Lucratorii Vamii Bacau impreuna cu cei din Iasi au capturat la sfarsitul saptamanii trecute o cantitate record de pachete de tigari de contrabanda. Echipajele mobile ale Directiei Judetene pentru Accize si Operatiuni Vamale impreuna cu Directia Regionala Vamala Iasi au fost implicate intr-o actiune de control in trafic, sub coordonarea Autoritatii Nationale a Vamilor. In timpul activitatii a fost depistat pe DN 2 un autotir inmatriculat in Polonia, care transporta tigari ascunse intr-un compartiment special amenajat, in spatele unui perete fals. La volanul tirului se afla un cetatean din Republica Moldova. In urma inventarierii, s-a gasit un numar de 115.000 pachete de tigari. Valoarea fiscala a cestora este de 115.000 de euro, iar valoarea de piata se ridica la peste 10 miliarde de lei vechi. Aceasta este cea mai mare captura din acest an, din Moldova. „Marfa a fost confiscata. Mai mult, tirul a fost retinut deoarece a fost folosit in vederea savarsirii infractiunii de contrabanda. Asupra soferuilui s-a dispus continuarea varificarilor, in faza de cercetare penala”, a declarat Valentin Grosu, directorul Vamii Bacau. Captura de 115.000 de pachete de tigari vine dupa ce, pe data de 22 aprilie, IPJ Bacau inpreuna cu lucratorii Vamii Bacau au organizat o actiune asemanatoare. Atunci au fost depistati in trafic cinci soferi, care tranportau peste 35.000 de pachete de tigari din Rusia, Republica Moldova si Ucraina, fara a detine documentele de provenienta. Valoarea totala a marfii depaseste 70.000 de euro.
Captura record de tigari
Truda roditoare si bucurie la Sascut-Sat
Caciulile mari stau sa le cada peste nasucuri, dar nu conteaza, sunt mandri de nu mai pot in costumasele lor populare, adevarate harti ale frumusetii nepieritoare. In spatele lor, al copiilor de la gradinita, trei bunicute trebaluiesc zambitoare cu furca, acul si andelele pentru zestrea Sascutului. Profesorul Ion Pascu, directorul Scolii din Sascut-Sat, isi intantampina oaspetii cu linistea celui care stie ca a pregatit totul cum se cuvine. Impreuna cu ai sai colegi, a organizat si a doua editie a "Conexiunilor culturale", o indrazneata si folositoare reunire a pastratorilor traditiilor din zona. De la Bacau, sambata dimineata, a venit un adevarat comando de luptatori pe frontul continuarii si transmiterii portului, obiceiurilor, muzicii si dansului in judet. Florin Zancescu, directorul Centrului Judetean pentru Conservarea si Promovarea Culturii Traditionale Bacau, este cap de coloana, urmat de colegii sai Nicolae Radu, Dumitru Patrichi si Amedeo Spataru. Si-au adus si intariri culturale: Feodosia Rotaru, de la Complexul Muzeal "Iulian Antonescu", profesorul de muzica Rares Draghici si mereu entuziastul jurnalist Florin Filioreanu. Preotii Ionut Miron si Augustin Puscasu vorbesc interesant si ecumenic despre sensurile vietii si martiriului Sfantului Gheorghe, care a fost praznuit cu o zi inainte. Despre obiceiurile populare care au insotit aceasta zi a povestit captivant profesoara Feodosia Rotaru, o adevarata enciclopedie in domeniu. Mari si mici asculta eresurile si parca un zvon de demult adie prin sala de clasa frumos impodobita cu stergare, paretare, camesi si braie. Ca si cum vraja ar fi intreaga, dansul si cantecele copiilor din Ansamblul "Doruletul" invie parca o lume ce sta sa dispara. Au grija sa nu se intample asta invatatorii Maria Scutaru si Ioan Ferent impreuna cu profesoara Ionel Sandu, cei care trudesc la transmiterea folclorului sascutean. Tot ce e spirit romanesc se leaga firesc de Eminescu, iar profesoara Carmen Stanciu a reusit sa creioneze o pagina de sensibilitate despre povestea de dragoste dintre Eminescu si Veronica Micle. Anca, Alexandra si Oana au intregit momentul recitand din poeziile celei ce i-a fost muza si iubita poetului. Dupa un interludiu muzical al lui Rares Draghici, a intrat in scena si Dumitru Braneanu, care a incercat si a reusit sa-l lase deoparte pe vicepresedintele Consiliului Judetean in favoarea poetului. Asa ca muza a batut functia, si versurile sale au sunat in urechile celor prezenti. Alti doi poeti de seama ai Bacaului, Petru Scutelnicu si Nicolae Mihai, au oferit spre bucurie zidirile lor de cuvinte. Florin Zancescu nu avea cum sa uite ca este un actor de prima mana si, secondat de Rares Draghici, a descretit si fruntile cele mai incruntate. Cantecele si dansurile au fost cea mai potrivita incheiere, o involburare de bucurie care nu trebuie uitata pentru ca altfel vom uita cine suntem.
Magistrul si tinerii discipoli
Aniversarea celor 150 de ani de la infiintarea Scolii „Al.I.Cuza” a oferit ocazia elevilor sa il intalneasca personal pe academicianul Solomon Marcus. Acesta a revenit „acasa”, dupa cum a recunoscut intr-un interviu acordat redactorilor DESTEPTAREA.
Solomon Marcus se inscrie in galeria marilor pesonalitati romanesti care au copilarit si au studiat in Bacau. Vineri el a revenit acasa, intr-o intalnire inedita cu elevii Scolii „Al.I.Cuza”. El insusi fost elev al institutiei de invatamant bacauane, Solomon Marcus a venit emotionat la intrevedere: „Revin cu sentimentul clar ca ma intorc acasa, pentru ca Bacaul, in mare, a fost pentru mine acasa. Aici am copilarit, aici m-am nascut si scoala aceasta, mai mult decat orice alta scoala pe care am urmat-o dupa aceea, m-a marcat foarte puternic”.
Un amfiteatru plin
Amfiteatrul care poarta numele unui alt fost elev al scolii, Radu Beligan, s-a dovedit a fi neincapator pentru elevii curiosi veniti sa il asculte pe marele academician. Chiar daca pentru unii Solomon Marcus nu este foarte cunoscut, elevii stiau totusi ca a invatat in aceleasi banci in care stau ei acum. „Mi se pare ca este o persoana care incearca sa se apropie cat mai mult de elevi. Am citit ca regretul lui cel mai mare este ca nu a avut destul timp, ca au trecut prea repede anii”, ne-a spus Ioana Plesca, acum eleva la Colegiul „Gheorghe Vranceanu”. La intalnire au revenit si fosti elevi ai scolii, acum realizati profesional, pentru care o astfel de ocazie a trezit numeroase amintiri frumoase. „Daca o personalitate precum Solomon Marcus a gasit timp in agenda sa vina in Bacau, asta inseamna in sufletul dumnealui scoala inseamna foarte mult si a contribuit la realizarea sa profesionala. Si eu revin aici cu nostalgie, cu tristete dupa anii trecuti, cu amintiri. Ma revad in postura elevului care il astepta pe vremea aceea pe Radu Beligan si pe Emanuel Elenescu”, a marturisit lect.univ.dr. Ramona Florea, de la Universitatea „George Bacovia”.
„Nu ma ocup de regrete”
Solomon Marcus a implinit pe 1 martie frumoasa varsta de 85 de ani. Academicianul roman se arata increzator in ceea ce ìi rezerva soarta. „Am multe proiecte, nici nu stiu cu ce sa incep. Acum cel mai apropiat e sa depun a doua editia a cartii mele „Timpul”. Mai sunt multe altele”, a replicat Solomon Marcus. Cat despre regrete cu privire la trecut: „Nu ma ocup de regrete. Eu nu sunt obsedat de regrete, ma intereseaza mai mult ce am de facut decat ce am de regretat”. Aflat in mijlocul tinerelor generatii, profesorul doctor a marturisit ca nutreste un soi de invidie fata de cadrele didactice mai tinere. „O invidiez pe profesoara Doinita Sarbu ca traieste zilnic intr-un mediu ca o apa cristalina de munte cu acesti copii de care se ocupa. Cat timp am stat aici am avut impresia ca am scapat si eu de o lume smintita, cum bine spune prezentatorul unei emisiuni”.
