educati. Cum ii pregatiti?” Parintii au inteles si au acceptat acest adevar. Mai mult, doua fetite eminente, cu 10 “pe linie”, s-au inscris la cursul de limba romani desi nu erau de etnie roma. Clasa care vine din Izvoare nu e pastrata intacta: “Se vorbeste acum de desegregare, insa la noi s-a realizat demult, fara ordin. Integrarea copiilor romi e totala si decurge natural, normal.” Copiii cu probleme sociale pot ramane la scoala, dupa ore, sa-si faca temele ajutati de un invatator. E mai bine aici decat acasa, pe un colt de masa, mai ales ca pentru unii scolari “acasa” inseamna o camera intunecoasa in care traiesc unsprezece suflete. Zecile de proiecte si concursuri de literatura, desen, ecologie sau matematica ii atrag pe copii, le dezvolta abilitatile si ii motiveaza sa mearga mai departe. Exista o parte a vietii lor care e luminoasa: scoala si succesele obtinute aici. “Necazurile ii fac sa fie inchisi, tristi, chiar deprimati, arata Adriana Vrabie, consilier educativ. Aici, angrenat in aceste activitati, copilul uita ce se intampla acasa. Noi trebuie sa descoperim talentul din el si sa-l incurajam.”

Prima lectie: Despre suferinta si omenie!

Locuitorii din Izvoare se duc adesea la directoarea scolii sa i se planga, ca unui primar, ca nu au apa, nu au bani, li s-a oprit curentul sau nu s-a ridicat gunoiul de zece zile. “Cum sa nu ne ducem daca e vorba de igiena copiilor? spune Viorel Moraru, 35 de ani. Totdeauna ne-a ajutat, dar de data asta nu stiu daca poate! Nu avem apa de trei saptamani, luam de la furtun, din canal, si e plina de microbi. Cu asta gatim, cu asta ne spalam!” Si parintii din zona Republicii ii spun pasurile. La ea vin mamele agresate, cele care nu au bani de excursii sau de incaltaminte, “sa explice de ce a lipsit copilul, nu sa ceara” -, tatii someri, bunicii care nu-si mai inteleg nepotii… Problemele lor sunt mai mult sau mai putin grave. Un copil nu are “nici certificat de nastere, nici buletin si trebuie sa-l ajutam”, unul e bolnav, insa nu are medic de familie, altul are nevoie de un medicament care nu se gaseste sau de ochelari, iar “mama nu a avut bani si am strans noi.” In toate actiunile, scoala e sprijinita de politisti, jandarmi, de preotii Closca si Plescau, de Evidenta Populatiei si DGASPC. De asemenea, parintii celor care au terminat demult mai trec pe la scoala si aduc cutii cu hainute si incaltaminte, contaminati pe viata de acest spirit al compasiunii. Insa cel mai minunat lucru e faptul ca elevii, asa mici, cum sunt, au inteles ce inseamna solidaritatea si omenia. Ei aduc un pachetel cu mancare in plus, pentru colegul mai necajit, o hainuta sau o pereche de adidasi, lucruri pe care le daruiesc cu discretie si iubire. “Copiii trebuie sa inteleaga ca exista pe lume saracie, suferinta, boli, spune Domnica Hodea. Oricare dintre noi poate trece prin clipe grele. Azi ai de toate, maine, Doamne fereste, vine un incendiu sau alta nenorocire si nu mai ai nimic!”

Parohie de suflet si fapta

Modest, preotul dr. Ciprian Closca nu vrea sa vorbeasca despre munca sa in parohie. Prefera sa lase faptele sa spuna cat de greu, dar si frumos, este sa fii inima unei comunitati in care exista atatea necazuri. Adevarat carturar, cu volume impresionante si cu numeroase articole publicate, parintele Closca stie ca apropierea umana este cea mai pretioasa cale de a lucra pentru oameni. Si paseste hotarat pe acest drum, cu dragoste si credinta, dar si cu fermitate atunci cand situatia o cere. Invitat intr-o emisiune la TV Bacau, preotul Ciprian Closca marturisea: “Oamenii au asteptari mari de la preot, care trebuie sa fie un model din toate punctele de vedere. Este foarte important sa stii ca mereu vorbele si faptele tale conteaza pentru credinciosi, ca poti influenta, in bine sau in rau, viata lor.” Si asta face parohul din Izvoare, si nu doar atunci cand e sarbatoare, ci in fiecare zi.

Bolnavii de cancer, plimbati prin tara

Aparatul de radioterapie (cobaltoterapie) nu are simulator. Bolnavii sunt trimisi la alte clinici din tara pentru localizarea tumorii si stabilirea planului de tratament. Sursa de cobalt este aproape epuizata. Aparatura este veche de peste 30 de ani.

Pentru ca sectia de Radioterapie a Spitalului Judetean de Urgenta nu are in dotare aparatura moderna, multi bolnavi sunt trimisi prin tara la alte clinici pentru investigatii de specialitate. Aceasta a starnit nemultumirea unora dintre ei. "Am fost saptamana trecuta la Radiopterapie cu mama mea, bolnava de cancer, pentru inceperea tratamentului dupa operatie, dar am fost trimisi la Fundeni, ne-a sesizat I.P., din Bacau. Medicul si asistentele ne-au spus ca sectia nu are simulator, nu dispune de aparatura necesara. Cei de la Bucuresti ne-au trimis inapoi, replicand ca trebuie sa existe aparatura si la spitalul din Bacau. Personalul de aici este dragut, dar ce sa faca, daca nu are cu ce sa lucreze?" Conducerea sectiei confirma faptul ca unii bolnavi trebuie sa treaca mai intai pe la o alta clinica din tara, dar ca nu este vorba despre tratamentul in sine. Seful sectiei, dr. Penea Valu (foto), ne-a explicat: "Sunt anumite localizari tumorale care trebuie delimitate foarte bine pentru a face apoi schema de tratament corecta. Or, pentru aceasta este nevoie de simulator. Aparatul pe care il avem noi nu are in dotare simulator."

Se cauta un finantator

Dar aceasta nu este singura problema. Sursa de cobalt a aparatului de radioterapie este pe cale de a-si da sufletul, fiind aproape epuizata. Fascicolul ei de raze gama are un debit mult mai mic fata de cat ar trebui sa aiba. Din aceasta cauza pentru ca bolnavul sa ia doza de tratament necesara, trebuie sa stea mult mai mult timp intins pe masa. "Cu un aparat modern, tratamentul se face in 1-2 minute, a mai spus seful compartimentului. Cu aparatul nostru, care este piesa de muzeu, fiind din anii ’70, tratamentul dureaza 15-30 minute." Dintre sectiile si compartimentele Spitalului Judetean de Urgenta, Radioterapia este singura care nu a beneficiat de nicio modernizare. Cu ani in urma a fost promovat, insa, un proiect de constructie a unei noi cladiri in care sa functioneze atat Oncologia cat si Radioterapia. Totodata, in proiect a fost prinsa si dotarea cu aparatura performanta. Dar pentru acest proiect inca nu a fost gasita sursa de finantare. "Va trebui refacut proiectul, dar si reluata discutia pentru un parteneriat public-privat de finantare, ne-a spus dr.Mihaela Popescu, managerul spitalului. Voi aborda aceasta problema, din nou, luni cu presedintele Consiliului Judetean. Pana se va construi o noua cladire, insa, avem nevoie urgent de aparatura."

