Hanul Anselmo, situat la 43 de km de Onesti, pe drumul care leaga Moldova de Transilvania, si-a deschis portile. La eveniment au participat reprezentanti ai consiliilor judetene Bacau, Brasov si Covasna, ziaristi si agenti de turism. Ei au vizitat restaurantul si spatiile de cazare, realizate in cladirile care “au apartinut lui Pittino Anselmo, cioplitor in piatra, sosit din Italia. El s-a indragostit de Iulisko si s-a stabilit aici. Asa cum arata placa de la intrare, a cumparat aceasta casa in 1882 si a renovat-o in 1921”, a explicat Sandor Tamas, proprietarul hanului. Anselmo a facut porti, poduri, drumuri, dar a fost si un priceput negustor de cereale, in perioada in care intre Turcia si Imperiul Austroungar se purta un adevarat razboi comercial, iar pe granita se traia bine, dar primejdios. Toti aveau “doua identitati, doua resedinte”, ca sa poata fugi in cazul in care erau urmariti de autoritati. Era "o lume bilingva, complexa, la fel ca astazi", arata Sandor Tamas. Dupa 1940, in casa “italianului” a functionat Cazarma Jandarmeriei Maghiare, apoi Casa Vamilor si o scoala. Astazi, sura e transformata in restaurant, iar locuinta lui Anselmo Pittino, in motel. Investitorii au pastrat poarta de lemn incrustata cu flori, intrarea cioplita de Anselmo si zidurile de piatra de jumatate de metru. Tot ce e vechi e autentic. Te simti, aici, in alt secol, in alta lume si, odata intrat, uiti brusc zbuciumul cotidian. Hanul Anselmo imbina fericit aerul rustic cu dotarile moderne. Afara descoperi pajistea verde, padurea de brazi, paraul cu ape repezi, iar inauntru, alaturi de pivnita cu vinuri si caminul de piatra in care trosneste focul, gasesti sauna, jacuzzi, televizoare, o sala de conferinte. Exista un lac de agrement cu pastravi, spatiu pentru gratar si ceaun, loc de joaca, se pot face drumetii pe munte, iarna, plimbari cu sania trasa de cai, iar vara, cu caruta. Si daca sunteti mai curajosi, aveti sansa sa urcati in observatorul pentru ursi.
Hanul Anselmo si-a deschis portile
„Timpul recunoasterii” pentru academicianul Eugen Simion
Criticul literar Eugen Simion a intrat de ieri in randul comunitatii academice bacauane. Acesta a fost distins cu titlul Doctor Honoris Causa in deschiderea celei de-a doua editii a Conferintei Internationale “Economie, Transdisciplinaritate, Cunoastere” organizata de Universitatea “George Bacovia”.
Intreaga comunitate bacauana a avut prilejul si onoarea de a-l avea ca invitat pe distinsul academician roman, care va sarbatori pe 25 mai 77 de ani. Intr-o aula arhiplina, fostul presedinte al Academiei Romane (din 1998 pana in 2006) a primit cea mai inalta distinctie acordata de mediul academic, pentru “rezultate remarcabile in activitatea stiintifica, academica, culturala si civica si pentru contributia majora la promovarea transdisciplinaritatii ca forma superioara de cunoastere”. “Cu acordarea acestui titlu incheiem o triada de mari personalitati care au acceptat sa devina membri ai comunitatii academice bacauane. Primul a fost guvernatorul Bancii Nationale, Mugur Isarescu, al doilea – fizicianul si filosoful franco-roman Basarab Nicolescu si, iata, triada se incheie, in mod fericit, cu un literat, un om al disciplinelor umaniste, criticul Eugen Simion”, a declarat
prof.univ.dr. Liviu Drugus, purtator de cuvant al universitatii.
“Este cel mai pretios titlu!”
Academicianul roman a primit distinctia cu emotie, in aplauzele unui auditoriu numeros care a asistat la ceremonie si pe fundalul “Odei bucuriei” din simfonia lui Beethoven. “Este o onoare pentru mine. Este cel mai pretios titlu, fiind ultimul din cariera”, a declarat Eugen Simion. In discursul adresat audientei, profesorul universitar a tinut sa mentioneze ca “biografia mea intelectuala nu este stralucitoare. S-a desfasurat intr-o istorie imposibila. Mesajul meu pentru cei tineri este ca se poate. Se poate, iar voi traiti intr-o istorie mai buna. Nu uitati ca traiti intr-un regim de libertate”. Fara a pretinde ca este “un om intelept”, academicianul roman a marturisit ca “meseria de critic literar este una din cele mai frumoase meserii. Este insa o meserie care cere sacrificii enorme. Nu ai sambete, duminici, trebuie sa citesti foarte mult”. De Bacau si Universitatea Bacovia il leaga si “ne leaga pe toti Bacovia, Alecsandri si toata aceasta zona care este atat de bogata, una din cele mai bogate cultural din tot spatiul romanesc. Ma leaga si o parte din tineretea mea, cand veneam aici la Festivalul Bacovia, facut de scriitorii locali. Nu am sentimentul ca vin intr-un oras strain, ci intr-un loc plin de amintiri frumoase”.
Reclamat chiar la DNA
Intr-o marturisire sincera, Eugen Simion si-a exprimat dezamagirea ca ultimul sau proiect, traducerea manuscriselor eminesciene, s-a soldat cu un denunt la Directia Nationala Anticoruptie, pentru o cheltuiala “nejustificata” de 2,4 milioane de dolari. “Chiar nu ma asteptam sa fiu chemat sa dau explicatii”, a subliniat academicianul.
Astazi se desfasoara comunicarile studentesti
Daca ieri cadrele didactice au luat parte la sesiunea de comunicari stiintifice, ziua de astazi este dedicata sesiunii de comunicari studentesti. Acestea se desfasoara pe cele trei sectiuni: drept, politici economice si dezvoltare comunitara. “Incercam sa combinam disciplinele umaniste cu cele tehnice, sa dam unitate cunoasterii si sa promovam transdisciplinaritatea ca modalitate de achizitie a cunoasterii”, a subliniat prof.univ.dr. Liviu Drugus.
Penalizati pe banii lor
CET nu-si plateste datoriile catre asociatii
O asociatie de proprietari din Bacau se chinuie de cativa ani sa recupereze de la CET banii pe care i-a cheltuit pentru contorizare. Procesul merge in ritm de melc. In timp ce o asociatie vecina, aflata in aceeasi situatie, a castigat procesul, Asociatia 116 trebuie sa astepte urmatorul termen, stabilit in noiembrie. In acest timp, curg penalitatile de la furnizorul de agent termic si controalele de la primarie.
In anul 2003, CET Bacau a anuntat asociatiile de proprietari ca pot demara contorizarea la nivel de scara de bloc, pe cheltuiala proprie, urmand ca furnizorul de agent termic sa le deduca sumele din facturile viitoare. Una dintre firmele agreate de CET a fost SC ROMIAM-BAC SRL, al carei administrator era presedintele Asociatiei de proprietari 112. Aceasta societate a castigat dreptul de a monta contori in asociatiile: 112, 113, 133, 118, 100, 116 si 119. Dupa ce s-a incheiat actiunea de montare a contorilor, CET a decontat la Asociatia 112 doar 10 contori din cei 32 montati. Alte asociatii nu au vazut nici macar atat din ceea ce au cheltuit. Furnizorul de agent termic a pretextat ca a organizat propria sa licitatie pentru contorizare si a obtinut un pret mult mai mic decat cel pentru care a contorizat SC ROMIAM-BAC SRL. Era firesc sa se obtina un tarif mai mic, deoarece societatea de termoficare a contorizat pe scara larga, nu doar la nivel de cateva asociatii. Desi CET s-a folosit de gigacalorimetrele montate de SC ROMIAM-BAC SRL, a refuzat sa le deconteze. Firma care le-a montat nu a iesit in pierdere: a incasat banii din sumele platite de locatari ca intretinere. Prin urmare, asociatiile au inceput sa adune restante la plata facturilor catre CET, care le-a dat in judecata si le-a perceput penalitati de intarziere.
CET, buna de plata
La Asociatia de proprietari 112, cele 22 de gigacalorimetre si manopera au costat 1,8 miliarde lei vechi. In 2006, Asociatia 112 a dat in judecata CET, solicitand obligarea societatii la plata sumei reprezentand contravaloarea contorilor de energie termica si penalitatile de intarziere. Hotararea instantei a fost in favoarea asociatiei, deoarece contorizarea s-a realizat cu acordul CET, iar furnizorul a recunoscut gigacalorimetrele si a facturat tot timpul consumul pe baza lor. CET Bacau a facut recurs, insa a pierdut. Este definitiv si irevocabil ca furnizorul de agent termic va suporta costul contorilor montati la As. 112, dar si cheltuielile de judecata de 7954 lei.