Din galeria fostilor elevi ai Scolii Cuza, astazi mari nume, fac parte Radu Beligan, actor si director al Teatrului National Bucuresti, Ovidiu Genaru, poet, prozator si dramaturg, George Balaita, prozator, vicepresedinte al Uniunii Scriitorilor, Eugen Uricaru, scriitor, redactor la revista „Steaua” din Cluj-Napoca, Florin Blanarescu actor la Teatrul Bacovia si Constantin Andone, presedintele Filialei Neamt a Societatii de Stiinte Medicale.
Centrul „George Apostu”, in administrarea CJ?
Centrul International de Cultura si Arte “George Apostu” ar putea trece in cursul acestui an in administrarea Consiliului Judetean Bacau (CJ). Anuntul, lansat de ministrul Culturii si Patrimoniului National, a provocat nemultumire la nivelul conducerii centrului care se opune acestei idei.
„Aviz favorabil” de la CJ
Vicepresedintele CJ, Dumitru Braneanu, sustine ca inca din 2002 a existat o solicitare in acest sens, prin care Centrul “George Apostu”, dar si Centrul de Cultura “Rosetti – Tescanu”, sa treaca in administrarea institutiei, o solicitare refuzata insa de minister. Asadar, pentru CJ ideea este oportuna. “Descentralizarea va avea loc si este normal pentru ca Centrul Apostu este reprezentativ pentru judet si este un simbol al Bacaului, mai mult decat al Ministerului Culturii. Va trebui sa fie asigurata si o finantare si treptat va trebui sa creasca procentul din taxe pentru a se asigura banii necesari”, a declarat Dumitru Braneanu. Mai mult decat atat, trecerea centrului in administrarea CJ si nu a Consiliului Local ar putea fi o masura de protectie impotriva relelor intentii exprimate de Primaria Bacau. “Ar fi mai bine protejat patrimoniul, mai bine zis terenurile care se afla in incinta. Stim foarte bine intentia unor domni din primarie care au pus ochii pe teren pentru a transforma centrul intr-un cazino si pentru a ridica vile rezidentiale. Ar fi un mare pacat pentru Bacau”, a conchis Braneanu.
“Un patrimoniu poate deveni un mijloc de troc politic sau de troc administrativ–politic pentru ca orice entitate administrativ-locala ar putea spune ca nu are bani pentru centru. Care este urmatorul pas? Acela de a-l ceda unui intreprinzator care ar putea, in lipsa unei legi bine puse la punct, sa il instraineze. Pastrarea unei institutii, unui patrimoniu trebuie impusa de un act normativ foarte bine elaborat si pus la punct.”
Prezent la aniversarea “Zilei Centrului de Cultura Apostu”, fostul ministru al culturii, Theodor Paleologu, a subliniat faptul ca descentralizarea poate avea si efecte negative, care nu sunt de dorit pentru institutia bacauana. “In trecut descentralizarea a dat rezultate dezastruoase cum sunt Teatrul din Targu-Mures sau complexul Mogosoaia. Sunt anumite centre culturale care trebuie sa ramana sub directa indrumare a ministerului. As pune si Centrul Apostu in aceasta categorie. Cred ca in domeniul culturii s-a mers deja prea departe cu descentralizarea”, a declarat Theodor Paleologu. Fostul ministru nu a facut insa nici o promisiune concreta ca procesul de descentralizare nu va avea loc. S-a multumit doar sa afirme ca “sunt o serie de principii in virtutea carora am actionat ca ministru si voi actiona acum ca deputat”. Centrul de Cultura “George Apostu” a fost infiintat in 1990 prin ordin de ministru. In 1993, centrul a trecut in subordinea Directiei pentru Administrarea Centrelor de Cultura. In acest moment, trei centre de cultura din tara sunt in administrarea ministerului: cel de la Arcus, cel de la Toplita si centrul de la Bacau.
Cernobil: o amintire dureroasa
Ieri s-au implinit 24 de ani de la accidentul de la Cernobîl. Dezastrul nuclear a fost comemorat si in Bacau de voluntarii Green Peace, care au strans semnaturi in centrul orasului pentru a opri constructia a doua noi reactoare nucleare la Cernavoda, amintind cetatenilor ca la explozia din 1986 aproximativ 90.000 de oameni au decedat.
“Am strans semnaturi deoarece exista aceste planuri de a construi reactoarele nucleare Cernavoda 3 si 4. Deja avem doua reactoare si nu vedem sensul unui astfel de proiect, mai ales ca banii ar putea fi investiti in energia regenerabila”, ne-a spus Andreea Rujan, voluntar. Un studiu al Institutului pentru Studierea Resurselor si Securitatii din Statele Unite arata faptul ca reactoarele care urmeaza sa fie construite in tara noastra sunt de acelasi tip cu cel care a provocat explozia de la Cernobil. Actiuni de comemorare similare au avut loc simultan in alte sase orase ale tarii: Bucuresti, Alba-Iulia, Iasi, Bistrita, Arad si Cluj-Napoca. Se pare ca bacauanii au rezonat la initiativa tinerilor. “Au fost foarte receptivi. Unii ne-au abordat chiar ei ca sa semneze petitia. Am ramas surprins dar tinerii sunt mai bine informati”, ne-a spus si Vlad Vrinceanu, voluntar. Pentru a opri lucrarile, voluntari din toata tara au strans 20.000 de semnaturi. De la bacauani s-au strans ieri aproximativ 300 de semnaturi.
Efecte nebanuite
Pe 26 aprilie 1986, reactorul numarul 4 al centralei nucleare de la Cernobîl, din nordul Ucrainei, a explodat, contaminand o mare parte a Europei. Incendiul la reactor a fost stins abia dupa zece zile, timp în care a fost eliberata în atmosfera o cantitate foarte mare de material radioactiv, cu o concentratie de peste 100 de ori mai mare decat bombele atomice de la Hiroshima si Nagasaki. Sapte milioane de oameni sufera înca în fiecare zi de pe urma tragediei nucleare.
Umbrele impotriva radiatiilor
Dintre angajatii Directiei de Sanatate Publica Bacau, pe baricade dupa explozia de la Cernobil, doar doi mai sunt in activitate. Unul dintre acestia, Petru Irimia, isi aminteste ca lucra pe atunci la serviciul Igiena Mediului din DSP. “Cea mai mare incarcatura de radiatii s-a inregistrat in depresiunea Slanic Moldova. Am recoltat atunci probe din aer, apa si alimente. La vremea aceea nu aveam o baza de referinta. Nu mai fusesera astfel de evenimente. Imi amintesc ce incarcatura radioactiva mare aveau alimentele, in special laptele, leusteanul si nucile. Am luat o bucata de cas, cu o mare incarcatura radioactiva. Am pus-o la congelator.” Radioactivitatea a scazut la jumatate dupa 19-20 de zile. Petru Irimia o masura periodic. “Pe atunci au venit sa lucreze la noi fizicieni de la URA. Nu erau speriati de radiatii. Au zis ca daca am o bucata de paine mananca tot casul.” Dintre masurile profilactice, specialistii de la DSP isi amintesc despre administrarea pastilelor cu iod la copii, de spalarea strazilor de praf. “Pentru a nu se depune substanta radioactiva pe praf si sa fie apoi inhalata, ne-a declarat dr. Marin Bustuc, director adjunct al DSP. Eu nu lucram pe atunci aici, dar un fost director al DSP spunea ca au fost trimisi sa se apere de radiatii cu umbrelele.” In lunile de dupa accident, laboratorul de radiatii din DSP a fost luat cu asalt de bacauani. Nu se mai gasea loc pentru depozitarea alimentelor. Oamenii aduceau la analize tot felul de alimente. Carnea de miel si de oaie erau cele mai contaminate. Dupa 2-3 luni, nivelul radiatiilor scazuse mult, iar lumea s-a linistit. O angajata care a iesit la pensie povestea ca se lucra in 3 schimburi. Nici de Paste nu a plecat acasa. I-au gatit vecinii. In cele din urma a clacat. A fost transportata la Iasi cu hemoragie pe nas si gura.
