La Darmanesti, oaspete sculat cu noaptea-n cap, la o vreme la care si cainilor le era lene sa latre, am inceput o plimbare pe ulitele satului-oras. Lipsind din decor oamenii si animalele, am inceput sa iau pulsul asezarii privind pe garduri si panouri publicitare. Inca nu se sculasera toti cainii, cand am ajuns la o concluzie cu privire la preocuparile majore a ale darmanestenilor. in primul rand, va asigur ca aici inca n-au avut loc alegerile generale din 2009. De peste tot, Mircea Geoana este in bloc-starturi pentru renumararea voturilor, in vreme ce Traian Basescu are inima cat un purice portocaliu, de teama ca n-o sa castige. Cea mai interesanta poveste mi s-a parut a fi cea de pe un afisier electoral (asa scria pe el), de langa fostul Club (muncitoresc), despre care vom face altadata hatra vorbire. Acolo scria ca firma MASSARO organizeaza tot felul de plecari si veniri in/din Grecia. Atunci mi-am dat seama ca darmanestenii participa la tot felul de miscari electorale prin Grecia cea ravasita de criza. Frumoasa misie zic. Darmanestenii sunt niste paneuropeni pe cinste! Viitorul civilizatiei grecesti este, cu acest prieten bun care la nevoie se cunoaste, pe drum bun.
Darmanestenii salveaza Grecia
„Scoala are nevoie si de autonomie financiara”
Interviu cu prof. Nicolita Gengiu Galusca, director al Scolii cu clasele I-VIII Solont
– Sunteti gorjeanca, ratacita prin Solont si apoi impamantenita, devenind un cetatean al comunei Solont si nu oricare, ci profesor, director de scoala, consilier local, chiar candidat la functia de primar. Cum s-a petrecut metamorfoza?
– Am venit in 1976, cu un geamantan si o plasa in mana. Cand am vazut vagauna asta m – am speriat si am vrut sa plec cat mai repede, fiind neplacut impresionata de aspectul comunei: balarii, o apa murdara, scheletul unei scoli in constructie, un drum neasfaltat. Am vazut o tabla pe care scria Librarie. Am zis ca e ceva. Am ramas, cu speranta ca imi voi gasi pe parcurs un post in judetul meu. Cand mi-am gasit peste ani post in Gorj, eram deja indragostita si m-am maritat aici. Revenind, atunci mi-am luat o gazda si m-am apucat de treaba: profesor de fizica-chimie, am devenit director de scoala, am vreo 20 de ani de directorat, am fost data afara pe criterii politice, mi-am recastigat postul in instanta, sunt consilier local din 1990 si am vrut sa fiu si primar, insa nu s-a putut. Deocamdata. Au fost ani grei, de munca, de munca ca la hotii de cai, cum se spune pe aici. Ganditi-va ca eu eram o venetica si numai munca si seriozitatea m-au tinut in frunte.
In medie, stam bine!
– Noua lege a invatamantului a scos profersorii in strada. Cadrele didactice din Solont au intrat in greva, au pichetat Primaria, au participat la actiuni de protest?
– Nu. Anul acesta nu sunt probleme de posturi, de ocuparea catedrelor, de restrangere de activitate. Suntem scoala coordonatoare si reusim sa rezolvam toate cazurile care ar intra sub incidenta noii legi.
– Se constata, in ultimii ani, in mai toate scolile o scadere a numarului de elevi. Cum va afecta acest fenomen structura claselor si situatia catedrelor la Solont?
– Este adevarat, sunt scaderi ale numarului de elevi, mai ales la clasele mici, insa nu va pune probleme in anii urmatori. La nivel de comuna, in cele trei scoli, Solont, Cucuieti si Sarata, media este inca buna, cu posibilitatea de a mentine numarul de clase.
– Se mentine in continuare formula “in medie”, insa ea nu respecta intotdeauna realitatea din teren…
– Nu, insa da posibilitatea conducerilor scolilor sa rezolve singure problema cadrelor si a claselor, a posturilor, chiar daca nu intotdeauna se face in interesul elevului. Insa nu-i o regula.
– Sunteti o scoala din mediul rural, situata la 15 km de orasul Moinesti si la 45 fata de Bacau. Sunt acoperite toate catedrele cu profesori calificati, aveti navetisti?
– Toate cadrele sunt calificate, aproape toate sunt titulare si avem doar trei navetisti din Bacau si unul din Moinesti. In rest, cadrele sunt cu domiciliul in Solont. Este o situatie destul de buna, ceea ce asigura o prezenta permanenta la cursuri si, implicit, un invatamant de calitate.
Scoala trebuie administrata de dascali
– Suntem in anul 2010, dupa ce ani la rand s-au facut modificari de programa, modificari de incadrare, de curriculum. Care sunt problemele invatamantului din mediul rural?
– Sunt aceleasi probleme ca peste tot. In primul rand baza materiala, deoarece Primaria, Consiliul local nu au fondurile pe care le au alte primarii din orase sau municipii. Dupa cum stiti, activitatea din Petrol s-a diminuat foarte mult, exploatarea forestiera la fel, in acest fel banii de la bugetul local au inregistrat scaderi dramatice. Sperantele noastre se indreapta spre Guvern. Si mai este un aspect: n-ar fi rau sa fie bine, ma refer la faptul ca scolile sa aiba mai multa independenta, mai multa autonomie in gestionarea fondurilor, o mai mare libertate de decizie, fara interventia administratiei, care are alte “prioritati”, decat ale noastre. Dupa noua lege a Educatiei asta am inteles: eu, ca director de scoala am o suma de bani si trebuie sa o administrez pentru realizarea unor anumite obiective. Pe scurt, trebuie si autonomie financiara scolilor, daca tot m-ai pus director acolo sau am castigat un concurs.
– Este frumos ce spuneti, numai ca in consiliile de administratie ale scolilor, reprezentarea va fi proportionala.
– Da, la noi ar fi 30 la suta cadre didactice, 30 la suta parinti si 30 la suta reprezentanti ai Primariei. Nu mi se pare corect. Preponderent ar trebui sa fie cadrele didactice, si noi am spus-o la nivel de inspectorat, cu prilejul altor dezbateri. Noi lucram bine cu parintii, cu Primaria, insa, sigur, noi stim mai bine ce trebuie si ce nu trebuie intr-o scoala.
Bataie pentru Mendeleev si Bill Gates
– Doamna profesoara, mai scot satenii palaria in fata dascalului?
– Stiu ce vreti sa spuneti, ca inainte era salutat dascalul, militianul, primarul, notarul, preotul… Nu pot sa fac clasamente. Eu consider ca suntem respectati, daca mai mult sau mai putin ca acum 30-40 de ani, nu stiu, noi insa ne facem treaba. Aici, la Solont, dintotdeauna a fost un respect pentru dascali, au fost in sat invatatori si profesori de mare valoare morala si profesionala si noi le calcam pe urme. Ma uit, vad, aud mereu pe drum, pe ulita satului, la biserica, cuvantul de binete, de respect specifice satului. Sigur, ca mai sunt si probleme, lume este mica la sate, ne cunoastem cu totii, stim fiecare ce avem in ograda, in casa, stim cine suntem, nu-i ca la oras, unde oamenii se vad doar la sedintele cu parintii sau la serbari. Invatatorul, profesorul stie aproape tot despre parinti, la randul lor si parintii stiu tot despre dascali. Viata satului se invarte in jurul scolii, a bisericii, primariei, crasmei, pe drum.
– Cand eram la scoala, acum 50 de ani, singurele obiecte ca material didactic erau hartile, Tabelul lui Mendeleev, o galena si doua eprubete, la care se adauga rigla de lemn si palma din dotarea dascalului. Ultimele, cu folosire intensiva…
– Ei, unele mai sunt si acum, cu siguranta ultimele doua sunt excluse in procesul educativ, asa cum vreti sa sugerati. Avem o dotare buna, nu stralucita. Prin Programul guvernamental PIR am beneficiat de mobilier pentru toate scolile, am construit grupuri sociale moderne (e adevarat ca nu avem inca canalizare), am primit aparatura electronica. Printr-un alt program am dotat un laborator de informatica. Am vrut mai intai ca elevii din scoala, din comuna, sa se familiarizeze cu acest mijloc de informare si comunicare, sa stie ce este si ce poate un calculator. Foarte curand vom avea si Internet in laborator. Avem laboratoare de fizica, de chimie, ceea ce, nu?, este mai mult decat o rigla si… Sa nu credeti acum ca putem concura cu scolile din urban, insa noi credem ca, la posibilitatile noastre, avem mai mult decat cu multi ani inainte, ceea ce este benefic pentru copii.