La 130 de ani de la inventarea termenului “francofonie” (in anul 1880 de catre geograful Onesime Reclus), elevii Scolii “Spiru Haret” au dovedit ca sunt fini cunoscatori nu doar ai limbii, ci si ai traditiilor si obiceiurilor franceze. In cadrul unei activitati mai ample, peste 30 de elevi de la clasele V-VIII au pregatit pentru colegi si profesori jocuri de rol, dansuri traditionale si chiar glume. Activitatile s-au derulat in limba franceza. “Activitatile si-au propus sa largeasca competentele de comunicare ale elevilor, sa le stimuleze creativitatea si sa le dezvolte simtului umorului in paralel cu prezentarea unor informatii variate despre traditiile si obiceiurile francofonilor de dincolo de mare”, a declarat Lidia Aprofirei, profesor de franceza si coordonator al activitatii. In programul devenit deja o traditie la nivelul Scolii “Spiru Haret” au fost incluse nu doar dansuri si cantece, ci si o parada a costumelor traditionale din tarile francofone de dincolo de mare: Maroc, Algeria, Bora-Bora, Tahiti, Haiti, Martinica, Noua Caledonie, Polinezia si Tunisia. Elevii care s-au implicat in activitatile de astazi au fost recompensati cu diplome. Pe langa momentele artistice, in cadrul programului au primit premii si elevii care au participat la Cangurul Lingvist si cei care au pregatit expozitia dedicata francofoniei.

Ruinat de administratie, ingropat de instante

Gheorghe Ciuchindel este administratorul SC Dani Rex SRL si detine terenul si constructiile din statia de autobuz de la Tic Tac. Constructia cladirii (care gazduieste acum un minimarket) a inceput in 2006. In prealabil, inca din 2005, bacauanul a obtinut certificatul de urbanism, care-i permitea sa construiasca o cladire cu regim de inaltime de P+1 dar si restul avizelor si autorizatiilor necesare.

Ciuchindel a solicitat si a primit autorizatie de constructie din partea Primariei Bacau, pentru construirea unei cladiri cu parter suprainaltat, in data de 28 decembrie 2005. In 2006 se razgandeste, in urma unei discutii cu un specialist din America si vine cu un proiect cu p+1. „L-am intrebat pe Onica (n.r. – fostul viceprimar, Nicolae Onica) ce sa fac, ca era toamna si vroiam sa incep constructia. Aveam certificat de urbanism pentru P+1, era practic o formalitate sa obtin autorizatia pentru P+1. Mi-a zis sa incep constructia si sa depun din nou actele, dar acestea erau la ei. Nu au vrut sa mi le elibereze. Cladirea am construit-o in 9 zile, in luna septembrie 2006. Imediat au trimis control si mi-au dat 30 de milioane amenda”, relateaza Ciuchindel. Bacauanul a contestat amenda. Din acest moment, conflictul cu Primaria Bacau a fost unul deschis. „Nu a facut opozitie primarul ci seful Politiei Primariei, desi nu avea calitate procesuala”.
Dani Rex a dat spre inchiriere spatiile de la Tic Tac. Agentii economici au incheiat contracte, dupa care au solicitat autorizatia de functionare. Primaria Bacau a refuzat sa-i autorizeze avand la baza Hotararea de Consiliu Local Bacau 175/2006, care conditioneaza obtinerea autorizatiei de functionare de autorizatia de constructie. Bacaul este singurul oras care a mai lasat in vigoare o astfel de hotarare, care lasa loc la sanctionarea clientului de doua ori pentru aceeasi abatere. De altfel, HCL 175/2006 aprobata la initiativa primarului Romeo Stavaracahe este abuziva. Ea contravine OG 2/2001, privind regimul juridic al contraventiilor, care stabileste ca: „prin hotarari ale autoritatilor administratiilor publice locale sau judetene se stabilesc si se sanctioneaza contraventii in toate domeniile de activitate, in masura in care in domeniile respective nu sunt stabilite contraventii prin legi, ordonante sau hotarari ale Guvernului”.

Aruncat in insolventa

„Mi-au dat amenzi de peste 300 de milioane de lei (30 de mii de RON), pe care le-am platit eu. Controalele dese ale Politiei Primariei au reusit sa-mi alunge toti clientii, in ultimii trei ani. Astfel, de pe urma contractelor reziliate, am pierdut peste 500 de mii de euro. Aceasta situatie m-a adus in insolventa, deoarece nu am reusit sa mai tin pasul cu creditele la banci si cu taxele la stat”, afirma Gheorghe Ciuchindel. Hartuit de primarie, cu procese tergiversate in instantele de judecata, bacauanul a ajuns la sapa de lemn. Acum are firma in insolventa, cu propunere de reorganizare si risca sa piarda tot. La masa credala s-a constat ca Directia Finantelor Publice are de luat 106 mii de lei, Banca Comerciala Carpatica 146 de mii de lei, iar Banca Transilvania 35 de mii de lei.

Curtea de Apel ocoleste expertizele

Bacauanul a ajuns acum in instantele de judecata, in patru procese. Unul este pentru constatarea nulitatii HCL 175/2006, care se va judeca pe fond la Tribunalul Bacau, in data de 14 aprilie. Un alt proces se refera la tergiversarea emiterii autorizatiei de functionare, proces ajuns acum la Curtea Suprema. „Am castigat procesul pentru autorizatia de functionare la Tribunalul Bacau, primaria a facut recurs iar Curtea de Apel le-a dat castig de cauza pe motiv de procedura si nu pe fond. Judecatorii obedienti nu au luat in calcul expertizele depuse”, afirma Ciuchindel.
Cheia pentru rezolvarea problemelor omului de afaceri bacauan este constatarea nulitatii absolute a HCL 175/2006. Daca se va anula hotararea, primaria nu va mai avea motiv sa nu elibereze autorizatia/acordul de functionare al societatilor. In plus, amenzile date in baza hotararii vor fi nule. Bacauanul este reprezentat in instanta de avocatul Petru Ivascu. „Primaria nu poate conditiona emiterea autorizatiei de functionare a unei societati de autorizatia de constructie”, a declarat avocatul Petru Ivascu.
In urma constatarii efectelor produse de hotarari similare HCL 175/2006, in alte orase din tara acestea au fost anulate si modificate corespunzator. Regulamentele din Cluj, Sibiu, Arad, Satu Mare, Iasi Suceava sau Brasov au fost modificate, deoarece contraveneau legislatiei in vigoare.
„Din cauza abuzurilor administratiei Stavarache, am pierdut peste 500 de mii de euro. Primaria Bacau m-a ruinat prin abuzurile si controalele repetate efectuate la firmele care au inchiriat la mine. Din cauza judecatorilor obedienti de la Curtea de Apel Bacau, acum ma judec cu primaria la Curtea Suprema de Justitie.”
Gheorghe Ciuchindel

Din 2004, an in care a ajuns primar, Romeo Stavarache a abuzat in mod sistematic de puterea pe care i-au incredintat-o bacauanii. Principala victima a abuzurilor concertate orchestrate de edil a fost Dumitru Sechelariu, fostul primar al Bacaului. Gradinita Letea, situatia terenului de la Transport Public, precum si desfiintarea FCM Bacau sunt doar trei dintre cele mai rasunatoare abuzuri comise de Stavarache.