Doina Mincu
In pat cu stafilococul auriu
Infectiile de spital, un subiect tabu
Infectiile intraspitalicesti sau nosocomiale au fost dintotdeauna un subiect incomod pentru personalul medical si autoritatile sanitare. Ele sunt considerate inevitabile in alte tari, insa la noi se prefera atitudinea strutului. Din cand in cand, un microb de spital face victime. Daca acestea sunt bolnavi obisnuiti, cazul este clasat si etichetat drept “complicatie”.
Nu exista spitale in care sa nu apara infectii de interior (nosocomiale), spun specialistii. La nivel national sunt inregistrate anual in jur de 12.000 de cazuri. Cu mult sub numarul de infectii din tarile dezvoltate. Nu inseamna ca “dicolo” nu se respecta normele pentru evitarea acestor infectii. Explicatia este ca la noi se ascunde adevarul. O recunosc autoritatile sanitare. Pana in 2006, spitalele nu raportau aproape deloc astfel de cazuri. Directia de Sanatate Publica a facut analize periodic in sectii pana in 2007. Ritmicitatea lor supara. “Noi nu le mai controlam, ne-a declarat dr. Anca Dancau, sef al compartimentului Epidemiologie din DSP. Autocontrolul este responsabilitatea lor.” Infectia nosocomiala este o boala ce poate fi recunoscuta clinic si/sau microbiologic si pentru care exista dovada epidemiologica a contractarii ei in timpul spitalizarii, al actului medical sau al manevrelor medicale. Infectie nosocomiala este considerata si boala provocata in aceleasi conditii si care se manifesta ulterior externarii.
“Nu se poate sa nu fie infectii de interior in spitale. Cine trimite buletin de analize si spune ca sunt zero infectii minte. In spitale sunt germeni. Nu se poate fara. Acum, dupa ce s-a intamplat in Bucuresti, facem o verificare la toate spitalele. Luam probe de pe suprafete, instrumentarul sterilizat, echipamente. De la personal luam exudat faringian si tampon nazal. Am inceput cu Spitalul Onesti. Asteptam rezultatul de laborator.”
Cazul cel mai dramatic de infectie nosocomiala din judetul Bacau s-a inregistrat la inceputul anilor ’90, la Spitalul Comanesti. Dupa cum isi amintesc inspectorii de la DSP, stafilococul auriu, ascuns sub linoleum, a facut mai multe victime printre nou-nascuti. Stafilococul auriu este cel mai frecvent intalnit. Printre masurile de preventie a infectiilor se numara: dezinfectia zilnica, cea terminala, triajul personalului si existenta unui salon tampon. Anul trecut, Maternitatea Onesti a fost inchisa din cauza stafilococului auriu.
“Sectiile cu cel mai mare risc sunt cele pentru extremele de varsta, cum ar fi nou-nascutii, si cele cu profil chirurgical. Printre factorii favorizanti se afla manevrele invazive, imunitatea scazuta a pacientilor si apartinatorii. Cu cat sunt vizitele mai accesibile, cu atat creste riscul.”
Chiar daca in numar extrem de mic in comparatie cu cel al cazurilor rezolvate, unii pacienti ai Spitalului Judetean de Urgenta (SJU) s-au pricopsit cu o infectie nosocomiala (intraspitaliceasca). In cursul primului trimestru din acest an, in Spitalul Judetean de Urgenta s-au inregistrat 21 cazuri de infectii intraspitalicesti la un numar de 13.542 pacienti externati, respectiv 0,15 la suta. In 2009 au fost 77 cazuri la 58.084 pacienti, iar in 2008 – 89 la 56.623. Astfel, anul trecut a rezultat o rata de 0,13 la suta, pe cand in 2008 a fost de 0,15 la suta. Si in 2007 au fost 81 la un numar de 54.831 pacienti spitalizati, deci o rata tot de 0,15 la suta fata de 0,4 la suta, cat a fost prevazut in contractul de management, privind indicatorii de performanta. Cele mai multe cazuri in fiecare an sunt in sectiile Neonatologie si Prematuri. Urmeaza sectiile Chirurgie Plastica, Urologie, Obstetrica-Ginecologie, Ortopedie, Chirurgie Generala, in general cele cu profil chirurgical. Reducerea la zero a numarului de infectii nosocomiale este imposibila sustin conducerea spitalului si medicii epidemiologi. "Medicii curanti isi protejeaza pacientii unul fata de celalalt, ii consiliaza pentru prevenirea infectiilor nosocomiale, dar oricat s-ar stradui ei, tot nu se poate elimina total riscul, afirma Natalia Jicmon, directorul de ingrijiri al SJU. La Neonatologie si la Prematuri sunt mai multe cazuri, pentru ca aici sunt pacientii cu riscul cel mai crescut, care sunt mai receptivi. Receptive la asemenea infectii sunt si persoanele in varsta, cu multiple afectiuni cronice, a caror rezistenta la boli este mai scazuta." Conducerea SJU mai afirma ca in unitate se respecta un program riguros de combatere a infectiilor nosocomiale si de identificare a cazurilor de imbolnavire, dar ca este imposibil ca intr-un spital sa fie eliminat total un asemenea risc.
Elena Tintaru
Izlazul Bacaului, desfiintat de Primarie
Interese imobiliare sau necesitate administrativa?
Dupa ce a tergiversat timp de mai multi ani restituirea posesiunilor catre fostii proprietari, conducerea municipalitatii s-a gandit sa accelereze ritmul retrocedarilor prin desfiintarea a 15 hectare de pasune si trecerea lor in domeniul privat al municipiului Bacau. Acestea sunt situate in imediata vecinatate a statiei de epurare, intr-o zona insalubra si greu practicabila. Surse apropiate Primariei spun ca edilii au ofertat deja patru fosti proprietari insa acestia au refuzat sa ia in posesie terenuri pe pasune, preferand alte forme de despagubire. La nivelul comisiei locale de fond funciar exista in lucru peste 2600 de dosare privind reconstituirea fostelor proprietati, totalizand mai bine de 1000 de hectare revendicate.
Izlazul Bacaului va deveni istorie daca alesii locali vor aproba un proiect de hotarare vizand trecerea in domeniul privat al municipiului a 15 hectare de pasune. Scopul declarat al initiativei il reprezinta crearea unei rezerve de terenuri prin care Primaria sa solutioneze cazurile de revendicari de foste proprietati care nu mai pot fi reconstituite pe amplasamentul initial. Potrivit expunerii de motive a proiectului amintit, la Primarie sunt inregistrate aproximativ 800 de cereri pentru acordarea de teren in conformitate cu legislatia ce reglementeaza fondul funciar.
„Nu e un tun imobiliar”
Dragos Luchian, viceprimar al municipiului Bacau, a declarat pentru cotidianul Desteptarea ca cererile fostilor proprietari sunt numeroase si ca municipalitatea nu dispune de suficiente terenuri pentru a le satisface in conformitate cu prevederile legale. "Nu este un tun imobiliar. Cererile sunt foarte multe. Ne mai trebuie pamant pentru a solutiona retrocedarile. Izlazul nu-si mai avea rostul. Ceva trebuie sa oferi oamenilor. Daca nu accepta, merg la Fondul Proprietatea", a afirmat Luchian.
Loghin Achilov, lucrator in cadrul serviciului de restituire a proprietatilor din cadrul Primariei, a precizat ca pasunea era in degradare si ca terenul trebuia preluat, mai devreme sau mai tarziu, de catre municipalitate. "Respectivul teren era in degradare si eu zic ca este normal ca el sa fie preluat de catre municipalitate. Mai ales ca starea lui poate fi imbunatatita in timp, odata cu reabilitarea statiei de epurare", a subliniat Achilov.
Surse apropiate Primariei au confirmat pentru cotidianul Desteptarea ca in urma cu mai mult timp un investitor privat a dorit sa ridice pe terenul respectiv o fabrica de textile, insa afacerea a cazut in cele din urma.
„Nu pot rezolva dosarele cu 15 hectare de teren”
Reprezentantii Prefecturii nu vad cu ochi buni trecerea celor 15 hectare in domeniul privat al municipiului. Subprefectul Tudorita Lungu, sefa comisiei judetene de fond funciar, a declarat ca edilii nu pot rezolva problema retrocedarilor cu doar 15 hectare de teren.
"La cate dosare au, e clar ca cei de la municipiu nu au cum sa solutioneze problema retrocedarilor cu acest teren. Este o varianta de lucru pentru a li se face oferte vechilor proprietari, dar din punctul meu de vedere cu 15 hectare nu poti solutiona cazurile de retrocedari. Sunt mult prea multe", a afirmat Lungu.