Practica vs. teorie
– Avem, si nu o spun numai eu, un invatamant pur teoretic, nu are valente practice, este prea incarcat cu materii pe care elevii, mai ales cei din gimnaziu si licee, le considera inutile pentru evolutia lor ulterioara. In Occident, elevul sta mai putin in banca si mai mult in laboratoare, in exteriorul scolii, este lasat sa gandeasca, sa creeze, sa aleaga. Ce alege in Solont?
– Este adevarat. Foarte adevarat. De multe ori, la multe discipline ii sufocam cu ceea ce stim noi, nu cu ceea ce ar trebui sa stie ei… Nu prea au de ales. Aveti dreptate, insa, sa stiti, ca si cadrele noastre didactice au inceput sa aplice metodele moderne cu cele clasice, vorbesc aici de educatie tehnologica, de aplicatii in laboratoare. Am avut si noi un atelier, unde elevii invatau sa lucreze pe strung, pe alte masini, se simteau utili, isi descopereau anumite aptitudini. Este adevarat ca materiile sunt multe si foarte incarcate, stufoase, se merge mult pe memorare. Fiecare ministru care a venit a facut modificari, a adus tot felul de noutati, insa stam pe loc, nu s-a facut nimic in acest sens. Speram ca noua lege sa aduca corectiile necesare. As vrea sa mai spun ca profesorul, dascalul este si el, pe langa elev, destul de incarcat, cate sase-sapte ore pe zi, plus alte acticvitati adiacente, obligatorii pentru calificative. Inainte aveam sase zile de cursuri, cate patru ore pe zi. Aveai timp de pregatire, de zile metodice, acum fugi de la ore pentru a participa la cercuri, metodica. Chiar daca voi fi considerata conservatoare, eu as propune sa se revina la sase zile de curs, cu trei trimestre, cu pauze intre ele si o zi pe luna pentru metodica. N-am mai fi ca la competitiile hipice.
La tara, ca la tara
– Elevii din mediul rural se confrunta in licee cu cei din urban. Pana la urma acolo este primul lui examen serios. Liceul, colegiile, facultatea sunt trepte dorite de aproape toti elevii. Ce spun statisticile dumneavoastra?
– Nu avem o statistica, nici nu m-am gandit sa o fac, dar este interesant. Din cei care merg la licee, si sunt majoritatea, cam 20 la suta urmeaza cursurile unei facultati.
– Se mai intorc in sat, stiti visul acela, vreau sa ma fac profesor pentru a veni in sat sa invat copiii carte!
– Au fost cazuri, avem in corpul didactic invatatori si profesori care au plecat din aceasta scoala. Acum nu se mai intorc deoarece nu mai sunt locuri, nu mai sunt repartitii guvernamentale, fiecare poate opta, insa, va spun eu, cei mai multi aleg alta cariera decat cea de dascal la tara. Este adevarat ca mai sunt elevi care abandoneaza liceul, costurile depasesc posibilitatile parintilor, se intorc in sat si incearca sa se descurce cum pot: se marita, se insoara, asteapta zile mai bune. Asta-i viata!
– Doamna director, de cate ori bate primarul la usa scolii intr-un an?
– Mereu… mereu! Colaboram bine cu administratia locala. Noi am fost adversari politici la alegeri, el a castigat cu vreo suta si ceva de voturi in plus, insa asta nu ne impiedica sa ne facem fiecare treaba.
Nu stam, nu stam deoarece dorim ca si despre noi sa se vorbeasca peste ani, asa cum se spune acum despre inaintasii nostri. Avem o mostenire si vrem sa o ducem mai departe. In rest, invatam copiii carte. Si nu-i putin.
De la Armindeni, la 1 Mai uikiendesc
La 1 Mai, romanii sarbatoreau Armindenul, simbol al vegetatiei care proteja recoltele si animalele. În traditia populara, acestei zile i se mai spunea „ziua pelinului” sau „ziua betivilor” si semnifica începutul verii. Armindenul se serba pentru rodul pamantului, sanatatea oamenilor si animalelor. Se chefuia strasnic în numele unui asemenea target multiplu. Rolul Armindenului, spun specialistii, este apotropaic (superstitia apararii împotriva duhurilor rele…), dar ne aminteste si de prigonirea lui Iisus, crezandu-se ca, atunci cand Irod îi omora pe copii, acesta a pus cate o ramura verde la poarta de unde trebuia început macelul în ziua urmatoare. Însa, a doua zi, au aparut ramuri verzi la toate casele, iar Irod n-a mai stiut unde sa-l caute pe Iisus…
Armindeni – 1 Mai este ziua lui Ieremia, cel care avea darul prorociei. În slavona, era numita „Ieremiina Dini”, iar prin romanizare si simplificare a devenit Armindeni. Despre obiceiurile mai degraba pagane ale acestei zile vorbesc, între altii, Alecu Russo, Ion Ghica, Dimitrie Pappasoglu, în Istoria fondarii orasului Bucuresti, Nicolae Vatamanu în Odinioara în Bucuresti si Alexandru Predescu, în evocarile din Dambovita, apa dulce… E obligatorie o iesire în natura aflata într-un moment de maxima prospetime si însufletire. S-ar zice ca de 1 Mai vremea e întotdeauna frumoasa, chiar daca nu e, asa ca nu va sfiiti, chiar daca ploua cu galeata, sa va imaginati, la un picnic, faptul ca Soarele e singur pe cer, fara nori.
Din 1889, 1 Mai se sarbatoreste ca zi internationala a muncii. În anul 1888, la întrunirea Federatiei Americane a Muncii, s-a stabilit ca aceasta zi sa fie dedicata sustinerii, prin manifestatii si greve, a zilei de munca de 8 ore. Pragmatici, americanii si-au zis ca ziua asta în care se da cep butoiului cu vin – pelin este ideala pentru dat la mecla sefilor, îmbinandu-se utilul cu placutul, pentru ca – nu-i asa? – nu-i nimic mai placut pe lume decat sa-ti vezi seful purtat în suturi si lozinci. Apoi, observand ca pe meridianele lumii snopirea sefilor în batai a devenit un sport popular rosu, americanii s-au dezis cu totul de 1 Mai, celebrand, în schimb, Labor Day, anual, în prima zi de septembrie.
La noi, va aduceti aminte, cei nascuti mai în zorii omenirii, de încolonarea generala ordonata de partidul unic, pentru a multumi din inima destinului – fluturand steaguri, portrete si lozinci – ca respect pentru favoarea de a ne fi parasutat în epoca de aur? Astazi, 1 Mai muncitoresc a devenit 1 Mai uikiendesc. Si ce mai rade primavara, pe stil nou, uikiendesc! Veselia somerilor, a pensionarilor cu veniturile liliput, a profesorilor ciomagiti cu promisiuni, a medicilor încurajati sa paraseasca tara… Peste campuri, peste plai se aude astazi un imens Hooooo! cuibarit altadata doar în suflete… De 1 Mai uikiendesc, gem trenurile si mertanele catre Litoral, pentru ca a doua zi trebuie sarbatorita si ziua Tineretului. Si unde nu se avanta vajnicii uikiendisti prin cele baruri si crasme, iar armia de jandari si politai, dislocata ad-hoc din toata patria, are de salahorit cateva zile, pentru a potoli elanul bahico-sarbatoresc. Însemnate cu vanatai peste ochi si sale, de bastonul civilizator, tinerele odrasle se întorc apoi acasa, vlaguite, pline de amenzi, care de care mai penale, si se pregatesc de armindenul-uikiendesc de anul viitor.
O profesoara s-a spanzurat fara nicio explicatie
Locatarii unui bloc de pe Aleea Parcului din Bacau au trecut joi prin momente de groaza. Vecina lor, profesoara de biologie la Liceul Pedagogic, a fost gasita spanzurata in mansarda blocului, chiar de catre mama ei. Dana P. nu a lasat insa niciun bilet prin care sa explice ce a determinat-o sa-si puna capat zilelor. De ceva vreme locuia cu mama sa. Vecinii spun despre ea ca era o femeie vesela si nu s-au asteptat niciun moment la o asemenea nenorocire. Ei mai spun ca in urma cu cateva zile au intalnit-o, insa femeia era foarte abatuta. Se pare ca Dana P. disparuse de miercuri. Ajunsa acasa de la piata, mama acesteia a gasit in hol telefoanele mobile, geanta si hainele pe care le purtase fiica ei in acea zi la scoala. A asteptat-o pe fata cu sufletul la gura pana a doua zi, insa fara nicio veste din partea Danei. Vecinii spun ca mama a avut parca o presimtire si a urcat in podul blocului, unde si-a gasit fiica spanzurata. La fata locului au venit politistii, care au stabilit ca cele sesizate se confirma. Fata zacea spanzurata fara suflare. Desi motivul acestui gest necugetat nu a fost stabilit, apropiatii femeii spun ca a fost casatorita si in urma cu ceva timp a divortat. Se pare ca femeia nu a putut trece peste aceasta despartire.