Gradinita Letea a revenit la proprietarul de drept dupa 5 ani de procese

Gradinita Letea a revenit proprietarului de drept, dupa un proces maraton presarat de "chinuri" judiciare si circ mediatic. In data de 21 decembrie 2009, Tribunalul Bacau – Sectia Civila a respins recursul formulat de municipalitate la o sentinta pronuntata de Judecatoria Bacau inca din luna martie a anului trecut. Prin aceasta, instanta a recunoscut dreptul de proprietate a SC Letea SA asupra imobilului in care functioneaza unitatea educationala. Mai mult, prin decizia Curtii de Apel, Municipiul Bacau este obligat "sa lase in deplina proprietate si linistita posesie reclamantei SC Letea SA Bacau imobilul cladire cu denumirea gradinita (…)". In plus, sentinta civila nr. 2753 din 13 martie 2009 precizeaza ca municipiul Bacau nu a reusit sa probeze modul in care a dobandit dreptul de proprietate a gradinitei desi, in repetate randuri – prin vocea edilului sef Romeo Stavarache – municipalitatea a clamat acest drept, in realitate inexistent. In aceeasi sentinta se mai arata ca "reclamanta (n.r. – SC Letea) a reusit sa faca dovada dreptului sau de proprietate asupra imobilului".
Prin decizia Tribunalului privind respingerea recursului formulat de municipiu, sentinta civila nr. 2753 a Judecatoriei Bacau capata un caracter definitiv si irevocabil.
Dupa 5 ani de circ judiciar si abuzuri administrative, Gradinita se intorcea la proprietarul de drept.

DNA cerceteaza abuzurile primarului in cazul Transport Public

Istoria mult mediatizatului caz al terenului de la SC Transport Public (TP) este, totusi, simpla. In intervalul 1999 – 2002, Consiliul Local adopta o suita de hotarari care pregatesc si, ulterior, consfintesc privatizarea TP. Circuitul documentelor administrative se finalizeaza cu insusirea de catre CL a privatizarii (in aprilie 2002), precum si cu Incheierea nr. 2302 pronuntata de Judecatoria Bacau la 10 februarie 2003, prin care se recunoaste – negru pe alb – dreptul de proprietate a TP asupra terenului de 3, 34 hectare pe care-si desfasoara activitatea.
Lucrurile iau o turnura neasteptata odata cu accederea in functia de primar a lui Romeo Stavarache. Din 2005, acesta incepe sa hartuiasca sistematic TP. In 2007, primarul introduce mai multe actiuni in instanta prin care revendica dreptul de proprietate a terenului, sub argumentul ca in procesul de privatizare a TP, terenul nu a fost luat in calcul. Ultima actiune inaintata instantei de Stavarache dateaza din ianuarie 2008. De aici, cazul ia o turnura spectaculoasa.
In a doua jumatate a anului 2008, un dezvoltator de marca din industria hypermarketurilor pune ochii pe terenul de la Transport Public in vederea construirii unui magazin. Afland de litigiul in care se afla terenul, dezvoltatorul remite Primariei Bacau o serie de intrebari privitoare la statutul juridic al amplasamentului. Intr-un raspuns transmis la 16 ianuarie 2009 de municipalitate, primarul il asigura pe dezvoltator de „toata disponibilitatea pentru rezolvarea problemelor cu care va confruntati”. In decurs de numai patru zile de la „fabricarea” raspunsului, primarul Romeo Stavarache decide sa renunte in mod expres la judecarea actiunilor formulate impotriva TP in ianuarie 2008, precum si la caile de atac. Mai mult, acesta notifica Oficiul de Cadastru dandu-si acordul pentru radierea litigiilor din Cartea Funciara a imobilului.
In lunile mai si iunie 2009, Primaria elibereaza doua certificare de urbanism prin care atesta ca regimul juridic al terenului de la TP este acela de „proprietate privata”. Municipalitatea isi fundamenteaza informarea pe baza Certificatului de atestare a dreptului de proprietate emis de Consiliul Judetean pentru TP in 15 mai 2009. Ulterior, Primaria va ataca legalitatea Certificatului in contencios administrativ, desi in prima faza l-a considerat valid, marturie stand chiar certificatele de urbanism emise pe numele societatii de transport in comun.

PUD-ul, picatura care a umplut paharul

Mai mult, recunoasterea dreptului de proprietate a culminat cu initierea de catre Stavarache a unui proiect de hotarare vizand aprobarea unui Plan Urbanisitic de Detaliu pentru construirea unui centru comercial „a carui beneficiar este SC Transport Public SA pe teren proprietate privata”.
La sedinta Consiliului Local din 30 iulie 2009, majoritatea liberala decide sa respinga Planul Urbanistic de Detaliu (PUD) destinat SC Transport Public. Prezenti la sedinta de CL, cei 10 consilieri liberali s-au pronuntat – in corpore –impotriva proiectului de hotarare privind aprobarea PUD, desi in expunerea de motive, precum si in avizul de legalitate primarul Stavarache, respectiv secretarul Ovidiu Popovici avizasera favorabil propunerea. Mai mult, proiectul de hotarare primise girul de oportunitate a comisiilor de specialitate de pe langa Consiliul Local.
Pe 31 iulie, la o zi de la sedinta CL, primarul Stavarache introduce o noua actiune in instanta privind revendicarea dreptului de proprietate asupra terenului de la Transport Public, dupa ce cu jumatate de an in urma abandonase demersul in justitie din proprie initiativa.
Si in acest caz, instanta a dat dreptate SC Transport Public, intr-un prim stadiu procesual, sanctionand astfel atitudinea duplicitata a primarului. Pentru ca absurdul situatiei sa atinga cele mai inalte culmi, edilul a mai scos din maneca un alt litigiu prin care se blocheaza incasarea de catre municipalitate a unei importante sume de bani reprezentand contravaloarea actiunilor detinute de CL in societatea de transport in comun.

„FCM Bacau SA”: a risipit zeci de miliarde din buzunarele bacauanilor pentru a-l trage in piept pe Sechelariu