Edilii au ofertat deja patru fosti proprietari, insa acestia au refuzat sa ia in primire terenuri amplasate pe pasune. Perspectivele nu sunt nici ele mai imbucuratoare, in conditiile in care cele 15 hectare de teren sunt situate intr-o zona insalubra si greu practicabila.
„Aur pentru functionari” in loc de retrocedari
Litigiile privitoare la retrocedarea de proprietati au fost la originea faimosului scandal de coruptie "Aur pentru functionari", care a tinut capul de afis al presei in toamna anului trecut. In dosarul lucrat de procurorii DNA apareau mai multe nume de functionari din Primaria Bacau: Ovidiu Popovici, secretarul municipiului, Silvian Cortez, fost arhitect sef, respectiv Cristinel Anghel, functionar in cadrul serviciului cadastru, respectiv Corneliu Gavrilescu, seful serviciului juridic contencios din cadrul Primariei. Cortez si Anghel au fost acuzati ca ar fi primit foloase necuvenite din partea unor afaceristi bacauani pentru a li se solutiona favorabil un litigiu imobiliar. La finalul lui 2009, DNA i-a trimis in judecata pe Cortez si afaceristi, ceilalti functionari scapand basma curata.
Peste 1000 de hectare revendicate
Conform datelor oficiale, la comisia locala de fond funciar exista peste 2600 de dosare de retrocedare. Dintre acestea, aproximativ 1100 sunt la Legea 247 si peste 1500 la Legea 10, legi care au reglementat in timp problemele de fond funciar. Suprafata totala de teren revendicat se cifreaza la peste 1000 de hectare, in conditiile in care municipalitatea dispune de mai putin de 700 hectare de teren liber de sarcina. Desfiintarea izlazului bacauan nu ar rezolva, nici pe departe, aceasta spinoasa problema.
Patru tenismeni bacauani sub tricolor
Amanata cu o zi fiindca nu s-a indeplinit cvorumul pentru prima convocare, Adunarea Generala Ordinara a Federatiei Romane de Tenis s-a intrunit statutar sambata, indiferent de numarul delegatilor prezenti. Pe langa bilantul pe 2009 si proiectele pe 2010, unul din punctele de pe ordinea de sedinta s-a referit la definitivarea loturilor nationale, in care Bacaul va avea patru reprezentanti. Sebastian Ionescu (jucator cu dubla legitimare SCM-Venus Braila), Teodor Marin si Dragos Ignat vor face parte din echipa de 18 ani a Romaniei, in timp ce Vlad Murad (foto) este in lotul de 16 ani. Murad si-a facut in acest an debutul sub tricolor, participand la Winter Cup.
Criteriile de selectie, supuse de asemenea aprobarii in Adunarea Generala, se axeaza in principal pe clasamentul national si international, rezultatele de la campionatele nationale individuale, rezultatele obtinute la turnee internationale WTA, ATP, ITF, ETA. Componenta loturilor poate suferi modificari in baza unor rapoarte pozitive/negative intocmite la competitiile de obiectiv ale FRT. In vizorul echipelor reprezentative se mai afla si alte tenismeni bacauani: Georgiana Patrasc, Raluca Mata, Bianca Iorga, Alexandru Manole. Prima actiune din programul "tricolorilor" se va derula cu ocazia turneelor internationale de la Medias (3-5 mai) si Bals (10-16 mai).
Coltul tinerelor talente: Zbor spre medalii
Este junior la CS Aerostar si proaspat castigator la Cupei Romaniei la aeromodele telecomandate indoor. "Am o ruda care practica aceasta activitate si asa am inceput si eu, in urma cu aproape doi ani", povesteste Andrei Stanciu, care sustine ca "mi-a placut din prima si imi place in continuare acest sport". Doar nu degeaba "activitatea noastra are priza la copii", dupa cum remarca antrenorul Stefan Popa: "invata sa integreze sisteme, sa coreleze comenzi, sa lucreze pe calculator. Meseria viitorului este actionarea prin telecomanda. Avem deja robotul Da Vinci, care face operatii chirurgicale, iar majoritatea aparaturii in care omul este expus riscului functioneaza comandata de la distanta". Antrenamentul de junior are cam trei sedinte pe saptamana, ori in sala (la liceul nr. 5), ori in aer liber, iar "colegilor mei de clasa le place ceea ce fac si de obicei vin cu mine cand ma antrenez si cand zbor", mai spune Andrei Stanciu, convins ca "acest sport este mai misto decat simpla utilizare a calculatorului". Doar pentru el ii trebuie mai mult decat un calculator puternic. Mai este nevoie, printre altele, si de un simulator de zbor, o statie de emisie-receptie, modele de avioane si multa pasiune.
Haltere / CN tineret: Rezultate bune
Timp de aproape o saptamana, Onestiul a gazduit intrecerile Campionatului National de haltere (tineret), competitie la care au concurat cei mai buni sportivi din tara. La deschiderea acestei competitii a fost prezent Nicu Vlad, presedintele Federatiei Romane de Haltere, care a evidentiat: "Prin aprobarea bugetului federatiei doar pe hartie, lucrurile intra cu greu in normalitate. Am fost nevoiti sa ne pregatim pe datorie pentru Campionatele Europene de la Minsk, iar pentru deplasarea, care era incerta, a lotului Romaniei la aceasta competitie ne-a sarit in ajutor Comitetul Olimpic. Speram ca la Campionatele Mondiale de haltere (seniori), ce se vor desfasura la sfarsitul lunii septembrie, sa putem merge cu o echipa mai mare. In 2012 vom organiza in Romania Campionatul European de haltere (cadeti)".
Desi a fost o competitie foarte puternica, sportivii ce practica haltere din jud. Bacau au reusit rezultate deosebite. Vladut Purice, legitimat la CSM Onesti si component al Centrului National Olimpic de Pregatire a Juniorilor de la Bistrita, s-a clasat pe primul loc in intrecerile de la cat. 62 kg. Astfel, el a reusit un total de 232 kg (la procedeul smuls, 102 kg, iar la aruncat, 130 kg), rezultat cu care a castigat detasat locul 1 (pe locul 2 clasandu-se Raul Gordea, de la CSM Cluj, cu 197 kg la total).
Alaturi de Vladut Purice, pentru Finala Campionatului National de haltere, ce se va desfasura la Bistrita la inceputul lunii decembrie, de la CSM Onesti s-a calificat si Gabriel Olaru (la aceeasi categorie). Demn de mentionat este faptul ca Vladut Purice a fost descoperit de catre antrenorul Gheorghe Maftei (de la CSM Onesti), iar de aproape doi ani se pregateste la Centrul Olimpic din Bistrita sub coordonarea profesorului antrenor Mugur Saranciuc, care vede in halterofilul onestean "un sportiv cu o mare dorinta de a face performanta".
Un rezultat bun, clasarea pe locul 3 a reusit la cat. 69 kg si Marian Frent (de la CSM Onesti). Dupa 120 la stilul smuls si 143 la aruncat, el a totalizat 263 kg, cu 2 kg mai putin decat ocupantul locului 2, Marius Gascan, de la CSM Bistrita.
In intrecerile de la feminin, la cat. 48 kg Rodica Morosanu (pregatita de antrenorul Gheorghe Maftei) s-a clasat pe locul 3, cu un total de 116 kg, iar la cat. 53 kg Lucretia Gurita (antrenor Daniela Epure) s-a clasat pe locul 4, cu un total de 121 kg.
La masculin, Silviu Berbec a castigat detasat locul 1 la cat. 56 kg cu un total de 195 kg, el fiind pregatit de antrenor Daniela Epure. Pe locul 3 la aceeasi categorie s-a clasat onesteanul Emanuel Doroftei, cu 164 kg iar pe locul 5, Tiberius Blidari. Cei doi halterofili sunt pregatiti de antrenorul Gheorghe Maftei. La aceasta categorie, 56 kg a concurat si Vasile Borcea, de la SCM Bacau, el reusind un total de 80 kg, rezultat cu care s-a calificat la Finala Campionatului national de haltere (tineret), de la Bistrita, la sfarsitul lunii noiembrie. Pentru aceasta competitie s-au calificat si Marius Herciu (la cat. 77 kg) si Ionut Stanciu (la cat. 94 kg), de la SCM Bacau. Ei sunt pregatiti de prof. Ion Calin si George Calin (antrenor secund) si in conditiile in care sectia de haltere de la SCM Bacau se confrunta cu lipsa unei sali de antrenament pentru sportivi, performanta obtinuta la Onesti de acest colectiv de antrenori si de sportivi este una deosebita.