„Cel mai tare din ultimii 20 de ani”
Din nou Metal Galati campioana. Urmata, ca si in 2009, de Constanta si Dinamo. Si din nou Stiinta Bacau pe patru. Noutatea nu trebuie cautata, deci, in clasament, ci in gradul de dificultate al campionatului. "Editia 2009-2010 a fost cea mai tare de dupa Revolutie", estimeaza antrenorul Stiintei, Florin Grapa.
– Domnule Grapa, putea Stiinta mai mult?
– Cu lotul pe care l-am avut, nu. Trebuie sa fim sinceri si sa recunoastem ca nu aveam loc pe podium. Metal, Tomis Constanta si Dinamo ne-au fost superioare valoric, iar lucrul acesta s-a vazut si in rezultatele directe. Poate ca unele infrangeri au fost prea severe in comparatie cu diferenta de valoare existenta intre noi si primele trei clasate, dar, indiferent de situatie, ar fi fost foarte greu sa urcam mai sus de locul patru. A fost o competitie dura.
– Meritata victoria Metalului?
– Eu zic ca da, mai ales ca au reusit sa treaca si peste plecarile de jucatoare, si peste problemele financiare. Merita remarcat si faptul ca, de bine, de rau, spre deosebire de Dinamo si Constanta, Galatiul tot a avut trei jucatoare romance in echipa de baza.
– Apropo, cum comentati faptul ca, in baza modificarilor de regulament, din sezonul viitor, o echipa nu va putea utiliza mai mult de patru straniere in teren?
– Din punctul meu de vedere, sunt multe si patru. Si fiindca tot am vorbit de straniere, sa recunoastem ca aducerea unor jucatoare precum Tocko, Inamoto sau Barun, ca sa iau cate una de la fiecare echipa de pe podium, a ridicat valoarea campionatului. Totusi, prezenta in masa a jucatoarelor din strainatate in Divizia A1 nu poate face bine voleiului romanesc.
– Ati incheiat Final Four-ul cu o singura victorie, contra campioanei, Metal, in deschiderea play-off-ului.
– Si am fost foarte aproape de a incheia play-off-ul cu o alta victorie, impotriva Tomisului. Am avut 2-0, beneficiind si de relaxarea adversarei, care, la drept vorbind, ne-a tratat cam de sus. Apoi, am lasat noi garda jos, crezand ca meciul s-a incheiat, iar Constanta ne-a taxat. Ce sa spun? Sa speram ca in sezonul viitor vom reusi mai mult.
– Chiar, cum credeti ca va arata Stiinta in 2010-2011?
– E prematur sa ma pronunt. E clar ca mi-as dori foarte mult sa ne intarim astfel incat sa ne clasam mai sus, dar depinde si de buget, si de pretentiile jucatoarelor pe care vom incerca sa le aducem. Singurul lucru cert este ca Polischiuk, Kovacic, Herlea, Chivorchian, Manu si Rusu se afla la final de contract.
– Veti incerca sa le prelungiti contractele tuturor acestor voleibaliste?
– Nu. Kovacic va pleca sigur si nu va fi singura, dar nu-mi cereti acum nume.
– Achizitii?
– Vrem sa facem, dar, repet, totul depinde de banii pe care ii vom avea. In cazul in care nu vom putea aduce ce ne propunem, alternativa ar fi formarea unei echipe noi, de perspectiva, dar eu sper, totusi, sa ne intarim, astfel incat sa revenim pe podium.
Handbal masculin / Liga Nationala: Cu o mana pe medalii
Stiinta Municipal Dedeman – Steaua MFA 32-30 (15-12)
Cine e pe locul 3? Bacaul e!!! "Studentii" au stins Steaua si au eliminat-o din cursa pentru medalii, reusind in acelasi timp sa-si conserve avansul de un punct fata de cealalta contracandidata, Energia Pandurii Targu Jiu. Au mai ramas doua etape din acest campionat, iar Stiinta Municipal Dedeman este acum mai aproape ca oricand de cea mai mare performanta interna din istorie: podiumul national.
Miza mare
Semifinalisti in Cupa Cupelor, "ros-albastrii" au taxat greselile de inceput facute de "studenti" intr-un meci cu miza apasatoare, in care infrangerea ar fi echivalat cu anularea sanselor la o medalie. Stelistii au condus cu 1-3 (‘4), au mai avut 5-6 (’12), dupa care s-au inclinat insa in fata Stiintei.
Cinci la rand
Elevii lui Gabriel Armanu si Adrian Brezan au revenit prin cinci goluri consecutive (10-6 ’17) si au gestionat avansul cu maturitate pana inainte de pauza. In ultimul minut din prima repriza, Tevzadze a aparat un 7 m la Rapciuga, iar Onyejekwe a marcat in ultima secunda pentru 15-12.
Final incins
Oaspetii au reechilibrat jocul in partea secunda (16-16 ’35, 18-18 ’37), dar echipa bacauana nu a cedat initiativa. Incurajati de o sala arhiplina, "studentii" si-au luat din nou avant: 23-20 (’41), 25-22 (’43), 27-24 (’46). Dar si 27-26 inaintea ultimelor 10 minute de joc.
Bondar-Rotaru si ultimele goluri
Cu pretul unei accidentari, Onyejekwe a scos atunci un 7 m. Inscris de asemenea pe lista problemelor medicale, Bondar a punctat din a doua incercare si a marit iarasi distanta: 28-26. Tot el a transformat de la linia de pedeapsa pentru 29-27 (’55) si 31-28 (’58, aruncare obtinuta aici de Rotaru imediat dupa ce si-a trecut si el in cont reusita de 30-28). Atmosfera s-a incins rau odata ce Steaua a revenit la 31-30, dar un gol cu bara semnat de Rotaru a linistit totul. 32-30, la fel ca in tur.
La timp
Nervii stelistilor au cedat la final, iar Georgescu si Stavrositu au fost la un pas de incaierare. Emotii negative si in tabara Stiintei, cu Ionut Rotaru transportat la spital in urma unei accidentari din ultimele secvente ale jocului. Mai presus de toate, o super-victorie obtinuta exact la momentul potrivit.
Inca un pas
Cu acest rezultat, "studentii" au revenit pe podium si au pus mana pe medalii. Mai ramane sa tina de ele printr-un pas la fel de important programat duminica, in deplasare la CSU Suceava. Cu o victorie acolo, Stiinta Municipal Dedeman va declansa fiesta saptamana viitoare, cand va incheia campionatul acasa, in compania "lanternei rosii" Rom Cri Brasov. Cu medaliile de bronz agatate de gat.
Stiinta MD: Tevzadze – Bondar (11 goluri), Moskalenko (5), Gurkovskiy (5), Iacob (4), Onyejekwe (3), Rotaru (3), Prachar (1), Paunica, Ghita.
Steaua: Ivezic – Cian (5),Georgescu (4), Novanc (4), Vujadinovic (4), Savenco (3), Rapciuga (2), Stamate (2), Dinescu (2), Stavrositu (2), Manea (1), Saulescu (1).
Fotbal, Liga a II-a: Cu mana pe creion
Cu opt etape inainte de final, FCM Bacau face calcule referitoare la lupta pentru supravietuire.
Desi mai sunt opt etape de disputat, Seria l a ligii secunde are pregatite deja o parte din verdicte. Cu opt puncte avans fata de locul trei, Victoria Branesti e ca si promovata in prima liga. Totodata, in partea inferioara a clasamentului, CSM Ramnicu-Sarat, Tricolorul Breaza si Dinamo ll sunt condamnate sa se alature Cetatii Suceava (retrasa din campionat) pe drumul spre C. Practic, mai ramane de stabilit numele celei de-a doua promovate in A si care va fi cea de-a cincea formatie retrogradata in C.