Scandalul iscat in jurul iminentei desfiintari a echipei de fotbal FCM Bacau a tinut prima pagina a cotidianelor locale. Sistarea finantarii clubului de fotbal de catre Primarie, in conditiile in care municipalitatea detine 90 la suta din actiunile FCM-ului, a fost ultima lovitura aplicata de Stavarache fostului primar al Bacaului. In planuirea acesteia, actualul edil a folosit si bani publici. In iunie 2009, ca urmare a intelegerii directe dintre Stavarache si Sechelariu, Consiliul Local Bacau si Asociatia Sportiva „FCM Bacau”, proprietara clubului de fotbal FCM Bacau, ajung la un acord privind constituirea unei societati comerciale. Aceasta avea drept scop preluarea echipei de fotbal de la Asociatie si asigurarea finantarii ei din bugetul local. Prin HCL 184 din 10 iunie 2009, se constituie „FCM Bacau SA”, cu actionar principal Consiliul Local Bacau (90 la suta), respectiv actionar minoritar Asociatia Sportiva „FCM Bacau” cu doar 10 la suta din actiuni.
La nici trei luni de la constituirea societatii, municipalitatea ia decizia de a abroga o serie de hotarari datand din anii ’90 prin care Asociatia Sportiva „FCM Bacau” primea in folosinta gratuita pietonalul de la Piata Centrala. La finalul sedintei care a consfintit abuzul, Stavarache a multumit alesilor locali „pentru ca impreuna am adus spatiile de la piata inapoi la bacauani”. La data infiintarii „FCM Bacau SA”, Stavarache nu stia ca spatiile comerciale de pe pietonalul de la Piata Centrala au fost edificate de Asociatia Sportiva „FCM Bacau”, din fonduri proprii si in baza unor autorizatii explicite primite de la Primaria Bacau ele fiind – prin urmare – proprietate a Asociatiei, nicidecum a municipalitatii.
Si acest caz a ajuns pe masa instantelor bacauane, acestea urmand sa constate in primul rand nelegalitatea si tardivitatea actului administrativ emis la initiativa primarului. Mai ales ca acesta tinde sa desfiinteze acte care si-au produs si isi produc efectele juridice prin inchirierea respectivelor spatii la peste 160 de familii, pana in anul 2013.

Dascalii din M. Casin cu peste 30 de ani vechime au dat in judecata primaria, cerând plata unor drepturi. Dascalii au câstigat procesul, dar nu si-au primit banii desi au trecut 14 luni de la pronuntarea sentintei. Primaria nu a prins sumele in buget, dar le promite la rectificare.

Cadrele didactice din M. Casin au solicitat ca primaria sa fie obligata la plata drepturilor salariale neacordate reprezentând “contravaloarea transelor suplimentare care se acorda la 30, 35 si peste 40 de ani de activitate in invatamânt”, pe cei trei ani care preced depunerea plângerii in instanta. Dascalii au pretins ca sumele sa fie actualizate in functie de inflatie, defalcat pe fiecare luna, pâna in ziua efectuarii platii. Oamenii au primit un salariu mai mic, iar apoi, o pensie mai mica. Conform Legii 128, cele trei transe suplimentare de vechime presupun o crestere a coeficientului de ierarhizare de 1/25 din coeficientul transei anterioare. Din cauza ca sumele nu au fost acordate, toate drepturile salariale ulterioare au fost gresit calculate, iar inscrierile in cartile de munca au fost eronate, ceea ce a facut ca si pensiile sa fie mai mici. Instanta le-a dat câstig de cauza, sentinta, definitiva si executorie, fiind pronuntata pe 30 ianuarie 2009. Au trecut 14 luni, insa cadrele didactice nu si-au primit drepturile. “Nu e o suma mare, e vorba de 37.270 lei, dar ne-au spus ca nu au bani si cu asta basta!” arata prof. Paul Nistor, directorul scolii.

Dascalii ameninta CL cu executarea

Gabriel Apreotesei (foto), primarul comunei, spune ca Guvernul va esalona plata sumelor de-a lungul a trei ani. Apreotesei afirma ca “primaria nu a ramas niciodata datoare la nimeni. Trebuie un pic de rabdare.” Dascalii au avut rabdare berechet. Tot anul au asteptat o reactie, iar in decembrie 2009, ajunsi la capatul rabdarii, s-au adresat in scris Primariei M. Casin, solictând sa vireze banii. Ce au raspuns autoritatile? “Intrucât in bugetul aferent anului 2009 nu au fost prevazute sumele respective si pâna la sfârsitul anului nu mai exista timp pentru o rectificare bugetara, aceste sume vor fi prevazute in bugetul pentru 2010.” Suparati, profesorii sustin ca se vor face demersuri pentru executarea silita a Primariei M. Casin deoarece au hotarâre executorie. Primarul promite ca le va da banii la o viitoare rectificare, apoi, intrebat daca a prins in buget aceasta cheltuiala, recunoste “NU!”, nici pe 2010 nu a fost prevazut un leu pentru repararea nedreptatii care li s-a facut cadrelor didactice. “Nu-i nicio problema, sustine el. Daca va veni de la Ministerul Finantelor o suma speciala cu destinatia asta putem sa le dam banii!”

Avariile de pe termoficare toaca nervii locatarilor

Lucrarile de reparatii de pe reteaua de termoficare stârnesc in continuare nemultumiri. Pe strada Energiei, o astfel de interventie a durat doua saptamâni. Recent, muncitorii au acoperit gaurile si au plecat. In urma lor a ramas pamânt rascolit ca pe aratura. Aburii ies in continuare din canalul termic, iar locatarii primesc apa calda murdara si cu miros de mucegai.
Locatarii din Asociatia de proprietari 303 sunt indignati de modul in care se intervine pentru rezolvarea avariilor. Dupa trecerea muncitorilor, in zona au ramas mormane de pamânt si gropi. Si nici nu s-a rezolvat nimic. Conductele zac mai departe in canalul termic inundat. La robinet curge apa calda murdara si urât mirositoare. “Acum doua saptamâni au inceput sapaturile, ne-a declarat Radu Dughir, presedinte la Asociatia de proprietari 303. Au intervenit in trei locuri in spatele blocului 33 de pe strada Energiei. Ziua lucrau, goleau instalatia, iar seara o umpleau pentru a furniza caldura. Zile intregi a fost asa. Pe 16 martie i-am vazut ca acopera gropile si se pregatesc de plecare. I-am intrebat daca au remediat lucrarea, dar au spus ca sunt alte prioritati si se vor intoarce.” Locatarii isi varsa naduful pe conducerea asociatiei de proprietari. Apa “asa numita calda” este murdara si cu miros de mucegai. Presedintele a cerut, la r ândul sau, explicatii de la CET. “Nu m-au lamurit.” Elena Cirnu, purtator de cuvânt CET Bacau, ne-a declarat ca “pe Energiei a intervenit SC Multiservice, iar la avaria care a aparut in apropiere lucreaza o alta firma. Nu acesta este motivul sistarii lucrarilor. De fapt, acolo unde reclama locatarii s-au facut sondaje pentru descoperirea avariei. S-a incercat in trei puncte, insa pierderea este in alta parte. Echipa mai face incercari in zona. Nu se aduce terenul la starea initiala pâna la remedierea avariei.” Locatarii deserviti de punctul termic 95, de pe strada Energiei, s-au saturat de interventiile de pe sistemul de termoficare. Toate aleile poarta urmele lucrarilor. De-a lungul timpului, s-au perindat pe acolo toate firmele agreate de CET pentru interventii la avarii. In urma lor au ramas gropi in care se aduna apa. Din pamânt ies in permanenta aburi. Locatarii se intreaba de ce nu se inlocuieste conducta pe un tronson intreg si se fac doar lucrari pe bucatele si de mântuiala.

Epopeea FCM-ului incepe sa capete conotatii caragialesti. In sedinta de ieri a Consiliului Local (CL), primarul Romeo Stavarache a prezentat alesilor doua hotarâri aprobate de CL in decembrie 1996, respectiv februarie 1997. Potrivit acestora, a opinat edilul sef, clubul de fotbal FCM Bacau ar apartine municipalitatii inca din acei ani. Afirmatiile lui Stavarache sunt contrazise de reprezentanti din conducerea gruparii galben-albastre, precum si de unii dintre alesii locali care, prin afirmatiile facute, arata ca FCM-ul nu a apartinut niciodata municipalitatii.