„Puteau sa ne dea cinci sau sase”
Realism
Antrenorul FCM Bacau, Gheorghe Poenaru a analizat cu realism esecul suferit de echipa sa contra Snagovului. "Trebuie sa fim corecti: am intalnit un adversar superior la toate capitolele", a spus Poenaru, care a adaugat: "Infrangerea este meritata si, cred eu, ca daca Snagovul ar fi fructificat acea ocazie de 3-0, ne-ar fi dat vreo cinci sau sase".
Temeri
Tehnicianul bacauan considera ca pericolul retrogradarii este din ce in ce mai mare: "Ne confruntam cu o situatie grea, pe care eu am anticipat-o. Mi-as fi dorit sa ma insel, insa, din pacate, temerile mele s-au adeverit. Pentru mine e dificil de gestionat aceasta situatie. Trebuie, totusi, sa strangem randurile, pentru a iesi din impas".
Galant
De partea cealalta, antrenorul Snagovului, Cristian Termure, a incercat sa fie galant cu invinsa de sambata: "Bacaul mi s-a parut o echipa foarte buna, care a reusit sa revina de la 0-2". Termure a refuzat sa pronunte cuvantul promovare: "Ne-am propus sa jucam si sa scoatem cat mai mult din fiecare meci. Linia o vom trage la final".
Fotbal, Liga a II-a: Poarta-n casa
FCM Bacau – FC Snagov 2-4 (2-2)
Stadion: "Municipal". Spectatori: aproximativ 100. Au marcat: Dobos (min. 31) si Radutoiu (min. 36), respectiv G. Ene (min. 21 si 70), V. Dinu II (min. 23) si Radulescu (min. 70).
FCM Bacau: Manea – Mihalachioaie, Adascalitei, Carnariu (min. 68 R. Cojocaru), Dobarceanu – Taban, Spiridon – Radutoiu (min. 79 Marchis), Dobos, I. Radu – Vraciu (min. 56 Boboc). Antr.: Gh. Poenaru.
FC Snagov: Irimia – Al. David, Zeciu, Ir. Voicu, Florea – Petrea (min. 62 R. Iancu), Al. Radu (min. 85 Balauru), G. Ene, V. Dinu l – Radulescu, V. Dinu ll (min. 82 Petrescu). Antr.: Cr. Termure.
Cartonase galbene: Petrea (min. 38), Manea (’44), Dobos (’52), Mihalachioaie (’88).
Arbitri: Claudiu Stefanuti (Bistrita) – Dragos Vlad si Petruta Iugulescu (ambii Targoviste).
Superioritate totala
Sambata, FCM Bacau ar fi putut invinge Snagovul doar la o partida de table. La fotbal, insa, "galben-albastrii" n-au avut nicio sansa. "Sunt peste noi la toate capitolele", a recunoscut dupa meci antrenorul "galben-albastrilor", Gheorghe Poenaru. Declaratia lui Poe a fost sustinuta de ceea ce s-a vazut pe tabela si pe teren: o echipa care s-a impus lejer cu 4-2. Si care si-a permis luxul sa fie egalata de la 0-2 inainte de a rata si o lovitura de la 11 metri.
Tac-pac
In ciuda terenului alunecos, oaspetii au pus mingea jos inca din start. Nici nu le-a fost greu cu tehnicieni precum Gigel Ene sau cei doi Viorel Dinu, carora le-a tinut spatele "digul" numit Alexandru Radu. Dupa doar 23 de minute era deja 2-0 pentru FC Snagov. In min. 21, Gigel Ene a finalizat cu un sut de la marginea careului o actiune personala, pentru ca 120 de secunde mai tarziu, Viorel Dinu ll sa fructifice printr-o deviere la coltul lung o combinatie intre acelasi Ene si V. Dinu l.
Iluzii galben-albastre
A urmat apoi ratarea sezonului (luftul lui Ene cu poarta goala!) si o revenire nesperata a gazdelor. In minutul 31, Dobos (singurul bacauan care poate evolua lejer la FC Snagov) a sutat puternic din afara careului, reducand din handicap, iar dupa alte cinci minute, Radutoiu l-a lobat cu eleganta pe Irimia din coltul careului mic, la o diagonala trimisa de Ionut Radu. Prin urmare, 2-2, cu complicitatea lui Manea, care a aparat in min. 44 penalty-ul obtinut de V. Dinu ll si executat central de Radulescu.
Bulevard pe centru
In partea a doua, Snagovul si-a reluat jocul incantator si eficient, care-i da dreptul sa spere la promovare. Mai ales daca va intalni in continuare fundasi centrali precum cei ai Bacaului. In minutul 67, Radulescu s-a desprins de langa Carnariu si a marcat cu capul pentru 3-2, pentru ca trei minute mai tarziu, Gigel Ene sa-si incheie recitalul cu o alta executie sigura, care a sigilat tabela. 2-4, poarta-n casa. In ritmul asta, martul nu-i departe!
FCM Bacau, in cadere libera!
Proasta gestionare a echipei de catre actionarul majoritar, Consiliul Local, ar putea avea ca finalitate retrogradarea in C.
Sezon compromis
Sezonul care trebuia sa readuca pe FCM Bacau in lupta pentru promovarea in A risca sa se incheie rau de tot. Cu o retrogradare in liga a treia! Sau cu o retragere din campionat, ceea ce ar insemna cam acelasi lucru. Aflati pe locul 12 dupa 26 de etape, "galben-albastrii"platesc tribut modului falimentar in care Consiliul Local, actionarul majoritar a condus clubul in ultimele luni. Datorii pe banda rulanta, conturi blocate amenintari cu desfiintarea si, evident, infrangeri la scor: iata bornele unei stagiuni compromise.
Vorbe in vant
"Doresc sa asiguram echipei, in conditii de totala transparenta, o stare de liniste care sa genereze performanta", anunta primarul Romeo Stavarache in programul de meci dintre FCM Bacau si Tricolorul Breaza, de pe 22 august 2009. "Ce performanta se poate face in conditiile in care la echipa au fost adusi mai multi directori decat fotbalisti?", a comentat unul dintre jucatorii bacauani dupa doar o luna de zile, atunci cand au aparut la club si primele intarzieri salariale.
Conturi blocate
Dupa cum se stie, pe parcurs, datoriile au crescut, iar conturile clubului au fost blocate de ANAF. In ianuarie, Stavarache a lansat pentru prima data varianta retragerii FCM-ului din campionat, care a fost pe punctul de a se materializa in aceasta primavara. Primarul a motivat ca "si-asa echipa e a lui Sechelariu", ignorand faptul ca SC FCM Bacau SA, grupare controlata in proportie de 90 la suta de Consiliul Local, detine, pana la finalul sezonului competitional, dreptul de participare in competitie, in baza unui contract de cesiune.
La Ploiesti se poate!
"Echipa nu e a mea" e un leit-motiv pe care Romeo Stavarache il foloseste in nestire pentru a masca o gestiune falimentara. Adevarul e ca nimic nu l-ar fi impedicat pe edil sa faca din FCM Bacau o echipa competitiva. Nici macar posibilitatea ca, din vara, echipa sa revina sub tutela lui Dumitru Sechelariu. Dovada? La Petrolul Ploiesti exista o situatie similara, Consiliul Local preluand dreptul de participare in competitii pana la finalul sezonului in baza unui contract de cesiune. Cu toate ca situatia juridica a clubului nu e deloc lamurita, Petrolul e acum pe locul trei, la doua puncte de promovare!
Final trist
Prin urmare, primarul Bacaului putea, daca ar fi avut interesul si priceperea, sa continue ceea ce se incepuse in primavara trecuta: constructia unei echipe solide care, beneficiind de cateva achizitii de jucatori si de o politica financiara viabila, sa ridice stacheta. Sa promoveze in prima liga sau, in cel mai rau caz, sa faca parte din plutonul fruntaselor. Asa cum s-a reusit la Petrolul. Din pacate, finalul de sezon rezerva FCM-ului o cu totul alta soarta decat cea a echipei ploiestene. Spre deosebire de omologii lor prahoveni, primarul si consilierii bacauani stiu doar sa…o intoarca ca la Ploiesti.