De 3 ani prin tribunal
Aflata intr-o situatie similara, Asociatia 116 nu a avut acelasi noroc. “De 3 ani ne chinuim prin procese, ne-a declarat presedintele Ciprian Parinceanu. Luna trecuta, instanta a stabilit urmatorul termen in noiembrie. In tot acest timp, figuram cu mari datorii la CET si suntem penalizati. Suntem in fruntea datornicilor, desi mare parte din suma care ni se pune in carca trebuie sa o primim noi de la CET. Figuram cu 7 miliarde lei vechi, dar datoria noastra reala este de 1,5 miliarde, din care 1 miliard este datorat de numai 20 de familii.” Reprezentantii asociatiei spun ca nu inteleg de ce nu-si achita CET datoriile pentru contori, cand acestia au fost montati cu acordul sau. CET va proceda astfel, dar numai acolo unde exista o hotarare definitiva si irevocabila a instantei. “Vom deconta contorii prin compensare, ne-a declarat in cazul Asociatiei 112 Elena Cirnu, purtator de cuvant al CET. Diferenta va fi acoperita tot prin compensare, din debitul asociatiei catre CET.”
Opt suflete in doua camere
Victime ale indiferentei si birocratiei
Familia Popa din Bacau a fost lovita crunt de nepasare si de birocratie. Marius, Margareta si cei doi copii ai lor locuiesc intr-un apartament de doua camere pe strada Ion Luca, impreuna cu alte 4 persoane.
Marius a lucrat ca sudor, dar in urma cu ceva timp, postul sau a fost desfiintat si acum isi creste copiii din banii pe care-i primeste Margareta pentru concediul postnatal. In total, 8 milioane. Apartamentul in care locuiesc l-a primit mama lui Marius in 1981, cu ajutorul spitalului, unde doamna Aurelia a lucrat toata viata. Femeia si-a crescut singura cei doi baieti. Nu au avut niciodata posibilitatea sa-si cumpere locuinte, asa ca au ajuns sa doarma pe unde apuca, in casa mamei. “Eu dorm in bucatarie, iar baietii mei dorm pe jos sau pe unde apuca. Amandoi au sotii si copii. Ma doare sufletul de ei ca se chinuie”, a spus Aurelia Porcaru. Femeia are o pensie mica, de 7 milioane de lei vechi. Isi mai rupe de la gura sa le dea copiilor si nepotilor, dar acum nu mai are de unde. Marius a cerut ajutorul primariei in urma cu cativa ani. A inaintat un dosar pentru a obtine o locuinta ANL. De atunci astepta cu sufletul la gura un raspuns din partea institutiei. “Din 2007, de cand am depus dosarul, nu am primit niciun semn de la primarie. Stam de parca am fi ai nimanui”, ne-a povestit Marius Popa.
Dosarul a fost aprobat, dar locuinta nu au primit
“Primarul asta nu este pentru noi. Nici macar pe strada, printre oameni nu-l vezi. Nu se duce sa-i traga de maneca pe oamenii necajiti, sa-i intrebe macar: «De ce plangi omule?». La cum au mers lucrurile pana acum, nu cred ca voi ajunge vreodata la el.”
In urma cu mai bine de o luna, familia Popa a primit un raspuns din partea primariei; din pacate, nu cel asteptat. Printr-o scrisoare adresata Margaretei, primaria a anuntat-o ca “Dosarul nr. 44005 din 16.10.2007 a fost aprobat prin H.C.L nr. 47/25.02.2010. In momentul in care se vor construi si receptiona locuintele, se vor emite repartitiile in ordinea de prioritate si pe baza criteriilor de ierarhizare stabilite de legislatia in vigoare”.
Nemultumiti de raspunsul primit, familia Popa sustine ca a incercat de nenumarate ori sa ajunga in audienta la primarul Romeo Stavarache. “Ne-am dus de mai multe ori la primarie si de fiecare data am fost umiliti. Nu ne-au inregistrat nicaieri. De fiecare data ne-au judecat, spunandu-ne: «De ce ati facut copii daca nu aveti cu ce sa-i cresteti?». Nu vrem alte ajutoare, decat o camaruta unde sa stam”, s-a plans Margareta. Contactat de noi, purtatorul de cuvant al Primariei Bacau, Ionut Tomescu, a declarat ca va verifica veridicitatea celor afirmate de Margareta Popa. Familia Popa isi doreste doar sa aiba un acoperis deasupra capului, unde sa-si creasca civilizat cei doi copii, baiatul de 4 ani si fetita de doar trei luni. Mama lui Marius este depasita de situatie. Isi doreste sa-i vada pe baieti ca nu se mai chinuie.
Servicii publice in ilegalitate
Primaria, fara licenta pentru prestarea serviciilor comunitare
Municipalitatea bacauana nu are licenta pentru efectuarea de servicii comunitare, desi legea ii cerea acest lucru inca din 2006. Maturatul, stropitul, deszapezitul precum si alte servicii de utilitati publice au fost prestate ilegal de catre lucratorii din subordinea Primariei sau au fost incredintate, in urma unor licitatii, catre clientii politici ai administratiei locale.
La mijlocul lunii martie, un control efectuat de Autoritatea Nationala de Reglementare pentru Serviciile Comunitare (ANRSC) a evidentiat faptul ca Primaria Bacau se afla de ani buni in ilegalitate in ceea ce priveste licentele pentru prestarea serviciilor sus-amintite. Viorica Marcu, sefa Directiei Servicii Publice din cadrul Primariei a recunoscut la ultima sedinta a Consiliului Local ca municipalitatea a depus de curand dosare pentru dobandirea licentei din partea ANRSC, for ce tuteleaza si reglementeaza desfasurarea serviciilor comunitare de utilitati publice.
Primaria Bacau nu are licenta pentru prestarea de servicii comunitare (n.r. – maturat, spalat, deszapezit etc.), desi legea ii cerea acest lucru inca din 2006. Timp de patru ani, serviciile amintite au functionat in subordinea municipalitatii prin intermediul unei formule ce contravenea Legii 51 a serviciilor comunitare de utilitati publice, precum si Legii 101 privind organizarea serviciului de salubrizare. Ambele legi au fost promulgate in 2006.
Fara licenta
Legea 51 prevede, negru pe alb, ca "prestarea serviciilor de utilitati publice este permisa numai pe baza licentei emise de autoritatile de reglementare competente" (Art. 39, alin.1), in speta ANRSC. Municipalitatea bacauana a eludat prevederile Legii 51 si s-a baricadat in spatele unor contracte de delegare a gestiunii serviciilor comunitare. Surpriza, insa! Legea sus-amintita prevede, la Articolul 39, alineat 3, ca "participarea operatorilor la procedurile organizate de autoritatile locale pentru delegarea gestiunii serviciilor de utilitati publice este permisa numai pe baza licentei emise de autoritatile de reglementare competente".
Altfel spus, directiile din subordinea municipalitatii care prestau servicii de interes comunitar trebuiau, in mod obligatoriu, sa fie licentiate de ANRSC. Lucru care, insa, nu s-a intamplat.
Cu musca pe caciula
Ofsaidul in care Primaria s-a aflat timp de 4 ani a fost recunoscut chiar de catre edili. La ultima sedinta a Consiliului Local, acestia au luat in discutie un plan de tarife privitoare la serviciile efectuate de catre Directia Servicii Publice. In Expunerea de motive ce a insotit proiectul, semnata de viceprimarul Roxana Mironescu, se arata ca orice prestator de servicii comunitare, indiferent ca e societate publica sau privata, are obligatia de a dispune de licenta care sa ateste "competenta si capacitatea" acesteia in prestarea respectivului serviciu. Colac peste pupaza, planul de tarife propus de municipalitate a fost criticat de alesii din opozitie. Acestia au remarcat ca salariul net incasat de fiecare angajat de la Salubritate ar ajunge la 20 de milioane lei vechi. "Din calculele pe care noi le-am facut a reiesit ca fiecare angajat incaseaza 20 de milioane net. Am administrat si eu firme si va spun ca nu am fost in stare sa dau astfel de salarii catre angajati. Nu inteleg cum de s-a ajuns la cifra asta", a declarat Liviu Curca, ales local din partea PD-L.
Marcu, iritata
De cealalta parte, Viorica Marcu, sefa Directiei Servicii Publice, a precizat ca planul de tarife contine sume cumulate, de la mai multe servicii comunitare, si ca este doar un pas spre licentierea Primariei de catre ANRSC.
Abordata de jurnalistii Desteptarii, Viorica Marcu a refuzat sa dezvaluie motivul pentru care Primaria nu a obtinut pana acum licenta pentru efectuarea serviciilor comunitare, functionand in afara legislatiei in vigoare. Marcu a afirmat ca legea nu obliga municipalitatea sa obtina o astfel de certificare. "Daca vreti discutam si pe Legea 51. Aduc legea si stam de vorba", a declarat aceasta.