Scandalul legat de iminenta desfiintare a echipei fanion a municipiului a ajuns la etapa „cotcariilor“ administrative. In sedinta de ieri a Consiliului Local, edilul in exercitiu a prezentat alesilor extrase din doua hotarâri emise de CL in decembrie 1996 si februarie 1997, potrivit carora FCM-ul ar fi proprietate a municipiului inca din acei ani. Stavarache a declarat ca licenta de participare in liga secunda de fotbal a echipei ar apartine, de fapt, orasului. „Asociatia Sportiva este in subordinea Consiliului Local din decembrie 1996. Tot atunci, licenta a fost data Consiliului Local. Licenta este a orasului. Asa a fost finantata echipa an de an“, a opinat Stavarache.
Obsesia furibunda a edilului, privitoare la compromiterea numelui Sechelariu, se loveste, insa, de afirmatiile contrare ale oficialilor clubului, precum si de realitatea documentelor existente in arhiva Asociatiei Sportive „FCM Bacau“. Acestea contrazic flagrant afirmatiile gratuite facute de primar.

Supraveghere, nu subordonare

In baza conventiei nr. 2503 din 3 februarie 1997, incheiata intre Consiliul Local si „Asociatia Sportiva Bacau“ (n.r. – transformata in acelasi an in Asociatia Sportiva „FCM Bacau“) municipiul transmitea spre folosinta asociatiei stadionul cu dotarile aferente, precum si alte baze sportive, in scopul de a sprijini echipa fanion a orasului. La aceeasi data – 3 februarie 1997 – CL a emis Hotarârea nr. 8 prin care se urmarea exercitarea de catre un delegat desemnat de for a „supravegherii desfasurarii acestei activitati“ (n.r. – fotbalistice).
Flavius Pop, vicepresedintele FCM Bacau si unul dintre primii „supraveghetori“ din partea CL a activitatii sportive derulate de club, a declarat pentru cotidianul Desteptarea ca afirmatiile edilului sef sunt nefondate si eronate. Pop a precizat ca notiunea de supraveghere a activitatii fotbalistice nu trebuie confundata cu un drept de proprietate asupra clubului. „Am fost mandatat de Consiliul Local sa supraveghez activitatea de la club in februarie 1997. Eram consilier local din partea PNTCD. Dupa câteva luni am renuntat la aceasta delegare. Imi amintesc ca participam la sedintele conducerii clubului, semnalam anumite probleme. Notiunea de supraveghere nu trebuie confundata cu dreptul de proprietate asupra clubului. Si eu pot fi supravegheat in locuinta mea, insa sunt proprietar asupra ei. “, a dezvaluit Pop.

O lege de 86 de ani ii da peste nas primarului

Legea 21 din 1924 a reglementat pâna in 2002, an in care a fost abrogata de Ordonanta de Guvern nr. 26, modul de constituire si functionare a asociatiilor si fundatiilor. La articolul 15, legea citata prevede ca statul are dreptul de supraveghere si control asupra acestora. „Statul are un drept de supraveghere si control asupra tuturor persoanelor juridice de drept privat (…) El va urmari pe de o parte ca ele sa se administreze si sa-si indeplineasca menirea in conformitate cu statutele si cu actele lor constitutive“, se arata in articolul citat. Legea 21 mai prevede ca statul este reprezentat prin delegati. Articolul 18 stipuleaza ca „delegatii vor participa cu vot consultativ“ in cadrul fundatiilor si asociatiilor.
Prin urmare, reprezentarea statului – in speta a Consiliului Local – in clubul FCM Bacau era ceruta explicit de lege. Reprezentarea nu atragea insa un drept de proprietate asupra clubului exercitat de catre stat. FCM nu a apartinut niciodata municipiului Bacau, ci doar Asociatiei Sportive „FCM Bacau“, titulara licentei de joc, a palmaresului, culorilor si insemnelor echipei.

Asociatia Sportiva „FCM Bacau“, actionar minoritar

In urma intelegerii din iunie 2009, Primaria Bacau si Asociatia Sportiva „FCM Bacau“ au constituit o societate comerciala: „FCM Bacau SA“. Societatea urma sa gestioneze activitatea sportiva a clubului si sa faca performanta cu echipa de fotbal. Primaria detine 90 la suta din societate, in timp ce Asociatia Sportiva „FCM Bacau“, doar 10 la suta din actiuni, fiind actionar minoritar.
Romeo Stavarache s-a angajat, la data constituirii „FCM Bacau SA“, ca va sprijini din rasputeri fotbalul bacauan. Promisiunile au ramas doar promisiuni, iar clubul nu a primit niciodata banii pe care Stavarache, din postura de reprezentant al actionarului majoritar – municipiul Bacau – i-a dat publicitatii. Extrasul de la Registrul Comertului, prezentat deja de cotidianul Desteptarea, demonstreaza – negru pe alb – ca nici pâna la aceasta ora Primaria Bacau nu a varsat capitalul la care s-a angajat la data constituirii „FCM Bacau SA“. Stavarache a luat FCM-ul de la Sechelariu pentru un an, insa a uitat ca o echipa de fotbal se tine cu bani. Mai mult, primarul a decis sa arunce pisica moarta in curtea Asociatiei Sportive, pentru ca nu poate justifica – in fata bacauanilor, dar si a Curtii de Conturi – modul in care a risipit peste 7 miliarde lei vechi in aventura asa-zisei finantari a echipei fanion a orasului, FCM Bacau.

„Nu stiu nimic despre hotarârile prezentate de primar“

Gabriel Axinte, ales local din partea PD-L, a atras atentia asupra intârzierii cu care primarul Stavarache a dezvaluit consilierilor hotarârile aprobate acum aproape 15 ani. Axinte a precizat ca, daca sunt reale, acestea trebuiau date publicitatii pâna acum. „Ne-ati lasat doi ani de zile. Daca aveati dreptate si stiati de acele hotarâri de ce ne spuneti tocmai acum?“, a intrebat Axinte.
De cealalta parte, George Bogatu, consilier din partea PSD, a declarat pentru cotidianul Desteptarea ca nu are cunostinta despre hotarârile date in vileag de primar. „Nu stiu nimic despre hotarârile prezentate de Stavarache. Nu le-am citit. Din câte stiu, abia au dat de ele“, a afirmat, lapidar, Bogatu. In intervalul 2000 – 2004, acesta a fost mandatat de Consiliul Local sa supravegheze activitatea sportiva a FCM Bacau, pozitie din care Bogatu avea obligatia de a tine la curent CL cu privire la mersul lucrurilor in cadrul clubului. „Aveam obligatia sa informez CL daca s-ar fi produs nereguli in club, de exemplu. Nu am facut niciun fel de informare a CL-ului in patru ani“, a spus Bogatu.
„Primarul ne-a obisnuit cu povestile sale nemuritoare. Ceea ce conteaza pe lânga aceste fabulatii este ca detinatorul dreptului de participare si a drepturilor sportive este Asociatia Sportiva «FCM Bacau», conform datelor oficiale de la Federatia Româna de Fotbal. Nu stiu despre ce este vorba. Daca echipa era a municipiului , de ce a mai fost nevoie de cesiune?“
Gabriel Ionita, avocatul Asociatiei Sportive „FCM Bacau“