Tac malc
Daca echipa este in cadere libera, desi se afla in proprietatea municipalitatii, instantele de judecata si-au facut datoria fata de Asociatia Sportiva "FCM Bacau". Aceasta din urma a fost victima unui abuz administrativ orchestrat in septembrie 2009 de catre municipalitatea bacauana. Consiliul Local a decis pe 29 septembrie 2009 abrogarea mai multor hotarari care aduceau atingere asociatiei sus-amintite. Astfel, majoritatea controlata de primar in CL a consimtit preluarea spatiilor de pe pietonalul de la Piata Centrala de catre clubul FCM Bacau. Asta, in conditiile in care respectivele spatii nu apartineau municipalitatii, ci fusesera edificate – din propriile fonduri – de catre AS "FCM Bacau".
In urma cu doar o saptamana Tribunalul Bacau, prin sectia contencios administrativ, a dispus anularea HCL 329/2009, prin care forul deliberativ gira abuzul administrativ indreptat impotriva AS "FCM Bacau". Reprezentantii municipalitatii au refuzat sa comenteze situatia creata, declarand ca asteapta o informare oficiala din partea Tribunalului.
Inca o pagina din regalul comanestean al matematicii
Timp de trei zile, orasul Comanesti a fost ravasit sublim de vizita a peste cinci sute de elevi si profesori indragostiti de matematica. Acestia au participat la cea de a VI-a editie a concursului national Sperante, gestionat de Colegiul „Dimitrie Ghika”, Scoala Nr. 7, Primarie si Filiala locala a Societatii de Stiinte Matematice din Romania. Concurentii, de la picii de clasa a III-a si pana la adolescentii clasei a clasa a XI-a, au sosit din Bistrita-Nasaud, Vatra Dornei, Campulung Moldovenesc, Suceava, Gura Humorului, Botosani, Roman, Iasi, Tg. Neamt, Focsani, Sibiu, Tulcea, Bacau, Buhusi, Onesti, Moinesti, Tg Ocna, Piatra Neamt, Palanca, Darmanesti… Scoala Nr. 7, unde s-a desfasurat concursul, a fost o gazda admirabila (cazare, masa, premii, atmosfera europeana de concurs). E de poveste aceasta deschidere a comanestenilor catre cultivarea valorilor autentice, intr-o vreme in care unii, aratand cu degetul numai spre mastera Criza, nu mai sprijina concursurile scolare. Coordonat de universitarii Dan Branzei si Cornel Berceanu, concursul, dedicat Anului matematicii in scoala romaneasca, a fost un succes. Organizatorii – profesorii Florin Popa, Robert Laic, Toma si Lucian Gloambes – au fost din nou la inaltime.
Am vazut matematicieni… zambind
De regula, de la asemenea concursuri, copiii ies cu figuri sobre, grave. Acum i-am vazut zambind. „Vinovati” sunt cei doi universitari, Cornel Berceanu si Dan Branzei, care au insotit toate subiectele pe care le-au elaborat cu un moto sau cu un desen care cochetau cu umorul de multe carate. Iata cateva exemple: „Recurenta sarita”, „Cosmetizati ecuatia!”, „Va trebuie un 10?”, „Piramida ZOO”, „Borcanul rasturnat”. Sunt interesante si comentariile elevilor… „Recurenta nu era sarita, ci sarita de pe fix, foarte dificila, dar frumoasa de tot!” „Mama, ne-a dat subiect de coafeze („Cosmetizati ecuatia!”) si nici asa nu prea am reusit sa rezolvam!”. „Auzi, cica daca iti trebuie un 10? Adica, vrei calule ovaz?” Iata unul dintre subiectele de la… «Piramida ZOO», clasa a III-a, pe care vi-l propunem pentru rezolvare: „Un purcelus sta cu cate un piciorus pe cate o gaina, o gasca, un iepuras si un catel. Cate picioare sunt pe pamant?” Universitarul Cornel Berceanu zice: „Cu aceste subiecte am dat drumul la o… moda. Veti vedea ce va urma, in scurt timp…” Universitarul Dan Branzei, bucuros de reactia elevilor, priveste catre subiecte si exclama: „Uluitor de fain!”
Premierea cu surprize
La emotionanta festivitate de premiere, pe langa parinti, elevi, profesori si staful competitiei au participat primarul si viceprimarul orasului, ec. Viorel Miron si ing. Nicolae Ciocan. Valoarea premiilor a fost de aproape o suta de milioane de lei vechi, primaria alocand 70 de milioane. Am asistat la placute surprize. Pe locul I s-au clasat copii din Bacau, Focsani, Moinesti, Comanesti, Onesti, Darmanesti, dar si din Scorteni. Unii au obtinut punctajul maxim. Am vazut pusti de clasa a III-a numarand, cu lacrimi in ochi, primii lor bani castigati. Vom reveni, cel putin cu ocupantii locului I, dar si cu marile/placutele surprize ale concursului.
Vor un spatiu de joaca!
Prescolarii Gradinitei cu Program Normal Nr. 8 din Bacau si-au exprimat intr-un mod neobisnuit dorinta de a avea un spatiu de joaca amenajat in curtea gradinitei. Satui sa nu primeasca raspuns la numeroasele cereri inaintate institutiei, ei i-au adresat primarului Romeo Stavarache o scrisoare deschisa. „Dezvoltarea noastra psihofizica depinde si de activitatile si jocurile in aer liber, sub directa indrumare si supraveghere a doamnelor educatoare. Am dori si noi sa ne jucam la un tobogan, sa ne dam in balansoare, sa escaladam si sa ne cataram, sa aruncam mingea la cos, sa facem constructii in nisip sau pur si simplu sa ne odihnim la soare pe niste bancute. Acesta este visul nostru si dorim foarte mult sa ni-l indepliniti”, se arata in scrisoarea pe care Lorin Zaharia, de doar sase anisori, a recitat-o in numele colegilor. Pana in acest moment, institutia a fost surda la cererea copiilor, dupa cum confirma si directorul unitatii de invatamant, Mila Ionita: „Am mai facut solicitari, dar investitiile sunt mai greu de realizat. Speram ca prin aceasta scrisoare deschisa, spusa din sufletul unui copil, conducerea locala sa aiba in vedere amenajarea acestui spatiu, pentru ca terenul a fost pus la dispozitia de conducerea colegiului”. 114 prescolari ar putea beneficia de pe urma acestei investitii a autoritatilor locale.
Conducerea Colegiului „Karpen”, de acord
Colegiul Tehnic de Comunicatii „N.V. Karpen” este de acord ca spatiul pe care il administreaza, si in a carui curte se afla si Gradinita 8, sa fie folosit pentru prescolari. „Este vorba de o suprafata de 250-300 de metri patrati. Suntem de acord ca gradinita sa beneficieze de acest spatiu. Sa vedem daca se aproba”, afirma directorul colegiului, prof. Remus Cazacu. Acesta isi exprima totodata si ingrijorarea ca nu cumva lucrarile anuntate ca vor incepe la Podul de la Margineni sa afecteze si spatiul actual. „Sa vedem daca nu se intra cu aceste lucrari si pe spatiul nostru. Ca loc este excelent”, conchide directorul.
Fara un raspuns
Desi am incercat sa aflam si opinia Primariei Bacau, am ramas si de aceasta data fara un raspuns de la Ionut Tomescu, purtatorul de cuvant. Ramane de vazut cum va raspunde administratia locala unei cereri simple, pentru a carei rezolvare nu ar trebui alocate resurse financiare considerabile, dar care ar contribui semnificativ la dezvoltarea acestor copii. In plus, sa nu uitam ca amenajarea de noi spatii de joaca pentru copii este una din multele promisiuni facute de primarul Stavarache in campania electorala.
Confuzie in piete: Se fiscalizeaza sau nu patrunjelul?
O ordonanta de guvern care a intrat in vigoare pe 25 aprilie 2008 “loveste” abia acum si starneste panica printre comerciantii din piete, producatori sau doar intermediari. Cei care au fost pana acum PFA, II sau IF si nu s-au inregistrat la Registrul Comertului au intrat in ilegalitate. Ei risca sa plateasca amenzi si sa nu mai poata intra pe piata. Micii producatori nu stiu inca daca ii paste si pe ei primejdia.