Deszapeziri pentru clientela politica
Cat timp s-a aflat in ilegalitate, Primaria a directionat prestarea serviciilor comunitare catre propria clientela politica. Deszapezirile de iarna trecuta au fost incredintate, prin licitatie, catre mai multe firme din anturajul politic al municipalitatii. Dintre acestea, a iesit in evidenta SC Baixa SRL, firma detinuta – conform actelor de la Registrul Comertului – de soacra lui Gica Vlasie, patron al societatii Gepex si un apropiat al actualului primar. Baixa este o societate ce are drept obiect de activitate fasonatul otelului beton, fapt strain de prestarea de servicii comunitare de utilitati publice. De asemenea, un alt beneficiar al licitatiei a fost societatea RKS Drumuri, controlata din umbra de Ion Rotaru, consilier local din partea PNL si, de asemenea, apropiat al actualului primar.
Maturoaie pe filiera Ciubotaru
Penelistul Lucian Ciubotaru a fost un alt beneficiar al degringoladei ce a domnit in Primarie in materie de servicii comunitare. Acesta a castigat contracte privind furnizarea de maturi catre serviciul de salubritate. Zeci de mii de maturi au luat calea Primariei, iar cand Ciubotaru a ajuns consilier local, maturile au venit pe filiera cumnatului sau, Cornel Busuioc, patronul societatii Stil Press SRL.
Boronea, in carti pentru a prelua maturatul
Surse administrative au confirmat pentru cotidianul Desteptarea ca in urma cu o saptamana la Primarie s-a organizat licitatie pentru incredintarea serviciului de maturat. La licitatie au participat patru competitori. In carti pentru preluarea serviciului se afla societatea Boronea SRL, care nu dispune de licenta pentru prestarea serviciului. Aceleasi surse au dezvaluit ca ceilalti competitori intentioneaza sa depuna plangere la ANRSC pentru ca municipalitatea a acceptat participarea la licitatie a unei societati care nu se incadra in prevederile legislatiei in vigoare.
Primarie amendabila
Legea 51 prevede, la Articolul 47, mai multe sanctiuni cu privire la prestarea ilegala a serviciilor comunitare. Astfel, alineatul 4 al articolului citat stipuleaza ca "prestarea serviciilor de utilitati publice de catre operatori fara licenta (…) sau cu licenta a carei valabilitate a expirat, constituie contraventie (…) si se sanctioneaza cu amenda de la 30.000 la 50.000 de lei". Cu alte cuvinte, municipalitatea bacauana e numai buna de plata.
Romana de azi: Un reper – textualismul optzecistilor
Cuvinte-cheie: gramatica narativa; suport si substanta; limbaj narativ – limbaj descriptiv; noua descriptie; texte „literare“; scandalul supratextului; textualismul optzecist
Nu toata literatura antedecembrista este compromisa. Ba chiar, înaintand în timp, devenim constienti ca unele segmente din istoria scrisului romanesc se asaza ca repere valorice pentru întreaga evolutie a manierelor si doctrinelor artistice de la noi. Astfel ne apare, de pilda, proza anilor ’80, despre care s-a vorbit relativ mult si care continua sa provoace reactii critice dintre cele mai diverse.
Dincoace de promontoriul anului 2000 se situeaza Gheorghe Manolache, universitar sibian care, sub egida eseului critic, radiografiaza povestirea si romanul penultimului deceniu al secolului trecut într-o forma impusa de iminenta "Degradare a lui Proteu" (Editura Universitatii "Lucian Blaga" din Sibiu, 2004). Cartea musteste de trimiteri catre operele reprezentative pentru perioada enuntata, sustinute de referinte bibliografice si note, pe nu mai putin de 22 de pagini, "multe vrednice de textul propriu-zis al lucrarii" (Ion Vlad – "Postfata"). Pe rand sau simultan, defileaza prin fata cititorului Stefan Agopian, Adriana Bittel si Mircea Cartarescu, Petru Cimpoesu (caligrafiat cu "i"), Livius Ciocarlie si Gheorghe Craciun, George Cusnarencu, Alexandru George si Ion Grosan, urmati de Bedros Horasangian, Nicolae Iliescu si Doru Kalmuschi (abreviat D.), Ioan Lacusta, Mircea Nedelciu si Costache Olareanu. Urmand aceeasi ordine alfabetica, i-am regasit pe Alexandru Papilian, Radu Petrescu si Simona Popescu, pe Sorin Preda, Mircea Horia Simionescu si Constantin Stan, ca si pe Florin Slapac, Stelian Tanase sau Alexandru Vlad si Tudor Vlad. În total, sunt inventariati – daca am numarat bine – 55 de prozatori, carora li s-a aplicat o grila de interpretare alcatuita din cele mai noi si mai prestigioase orientari analitice, de la "Grupul "µ" (1974) si Jean Bandrillard ("Strategiile fatale" – 1996) la Luc Fierry ("Homo aestheticus" – 1997) si Jürgen Habermas ("Constiinta morala si actiune comunicativa" – 2000).
Dintr-o vasta bibliografie – întinsa pe circa 30 de pagini – a rezultat o lectura plurivalenta a operelor asezate sub lupa de Gh. Manolache. Parca împrumutand din maniera postmodernismului, textul lui este un spectacol al discursului si al formei tipografice. Citate, autocitate, abundenta majusculelor, diversitatea fonturilor (italic, bold), pozitionari cvasididactice ale fragmentelor ilustrative, descompuneri lexicale fac ca trasatura textului sa fie extrem de colorata si de bogata în invocari culturale. În consecinta, ghilimelele aflate la tot pasul trimit la secventele din proza-tinta, dar si la teoria literaturii ori chiar la intentia autorului de a ironiza sau parodia. Pana si titlurile capitolelor adopta formula acestei estetici: "Autopsie: textualismul optzecist", care încheie lucrarea, aduce un ecou atat de sinistru, încat în pagina de "Cuprins" este reprodus fara termenul spaimos: "Textualismul optzecist – o experienta postmoderna în proza anilor ’80?"
Se stie ca un text, pentru a-si demonstra viabilitatea, trebuie sa combine doua trasaturi esentiale: coerenta si coeziunea. Gh. Craciun, M. Nedelciu sau B. Horasangian "denudeaza modurile specifice de alcatuire a textelor" (p. 4), în numele "gramaticii narative". Artificiali de multe ori, optzecistii au fructificat posibilitatea ca substanta, care este identitatea grafica, si suportul (imprimatul, cartea ca obiect material) sa fie variate, eventual ca pelicula cinematografica (de 8, 16, 35 sau 70 mm) (p. 39). Clasica opozitie dintre limbajul narativ si cel descriptiv (p. 56) aproape ca înceteaza, noua descriptie (p. 76) (re)devenind o scriitura optica, prin evitarea decorativului. Textele "literare" (p. 123) presupun o noua literatura, dar si o noua teorie a literaturii. (A se vedea nevoia de explicitare resimtita de M. Cartarescu, care în 1999 ne-a propus un studiu propriu – "Postmodernismul romanesc".) Cu întoarceri în timp catre premoderni (Ion Budai-Deleanu, de pilda, sau C. Hogas) – de aici "scandalul supratextului" (p. 157) -, un Mircea Nedelciu ni se înfatiseaza drept cronicar al epocii: "Iata-l asadar pe maistrul Razachie în octombrie ’79 din nou la Sovata" sau "Cele doua actiuni la care a dat concursul Ilie Ilie Razachie din Bacau". Cu o "ortografie care începe nejustificat sa scartaie ("a-i literaturii" sau "întru-cat"), cu amestecul de registre, se va lupta si cititorul, silit sa faca fata unui "lant de stratageme expresive". Nu e usor nici cu textul lui Gh. Manolache. Pe fondul ludic voit-nevoit, pana si greselile de corectura ("recreaza", "asfel", "Valcean", la p. 260, si "Valcan", la p. 284, într-un titlu citat de doua ori etc.) par a respecta cheia postmodernista.
"Degradarea lui Proteu" este, fara îndoiala, unul dintre cele mai importante eseuri scrise la noi despre textualismul optzecist.