Hora
In hora retrogradarii sunt prinse cinci echipe, printre care si FCM Bacau. Prin prisma clasamentului, cea mai linistita e Dunarea Giurgiu, aflata la sapte puncte de ultimul loc retrogradabil, ocupat de cealalta Dunare, Galati. Interesant este insa ca giurgiuvenii au cel mai dificil calendar. Exceptand intalnirile din urmatoarele doua etape, in restul rundelor, Dunarea Giurgiu va intalni formatii situate pe primele sapte locuri ale clasamentului. Chiar si in aceste conditii, e greu de crezut ca Giurgiu va cobori pana pe locul 14.
Avantaj
Adevarata lupta se anunta insa intre FCM Bacau, Gloria Buzau si Dunarea Galati. Cu patru puncte avans fata de cele doua contracandidate si cu un program ceva mai usor, "galben-albastrii" au sanse considerabile pentru a ramane in liga secunda. Mai ales ca vor disputa meciul cu Dunarea Galati, ce poate avea caracterul unui "baraj" de supravietuire, pe teren propriu, in penultima etapa. Ramane de vazut doar cat de mult vor continua sa afecteze parcursul echipei bacauane problemele financiare, care par fara de sfarsit.
Programul echipelor aflate in lupta pentru evitarea retrogradarii
Dunarea Giurgiu (loc 10, 36 puncte): Steaua ll (acasa), Gloria Buzau (deplasare), Sageata Stejaru (acasa), Concordia Chiajna (acasa), Victoria Branesti (deplasare), Petrolul Ploiesti (acasa), FC Snagov (deplasare), Sportul Studentesc (acasa)
FC Botosani (loc 11, 34 puncte): Cetatea Suceava- echipa retrasa (acasa/ scor 3-0), Dinamo ll (deplasare), FCM Bacau (acasa), Dunarea Galati (deplasare), Delta Tulcea (acasa), CSM Ramnicu-Sarat (deplasare), Tricolorul Breaza (acasa), Steaua ll (deplasare)
FCM Bacau (loc 12, 33 puncte): Sportul Studentesc (deplasare), Farul Constanta (acasa), FC Botosani (deplasare), Cetate Suceava -echipa retrasa (acasa, scor 3-0), Dinamo ll (deplasare), Sageata Stejaru (acasa), Dunarea Galati (acasa), Delta Tulcea (deplasare)
Gloria Buzau (loc 13, 29 puncte): Sageata Stejaru (acasa), Dunarea Giurgiu (acasa), Concordia Chiajna (deplasare), Victoria Branesti (acasa), Petrolul Ploiesti (deplasare), FC Snagov (acasa), Sportul Studentesc (deplasare), Farul Constanta (acasa)
Dunarea Galati (loc 14, 29 puncte): FC Snagov (deplasare), Sportul Studentesc (acasa), Farul Constanta (deplasare), FC Botosani (acasa), Cetate Suceava-echipa retrasa (deplasare, 3-0), Dinamo ll (acasa), FCM Bacau (deplasare), Sageata Stejaru (acasa).
Veteranii de razboi, in sarbatoare
Ziua Veteranilor de Razboi, sarbatorita in fiecare an in data de 29 aprilie, a fost marcata ieri la Casa Armatei printr-o manifestare deosebita. In cadrul unei adunari festive inchinata lor si organizata de conducerea Filialei Bacau "General Eremia Grigorescu" a Asociatiei Nationale a Veteranilor de Razboi (ANVR), a fost prezentata mai intai intr-o expunere semnificatia acestei zile. Ea a fost instituita acum 108 ani prin decret regal de catre Carol I, la 25 de ani de la Razboiul de Independenta. In cadrul aceleiasi manifestari a fost aniversata implinirea a 20 de ani de la reconstructia ANVR intr-o structura unica, nediscriminatorie, a tuturor luptatorilor din razboi. Participantii la eveniment au avut si ocazia de a admira picturile unui veteran nonagenar. "Are 90 de ani, cu un ochi nu mai vede deloc, dar tot picteaza, ne-a spus generalul Alexandru Leonov, presedintele filialei. Este incredibil cata vointa si ce pasionat de pictura este." Alaturi de picturile nonagenarului au fost expuse si icoanele sculptate de preotul Toma Popescu, veteran de razboi, care are peste 85 de ani. Cu aceeasi ocazie unora dintre veterani (presedinti de subfiliale) si unor cadre didactice le-au fost inmanate diplome aniversare, anul acesta implinindu-se 65 de ani de la incheierea celui de-al doilea razboi mondial. In judetul Bacau, sunt in prezent peste 2.000 de veterani, 5.500 de vaduve de veterani si 30 de vaduve de razboi.
Ziua mondiala a sanatatii in munca
Administratori si inspectori de protectie a muncii de la aproximativ 200 de societati comerciale bacauane s-au adunat, ieri, la ora 10.00, in sala de conferinte a Directiei Agricole pentru a marca Ziua Mondiala a Sanatatii si Securitatii in Munca. Un bun prilej pentru ca Inspectoratul Teritorial de Munca sa organizeze un simpozion in cadrul caruia a captat atentia auditoriului amintit cu evolutia de-a lungul anilor a accidentelor inregistrate in timpul lucrului si cu principalii factori de risc de imbolnavire profesionala din diverse domenii de activitate. Alegerea datei de 28 aprilie pentru a marca ziua sanatatii si securitatii in munca nu este intamplatoare. "Se sarbatoreste din 1996, cand in ziua de 28 aprilie la Connecticut, in America, 28 de persoane au decedat pe un santier de constructii, ne-a spus Cristian Cucuian, directorul coordonator al Inspectoratului Teritorial de Munca Bacau. Atunci a fost o ampla actiune sindicala si s-au pus bazele unui nou domeniu, cel al sanatatii si securitatii in munca. S-a aratat ca protectia salariatilor la locul de munca trebuie sa reprezinte o prioritate." Din pacate, in ciuda perfectionarii legislatiei in domeniu si a inaspririi sanctiunilor contraventionale aplicate celor care o incalca, accidentele de munca nu au disparut si nici bolile profesionale. Chiar daca au mai scazut, aceste evenimente nefericite se mentin, totusi, la un nivel ingrijorator. Anual, in lume, decedeaza in urma accidentelor de munca nu mai putin de 360.000 de persoane. Zilnic, 960 persoane cad victime ale unor asemenea accidente. In Uniunea Europeana, anual, peste sase milioane de lucratori sunt afectati de accidente de munca. In medie, in fiecare an, 6.000 de accidente se soldeaza cu decesul victimei. In Romania, in 2008 au fost 4.592 accidente dintre care 276 au fost mortale. In 2009 s-au redus la 3.200, 276 dintre ele fiind accidente mortale. Cat priveste judetul Bacau, in 2009 situatia s-a imbunatatit fata de 2008. Cu doi ani in urma s-au produs 111 accidente, cu 12 morti si 13 persoane ramase invalide pe viata. In 2009 au fost 70 accidente cu 9 morti si trei invalizi. In primele patru luni din acest an, in judetul Bacau au fost 21 accidente, din care unul s-a soldat cu decesul victimei iar altul cu invaliditatea ei.