OUG 44/2008, privind desfasurarea activitatilor economice de catre persoanele fizice autorizate (PFA), intreprinderile individuale (II) si intreprinderile familiale (IF) a starnit o adevarata furtuna in piete. Aceasta prevede ca toate aceste forme de organizare, autorizate pana la intrarea in vigoare a ordonentei de catre primarii, trebuie sa fie inscrise la Registrul Comertului. Cei vizati au avut un termen de 2 ani pentru a intra in legalitate. Cei care nu s-au conformat desfasoara, incepand de ieri, activitate ilegala. Aceasta, deoarece PFA-urile, II-urile si IF-urile vor fi radiate din registrele primariilor. In concluzie, cei care nu figureaza in scriptele de la Registrul Comertului nu mai sunt autorizati si desfasoara activitate ilegala. Cei surprinsi in aceasta postura vor fi amendati.
Agrostar acuza
Ordonanta buclucasa a fost adusa in atentia opiniei publice de Federatia Nationala a Sindicatelor din Agricultura (Agrostar), care, intr-un comunicat de presa, a acuzat Ministerul Agriculturii ca urmareste fiscalizarea taranului mic producator agricol. In acelasi timp, Agrostar a previzionat ca obligarea micului producator la inscrierea in Registrul Comertului si impozitarea lui vor determina o scumpire a alimentelor cu 10-15%. Agrostar a cerut ca aceasta categorie de producatori agricoli sa fie exceptata de la obligatia inregistrarii in Registrul Comertului.
Liber la interpretari
In Piata Centrala Bacau, niciun comerciant care desfasoara activitate pe baza certificatului de producator nu a trecut pe la Registrul Comertului. De altfel, chiar conducerea Administratiei Pietelor le-a spus sa stea linistiti, fiindca OUG 44/2008 nu face referire la ei. “Activitatea din piete este reglementata de HG 661/2001, HG 348/si HG 1334/2004, ne-a declarat Monica Butnaru, director interimar la Administratia Pietelor. Pentru a-i obliga pe cei care vand pe baza certificatului de producator sa se inregistreze la Registrul Comertului, ar fi trebuit modificate aceste acte. OUG 44/2008 se refera numai la cei care au PFA, IF sau II. De aceea nu am facut verificari in piete.” Ordonanta este cel putin ambigua, in special in definitiile pe care le da. Activitatea economica pentru care se solicita inregistrarea la Registrul Comertului este “activitatea agricola, industriala, comerciala, desfasurata pentru obtinerea unor bunuri sau servicii a caror valoare poate fi exprimata în bani si care sunt destinate vanzarii ori schimbului pe pietele organizate sau unor beneficiari determinati ori determinabili, în scopul obtinerii unui profit”. In categoria celor care desfasoara activitate economica intra, asadar, si producatorii care vand, “individual si independent”, cu certificat de producator. Micii producatori din Piata Centrala sunt impartiti in doua categorii raportat la noile prevederi legislative: cei care sunt dispusi sa se inscrie la Registrul Comertului si cei care prefera sa se lase de meserie decat sa umble cu acte si sa plateasca tot felul de taxe si impozite.
S-au inmultit furturile din locuinte
In municipiul Bacau furturile din locuinte incep sa devina o mare problema pentru cetateni. Inca din primele trei luni ale anului 2010 au fost sesizate la politie 31 astfel de furturi. In urma analizarii dosarelor penale, politistii au observat ca furturile din locuinte s-au produs fie prin metodele clasice de escaldare a balconului sau a ferestrelor si fortarea acestora, fie prin imprietenirea cu victima sau folosirea unei chei potrivite.
Studiaza inainte de a actiona
De cele mai multe ori hotii patrund in locuinte prin efractie, asta insa nu inainte de a studia foarte bine locatia si obiceiurile proprietarului. Alte spargeri se dau ca urmare a „vanzarii de ponturi”, prin imprietenire” sau „furturile de buna ziua”. De cele mai multe ori faptuitorii profita de naivitatea si neatentia victimelor. Pentru musafirii nepoftiti, un geam lasat deschis sau o usa descuiata sunt adevarate invitatii la furt pentru infractori. Faptuitorii fura in principal bani, aur, aparatura electronica, telefoane mobile si uneori obiecte de imbracaminte. „In urma cercetarilor efectuate, in 8 cazuri autorii au fost retinuti, in 15 au fost trimisi in judecata, iar in 7 cazuri autorii au fost minori”, a declarat subinspector Narcisa Butnaru, purtator de cuvant IPJ Bacau. In cazul minorilor foarte putine masuri pot fi luate. De cele mai multe ori ei nu raspund pentru faptele comise. De raspundere penala nici nu poate fi vorba. In cel mai bun caz parintii raspund pentru actiunea copiilor, insa doar civil. Pentru ca de cele mai multe ori acesti minori provin din familii nevoiase, pagubitii nu primesc nimic. In cazul furturilor comise in acest an in Bacau, bunurile furate au fost recuperate doar in proportie de aproximativ 30%. „Pe langa activitatile de patrulare in zonele in care s-au comis astfel de fapte, politistii din cadrul IPJ Bacau au organizat actuni pentru identificarea, depistarea si tragerea la raspundere a faptuitorilor. S-au desfasurat astfel cu succes o serie de controale si descinderi domiciliare”, a mai adaugat subinspector Narcisa Butnaru.
Hotul – cel mai bun prieten al cainilor
Politistii cauta de mai multa vreme un barbat de 33 de ani din judetul Bacau. Cristian A. este suspectat de comiterea a peste 10 furturi din locuinte savarsite din august 2009 si pana in prezent, atat in judetul nostru, cat si in alte judete din tara. Modul de operare al lui Cristian este cat se poate de neobisnuit. El prefera sa actioneze in mediul rural, deghizandu-se in femeie pentru a nu fi “luat la ochi” de locuitori. Cristian fura ce gaseste, indiferent ca este vorba de mancare, bautura, unelte sau obiecte de valoare. De multe ori a intrat in locuinte si a sustras bunuri si in conditiile in care partile vatamate se aflau in imobil. Ceea ce i-a surprins pe cei care-l cauta este faptul ca majoritatea persoanelor care i-au cazut victime aveau caini de paza extrem de periculosi. Se pare ca barbatul cautat este bun prieten cu cainii, tinand cont ca acestia nu i-au facut nimic; ba mai mult, Cristian A. elibereaza cainii proprietarilor dupa ce da spargerile.
Teatrele bacauane, intre drama culturala si comedia erorilor
Se implinesc in aceste zile sase luni de cand, cu fast si laude, s-a deschis fostul Teatru de Vara. Tansformat intr-o hala fara personalitate dupa o cheltuiala de aproximativ doua milioane de euro, vechiul simbol al Bacaului zace nefolosit. In ciuda cheltuielilor enorme de la bugetul local, sala are o acustica deplorabila, costurile de intretinere o fac nerentabila, iar exteriorul a inceput deja sa se degradeze. Sa ne mai intrebam cum a fost selectata si de ce a primit o caruta de bani firma care a executat lucrarea? Cladire simbol a Bacaului, imobilul care gazduieste Teatrul Municipal Bacovia este intr-o stare deplorabila. Chiar daca o parte apartine unei persoane private, este condamnabila lipsa demersurilor administratiei locale pentru readucerea la o stare decenta a cladirii.
Cand firma Dieffe Coperture din Torino, asociata cu societatea Fabroma din Pascani, a fost declarata castigatoarea licitatiei pentru refacerea Teatrului de vara, presa independenta a ridicat numeroase semne de intrebare. In primul rand, nu a existat un proiect arhitectonic clar dupa care sa se lucreze. Din aceasta cauza termenul de finalizare a fost depasit, costurile au crescut, iar rezultatul final este dezamagitor. Un spatiu neprietenos, cu o acustica deplorabila, care-l scoate din circuitul concertelor live sau al reprezentatiilor teatrale serioase, lipsa unei instalatii de sonorizare si absenta tehnoscenicii sunt argumente pentru a categorisi acest spatiu drept o hala cu pretentii culturale. Chiar daca au curs promisiunile despre extraordinarele concerte si minunatele manifestari ce vor avea loc aici, dupa inaugurare doar studentii Universitatii Vasile Alecsandri au mai fost oaspetii acestui spatiu. Nici macar premiile pentru elevii bacauani cu rezultate nu au fost inmanate in acest cadru, desi initial Ptrimaria il nominalizase. Si ca tabloul jalnic sa fie complet, odata cu incalzirea vremii, peretii exteriori au inceput sa se coscoveasca. Cativa muncitori si-au facut de treaba imprejurul cladirii, asa ca putem sa ne asteptam la un anunt despre inceperea lucrarilor de renovare la teatrul de vara. Nu ne-ar mira, asa cum nu ne mai mira nimic la administratia locala din Bacau.