Ultimul mohican din dinastia lingurarilor
De Poiana Negustorului, catun din codrii seculari ai comunei Blagesti, se tin scai tot felul de „legende” ale lingurarilor si covatarilor de aici. Se zice ca doar ei stiau care e vremea potrivita pentru a taia din padure lemnul de plop sau mesteacan, pentru confectionarea lingurilor si covetilor: momentul in care „lemnul n-are apa si intra in odihna, primavara sau toamna”. Nimeni nu dezvaluie insa nici acum acest secret, acum cand din dinastia lingurarilor n-a mai ramas decat un singur om: Avram Nistor, cel care cocheteaza cu varsta a sapte decenii. „Sa se scrie la gazeta ca am ramas ultimul dintre cei care stiau sa faca linguri de lemn, ca in timpurile stravechi”. Erau pietele pline de covatarii si lingurarii din Poiana. Se invarteau afaceri frumoase. Ultimul care s-a stins din breasla a fost Dumitru Captalan, specializat in coveti. „Cand iti facea Captalan o covata, zice un stranepot de-al lui, iti venea sa te legeni in ea…” Lingura de metal l-a cam scos din afaceri pe Avram Nistor, motiv pentru care a intrat paznic la o balastiera, de unde s-a si pensionat. A fost apoi cam bolnav, unul dintre mucalitii sai nepoti, un tanc de-o schioapa, soptindu-ne despre el cam asa: „A vrut de trei ori sa moara si n-a putut”. Din tot fostul atelier, Avram Nistor nu mai are decat doua cutitoaie si o secure speciala. Nu mai face nici linguri. A trecut vremea lingurilor de lemn. Doar cei care vor artizanat in casa sau ceva special, ecologic, la bucatarie mai cauta cate o lingura. „Daca face cineva o comanda speciala, mai ca m-as apuca de treaba, dar altfel, zice ultimul mohican al linguraritului, nu mai fac nimic…” Va vine sau nu a crede, dar Avram Nistor nu mai are in gospodaria sa nicio lingura de lemn! Civilizatia metalului l-a cucerit definitiv si pe el… Daca soliciti sa vezi o lingura de lemn, te ia de mana si te duce la scoala din catun, unde educatoarele si invatatorii au facut, impreuna cu tancii, din lingurile lui, diferite expozitii. tancii de la a IV-a, de pilda, au facut douasprezece minunate papusi din lingurile lui nea Avram. Altii le-au pictat frumos, le-au armonizat cu cate o ramurica de brad si le-au tintuit pe peretii clasei. Nea Avram le facuse pentru ospete si uite ce le-a trecut tancilor prin cap! Tare mandru mai e ultimul mohican al lingurarilor care n-are nicio lingura de lemn acasa de atentia pe care i-o dau scolerii! E ca si cum i-ar fi deschis un muzeu aici. Ar transmite meseria cu drag, dar pe cine sa invete, caci tinerii de azi… Acestia abia asteapta sa vina primavara, pentru a pleca prin Balta Brailei, la munca. Se vor intoarce, cei mai multi dintre ei, toamna tarziu, „pentru hodina de iarna”. Pentru ei, traditia „covaritului si linguraritului” mai traieste doar in povestile de la gura sobei. „Noua, zice unul din neamul Scripcaru, viata ne curge dupa muncile campului. Cand dau de veste cei din Balta Brailei, plecam toti ca unul…” A fost de comedie intamplarea de acum vreo opt ani, cand, dupa ce-au primit toate „darurile electorale” de la candidatii pentru functia de primar, au plecat, peste o suta, chiar in preziua alegerilor, la munca, in Balta Brailei. „Dar linguraritul ramane, orice s-ar zice, o treaba cu fineturi. Una-i sa ai grija de barabula, alta-i sa mesteresti o lingura care va intra in gura unei domnite faine”… Cum sa-l contrazici pe ultimul mohican?
„Bani sunt, trebuie sa stii sa-i cauti”
Interviu cu dr. Adrian Cotarlet, director al Spitalului Municipal de Urgenta Moinesti
– Bacauanii stiu foarte multe despre medicul si directorul Adrian Cotarlet, insa mai putin despre omul Adrian Cotarlet.
– Sunt multe de spus. Am devenit medic dintr-o intamplare. Eram in clasa a XI-a, la Targoviste, si faceam parte din lotul national de baschet juniori. Nu visam sa devin medic, ci visam sa devin sportiv de performanta, eram pe un drum bun, insa, ghinion, in 1974, la un turneu, m-am accidentat la un genunchi, o accidentare destul de grava pentru acea vreme, si am avut de-a face cu medici, care au dat verdictul: fara sport de performanta. In aceste conditii, in vara anului 1974, am luat decizia de a urma medicina. M-am pregatit intensiv, individual, si in 1975, cand au fost mari inundatii in Romania, am luat trenul spre Iasi. Am intrat al zecelea pe lista, si stiti cati erau pe un loc atunci. Am nimerit intr-o grupa numai de fete. Acolo am cunoscut-o pe viitoarea sotie, prima si ultima. Ne-am casatorit la sfarsitul anului trei de facultate si avem, iata, peste 30 de ani de cand suntem impreuna. Am luat repartitie la Spitalul din Onesti din motive familiale, am facut un an de stagiatura la Onesti, unde am lucrat intr-un colectiv exceptional, dupa care ne-am mutat la Spitalul din Moinesti. 3 ianuarie 1984 a insemnat prima mea zi de munca la acest spital. Avem doi copii, fiica mea a urmat cariera medicala, este medic stagiar in anestezie si terapie intensiva, casatorita cu un coleg de facultate, iar baiatul urmeaza Facultatea de Studii Europene si Relatii Internationale. Sotia este patronul unei firme medicale in Moinesti.
De zece ani, aceeasi echipa de conducere
– Sunteti chirurg, ce interventii ati avut astazi?
– Au fost sase operatii, ca de obicei, au inceput la ora 5.30, acesta este programul zilnic de lucru al doctorului Cotarlet si, daca imi permiteti, vreau sa le multumesc tuturor celor pe care ii am in preajma si care fac posibil acest program, spre binele bolnavilor. Au fost operatii dificile din sfera chirurgiei digestive. De altfel, chirurgia din Moinesti este cunoscuta mai ales pentru rezultatele obtinute in chirurgia laparoscopica, rezultate publicate si prezentate la congrese din tara si din strainatate, cum se va intampla si la al optulea Congres European de Chirurgie Laparoscopica de la Geneva. Evolutia spitalului nostru in ultimii 10 ani este una paradoxala. Din martie 2001, conducerea lui a fost preluata de echipa actuala, cea mai veche echipa de conducere din judet in aceeasi formula (director general, director medical, financiar-contabil, de ingrijiri, serviciul audit, juridic si director de personal). Aceasta stabilitate este un argument si o cauza a realizarilor noastre. Un alt paradox: in timp ce numarul paturilor in toate spitalele scade, la Moinesti, de la 230 de paturi in 2001, am ajuns acum la 402 paturi.
– Domnule director, incepand de la medicii de familie, spitale, ministri, parlamentari, toata lumea se plange de lipsa de bani din sistemul de sanatate. Pe dumneavoastra nu v-am auzit niciodata ca nu aveti bani.
– Din pacate, am intrat in sistem cu acest slogan si, sunt convins, voi iesi tot cu acest slogan, aflat pe buzele tuturor. Un motiv, un secret al nostru este, dupa cum va spuneam, omogenitatea echipei. Stabilitatea, experienta, cunoasterea asigura si un bun management al resurselor.
Spitalul Moinesti, spital european
– Bine, dar echipa nu fabrica bani…
– Nu fabrica bani, dar stie sa-i aduca, sa-i gestioneze. Bani sunt, trebuie sa stii sa-i cauti. Spitalul nostru are o adresabilitate foarte mare. Din cele 23.000 de externari dintr-un an, numai 18 la suta sunt din Moinesti. Acest lucru asigura si o anumita stabilitate financiara. Al treilea motiv este faptul ca majoritatea personalului din spital a inteles ca trebuie sa facem un act medical de calitate. Drumul ascendent nu a fost usor. Atunci cand vrei sa faci ceva, vrei sa faci mai mult, pe multi deranjezi, ti se pun piedici, insa noi, echipa, personalul mergem inainte pentru a ne realiza obiectivul: un spital european. Va rog sa retineti, Spitalul Moinesti, in 10 ani, deci, la sfarsitul acestui an, va fi un spital de talie europeana, la nivelul spitalelor de acelasi rang.
– Frumos, foarte frumos, dar eu revin: va descurcati numai cu banii de la CAS Bacau?
– Nu. Nu. Banii de la Casa reprezinta un procent destul de mare, dar noi mai accesam bani din afara sistemului de sanatate. Nu, nu avem bani negri. Avem bani curati. 1) Programe cu finantare europeana. Am finalizat un proiect de reabilitare a Maternitatii si am deschis-o dupa 25 de ani de intrerupere a activitatii si ne gasim in plin program de reabilitare a Ambulatoriului de Specialitate, un program de 1,3 milioane de euro. 2) Avem bani din colaborari cu spitale din UE, nu sunt bani efectiv, sunt bani cuantificabili. 3) Bani care ne vin din parteneriate cu organizatii nonguvernamentale din UE, care au venit, la invitatia noastra, au vazut, au revenit de mai multe ori, deoarece s-au convins ca ceea ce au investit s-a pus in “procesul tehnologic” direct, si au mai vazut ca la ceea ce au adus ei am contribuit si noi cu sume importante, schimband de fiecare data aspectul unui anumit compartiment. 4) Avem in derulare un alt proiect de extindere a Compartimentului Primiri-Urgente, o cladire noua, de 800 de mp, in colaborare cu Consiliul Judetean si Consiliul Municipal Moinesti, lucrare pe care dorim sa o finalizam in octombrie anul acesta.