Colegiul comanestean „Ghika”, o fericita oaza a educatiei
E greu de-ajuns la Colegiul „Dimitrie Ghika” din Comanesti, din cauza asfaltului pregatit, parca, pentru o cursa speciala cu hartoape, dar daca ajungi esti rasplatit de ce vezi aici. Un proiect PHARE de reabilitare si dotare a atelierelor si laboratoarelor, care se deruleaza începand cu 2007, a transformat institutia într-o fericita oaza a educatiei si instruirii. Investitia – 1.300.000 euro pentru constructii, 350.000 euro pentru dotari – are resurse financiare PHARE, guvernamentale, dar nu lipsesc nici cele ale comunitatii locale. Peste 40 de ateliere, cabinete si laboratoare au aura estetica si functionala europeana. Mobilierul, aparatura, utilajele sunt ultramoderne. Cabinetele de informatica, laboratoarele de chimie, fizica si biologie, atelierele de confectii, tamplarie si mecanica, laboratorul tehnologic si cabinetul multimedia beneficiaza nu doar de specialisti capabili sa le asigure functionalitatea., ci si de elevi interesati în „exploatarea” lor. Argumentele acestei ultime asertiuni sunt reprezentate de zecile de premii judetene si nationale obtinute de elevi la olimpiadele si concursurile scolare. Prof. Florin Popa, inventivul, grozavul manager al institutiei, a atras si multi sponsori în efortul de reabilitare a institutiei. Camerele video instalate peste tot, aparatura audio din multe sali si cabinete îsi au si aici sursa de finantare. Activitatile extracurriculare sunt privite de catre adolescenti cu mare interes. Eforturile colectivului didactic, dar si ale Consiliului Local, sunt rasplatite cum se cuvine de cererea educationala, pentru ca aici numarul elevilor – 1.700 – nu a scazut de foarte multi ani, desi populatia scolara gimnaziala a orasului se afla pe tobogan. Gimnazistii din comunele si orasele din jur sunt mereu cu ochii pe oferta educationala a acestui colegiu…
Dar bucuriile managerului Florin Popa sunt ravasite, în ultimul timp, si de umbrele unei tristeti care asteapta leacuri guvernamentale. Lucrarile proiectului au fost sistate, întrucat resurse guvernamentale, în valoare de vreo 13 miliarde de lei vechi, întarzie sa apara. A fost si un proces pe aceasta tema, pentru ca firma care executa lucrarile vrea bani. Optzeci la suta dintre obiectivele proiectului au fost realizate, dar mai asteapta finalizarea o sala de festivitati, niste amenajari exterioare etc. „Daca numai cinci miliarde ar fi deblocate, pentru început, interioarele ar putea fi terminate. Ar mai ramane de rezolvat exteriorul”, zice directorul Florin Popa. Cum stam cu… deblocarea? Primarul Viorel Miron, care sprijina minunat scoala comanesteana, spune: „Asteptam resursele financiare guvernamentale. Cheia deblocarii este acolo…”
Un palmares impresionant
Elevii Colegiului “Gheorghe Vranceanu” s-au autodepasit la olimpiadele nationale, reusind sa obtina locuri importante anul acesta. In palmares sunt inscrise patru locuri intai, doua locuri II, doua locuri III si opt mentiuni, fapt ce plaseaza institutia de invatamant pe primul loc in topul colegiilor si liceelor bacauane la capitolul performanta.
“Ne mandrim si cu elevii nostri si cu profesorii care i-au pregatit. Chiar daca numeric premiile au ajuns la nivelul celor de anul trecut, valoarea lor a crescut.”
Calificati in loturile largite
Unii dintre participanti s-au calificat, dupa castigarea unui premiu la nationala, pentru loturile largite care vor intra in competitiile internationale. Este si cazul elevilor Dragos Aconstantinesei la biologie si Adrian Budau la informatica. Totodata, eleva Ovidia Stanoi va participa la Concursul International de limba latina “Certamen Ciceronianum Arpinas" care va avea loc in Italia, in luna mai. “Competitia a fost acerba, dar am reusit sa iau mentiune. M-am bucurat de rezultat mai ales fiindca am putut participa la proba pentru lotul largit si de fapt asta am vrut ca sa nu mai dau admitere la facultate”, a subliniat Dragos Aconstantinesei, student din toamna la Cluj-Napoca. “Sacrific cateva ore pe zi si in weekend, dar pentru mine este un mod de a ma simti bine. Este ceea ce stiu sa fac”, ne-a spus decis si Adrian Budau, care se viseaza informatician intr-o mare companie de profil. El mai are inca de sustinut sase probe de baraj in doua loturi de pregatire, pe langa premiul I si medalia de aur pe care le-a obtinut. Elevul invata in clasa a X-a F de informatica, “o clasa speciala intrucat avem un nucleu de elevi pe care nu l-am avut niciodata”, dupa cum a confirmat prof. de informatica Ilie Vieru, care i-a pregatit pe elevii care au participat la nationala. La aceeasi olimpiada au participat si Doru Nitu, care a obtinut o medalie de aur si Petre Munteanu, care a revenit cu o medalie de bronz.
Castigatori si la alte concursuri
Premii importante au fost obtinute si la alte competitii. La Concursul european “Deseneaza-mi un drept”, echipa de patru elevi de la Vranceanu, Eduard Felegeanu, Alexandru Marangoci, Madalina Pistea si Stefan Ilie, coordonati de prof. Liliana Dumitriu, s-a clasat prima pe tara si va participa la faza europeana, cu mari sperante la un loc intai, care le va asigura o vizita la Bruxelles. Si la editia a VI-a a concursului ChimeXpert elevul Madalin Danila a castigat premiul de excelenta. “Desi nu am reusit sa ma pregatesc foarte bine intrucat anul acesta sustin si bacalaureatul, rezultatul a confirmat altceva”, ne-a spus Madalin.
De doua ori castigatori
Unii elevi s-au intrecut pe sine, alegand sa participe anul acesta la doua olimpiade, nu doar la una. Desi efortul lor a fost dublu, rezultatele nu s-au lasat indelung asteptate. “Am muncit dublu pentru olimpiade si in plus si pentru scoala, dar nu regret. La engleza am fost putin dezamagita, iar la limba latina am inceput sa plang cand am aflat vestea”, ne-a spus Anca Rujan, eleva care a castigat premiul I la latina si mentiune la engleza. Sunt si elevi pentru care participarea la doua olimpiade nu a insemnat un efort semnificativ. “Nu am sacrificat nimic. Am urmat intocmai aceeasi reteta. La engleza m-am uitat la filme si am ascultat muzica, iar la istorie a fost mai mult placerea de a lectura”, a recunoscut Gianina Cristian, care a obtinut un premiu special la nationala de istorie. Alti adolescenti au ales obiecte care la prima vedere ar putea parea diametral opuse, precum limba romana si matematica. “Sunt materiile care ma pasioneaza cel mai mult. La romana am obtinut calificarea deoarece particip din clasa a VII-a la nationala, iar matematica este o mai veche pasiune”, ne-a spus Lavinia Iftene. Din pacate, unii dintre elevii care sunt in clasa a XII-a nu planuiesc sa isi continue studiile in tara noastra: “Am mai multe optiuni in strainatate. Pe primele locuri sunt America si Marea Britanie. Mi-as dori sa studiez literatura engleza si din pacate nivelul la care se studiaza la noi nu este dintre cele mai ridicate”, a subliniat Claudia Toia, care a castigat doua premii III, la sociologie si limba romana.
Bulina rosie la apa
Instalatiile putrede pun in pericol zeci de vieti
Locatarii din blocul 12 de pe strada Marasesti stau zi si noapte cu teama ca imobilul s-ar putea prabusi. Acesta este incadrat in cea mai inalta clasa de risc seismic. Mai mult de atat, periodic, subsolul se umple cu apa. Reparatiile ii costa pe locatari o multime de bani, insa lucrarile sunt de mantuiala. Proprietarii au sperat ca blocul va intra in reabilitare termica, insa aceasta nu se va intampa in 2010.
Blocul 12 de pe strada Marasesti este clasificat drept imobil cu risc seismic ridicat. Peretii sunt crapati, iar bulina rosie de pe fatada le reaminteste zi de zi locatarilor sub ce amenintare traiesc. Cu atat mai mult este indreptatita spaima lor atunci cand subsolul se umple cu apa. Iar aceasta se intampla de ani buni, periodic. Ultimele avarii, din iarna, i-au lasat fara apa calda si caldura. Proprietarii apartamentelor sustin ca firma pe care au angajat-o le-a luat banii si a efectuat lucrari de mantuiala. “Au lucrat, au astupat, iar in 7 zile, toate boxele erau pline de apa infiltrata de la teava sparta, ne-a declarat Vasile Gavriliu, locatar. Defectiunea a fost la caminul de la o scara de bloc, dar au suferit si celelalte. Acest bloc este asa cum se vede si se darama daca mai sta cu apa la subsol.”
Bloc subred si cu infiltratii la subsol
Iarna trecuta a fost de cosmar pentru locatarii din apartamentele fara centrala termica individuala. Blocul a ramas fara caldura de pe 24 decembrie pana pe 13 ianuarie. “Caldura deloc, apa calda deloc, ne-a spus si Elena Filimon. Am platit atunci cate 250 de lei fiecare, pentru reparatii. Au tinut 3 zile.” De pe 20 februarie, acesti locatari nu au mai primit caldura de la CET decat noaptea. “Acum a aparut alta problema, ne-a declarat Tatiana Gliga. Ni s-a spus ca pe luna trecuta avem pierderi de peste 200 metri cubi la apa rece. Ne-am mirat. Instalatiile din apartamente nu curg. Am descoperit ca subsolul e plin de apa. Avem nevoie de un specialist. Nicio firma nu se incumeta sa lucreze in subsol, fiindca blocul e subred. Autoritatile nu ne dau nicio atentie.” In subsolul galeriilor de arta de la parter, apa este de 25 de centimetri, dupa cum ne-a declarat gestionarul-custode. Deocamdata, nu se intrezareste nicio solutie pentru acest bloc. Singura eficienta ar fi dezafectarea instalatiilor vechi si trecerea la distributia pe orizontala a caldurii, apei calde si a apei reci. Primaria Bacau pare sa fi abandonat, insa, orice proiect de acest fel.