„Voi construi o noua echipa in Divizia C”

Intr-o interventie telefonica in cadrul emisiunii Desteptarea de Seara, Dumitru Sechelariu, fost primar al Bacaului, a declarat ca orice posibila negociere intre Asociatia Sportiva “FCM Bacau” si municipalitate a picat definitiv. Sechelariu a afirmat ca va incerca sa construiasca o noua echipa pornind din Divizia C. “Atâta rea-vointa ca la Stavarache nu am vazut nicaieri. Eu dadeam echipa si degeaba, dar aveam inima indoita daca sa-i dau echipa lui Stavarache. A distrus tot lotul de jucatori construit de cei care au lucrat la club. Jucatorii vor deveni liberi de contract, vor pleca, si din vara când echipa va reveni la Asociatie, voi construi o noua echipa de liga 3, pe care o voi sustine cu jucatori tineri, de 17-18 ani”, a promis Sechelariu. Fostul primar al Bacaului a dezvaluit ca orice negociere cu Primaria a picat. “Orice negociere a cazut fara drept de apel. Stavarache mi-a creat numai pierderi din toate punctele de vedere”, a conchis omul de afaceri.

Descentralizarea sistemului sanitar va deveni realitate in mai putin de patru luni. In mare, miscarea, cea mai radicala din ultimii ani, presupune trecerea spitalelor din administrarea Ministerului Sanatatii in cea a structurilor locale (consilii judetene si locale) si reorganizarea directiilor de sanatate publica.

Ministerul Sanatatii a anuntat ca, de la 1 iulie, spitalele vor trece, cu personal si toate cheltuielile de administrare, in grija autoritatilor locale. Spitalele judetene vor fi administrate de consiliile judetene, iar cele municipale si orasenesti, de consiliile locale. Pentru aceasta, in cadrul consiliilor judete se vor infinta directii medicale (ar trebui sa existe si la primarii, mai ales ca au preluat cabinetele medicale scolare). “Nu este o idee inedita, ne-a declarat dr. Marin Bustuc, director adjunct al Directiei de Sanatate Publica. Prin anii ‘60, exact asa functiona sistemul sanitar. Directia sanitara facea parte din structura Consiliului Popular Judetean. In anii ‘80, când lucram in dispensar satesc, consiliul popular ne platea salariile, dota dulapul de medicamente si ne asigura caldura, «combustibilul» si potcoavele pentru calul de la sareta, materialele de curatenie, reparatiile.”

Eficienta, cuvânt de ordine

Administrarea spitalelor moderne nu se compara cu intretinerea unui dispensar rural. Dupa ce le vor primi, consiliile judetene si cele locale trebuie sa fie pregatite cu un buget consistent. La Spitalul Judetean de Urgenta (SJU), de exemplu, numai utilitatile de luna trecuta au costat 5,8 miliarde lei vechi. “Daca vom primi si fonduri, vom fi chiar bucurosi sa ne administram spitalul”, ne-a declarat Ionel Turcea, primarul din Buhusi. Singura promisiune pe care a facut-o deocamdata ministrul Sanatatii, Atilla Cseke, a fost ca mai intâi reorganizeaza spitalele si abia apoi le preda administratiilor locale. “Am avut deja o comisie ministerialain judet, ne-a declarat dr. Mihaela Popescu, managerul Spitalului Judetean de Urgenta. Ni s-a atras atentia sa regândim eficient structura spitalului.”

Sa ramâna si banii in judet!

Silviu Bondor, vicepresedintele Consiliului Judetean (CJ) Bacau, afirma ca descentralizarea sistemului de sanatate ridica doua probleme: finantarea serviciilor si partea tehnica, de reorganizare a institutiilor preluate. Vicepresedintele CJ sustine ca “procesul de descentralizare a pornit”, dar nu crede ca preluarea, in totalitate, a serviciilor de sanatate se va finaliza in anul 2010, fiind “un proces de durata”. Daca acest lucru s-ar intâmpla, vor trebui alocate fonduri de la minister in primii doi ani: “Noi am mai finantat investitii in spitale, am asigurat cofinantarea unor proiecte europene, dar sa platim salariile si alimentele nu putem. Inseamna foarte multi bani, pe care nu i-am prevazut in buget si nu-i avem.” Silviu Bondor afirma ca finantarea institutiilor de sanatate nu ar fi o problema daca “banii colectati nu s-ar duce la Bucuresti, ci ar ramâne, in cea mai mare parte, in judet. Dar asta ar insemna modificarea codului fiscal si e o chestiune de durata.”

Agentii de la Politia Primariei Bacau sunt agresati verbal in fiecare zi de cei care vând tigari de contrabanda in zona Pietei Centrale. Ieri, unul dintre ei a intrat pe mâinile unei femei care vindea impreuna cu concubinul sau, tigari fara acte legale. Aceasta a sarit la politist, l-a lovit si si-a infipt unghiile in fata acestuia. „Când i-am dus in birou a inceput scandalul. M-a zgâriat pe toata fata si acum abia vad cu ochiul stâng. Ei erau suparati ca in fiecare saptamâna li se confisca tigarile“, ne-a povestit agent Ionel Tal (foto), Politia Primariei Bacau. Politistii au gasit asupra lor 102 pachete de tigari fara acte de provenienta. Agentul agresat s-a prezentat la Spitalul Judetean de Urgenta Bacau si la Medicina Legala, unde a primit 7 zile de ingrijiri medicale. Ulterior, s-a prezentat si la Sectia 2 de Politie unde a depus o plângere. Politistii intocmesc acum actele premergatoare care vor fi inaintate Parchetului de pe lânga Judecatoria Bacau. Adrian Tofan si Luiza Sovinschi sunt clienti mai vechi ai Politie Primariei. „Si saptamâna trecuta le-au fost confiscate 490 de pachete de tigari. In ciuda acestor presiuni, noi vom continua controalele, pentru a combate astfel traficul de tigari“ , ne-a declarat Florin Podoleanu, purtator de cuvânt al Politiei Primariei Bacau.
De la cei doi agresori a fost retinuta masina cu care transportau tigarile, in vederea confiscarii acestora.

Noul proiect al legii educatiei nationale, aflat inca pe masa Ministerului Educatiei, ar putea introduce modificari atât pentru elevii de gimnaziu, cât si pentru liceeni. Cele mai multe schimbari le-ar putea suferi admiterea in liceu.

Elevii de clasa a opta ar putea sa sustina doua testari transdisciplinare pentru admiterea in liceu, una din stiintele exacte si a doua din domeniile umaniste. In plus, elevii trebuie sa demonstreze competente de utilizare a calculatorului. O alta propunere este de a evalua elevii si pe baza unui portofoliu care sa contina, pe lânga note, recomandari ale profesorilor si activitatile extracuriculare. Toate acestea, in situatia in care nu se va pune in aplicare masura trecerii clasei a noua la gimnaziu. Chiar daca o parte din propuneri sunt agreate de elevi, ei sunt nemultumiti inainte de toate de modificarile care se fac de la an la an, fara consultarea lor. “S-au facut foarte multe schimbari care ne-au bulversat. Este ciudat. Un portofoliu nu mi-ar face probleme, iar o testare transdisciplinara ar putea fi usoara”, ne-a spus Bianca Umbrarescu, eleva in clasa a VIII-a. “Mai bine s-ar pastra totul asa cum este, ca sa nu fim dati peste cap din nou”, a adaugat Alexandru Mocanu, elev in aceeasi clasa.