Sectie de studii medicale universitare in Bacau
– Ce il determina pe un medic, pe un absolvent de facultate sa vina la Spitalul din Moinesti?
– Conditii bune pentru practicarea meseriei, un colectiv bun, casa, masa, bani. Sa ma explic. Din fondul incredintat spitalului, din fondurile Primariei, prin ANL reusim sa asiguram pentru fiecare medic tanar, angajat acum, o locuinta de buna calitate. Medicii nostri au posibilitatea sa se perfectioneze in specilaitate prin participari la congrese, sesiuni de comunicari in tara si strainatate, mai ales in Franta. La noi, tot personalul beneficiaza de un salariu motivant, la nivelul sistemului din Romania si am mers pe principiul intai trebuie sa dai si apoi sa ceri. La nivelul Spitalului Moinesti, indiferent ca esti asistent, infirmier, medic primar, medic specialist sau fochist nivelul salariului este la limita superioara. In baza legala se acorda toate sporurile de care pot beneficia. Suntem un spital de acum cunoscut. Avem un program bine stabilit de colaborare cu Facultatea de Medicina si Farmacie Iasi, dar si cu alte centre universitare din tara. Organizam in fiecare an, in luna iulie, Zilele Medicale ale Spitalului, la ultima editie au participat peste 400 de medici din tara si strainatate.
– Bacaul nu are o sectie, o facultate de medicina…
– O sa va spun in premiera. Bacaul va avea o sectie de studii medicale universitare. Impreuna cu alti oameni de bine din judetul Bacau si in colaborare cu Universitatea de Medicina si Farmacie din Iasi, in cadrul Universitatii “Vasile Alecsandri” din Bacau, incepand cu anul universitar 2010-2011 va functiona o sectie de asistenta medicala generala, care inseamna studii medicale universitare de 4 ani, ARACIS dandu-si avizul, publicat in M.O. Vor fi 120 de locuri pentru examenele din vara si toamna, Bacaul va avea, deci, si invatamant medical universitar, dupa curricula de la Bologna, prin care asistentele vor trebui sa aiba si pregatire universitara.
Secretul: act medical de calitate
– Sunteti un director exigent, meticulos pana la detalii. Se spune ca numarati si firele de patrunjel din ciorba.
– Sa lamurim si acest aspect. Nu-i treaba mea bucataria, nu-i treaba mea administratia, in detaliu. Fiecare director stie ce are de facut si raspunde pentru ceea ce face sau nu face. Nu este benefic pentru nimeni sa ne amestecam in treburile celuilalt. Sigur ca este foarte important ce mananca bolnavul, insa sunt informat doar si apoi observ, iar daca este nevoie discutam. Eu vin la ora cinci in spital, deoarece prima parte a zilei apartine medicului, chirurgului Cotarlet, iar partea a doua a zilei apartine directorului Cotarlet, deoarece doctorul Cotarlet este medic in primul rand, ca oricare dintre ceilalti medici, care trebuie sa produca servicii medicale, ca apoi directorul sa se simta bine la sfarsitul lunii, cand se dau situatiile catre Casa Judeteana.
– Domnule director, vorbim de reforma in sistem. Din moment ce tot vorbim de vreo 20 de ani, inseamna ca nu s-a facut nimic. Ce trebuie facut, sa trecem si peste acest “slogan”?
– Am avut peste 20 de ministri in 20 de ani. Ce trebuie facut? Simplu: un act medical de buna calitate. Avem nevoie pentru aceasta de trei piloni: 1) Pregatirea profesionala si de specialitate a corpului medical, nu intru in detalii, cine o face, cum si cu ce bani. 2) Dotarea spitalelor, policlinicilor, cabinetelor, tehnic si material. 3) Conditii hoteliere (cazare) de buna calitate. Vedeti, eu nu spun mai bune, eu spun de calitate. Daca un pilon scartie, nu se poate face act medical de calitate.
Contact direct cu medicina europeana
– Vorbeati de colaborarea cu organizatii neguvernamentale si spitale din alte tari din Europa. Cum se materializeaza aceasta colaborare?
– In 2002, am incheiat primul parteneriat cu un spital din Franta, respectiv din Chartres, si nu intr-o singura directie. A fost o echipa de medici si asistente din Moinesti in acest spital si a stat doua saptamani, dupa care o echipa de la ei a venit in spitalul nostru. Acest schimb, din punctul nostru de vedere a insemnat extraordinar de mult, fiindca nu este suficient ca una sau doua persoane din conducere sa mearga sa vada ce este in Europa, trebuie sa trimiti cat mai multi, ca sa vada ce se intampla, catre ce trebuie sa tindem. La aceste schimburi nu a am fost numai eu. De altfel, ele ne-au facilitat si o relatie cu “Farmacistii fara frontiere” din Franta, relatie care este mentinuta si acum, dupa noua ani. De data recenta este relatia cu spitalul clinic “Georges Pompidou” din Paris. O data la doua saptamani avem schimburi prin TELEMEDICINA, din sala Departamentului de Cercetare Medicala intram in direct cu colegii din Paris si discutam pe o tema data, prin transmiterea de imagini, diferite probleme cu care ne-am confruntat si noi, si ei, in rezolvarea unui caz. De altfel, suntem primul spital din Bacau care a obtinut certificarea calitatii actului medical – ISO 9001si avem singurul laborator din judet acreditat RENAR, conditie la negocierea contractului cu CAS. O alta specificitatea a Spitalului Moinesti este functionarea, in premiera, a unui departament de Cercetare medicala, singurul spital neclinic din Romania care are un asemenea departament, acreditat de Academia de Stiinte Medicale si Agentia Nationala de Cercetare Stiintifica din Romania.
– Mergeti in lume, in tara, la congrese, la alte spitale, in tara, cine va plateste aceste deplasari?
– Deplasarile in strainatate mi le platesc eu sau mi le plateste sotia, care are o societate medicala ce isi permite sa-mi plateasca aceste deplasari. Niciodata nu m-am deplasat cu banii spitalului. Pregatirea de specialitate, si o spun si pentru medicii tineri, este vitala. Cine nu va investi in pregatirea lui, nu va putea ajunge un medic bun. Pregatirea costa, si acest lucru trebuie sa-l stie si statul, si medicul, si bolnavul, si familia.
Doctorul trebuie sa faca politica bolnavului
– Se moare in spitale. Te internezi cu o boala si iesi cu trei sau iesi pe usa din spate. Ce se intampla?
– Infectie intraspitaliceasca exista si in Moinesti, exista si in Paris. Problema principala este ca acel corp medical sa previna, sa trateze acea infectie. Sa previna cum? Am mai spus-o: pregatire riguroasa profesionala, si 2) sa aiba in dotare mijloacele materiale necesare preventiei. Care costa. Cine are o situatie financiara precara, taie si de aici. Nu-i cazul la noi, avem o situatie finanaciara buna si stabila si nu facem rabat in acest domeniu. A ascunde, inseamna a intretine un lant care, pana la urma, se rupe, insa consecintele sunt mult mai grave.
– Ce rol, unde se afla bolnavul in toata aceasta ecuatie despre care am vorbit pana acum?
– In centru. El este cel caruia ne adresam. Toate drumurile duc, sau ar trebuie sa duca la el.
– Pai, bolnavul spune ca daca nu dai la medic, nu te ia in seama.
– Domnule, asta tine de folclor. Sa fie foarte clar. Un medic care pretinde este condamnabil moral si dupa aceea restul. Se descalifica profesional. Am primit si eu o icoana, un bibelou, o amintire, insa fiecare imi aminteste de un caz, de un om.
– Ce politica face doctorul Cotarlet? La fiecare patru ani sau din doi in doi ani, directorii sunt schimbati…
– Stiu, eu fac politica omului bolnav. Este treaba fiecaruia. Eu fac si politica Guvernului de la vremea respectiva, suntem spital de stat.
Karting / Campionatul National: Mini e baza
Duminica, Bucurestiul va gazdui cea de-a doua etapa a Campionatului National de karting. Prima mansa de concurs se va desfasura dimineata, in timp ce mansa secunda este programata in cursul dupa-amiezii. Ca si la runda de debut, cei mai multi participanti se anunta la Mini, clasa care il are drept principal favorit pe Denis Marcu. Pilotul asistat din punct de vedere tehnic de Selena Motor Sport spera sa biseze victoria din prima etapa si sa se distanteze in lupta pentru titlu de contracandidatii sai Andrei Vaida si Petrut Florescu. Tot la Mini, Alexandra Marinescu urmeaza sa debuteze la noul sau club, Selena Motor Sport, in timp ce la clasa Pufo, Mihailov Paskar are toate sansele sa bifeze o noua clasare pe podium pentru gruparea bacauana.