„Marea Asfaltare” nu e chiar atat de mare
De cand a venit caldura, Primaria Bacau a decis sa inceapa peticirea gropilor din municipiul Bacau. Unele strazi au fost luate in calcul, iar altele nu. Cele care au fost deja “pansate”, fie s-au stricat din nou, fie au fost peticite o groapa da, una ba. Zona de nord a orasului pare sa fie insa uitata de municipalitate, desi traficul din zona este aglomerat. ”Strazile la noi in zona sunt numai gropi. Nu am mai vazut pe nimeni sa repare cum trebuie, de cel putin trei ani. Daca vrei s mergi pana la Piata Nord nici nu poti ca strici masina”, a spus Domnita Dragomir. Locuitorii din zona sunt nemultumiti de faptul ca strazile lor sunt pline de gropi si denivelari, iar municipalitatea i-a uitat pentru ca, spun ei: “locuim mai la dos”. Ei se plang ca de vreo 2-3 ani nimeni nu a mai reparat drumurile. “Pentru ce sa fiu multumit? Vin, iti iau banii, si uite unde sunt ei: in drumurile pline de gropi. Mai fac si misto de noi. Pun panouri pe care scriu: «Aici sunt banii vostri!». Am ajuns sa fim bataia lor de joc”, se plange Gheorghe Cobaschi. Dumitru Tiliciu locuieste in zona de nord a orasului de mai bine de 20 de ani. Niciodata nu a vazut strazile atat de stricate. A renuntat de mult la masina. “Oamenii nu mai au incredere in nimeni si in nimic. La alegeri nu stiu cati o sa se mai duca. Am avut masina, dar am renuntat pentru ca sunt nervos si prefer sa merg pe jos”, ne-a zis Dumitru. Pe strada Prelungirea Bradului, soferii fac slalom printre gropi si gurile de canal denivelate. Cu toate acestea municipalitatea a facut ceva in zona. A fost construit un sens giratoriu, pe care acum domneste un mare morman de pamant. Locuitorii i-au gasit insa utilitatea. Pentru ca au ramas fara locuri de parcare, ei si-au adjudecat sensul giratoriu, parcand in jurul lui. Va lasam pe dumneavoastra sa judecati daca acest rond era necesar sau nu si daca mai avem vreo sansa sa speram la o infrastructura, daca nu foarte buna, macar practicabila.
Volei / Juniori: Merg la turneele finale
Voleibalistii CSS Bacau isi continua lupta pentru medalii in acest sezon competitional. Dupa calificarea echipei de sperante la turneul final ce se va desfasura in perioada 19-23 mai, la Baia Mare, a venit si succesul cadetilor, ce se vor bate pentru un loc pe podium saptamana viitoare, la Bucuresti. "Calificarea la turneele finale reprezinta un obiectiv indeplinit. Orice vom realiza de aici incolo va reprezenta un bonus", au declarat la unison antrenorii Eusebiu Turcanu si Traian Snel, care au reusit anul trecut un loc trei cu formatia de mini-volei.
O singura infrangere
Echipa de sperante a CSS Bacau a obtinut biletele pentru Baia Mare gratie locului secund ocupat in turneul semifinal de la Buzau. Juniorii bacauani au cedat in fata gazdelor de la CSS, cu 0-3, dar au invins, tot cu 3-0, pe CSS Ramnicu-Sarat si pe LPS Suceava. Liderul echipei este Dan Bitire, un "centru" de 1, 92 m care este selectionat si in lotul national. Colegii lui Bitire sunt: Costel Bichescu, Mihai Snel, Iulian Grigore, Andrei Saracutu, Codrin Cernov, Ciprian Prajisteanu, Alex Popa, Ciprian Grigore, Cosmin Pantea si Silviu Pricopie.
Revenire in forta
Turneul semifinal al cadetilor, desfasurat saptamana trecuta, la Bucuresti, a inceput cu stangul pentru CSS Bacau, care conteaza pe urmatorul efectiv: Cosin Matei, Rares Popa, Dragos Bontea, Remus Buca, Dan Bitire, Andrei Saracutu, Alex Popa, Mihai Snel si Tudor Lupu. Elevii lui Turcanu si Snel au pierdut cu 3-0 jocul cu CFR Bucuresti si 3-2 partida cu Constanta. A urmat insa o serie impresionanta: 3-0 cu LPS Bistrita, 3-1 cu "Dinicu Golescu" si 3-1 cu Total Electro Ramnicu-Valcea, formatie care alcatuieste scheletul lotului national de juniori. In urma acestor rezultate, bacauanii au incheiat pe locul secund, dupa CFR Bucuresti, alaturi de care va merge la turneul final.
Fotbal, Liga a V-a: Ca Pasarea Phoenix
Le-au vazut pe toate. Au fost ani de zile in Divizia B, au cochetat chiar cu ideea unei promovari in primul esalon, s-au desfiintat, iar acum au luat-o de la capat din Liga a V-a. Pentru CSM Moinesti, urmasa Petrolului, cel mai important este ca a putut pune din nou mingea la centru. "Nu neaparat pentru performanta, cat pentru a da o sansa copiilor din oras care iubesc fotbalul si vor sa-l practice. E clar, totusi, ca nu ne mai putem gandi la Divizia B, ca pe vremea Petromului, cand primeam 200 milioane pe luna", puncteaza Nelu Harlea, presedintele CSM Moinesti.
Supravietuitori
Harlea este unul dintre "supravietuitorii" echipei de aur a Petrolului Moinesti de la mijlocul anilor ’90. Alaturi de el au mai pus umarul la redresarea fotbalului moinestean fostii jucatori Trofin si Toma, actualmente antrenori la formatiile de juniori si, in special, "principalul" Giani Florian, un sufletist fara pereche si un tehnician care lucreaza in Liga a V-a ca si cum s-ar afla in prima liga. "Munca si pasiune", sunt cuvintele de ordin ale lui Giani Florian, care a format echipa peste noapte, reactivand o grupa de juniori ce abandonase fotbalul timp de doi ani.
Tinerete
Asa a reaparut pe harta fotbalistica a judetului CSM Moinesti, formatie desfiintata in urma cu doua sezoane, chiar in vara in care reusise sa revina in Divizia C. "Aliniem o echipa tanara, cu o medie de varsta de 18, 9 ani in tur si cu una putin peste 20 de ani acum, in returul de campionat", dezvaluie Giani Florian. Tehnicianul moinestean mizeaza pe forta grupului, dar subliniaza si aportul unor individualitati precum atacantul de 18 ani Andrei Chelariu, golgeterul CSM-ului, cu 13 goluri si juniorul de 15 ani, Daniel Filip. "Sunt doi jucatori care, atent instruiti, ar putea juca mai sus. Poate chiar in B", opineaza Florian.
Infrastructura
Pana cand vor ajunge sa bata la portile ligii secunde, Chelariu si Filip au sansa sa faca saltul catre Liga a lV-a la finalul acestui sezon. "Suntem in cursa pentru promovare si sper sa ne atingem obiectivul", spune Giani Florian. In paralel, CSM Moinesti isi reconditioneaza baza sportiva. "Cantonamentul a fost refacut, iar acum se lucreaza la gazon. La nivel de infrastructura, cred ca avem conditii cu care nu se pot lauda nici macar unele formatii din liga secunda", considera presedintele Nelu Harlea.
Handbal masculin / Liga Nationala: Cu bronzul pe masa
Stiinta Municipal Dedeman – Steaua MFA (astazi, ora 18.00, Sala Sporturilor, Digi Sport Plus)
Singura varianta e victoria. Obligat-fortat! Altfel, podiumul dispare. Pentru medaliile de bronz ale acestui sezon, "studentii" trebuie sa invinga o contracandidata, Steaua, ca sa ramana in avantaj si in duelul de la distanta cu echipa selectionerului Vasile Stanga, Pandurii Targu Jiu.