„V-am dat teatrul sa-l paziti…”
"… Ca pe un lacas de muze. / Cu el curand veti fi vestiti / Prin vesi departe duse", scria Iancu Vacarescu, iar directorii Teatrului Municipal Bacovia nu rateaza vreun moment oficial pentru a-l cita pe unul dintre intemeietorii teatrului romanesc. Insa, preluarea formala doar a mostenirii culturale inseamna cel mult epigonism, nu respectarea inaintasilor. Nu facem vorbire deocamdata despre calitatea artistica, de la alegerea repertoriului la regizorii invitati sa monteze pe scena locala, dar starea jalnica a cladirii teatrului spune destule despre vocatia manageriala a conducerii, pe de o parte, si despre lipsa evidenta de respect a administratiei locale pentru patrimoniul Bacaului, pe de alta. Faptul ca o parte a imobilului este in proprietatea unei persoane private nu poate fi invocata drept scuza. Exista parghii legale, administrative prin care este obligat respectivul proprietar sa intretina un cladire simbol a Bacaului. Si cum nu avem foarte multe, bataia de joc din centrul orasului este cu atat mai evidenta. Ca sa nu mai vorbim ca exista si alte institutii ale statului care au obligatia sa vegheze la pastrarrea micii mosteniri culturale ce ne-a mai ramas.
Minciuna de 84 milioane de euro
Sefii municipalitatii isi bat singuri cuie in talpa. Intr-un raspuns la o sesizare consemnata pe situl domnuleprimar.ro, Romeo Stavarache pune traficul infernal din municipiu pe seama lipsei unei variante ocolitoare. In acelasi raspuns, edilul sef a acuzat „autoritatile competente” de neimplicare in sprijinirea proiectului unei sosele de centura, insa fara a le nominaliza. Asta in conditiile in care la alegerile locale din 2008, primarul bacauan afirma, in pliantele sale electorale, ca soseaua de centura se afla in constructie.
Soseaua de centura a municipiului este un proiect de infrastructura care inca mai da fiori edililor bacauani. Dupa ce democrat-liberalii au promis ca vor incerca sa scoata de la naftalina proiectul „ucis” de birocratia din ministerul Transporturilor, primarul Romeo Stavarache a afirmat – intr-un raspuns formulat la o sesizare postata pe situl domnuleprimar.ro – ca traficul sufocant din Bacau este cauzat de lipsa unei variante ocolitoare a municipiului. Asta in conditiile in care la alegerile locale din 2008, cand a candidat pentru al doilea mandat, Stavarache confirma in pliantele electorale ca soseaua de centura se afla in lucru si ca banii necesari finantarii investitiei au fost deja atrasi.
Linie de creditare inchisa
In 2004, administratia Sechelariu ii lasa mostenire lui Stavarache un proiect la cheie: cel al soselei de centura. Alaturi de variantele ocolitoare ale altor patru orase din tara, centura Bacaului facea partea dintr-un program de investitii in infrastructura finantat de Banca Mondiala, in valoare de peste 220 de milioane de euro. Dupa trei ani, in 2007, C.P. Tariceanu, la acea data prim-ministru, afirma, in cor cu primarul Stavarache, ca soseaua de centura este in lucru. Dupa nici un an, Ludovic Orban, ministrul Transporturilor, descindea in Bacau in plina campanie electorala pentru alegerile locale. Misiunea sa: „reinventarea” temei privind soseaua de centura. Din 2004 si pana in 2008, guvernantii nu au mutat nici macar o palma de pamant pentru a construi varianta ocolitoare. Proiectul a trenat si in 2009, in timpul guvernarii bicefale PSD – PD-L. In pofida unui demers comun efectuat in iulie 2009, sefii administratiei bacauane nu au reusit sa convinga Executivul sa urgenteze demararea lucrarilor, astfel incat pe 31 decembrie 2009 linia de creditare de la Banca Mondiala a fost inchisa fara ca autoritatile sa cheltuiasca vreun cent.
Cauta fonduri europene
Intr-o conferinta de presa recenta, conducerea PD-L Bacau afirma ca deblocarea proiectului soselei de centura este vitala in economia alegerilor locale din 2012. Mai mult, sefii PD-L declarau ca inspectorul guvernamental Constantin Scripat are ca tema de lucru reluarea documentatiei privitoare la finantarea variantei ocolitoare. „In 2004 s-a facut un proiect, iar in 2008 Stavarache spunea ca e in lucru. S-a dovedit ca nu era asa. Mergem pe doua variante: finantarea centurii din bugetul de stat in 2011 sau atragerea de fonduri europene pe infrastructura. Cel mai probabil se va merge pe aceasta a doua varianta. Eu voi initia un grup de lucru care sa vina cu propuneri concrete pentru ministerul Transporturilor. Sa nu se traiasca insa cu impresia ca Scripat va face centura”, a declarat inspectorul guvernamental.
Isi recunosc vina
De cealalta parte, Silviu Bondor (PD-L), vicepresedintele Consiliului Judetean, a afirmat ca democrat-liberalii puteau face mai mult pentru deblocarea proiectului. „Cand a venit premierul Boc in Bacau, in vara lui 2009, proiectul era ca si deblocat. Au urmat cateva saptamani in care birocratia din ministere si-a spus cuvantul. Din pacate pe 31 decembrie, linia de creditare s-a inchis. Oricum, in 3 saptamani nu se putea face ce s-a pierdut vreme de 3 ani de zile. Ne recunoastem o parte din vina pentru ca am ratat la mustata acest proiect, dar sa nu uitam ca proiectul era gata in 2004 si timp de trei ani Tariceanu si Stavarache nu au facut nimic pentru a urgenta demararea lucrarilor”, a spus Bondor.
Oras sufocat
Potrivit statisticilor, peste 60 la suta din masinile inmatriculate in judetul Bacau circula pe strazile municipiului de resedinta. Numarul autoturismelor din judet depaseste cifra de 86 de mii. La asta se adauga un rulaj de tranzit zilnic cifrat la aproximativ 15 mii de vehicule, in cea mai mare parte a lor vehicule de tonaj greu. In lipsa unei sosele de centura, rulajul de tranzit este preluat de o singura artera: E 85.
Investitii la Slanic Moldova
Bacauanii care ajung in statiunea balneoclimaterica de la poalele muntilor Nemira, Slanic Moldova, se pot bucura de frumusetea acestor locuri tot mai atragatoare, unde se realizeaza numeroase investitii. Consiliul Local Slanic Moldova a aprobat continuarea realizarii obiectivului investitional “Statie de vânzare carburanti auto si spalatorie auto”, care se va realiza pe strada Nicolae Balcescu, in punctul Paltinis. Reprezentanti ai Primariei Slanic Moldova au mentionat ca in acest an vor fi investite sume de bani in constructia unei sere floricole, in amenajarea de poduri si podete precum si in reparatii capitale la scoli. De asemenea, in atentia autoritatilor locale se afla modernizarea bazei sportive (in stadii finale fiind constructia unei moderne sali de sport), precum si in realizarea unui sistem informational geografic al fondului imobiliar edilitar din acest oras. Prin finantare in cadrul Programului national multianual privind reabilitarea termica a blocurilor de locuit multietajate se urmareste reabilitarea a cinci blocuri de locuinte din acest oras, in prezent definitivându-se documentatia tehnica. Andrei Serban, primarul orasului-statiune Slanic Moldova a mentionat ca prin investitii europene se va realiza in acest an pârtia de schi, proiectul acesteia fiind depus spre evaluare si finantare la Agentia Regionala de Dezvoltare Nord Est. Pârtia va avea 2 kilometri lungime, telescaun, tunuri pentru zapada artificiala si instalatie nocturna.