Fotbal, Liga a II-a: Amarastenii, intre ei
FCM Bacau – Farul Constanta (sambata, ora 11.00, stadion "Municipal")
Jocul dintre FCM Bacau si Farul a fost prefatat de o saptamana extrem de agitata. In cele doua tabere s-a vorbit despre orice, cu exceptia fotbalului. Neplatiti de trei luni, bacauanii au asteptat sedinta extraordinara a Consiliului Local pentru a afla daca isi continua activitatea, in timp ce "marinarii" au facut greva si au amenintat cu neprezentarea daca nu-si primesc banii.
Absente importante
Pe langa situatia financiara precara, FCM Bacau se confrunta si cu probleme fotbalistice. "Galben-albastrii" vin dupa trei infrangeri consecutive in care au primit cate patru goluri pe meci si, colac peste pupaza, trebuie sa renunte la Manea, Campeanu si M. Munteanu (accidentati) si la juniorii Mihalachioaie si Bursuc (convocati la nationala under 19). "Trebuie sa trecem peste toate problemele si sa castigam", a declarat antrenorul Poenaru.
Formatii probabile
FCM Bacau: Ignatescu – Bejan, Spiridon, Vajou, Dobarceanu – Radutoiu, Taban, R. Cojocaru, Dobos- Tismanaru, I. Radu.
Farul: Sardescu – Matel, Ninu, Larie, Mendy – Doicaru, Teekloh, Pantelie, Cristocea – Pacuraru, Fatai.
Arbitri: Ionel Ivan (Braila) – Joszef Peter (Sfantu-Gheorghe), Ferencz Tunyogi (Zalau).
Automobilism: 3, 2, 1… start!
Formula GP3 debuteaza la Barcelona, in paralel cu Marele Premiu de Formula 1 al Spaniei
Sezonul 2010 incepe la Barcelona. In acest weekend, Doru Sechelariu va lua startul in noua Formula GP3, alaturi de alti 29 de piloti din 18 tari inscrisi in competitie. Printre acestia, foarte multi sunt consacrati in diverse campionate, inclusiv in anticamera Formulei 1, GP2.
Adversari de elita
Doru Sechelariu va concura pentru echipa franceza Tech 1, alaturi de doi coechipieri experimentati: fostul sau coleg si vicecampion in Formula BMW, Daniel Juncadella, si liderul campionatului britanic de Formula 3, Jean-Eric Vergne.
Printre favoriti se afla Alexander Rossi si Esteban Gutierrez (Art Grand Prix), castigatori in formulele BMW din America si Europa si piloti care au testat inclusiv monoposturi de Formula 1. Alte nume sonore sunt americanul Daniel Morad, olandezul Renger Van Der Zande, italianul Mirko Bortolotti si vechea cunostinta a lui Doru Sechelariu in Formula BMW, danezul Michael Christensen. Printre toti acesti piloti, Doru Sechelariu si Rio Haryanto sunt cei mai tineri participanti, ambii avand 17 ani, in timp ce cei mai experimentati competitori au 23 si 24 de ani.
Similitudini cu monoposturile de F1
Aflata la debut, Formula GP3 este o competitie de mare viitor si o borna importanta in drumul spre Formula 1, catre care mai exista etapa GP2. Monoposturile din GP3 sunt fabricate de Dallara si dispun de un motor Renault Turbo de 2 litri si 280 CP. Performantele acestor masini sunt foarte ridicate, suta de km pe ora fiind atinsa in mai putin de trei secunde, la fel ca un bolid de Formula 1. Viteza de varf se apropie de 300 km/h.
Teste fizice
In ajunul debutului noii stagiuni, Doru Sechelariu s-a aflat pentru doua zile in Italia, la Viareggio, unde se afla clinica dr. Ricardo Ceccarelli, omul prin mainile caruia au trecut cei mai importanti piloti de Formula 1 si nu numai in ultimele doua decenii. Aici, pilotul bacauan a efectuat teste fizice care s-au soldat cu evaluari foarte bune. Pregatirea efectuata in intersezon la EMD Tennis Academy a dat roade, Doru Sechelariu primind asigurari ca din punct de vedere fizic performantele sale sunt in conformitate cu cerintele Formulei GP3.
Pentru experienta
Obiectivul pilotului roman in acest campionat este acela de a acumula cat mai repede si cat mai multa experienta in GP3, planurile sale fiind esalonate pe doua sezoane. Orice loc in prima jumatate a clasamentului poate fi considerat un succes, date fiind experienta si varsta sa. Prima conditie este aceea de a termina cursele si de a se acomoda cu campionatul, timpul jucand in favoarea pilotului bacauan.
Odata cu Formula 1
Circuitul de la Barcelona, pe care va avea loc in acest weekend si Marele Premiu de Formula 1 al Spaniei, este unul reputat si foarte tehnic, pe care Doru Sechelariu il cunoaste din sezoanele precedente in care a concurat in Formula BMW. Totodata, ultimele teste oficiale din intersezon au avut loc in Spania. Fiecare cursa din GP3 de la Barcelona va avea 16 tururi de pista, acoperind in aproximativ 30 de minute o distanta de 74,354 km.
Formula GP3 2010 se va desfasura pe parcursul a 9 etape de cate doua curse, care cu o singura exceptie (Portimao) se vor derula in paralel cu intrecerile din Formula 1.
Nervi si incertitudini
FCM Bacau si-a reluat pregatirile intr-o stare de tensiune accentuata
Ziua clarificarilor s-a transformat in ziua amanarilor. Ieri, jucatorii FCM Bacau si-au reluat pregatirile, insa primul antrenament al saptamanii nu a adus niciun fel de noutati referitoare la plata datoriilor. “Noua nu ne spune nimeni nimic. Suntem luati de fraieri“, au bombanit fotbalistii. “Nu am luat bani de trei luni, avem familii, rate, cheltuieli. Fara exagerare, unii dintre noi n-au nici macar bani de paine“, au mai spus “galben-albastrii“.
A iesit din antrenament
Starea de nervozitate a fost maxima in randul jucatorilor bacauani, iar Marius Dobos a cedat, parasind antrenamentul dupa aproximativ 20 de minute. Antrenorul Gheorghe Poenaru a comentat astfel gestul elevului sau: “Intr-un fel, reactia sa este justificata. In plan uman il inteleg, dar nu si in plan profesional“. Poe a spus ca jucatorul este pasibil de o amenda, “doar in cazul in care vor venii banii si va avea de unde sa plateasca“.
Situatie delicata
Antrenorul FCM Bacau a etichetat drept “extrem de delicata“ situatia echipei in momentul de fata. “Starea de nervozitate in randul jucatorilor s-a accentuat si imi este foarte greu sa-i motivez. Speram ca lucrurile sa se clarifice, baietii sa-si primeasca banii, iar echipa sa-si poata continua parcursul in campionat“, a marturisit Poenaru, care a adaugat ca asteapta astazi raspunsurile ce nu au venit ieri.
Sedinta extraordinara
Conducerea FCM Bacau asteapta, la randul, ei, un semnal din partea actionarului majoritar al clubului. Salvarea ar putea veni in sedinta extraordinara de azi a Consiliului Local, in care urmeaza sa se discute si problema datoriilor pe care le are SC FCM Bacau SA. “Noi speram sa fie alocata o suma care sa ne permita toate cheltuielile necesare pana la finalul sezonului“, a precizat presedintele Relu Damian.
Jale si la mare
Nu doar FCM Bacau se confrunta cu mari probleme de ordin financiar, ci si adversara sa de sambata, Farul Constanta. Neplatiti si ei de cateva luni, jucatorii constanteni au facut greva, amenintand ca nu se vor prezenta la jocul de la Bacau. De altfel, partida dintre FCM Bacau si Farul ar putea sa nu se dispute, echipa de pe Litoral riscand neprogramarea in campionat pentru neachitarea unor datorii fata de fostii jucatori.
Karting / Campionatul National: Revin la start
La sfarsitul acestei saptamani, Campionatul National de karting va bifa etapa a doua a sezonului. Locatia? Aceeasi ca la runda de debut, desfasurata pe data de 18 aprilie: Bucuresti. In acest fel, circuitul din Capitala isi incheie conturile cu competitia interna, ramanand sa mai gazduiasca doar urmatoarea etapa a Campionatului Europei de Sud-Est, programata saptamana viitoare.
Titlu
Clasa cu cei mai multi participanti se anunta, in continuare, Mini. Principalul favorit ramane vice-campionul si castigatorul primei etape, Denis Marcu. Pilotul asistat de Selena Motor Sport spera sa repete reusita din runda inaugurala, in care a avut castig de cauza in ambele manse. “Vreau sa castig toate cursele pana la finalul campionatului si sa ies din nou campion, ca in 2008“, a spus Denis.