Bacalaureat usor schimbat

Nici liceenii nu sunt feriti de vântul schimbarii. Daca probele de competente orale din timpul anului scolar s-ar putea permanentiza, cele trei examene scrise ar putea deveni doar doua, la româna, matematica sau istorie in functie de profil, asadar, fara proba la alegere. Nici aceste schimbari nu sunt pe placul elevilor de liceu.
“Mi se pare socant. Sunt in clasa a XI-a si timp de trei ani mi-am dat seama ce as putea alege la proba optionala si m-am pregatit in acest sens. Este o confuzie. Nu este nimic normal”, ne-a spus Madalina Nastase, eleva. Si programa scolara ar putea fi “subtiata”, la fel ca si manualele scolare. Exista chiar propuneri de a introduce noi materii. Concomitent, ministerul va limita numarul de ore la 20 la ciclul primar, 26 la ciclul gimnazial si 30 la liceu. “Programa scolara este foarte incarcata. Exista multa materie inutila pe care nu o s-o folosim niciodata. Daca pe lânga numarul de ore se va scoate si materie, va fi perfect. Ne-am obisnuit cu schimbarile. Nu e normal, dar?!”, a conchis retoric Diana Patrascu, eleva. Dupa definitivarea proiectului de lege, acesta va intra intr-o prima lectura la guvern, urmând ca in perioada urmatoare sa intre si in dezbatere publica. Sindicatele, patronatele, organizatiile de elevi si parinti vor putea aduce imbunatatiri sau critici la adresa proiectului.

Ioan Ursu, in vârsta de 60 de ani, se indrepta spre casa in jurul orei 1. Ajuns sub podul Narcisa a preferat sa traverseze calea ferata, decât sa mearga prin pasajul subteran. Vazând ca se apropie un tren, s-a grabit sa treaca, insa nu a apreciat corect distanta fata de acesta si a fost izbit in plin de locomotiva. A murit pe loc. Pensionarul nu este singura persoana care a sfârsit calcata de tren in acea zona. Luna trecuta o alta tânara in vârsta de 23 de ani a murit aproape in acelasi loc. Cauzele care duc la astfel de accidente sunt in primul rând neatentia pietonilor, dar si faptul ca acea portiune de cale ferata nu este ingradita, pentru a-i impiedica asftfel pe locuitorii din zona sa mai traverseze prin acel loc. Pasajul subteran ar putea fi o solutie pentru bacauanii din zona. Construit in urma cu peste 20 de ani, pasajul pietonal din cartierul Letea nu a fost insa utilizat niciodata. Autoritatile l-au lasat in paragina, asta in timp ce zeci de bacauani isi pierd viata in accidente feroviare. Motivul? Acesta este plin de excremente si mizerie. Localnicii din zona prefera sa treaca linia ferata si sa-si riste viata decât sa-l strabata. Autoritatile locale nu au facut nimic pentru a-l pune in functiune.

In vara lui 2009, intre municipalitate si Asociatia Sportiva „FCM Bacau” – titulara licentei de participare in campionatul ligii secunde, dar si a culorilor si insemnelor clubului – a avut loc o intelegere vizând sustinerea gruparii de fotbal bacauane. Potrivit intelegerii, Consiliul Local si Asociatia Sportiva au constituit o societate comerciala in care municipiul detine 90% din actiunile clubului. Implicarea administratiei locale in finantarea echipei a fost aproape inexistenta. Mai mult, potrivit reprezentantilor Asociatiei Sportive „FCM Bacau”, singurul scop avut in vedere de sefii municipalitatii la constituirea noii societati a fost „subtilizarea” spatiilor comerciale pe care Asociatia le detine pe pietonalul din vecinatatea Pietei Centrale, nicidecum sustinerea echipei fanion a orasului.

In vara lui 2009, municipalitatea bacauana si Asociatia Sportiva FCM Bacau conveneau constituirea unei societati care sa se ocupe de destinele clubului de fotbal FCM Bacau. Aceasta a luat fiinta in urma Hotarârii de Consiliu Local (HCL) nr. 184 din 10 iunie 2009 si poarta denumirea de “Fotbal Club Municipal Bacau SA”. Societatea are doi actionari, municipiul Bacau – care detine 90 la suta din actiuni -, respectiv Asociatia Sportiva “FCM Bacau”, cu doar 10 la suta din actiuni, insa titulara licentei de participare in liga a doua, a culorilor si insemnelor clubului, respectiv proprietara a jucatorilor, la data infiintarii societatii.
La data constituirii, cele doua parti s-au angajat ca in termen de 12 luni sa verse capitalul social al societatii in acord cu numarul de actiuni detinute. Municipiul Bacau s-a angajat sa dea 2.497.500 de lei, Asociatia FCM Bacau 277.500 lei. La aceeasi data, cele doua parti au varsat 30 la suta din totalul sumelor la care s-au obligat. Astfel, prin hotarârea de CL amintita anterior, municipiul Bacau, proprietar a 90 la suta din actiuni, a varsat 749.250 lei (30 la suta din 2,49 milioane), in timp ce Asociatia a varsat 83.250 lei, reprezentând 30 la suta din 277.500 lei. Cuantumul capitalului social al societatii este de 832.500 lei.

Abandonati la jumatatea drumului

Desi detinea 90 la suta din actiunile FCM Bacau SA, municipalitatea a sistat subit finantarea echipei si nu si-a respectat obligatiile asumate prin Actul Constitutiv al societatii. De altfel, inca de la finalul lui 2009 asupra viitorului financiar al clubului planau nori negri, in conditiile in care primarul Stavarache afirmase in cercurile apropiate ca va renunta la sprijinirea echipei in ianuarie 2010. Mai mult, municipalitatea a uitat de contractul de cesiune care a stat la baza constituirii noii societati, incheiat intre Asociatia Sportiva “FCM Bacau” si nou-infiintata FCM Bacau SA. Acesta e scadent in iunie 2010, dar a fost abandonat la jumatatea drumului de primarul Romeo Stavarache.