Semifinalisti in Cupa Cupelor, "ros-albastrii" sunt pe val dupa ce i-au invins acum patru zile, in prima mansa, pe spaniolii de la Fraikin BM. Granollers (32-28). In schimb, handbalistii bacauani au parasit cupele europene in sferturile Challenge Cup. S-a intamplat chiar la ultimul meci sustinut in fata propriilor suporteri, pe 3 aprilie, cand Stiinta a castigat cu Sporting Lisabona (28-23), dar a ratat calificarea internationala.
Acum, "studentii" vor bifa primul joc acasa de cand Gabriel Armanu a revenit la conducerea echipei bacauane, redebutul sau ca antrenor principal concretizandu-se saptamana trecuta printr-un succes obtinut in deplasare la "U" Cluj (26-25). Cu avantajul publicului propriu, Stiinta are nevoie de un rezultat dulce care sa-i ofere in continuare sanse la medalii. Asa cum a fost anul trecut (32-28) sau la fel ca in tur (32-30). Daca nu, in pericol intra chiar mai mult decat podiumul. Ar fi sub semnul intrebarii inclusiv prezenta in viitorul sezon al cupelor europene, la care Suceava poate oarecum spera in cazul in care "studentii" pierd cu Steaua. Ca sa evite complicatiile si ca sa-si recupereze locul de medalii, elevii lui Gabriel Armanu si Adrian Brezan au o singura varianta. Victorie obligat-fortat.
Podiumul matematicienilor
Revenim cu rezultatele la concursul national SPERANTE, de matematica, organizat la Comanesti, de Scoala Nr. 7, Colegiul „D. Ghika”, S.S.M.R. Comanesti, la care au participat aproape cinci sute de concurenti din toate zarile tarii. Din motive de spatiu, nu vom preciza decat numele castigatorilor… La clasa a III-a a fost consemnata cea mai mare surpriza. Desi subiectele au fost nonconformiste de tot, 16 tanci minunati au obtinut punctajul maxim, castigand locul I: Emilian-Silviu Bucataru (C.T. „D. Ghika” Comanesti); Florin Chira (Grup Scolar Darmanesti); Ioana Ciobanu („Mihai Eminescu” Zemes); Lavinia Maria Cojocaru, Adnada Dumitra Cuptor si Neculai Silviu Heisu (Nr. 7 Comanesti); Cosmin Adelin Iftimie („George Enescu” Moinesti); Dragos Noja (Grup Scolar Darmanesti); Alexandra Panaite („I. Creanga” Bacau); Iuliana Diana Pavel si Marina Varvarici (Scoala Scorteni); Nineta Rastoaca („G. Enescu” Moinesti); Simon Larisa Elena (Nr. 2 Darmanesti); Smarande Anastasia („G. Calinescu" Onesti); Varareanu Bogdan-Teodor („D. Ghica” Comanesti). Iata una dintre problemele pe care acestia au rezolvat-o perfect: „Un soricel s-a urcat pe o gasca, gasca s-a urcat pe un catel, catelul s-a urcat pe o vulpe, vulpea s-a urcat pe o capra, capra s-a urcat pe un urs, ursul s-a urcat pe un elefant. Cate picioare nu ating pamantul?” Clasa a IV-a: Ioan Sova („St. Luchian” Moinesti), Ana Maria Vlad („B.P. Hasdeu” Iasi) si Maria Florenta Popa („D. Ghika” Comanesti). Clasa a V-a: Raluca Gherasim (Nr. 7 Comanesti) si Eduard Haivas („Al.I. Cuza” Bacau). Clasa a VI-a: Raluca Darauta („Al.I. Cuza” Bacau). Clasa a VII-a: Vlad Popa („Ferdinand I” Bacau) si Ciprian Stirbu (Nr. 1 Roman). Clasa a VIII-a: Daniel Chirana (C.N. „Unirea” Focsani). Clasa a IX-a : Vasile Parvu (C.N. „Unirea” Focsani). Clasa a XI-a: Alice Laic („D. Ghika” Comanesti). Clasa a XI-a: Ionut Daniel Dobos („Ferdinand I” Bacau) si Petre Munteanu („Gh. Vranceanu” Bacau). Un premiu special, din partea Desteptarii, pentru cei care au gestionat fericit concursul: prof. Florin Popa, prof. Robert Laic, prof. Toma Gloambes, prof. Lucian Gloambes, prof. Petru Rotaru, inst. Maria Laura Sisca, inv. Miorica Bintu si inv. Monica Balas.
Dallas de Trotus, o poveste despre Infern
Daca, iubitor de natura fiind, incerci sa evadezi din centrul orasului Comanesti, catre raul Trotus, atunci cand ajungi pe pod te izbeste privelistea aiuritoare a unui imobil cu etaj care pare desprins din decorul unui film despre Infern. Aflat la poalele dealului cu mofturi de munte, Goanta, imobilul, locuit candva de mineri, este cunoscut, “la misto”, dupa cum spun locatarii, sub diferite denumiri: Dallas, Hotel Carpati 12. Desprinsa, parca, dintr-un tablou suprarealist, injghebarea imobiliara, ridicata pe niste piloni de lemn, pare a fi gata de prabusire, din clipa in clipa. Daca niste antene parabolice care fac nota stridenta in decor n-ar fi prezente, ai avea impresia ca te afli pe platoul de filmare pentru un film despre o mahala a unui secol indepartat, dintr-o tara foarte indepartata. Aici, in 22 de camarute, locuiesc “vreo suta de suflete, dar cine sa le mai tina numarul”, zice Avadanei Traian Vasile, un fel de purtator de cuvant al durerilor. “Vin, zice el, mereu suflete noi pe lume sau in zona si am fost nevoiti sa impartim camarutele, cu pereti ca vai de mama lor, in doua, ca sa-i lasam si pe altii sa traiasca sub un acoperis”. “Traiasca” e un fel de a zice. Aici nu-i apa curenta, nu sunt grupuri sanitare, instalatiile curentului electric si sobele sunt carpaceli de poveste… Am numarat vreo douazeci si cinci de ferestre si usi, dar niciuna nu seamana cu alta, ca forma, culoare sau ce altceva doriti. Oameni, pisici, caini, lucruri, claie peste gramada. In “zona de jos a imobilului” – nimeni nu vorbeste, din decenta, despre parter – daca intalnesti un porc sau un cal e totul ok. Cand aude expresia “grup sanitar”, Avadanei Traian Vasile tresare de parca s-ar vorbi despre niste periculoase amintiri despre viitor: “Avem un fel de WC, imediat in padure, unde mergem cu totii. E cam…” Un pusti care ne asista zice sincer: “Nene, eu nu ma duc acolo. E rusinos si… Eu merg in padure”. Niste copile, dar si niste mame mai trecute prin vremuri, amestecate printre pescari, chinuiesc niste rufe in apa rece de tot a Trotusului, sub ploaia primaverii. Viceprimarul, ing. Nicolae Ciocan, ne-a vorbit despre proiectul unui “grup social comun, cu baie publica si…” Cand aud despre slujbe sau venituri, locatarii de Dallas tresar de parca ai vrea sa-ti bati joc de ei. “Nimeni nu ne ajuta, domnule! Numai promisiuni si minciuni de peste tot. Noi ca noi, dar cand ne uitam la copii…” La pubela de langa Trotus, aruncata de cealalta parte a orasului, e concurenta mare. Copiii, mai ales, sunt de serviciu aici. O doamna de la blocurile din apropiere zice: “Nici n-apuci sa arunci gunoiul in tomberon, ca te iau pe sus. Sunt la concurenta cu cainii. Te apuca mila si groaza!”
S-a incercat reabilitarea cladirii, dar nu s-a reusit. Banii vin greu si din proiecte, dar, chiar de-ar veni, nu mai ai ce reabilita, pentru ca, numai cat atingi o particica din acest imobil, se si farama. Prin 2005, la marile inundatii, unii din zona carora le-au fost luate casutele de puhoaie au locuit un timp, ca-n vremuri de restriste, in cladirea Scolii Nr. 7, “pana cand au incercat – citam un profesor – sa aduca in scoala caii, porcii si cainii”. Unii dintre acestia au fost mutati intr-un cartier construit ad-hoc , undeva spre gara Asau. Ceilalti, “nenorocosii”, cum zic ei, au ramas in Dallas. “Mai degraba ne lua puhoiul cel mare al lui Dumnezeu”, zice o femeie. O poveste despre foame, mizerie, inuman, despre o mare aventura a Raului prin lume. O poveste despre Infern. Un Infern in care, din pacate, locuiesc foarte multi copii. Un Infern despre care nu poti vorbi decat cochetand cu lacrima.