Revansa
Pe langa Denis Marcu la Mini, Selena Motor Sport conteaza si pe Mihailov Paskar, la Pufo. Penalizat abuziv in prima etapa, Paskar a fost nevoit sa se multumeasca doar cu locul trei, pozitia de lider revenind lui Andrei Ponta. Acum, pilotul Selenei Motor Sport spera sa-si ia revansa. La capitolul new-entry, clubul bacauan se prezinta cu Alexandra Marinescu, care concureaza la Mini si care si-a propus in prima faza o clasare in primii zece piloti.
Handbal masculin: Final de campionat
Stiinta MD – Rom Cri Brasov (astazi, ora 17.00, Sala Sporturilor)
Al treilea sezon consecutiv de Liga Nationala se incheie in fata propriilor suporteri. La final de campionat, “studentii“ intalnesc “lanterna rosie“ Rom Cri Brasov intr-un meci in care nu se pune problema invingatorilor. Partida are totusi o miza speciala. Una venita din dorinta handbalistilor bacauani de a etala un joc spectaculos, prin care sa le multumeasca tuturor celor care i-au sustinut si care au umplut pana la refuz tribunele Salii Sporturilor. In plus, pentru o parte dintre jucatorii carora le expira contractele in vara, acesta ar putea si ultimul meci jucat acasa in tricoul Stiintei. La despartirea de suporteri si de campionatul 2009-2010, “studentii“ se prezinta din postura de echipa care si-a asigurat prezenta in viitoarea editie a cupelor europene, in timp ce in Liga Nationala a cochetat cu podiumul la care nu mai are acum decat sanse minime sa ajunga. La polul opus, Rom Cri Brasov se separa astazi nu numai de sezonul in curs, ci si de primul esalon. Formatia brasoveana va reveni in divizia secunda, din care abia promovase in sezonul precedent. Gruparea de sub Tampa a jucat ultimul meci acasa aseara, intr-o restanta castigata de Steaua cu 30-29.
Celelalte meciuri din ultima etapa: 6 mai: HCM Constanta – Dinamo (18.00, Digi Sport Plus); 7 mai: Steaua – CSM Satu Mare (11.00), Energia Pandurii Tg Jiu – “U“ Cluj (18.00), UCM Resita – CSU Suceava (18.00).
Boccaccio si Sadoveanu in aceeasi carte
Tanara profesoara de limba si literatura romana la Colegiul Tehnic “Anghel Saligny”, Simona Sova, si-a lansat ieri, la sediul Librariei Humanitas, prima carte. “Hanul si castelul” este un volum de literatura comparata care se adreseaza publicului format din elevi, studenti, cadre didactice si nu numai. Publicata sub egida Editurii “Universitas XXI”, din Iasi, cartea este de fapt o analiza comparata a operelor lui Giovanni Boccaccio si Mihail Sadoveanu. Opera scriitorului roman face de altfel obiectul unei pasiuni mai vechi a Simonei Sova, care a cochetat inca din timpul facultatii cu literatura universala si literatura comparata. “Am avut si am profesori foarte buni care mi-au insuflat pasiunea pentru literatura. In opinia mea, doar comparand poti scoate in evidenta ce are mai bun o carte, un scriitor. Imi place Sadoveanu cu tehnicile sale narative, scriitura si stilul”, a explicat Simona Sova. Ideea unui astfel de volum i-a venit inca din anul III de facultate, iar in lucrarea de licenta a abordat acelasi subiect. “Cu aceasta carte am facut un prim pas. Este un debut timid, dar inseamna foarte mult pentru mine. Urmatorul volum va avea ca tema, probabil, poezia victoriana engleza. Nu vreau sa ma uzez pe plan didactic”, marturiseste autoarea. La evenimentul de lansare au fost prezenti si mentorul, prof.univ.dr. Constantin Dram, care semneaza prefata, si ajutorul nelipsit, prof. Ghiorghi Iorga. “Intr-o vreme de criza aparitia unei carti, fie ea si de dimensiuni mai reduse, despre Giovanni Boccaccio si Mihail Sadoveanu, nu poate decat sa ne bucure. Totodata, e o obligatie pentru o autoare ce trebuie, astfel, sa se ia in serios”, arata prof.univ.dr. Constantin Dram in deschiderea cartii.
Simona Sova s-a nascut in Targu Frumos, judetul Iasi si a urmat cursurile Liceului Teoretic “Ion Neculce”, dupa care s-a inscris la Facultatea de Litere, din cadrul Universitatii “Al.I. Cuza”. In prezent este inscrisa la Masterul de “Literatura universala si comparata”, in cadrul aceleiasi facultati. Primele reflectii despre literatura universala si comparata le-a publicat in revistele de cultura “Cronica” si “Vitraliu”.
Testare gratuita pentru astm
Ziua Mondiala a Astmului (4 mai) este marcata in continuare in Bacau prin manifestari medicale si o campanie de testare gratuita a functiei pulmonare. Persoanele care prezinta simptome respiratorii pot beneficia de o spirometrie la policlinica Spitalului de Pneumologie Bacau. Astmul este una dintre bolile cu cea mai mare raspandire din lume. In Romania, foarte multi pacienti duc boala pe picioare ani buni.
Bacauanii care prezinta simptome sugestive pentru astm isi pot testa functia pulmonara gratuit in policlinica Spitalului de Pneumoftiziologie. Tinta o reprezinta persoanele cu varsta intre 23 si 55 de ani. Actiunea face parte din campania “Iti poti controla astmul.” Aceasta este, de altfel, tema pentru Ziua Mondiala a Astmului 2010, celebrata pe 4 mai. Campania se va desfasura insa pana la sfarsitul acestei saptamani, in 6 cabinete din policlinica spitalului. “Campania isi propune sa depisteze cat mai multi dintre pacientii cu astm nediagnosticat, a declarat dr. Gabriel Gavrila, managerul spitalului. Totodata, se atrage astfel atentia autoritatilor asupra faptului ca astmul, desi nu poate fi vindecat, poate fi tinut sub control. Factorii de decizie din domeniul sanitar sunt invitati sa contribuie in mod activ la controlul astmului. Scopul este reducerea spitalizarilor si, implicit, a costurilor din sistemul sanitar.” Spitalul de Pneumoftiziologie Bacau a gazduit, cu prilejul Zilei Mondiale a Astmului 2010, si un simpozion medical, care a reunit mai multe specialitati. Medicii au tras semnalul de alarma cu privire la numarul mare de copii bolnavi de astm. “S-a constatat ca, dintr-o clasa cu 30 de elevi, cel putin 10% sufera de aceasta boala, a precizat dr. Dragos Ungureanu, medic primar pneumolog. Din practica de zi cu zi s-a observat ca printre cauzele astmului pe segmentul pediatric se numara: stilul de viata, poluarea, fumatul pasiv si scaderea numarului de copii in familii.” Diagnosticarea precoce poate asigura un control perfect al astmului si o viata normala pentru pacient. Se estimeaza ca in judetul Bacau sunt aproximativ 40.000 de bolnavi de astm. Doar 15% din ei sunt tratati.
Simptomele astmului:
– tuse persistenta, fara alte simptome de raceala;
– episoade de respiratie ca un suierat;
– senzatia “fara aer” la efort;
– apasare in piept;
– crize de tuse noaptea, in special in a doua parte, spre dimineata;
– raceli frecvente si cu durata mai mare de 10 zile.
Betivii ar putea plati spitalizarea
Tratamentul alcoolicilor costa mii de lei
Camera juridica a Senatului a dat aviz favorabil unui proiect de lege prin care alcoolicii ar urma sa fie pusi sa suporte spitalizarea. Medicii spun ca ar fi o masura discriminatorie. Dar tot ei sunt ingrijorati de numarul mare de alcoolici al caror tratament este foarte costisitor.
Cei care ajung la spital ca urmare a faptului ca sunt in stare de ebrietate si beneficiaza de tratament ar putea fi pusi la plata. Deputatul Tudor Ciuhodaru, medic la Unitatea de Primire Urgente Iasi, a initiat un proiect de lege prin care propune ca pacientii care se prezinta la spital si sunt tratati pentru etilism cronic sa suporte spitalizarea. Si aceasta deoarece se cheltuie foarte mult cu tratarea lor. Deputatul iesean afirma ca spitalizarea unui bolnav de etilism cronic costa aproximativ 600 lei pe zi, suma care se suporta din bugetul asigurarilor de sanatate. Proiectul legislativ a fost discutat deja in Comisia juridica a Senatului, care i-a dat aviz favorabil. Medicii care se confrunta cu asemenea cazuri sunt, insa, sceptici ca initiativa legislativa va avea efectul scontat si, in plus, o considera discriminatorie. “Intra in contradictie cu drepturile pacientului, ne-a spus dr. Carmen Covrig, sef sectie Psihiatrie, Spitalul Judetean de Urgenta Bacau. Toti bolnavii care reprezinta un caz urgent beneficiaza de gratuitate. Si apoi majoritatea celor aflati in stare de ebrietate sunt gasiti cazuti pe strada sau in sant si sunt adusi la spital de cele mai multe ori de catre politie. Ei se afla in stare psihotica si nu vor internarea. Ar putea cere ei despagubiri ca i-am internat fortat!“ Daca in Australia, de exemplu, din 100 de cazuri, 10 sunt culesi de pe strada, iar restul de 90 vin din proprie initiativa si solicita dezalcoolizarea, la noi este invers, adica 90 dintr-o suta sunt urgente cu stare foarte grava si sunt adusi de catre altii la spital. Ei prezinta riscul de a deceda din cauza consumului de alcool.