AGA dupa chipul si asemanarea primarului

Majoritatea reprezentantilor CL in Adunarea Generala a Actionarilor (AGA) societatii FCM Bacau SA sunt oameni apropiati lui Stavarache. Fie pe linie politica, fie prin intermediul afacerilor, acestia urmau sa pazeasca “bostanaria”, mai ales ca pachetul de 90 la suta detinut de municipalitate implica responsabilitati enorme in viata echipei. In AGA de la SC FCM Bacau SA ii regasim pe: Lucian Ciubotaru (PNL) si una dintre “pusculitele” lui Stavarache; George Bogatu (PSD), afacerist cu interese apropiate de cercurile municipalitatii; Nechita Neculai (PNL), omul din spatele firmei de taxiuri TTB; Mihai Sustac (PNL), om de casa al lui Stavarache pe care primarul l-a facut administrator in societatea Art Bacau care va gestiona Teatrul de Vara; Fechet Mircea (PNL), aflat o perioada in gratiile lui Stavarache; Ilie Birzu (PNL), unul dintre oamenii de incredere ai primarului; Ionel Floroiu (PSD), afacerist cu relatii in Primarie, respectiv Ion Rotaru (PNL), afacerist cu interese apropiate de actualul edil-sef. AGA ii mai contine pe Marius Capusa, reprezentantul Asociatiei Sportive “FCM Bacau”, dar si pe consilierii pedelisti Mihai Slic si Liviu Curca, ambii oameni de afaceri.
Cu 90 la suta din actiuni pe mâna, dar si cu o structura de conducere apropiata de interesele personale, sefii municipalitatii au abandonat ideea de a duce pâna la capat un contract pe care l-au agreat in iunie 2009.

Spatiile de la Piata Centrala, tinta acunsa a lui Stavarache

In sedinta Consiliului Local (CL) din 29 septembrie 2009, majoritatea liberala controlata de primarul Romeo Stavarache a consimtit prin vot un abuz administrativ de proportii. Alesii au abrogat, in bloc, toate hotarârile aprobate de CL la sfârsitul anilor ‘90 si care vizau sustinerea clubului de fotbal. Scopul nedeclarat al abuzului l-a constituit “confiscarea” de catre municipalitate a spatiilor si terenurilor primite în folosinta gratuita de FCM Bacau de la administratia Sechelariu. Acestea asigurau clubului de fotbal o sursa importanta de venituri, în conditiile în care ani la rând administratia Stavarache a fost mai mult decât ostila FCM-ului, subminând sistematic existenta echipei fanion a Bacaului. Hotarârile abuzive au fost atacate in instanta de catre Asociatia Sportiva “FCM Bacau”, urmând ca la jumatatea lunii aprilie acestea sa intre pe rolul instantei.

Tertipuri care bat la ochi

Surse din mediul administrativ au confirmat pentru cotidianul Desteptarea ca municipalitatea intentioneaza sa creeze o noua echipa de fotbal cu suma de 35 de miliarde lei vechi pe care alesii locali au aprobat-o, la votarea bugetului pe 2010, pentru finantarea “fotbalului bacauan”. Asta, in conditiile in care edilii au cheltuit deja aproape 7,5 miliarde lei vechi prin constituirea SC FCM Bacau SA. Tertipul de care se va prevala municipalitatea consta tocmai in fortarea falimentului entitatii FCM Bacau SA, prin sistarea sprijinului financiar, si desfiintarea acesteia de drept, fapt ce ar antrena eliberarea jucatorilor de sub contractele avute cu clubul de fotbal. Planul primarului Stavarache mai prevede preluarea jucatorilor de catre o noua echipa care sa reprezinte fotbalul bacauan in liga secunda, fapt care nu a fost infirmat de catre Relu Damian, presedintele Consiliului de Administratie al FCM Bacau.

Administratia Sechelariu a tinut sus steagul fotbalului bacauan

La sfârsitul anilor ’90, Consiliul Local Bacau a emis o suita de hotarâri ce aveau ca menire sprijinirea clubului de fotbal FCM Bacau. Formula de lucru aleasa era pe cât de simpla si legala, pe atât de eficienta: Asociatia “FCM Bacau”, prin care echipa era sustinuta de catre municipalitate, a primit in administrare, pe 15 ani, mai multe spatii comerciale aflate in Piata Centrala.
Ulterior, FCM Bacau, prin intermediul Asociatiei sus-amintite, a procedat la incheierea unor contracte de inchiriere a respectivelor spatii comerciale, precum si la amenajarea unor noi spatii. In total, la Piata Centrala clubul de fotbal bacauan detinea, prin intermediul Asociatiei “FCM”, nu mai putin de 165 de module inchiriate, prin contract, catre 165 de comercianti. In plus, pe terasa Ferometal, situata in vecinatatea aceleiasi Piete, si data de asemenea in administrare clubului de fotbal, un numar de 14 comercianti si-au construit spatii de vânzare dupa ce, in prealabil, au incheiat contracte de inchiriere cu Asociatia “FCM”.
Cu banii obtinuti din chirii, clubul de fotbal bacauan isi rotunjea semnificativ bugetul. Contractele de inchiriere au scadenta in vara lui 2013.
Tot la sfârsitul anilor ’90, acelasi Consiliu Local aproba inchirierea, prin contract, a stadionului municipal catre Asociatia “FCM Bacau”, cea care se ingrijea de destinele echipei de fotbal fanion a orasului. Demersul CL de la acea data (1997) viza aceeasi sprijinire a clubului de fotbal local, dar urmarea indeaproape prevederile legilor in vigoare. Contractul de inchiriere a stadionului este semnat de CL si Asociatia FCM Bacau la 10 februarie 1999, in urma unei licitatii publice câstigate de aceasta. Viitorul fotbalului de club bacauan parea asigurat. Nu a fost insa asa. Situatia s-a complicat incepând cu anul 2004, când Romeo Stavarache a obtinut functia de primar.
Fara menajamente, noul edil a atentat sistematic la viata echipei fanion a Bacaului.

Asociatia va finanta in continuare sportul bacauan

Dumitru Sechelariu, membru fondator al Asociatiei Sportive “FCM Bacau”, a declarat ca a dat FCM-ul pe mâna Primariei pentru ca “cei de la putere au mai multe posibilitati”. Sechelariu s-a aratat profund dezamagit de faptul ca increderea investita in conducerea municipalitatii a fost inselata de modul de lucru al edililor. “Clubul a fost preluat de catre Primarie fara niciun leu datorie. Am imprumutat 36 de miliarde lei ca sa achit toate datoriile care mai erau la club. Am gândit ca Primaria are alte pârghii si ca e mai bine ca echipa sa treaca la municipalitate. Ar fi putut ajuta FCM sa faca performanta pentru ca bugetul local poate suporta un efort financiar mai mare. Eu vreau sa-mi indrept viata spre altceva, sa acord o mai mare atentie copiilor mei. In plus, nu mai puteam tine clubul de unul singur. Asociatia Sportiva «FCM Bacau» al carei membru fondator sunt va finanta in continuare sportul bacauan. Banii vor merge tot in activitati sportive, dar nu e obligatoriu ca in viata sa-ti placa doar fotbalul. Asociatia va finanta automobilismul si tenisul bacauan. Am avut mare incredere in Stavarache, am crezut in el când am discutat sa dam echipa de fotbal la Primarie. Se pare ca el nu a vrut decât spatiile de la Piata Centrala. Nu l-au interesat nici FCM-ul, nici fotbalul bacauan, ci doar cum sa ma loveasca, sa ma distruga”, a apreciat fostul primar. Sechelariu a lansat o oferta catre Consiliul Local. Omul de afaceri a afirmat ca daca alesii locali vor agrea prelungirea pâna in 2015 a cedarii in folosinta gratuita a pietonalului si spatiilor de la Piata Centrala catre Asociatia Sportiva “FCM Bacau”, echipa de fotbal va trece, cu totul, la municipalitate.