Sala polivalenta de 1 milion de euro la Nicolae Balcescu
Proiect model pentru edilii Bacaului
Primaria comunei Nicolae Balcescu se pregateste sa inaugureze o sala de sport unica in judet. Constructia acesteia a inceput in 2007 si a costat peste 1 milion de euro. Sala este multifunctionala, fiind pregatita sa gazduiasca intreceri sportive diverse, de la minifotbal si handbal, pana la baschet sau volei.
Desi in plina criza de lichiditati, autoritatile locale din judet se zbat sa duca la bun sfarsit proiectele incepute. Este si cazul primariei din comuna Nicolae Balcescu unde va fi inaugurata o sala de sport unica in randul localitatilor din judet. Constructia obiectivului a inceput in 2007 si a costat peste 1 milion de euro. Sala este polivalenta, in ea urmand a se desfasura multiple activitati sportive.
"Din cate stiu mai e o sala identica cu aceasta la Slanic Moldova, dar e in proportie de 10 la suta edificata. Proiectul a inceput in 2007, insa aproximativ 60 la suta din lucrari s-au efectuat incepand cu 2008. Sala este deja folosita de catre elevi, dar si doritorii care vor sa o inchirieze pentru a face sport", a declarat Anton Siler, primarul comunei Nicolae Balcescu. Sala dispune de 250 de locuri pe scaune si are sala de forta proprie, dotata cu aparatura de ultima generatie.
Proiect al CNI
Sala a fost construita in cadrul unui proiect derulat de Compania Nationala de Investitii. Potrivit primarului Siler proiectul a costat peste 1 milion de euro. Autoritatile au mai cheltuit, de asemenea, aproximativ 6 miliarde lei vechi pentru amenajarea terenului pe care urma sa fie edificata sala. "Valoarea salii este de 4,13 milioane lei. Am mai cheltuit alte 6 miliarde pentru consolidarea malurilor. Odata cu inaugurarea salii vom mai cheltui 60 de milioane lei vechi pentru a toaleta zona. Vom planta gard viu si gazon in jurul salii", a explicat Siler.
52 de miliarde pe salariile profesorilor
Edilul a mai spus ca bugetul localitatii este afectat de criza economica si ca incasarile din primul trimestru sunt la acelasi nivel cu cele din primele trei luni ale lui 2009. "Din punctul de vedere al incasarilor la bugetul local stam aproximativ la fel ca in 2009. Din cele 90 de miliarde lei vechi cat este bugetul comunei, doar 16 miliarde reprezinta venituri proprii. Peste 52 de miliarde se duc pe salariile din invatamant. Banii cu care ramanem nu acopera necesitatile comunei, desi se spune despre Balcescu ca ar fi cea mai avuta comuna", a opinat Siler.
Primarul a mai spus ca bugetul comunei a scazut in mod constant in ultimii doi ani, cu 6-7 miliarde lei vechi pe an, comparativ cu anul 2008 cand Nicolae Balcescu a devenit localitatea cu cel mai mare buget dintre cele arondate mediului rural.
Siguranta pentru elevi
De la inceputul anului 2010 lucratorii Compartimentului de Analiza si Prevenire a Criminalitatii alaturi de cei de la Politia de Proximitate si de la Posturile de Politie de la nivelul întregului judet au efectuat o serie de actiuni pentru asigurarea unui climat de siguranta si securitate publica în incinta si zona adiacenta unitatilor de învatamant preuniversitar, prevenirea si combaterea delincventei juvenile si a victimizarii minorilor. Aceste actiuni se desfasoara conform unui plan de masuri elaborat de Inspectoratul General al Politiei Romane.
“In urma analizelor efectuate pentru fiecare unitate de învatamant aflata în zona de competenta, acestea au fost incluse în itinerariile de patrulare auto si pedestre ale politiei, asigurandu-se, totodata, supravegherea în permanenta a traseelor de deplasare a elevilor. Zilnic, echipaje de politie au fost prezente în zona intrarilor în scoli, în intervalele orare în care se efectueaza intrarea si iesirea de la cursuri a elevilor. De asemenea, au fost efectuate patrulari în zona scolilor si în perioadele cand elevii nu au cursuri, întrucat multe unitati scolare detin terenuri de sport care sunt frecventate de un numar mare de copii.”
A scazut numarul infractiunilor in scoli
La nivelul Inspectoratului de Politie Judetean Bacau, în primul trimestru al anului 2010 au fost sesizate 18 infractiuni comise în unitatile de învatamant si în imediata apropiere a acestora. Cu toate acestea s-a constatat o scadere de aproximativ 38% fata de aceeasi perioada a anului 2009. Dintre acestea 17 au fost sesizate în incinta unitatilor de învatamant si o infractiune în imediata apropiere. Si numarul celor care comit astfel de infractiuni a scazut. Daca anul acesta au fost implicati 18 autori, in primul trimestru al anului trecut au fost identificati 35. Din cei 18 autori, 15 au fost elevi. Parintilor le este din ce in ce mai greu sa-si lase copiii sa mearga singuri la scoala. Anul trecut, 16 elevi au cazut victime infractorilor. Conform statisticilor, numarul victimelor a scazut cu apsroximativ 41%, fata de 2009. In cele peste 130 de actiunile desfasurate, politistii au facut razii si in barurile din apropierea unitatilor de invatamant. Astfel au fost depistati 276 de elevi care chiuleau de la orele de curs, iar 25 de persoane care vindeau bauturi alcoolice elevilor au fost sanctionate. Politistii au organizat 224 de dezbateri si seminarii, fiind abordate o serie de teme, printre care si violenta în scoli.
Ce parere au parintii despre actiunea politiei de a asigura zonele unitatilor de invatamant?
„Este foarte bine ca s-au luat aceste masuri. Sunt multi copii din alte cartiere, care vin in scoli sa faca scandal. Eu stau aproape de scoala, dar imi este teama sa-l las sa mearga singur. S-au intamplat atatea. Prefer sa-l aduc si sa-l iau de la scoala”, ne-a spus Ana Borta. De aceeasi parere este si Mihaela Magdalin: „Aici in zona scolii sunt multi copii care nu au de-aface cu scoala si vin si se iau de altii. Este un lucru bun din punctul meu de vedere, ca politistii sa asigure si aceste zone”, a spus aceasta.
Campaniile au avut efectele scontate
Directorii de scoli bacauane recunosc meritul campaniilor de informare, destul de multe la numar, pe care le desfasoara in parteneriat cu diverse institutii de mentinere a ordinii. Cu toate acestea experiente “reale” precum intalnirile directe cu infractorii condamnati sunt mai de impact in mentalul elevilor. “Anul trecut am avut un proiect cu Penitenciarul Bacau. Un detinut condamnat la 18 ani de inchisoare a discutat cu elevii. Am ramas impresionata de intrebarile elevilor. Dupa aceasta experienta, conjugata cu alte demersuri de prevenire, gradul de violenta in scoala a scazut foarte mult”, a declarat prof. Maria Creanga, director la Scoala “Dr. Alexandru Safran”. Directorul arata si ca o mare parte din problemele comportamentale ale elevilor sunt o urmare a dezinteresului parintilor. “In afara de sedintele cu parintii, invitam politisti in masura posibilitatilor la ore de dirigintie sau consiliere. Au fost receptivi de fiecare data cand i-am solicitat”, afirma si prof. Otilia Stan, director la Scoala “Miron Costin”.
“Big Brother” in unele scoli
In plus, la unele scoli au fost instalate sisteme de supraveghere, care au dat, se pare rezultate incurajatoare. Violenta a scazut semnificativ in randul elevilor, iar parintii sunt multumiti. La Scoala “Miron Costin”, camerele de supraveghere au fost instalate acum un an. “Sistemul functioneaza foarte bine. Daca se intampla ceva putem derula inregistrarile si facem verificari. A scazut violenta in scoala si pentru ca elevii stiu ca sunt monitorizati si chiar si parintii pot sa vada ce fac ei la scoala”, sustine prof. Otilia Stan. “Pe langa sistemul de supraveghere care din pacate nu acopera toata suprafata scolii, parintii au considerat necesar ca prin sprijinul lor sa platim un agent de paza care supravegheaza scoala de la ora 10 la 18. In plus, avem o colaborare foarte buna cu politistii de la Sectia 2. Parintii sunt foarte multumiti”, arata prof. Doinita Sarbu, directorul Scolii “Al.I. Cuza”.
Andreea Lupascu