Tot mai multe cazuri
Dar tot medicii spun ca pe de alta parte spitalele sunt asaltate de tot mai multi bolnavi in stare acuta din cauza consumului exagerat de bauturi alcoolice. “De la an la an sunt tot mai multe cazuri, mai spune dr. Carmen Covrig. Din 200 de cazuri internate intr-o luna in sectia Psihiatrie o treime sunt etilici. Este foarte mult iar costurile cu ingrijirea lor sunt mari. Tratamentul zilnic depaseste sase milioane lei vechi iar la acesta se adauga cheltuielile cu cazarea si cele cu hrana. Ei au nevoie de tratament intensiv ca sa fie salvati de la moarte.“ Un barbat in varsta de 40 de ani, ajuns o epava din cauza alcoolului, a fost tinut sub ingrijiri medicale in spital timp de peste doua luni. Si aceasta deoarece etilismul cronic este insotit si de alte afectiuni provocate de el, precum insuficienta hepatica, boli care necesita si ele tratament. Astfel ca terapia unui alcoolic costa cu mult mai mult decat a unui pacient cu o afectiune obisnuita.
Pro sterilizare!
Cei peste 7000 de caini comunitari din judetul Bacau au ajuns o prezenta obisnuita, dar si periculoasa. Din pacate, municipalitatea nu s-a implicat asa cum ar fi trebuit in rezolvarea acestei probleme. Pentru ca subiectul patrupedelor fara stapan a luat amploare in toata tara, asociatiile de protectie a animalelor din Bacau vin cu solutii. In Sala Mare a Prefecturii din Bacau a avut loc o dezbatere pe subiectul cainilor comunitari, la initiativa asociatiilor de protectie a animalelor. La discutie au fost invitati reprezentanti ai tuturor institutiilor implicate in gestionarea cainilor fara stapan, printre acestia primari ai oraselor si comunelor din judet, dar si viceprimarul Bacaului Dragos Luchian. Scopul dezbaterii a fost acela de a gasi o solutie viabila, conform normelor europene, pentru a rezolva aceasta problema. “Cea mai buna si mai ieftina varianta este sterilizarea, dupa care vaccinarea si crotalierea cainilor fara stapan, deoarece eutanasierea nu merge la radacina fenomenului“, a spus Zenovia Dumbrava, presedinte Asociatia “Prieteni Necuvantatori“ Bacau. Conform asociatiilor de protectie a animalelor, eutanasierea este impotriva tuturor legilor, insa acestea sunt dispuse sa accepte si aceasta varianta, doar in anumite cazuri. “Suntem de acord cu eutanasierea daca aceasta se face cu documente si cu aprobarea medicului veterinar. Eutanasierea ar putea fi o solutie doar pentru animalele care sufera de o boala incurabila sau sunt extrem de agresive“, a spus Gabriela Manciu, director al Asociatiei “Prieteni Necuvantatori“. Din punctul de vedere al asociatiilor, sterilizarea este cea mai practica si mai ieftina varianta. Daca vor fi sterilizati, numarul cainilor comunitari se va reduce drastic in maximum 5 ani, asta si pentru ca s-a dovedit ca un astfel de caine traieste intre 3 si 5 ani. O operatie de castrare costa aproximativ 20 de euro, in timp ce o injectie pentru eutanasiere costa 62 de euro.
Iubitorii de animale cer acum administratiei locale sa aprobe prin hotarare de Consiliu Local aceasta solutie. Tot acestia cer implicarea tuturor institutiilor responsabile cu gestionarea acestei probleme. Printre acestea se numara: Primaria Bacau, Consiliul municipal, Consiliul judetean, Prefectura, Directia Sanitar-Veterinara, Asociatia medicilor veterinari, Directia de Sanatate Publica, Asociatiile de vanatoare si, nu in ultimul rand, toti iubitorii de animale. Dupa cu au declarat reprezentantii asociatiilor de protectie a animalelor, “pana acum, implicarea institutiilor a fost inegala“. Asociatiile au nevoie de sprijinul municipalitatii pentru a constientiza comunitatea. Daca se va aproba sau nu o astfel de hotarare urmeaza sa aflam in urmatoarea perioada. La cum se misca lucrurile in orasul nostru, este foarte putin probabil sa se rezolve macar una din sutele de probleme ale bacauanilor.
O batrana se lupta cu morile de vant
Fara pensie, dupa zeci de ani de munca
O batrana din Girleni, care a lucrat la C.A.P., nu beneficiaza de pensie. Sustine ca 21 de ani a muncit la camp, dar 12 i-au fost trecuti de catre un fost salariat al primariei altei femei, cu acelasi nume, care a primit pensie pana a decedat. Si primarul inclina sa-i dea dreptate femeii.
Dupa ce a trudit ani de zile la fostul C.A.P. din Girleni, acum, la batranete, Ecaterina Spataru nu se bucura nici macar de un leu pensie. Cel care a tinut evidenta normelor efectuate la C.A.P., fost angajat al primariei, i-a eliberat adeverinta doar pentru noua ani de munca. Or, aceasta vechime este sub cea minima prevazuta de lege pentru a obtine o pensie. Batrana sustine, insa, ca a lucrat 21 de ani. “Din 1964 am inceput sa lucrez la C.A.P., sustine Ecaterina Spataru. Am muncit la camp pana in 1980, cand am plecat pe santier. In 1983 m-am intors in comuna si am reluat munca la C.A.P. Am lucrat aici pana la caderea lui Ceausescu. Am trudit din greu chiar si insarcinata. Eram gravida in sapte luni cu baiatul cand m-a luat salvarea de pe camp si m-a dus la maternitate. La sapte ani, fata mi-a fost accidentata, i s-a pus proteza si asa mergeam cu ea la prasit. Numai eu stiu cum m-am chinuit si acum sa nu am parte de nicio pensie?“
„Este posibil sa fie o confuzie”
Cei 12 ani i-ar fi fost trecuti in acte de catre fostul salariat al primariei, intentionat, altei persoane, decedata de multa vreme si care a avut acelasi nume si prenume cu al Ecaterinei Spataru. Acest lucru este posibil, deoarece inainte de 1989 persoanele nu erau identificate pe baza codului numeric personal. “Nu contest ca nu ar avea dreptate, pentru ca inainte nu se trecea in registru codul numeric personal si este posibil sa se fi facut confuzia intre cele doua femei, declara Valentin Flenchea, primarul comunei Girleni. Am vrut sa o ajut, am verificat arhiva, dar nu apare inscrisa decat cu noua ani. Eu nu am cum sa demonstrez ce sustine ea. Singura solutie este sa se adreseze instantei.“ Ecaterina Spataru mai afirma ca femeia care a avut acelasi nume cu al ei si a beneficiat de pensie pana a decedat nu a fost inscrisa niciodata in C.A.P. si nici nu a lucrat o zi la camp. Mai mult decat atat, cea care s-a bucurat de pensie a paralizat cu ani in urma, inainte de 1989, si nici nu mai avea cum sa munceasca. Dar Casa de Pensii nu poate sa-i dea castig de cauza celei in viata, pentru ca actele pe care aceasta le detine dovedesc o vechime in munca mai mica decat prevede legea pentru a i se acorda pensie. Singura speranta ramane instanta.
Zece ani de amintiri frumoase
Dupa o decada de activitate, Gradinita cu Program Prelungit “Lizuca” a adus laolalta fostii si actualii prescolari la “Zilele portilor deschise”. Cadrele didactice si invitatii s-au bucurat ieri de momentele artistice deosebite pregatite de cei mai talentati dintre fostii prescolari care studiaza si acum muzica, dansul sau pictura. Ei sunt dovada vie a implicarii educatorilor in dezvoltarea lor ca mici artisti. “1999 este anul in care s-a deschis o gradinita noua, moderna, dupa un proiect european. Dupa zece ani ne-am deschis portile tuturor persoanelor care nu vin frecvent in gradinita noastra. Incercam sa dovedim ca suntem o gradinita care poate raspunde cerintelor actuale ale invatamantului romanesc”, a declarat Petronela Moraru, directorul Gradinitei “Lizuca”.
Munca si realizari pe masura
O parte din colectivul de educatori a ramas neschimbat de la prima generatie de prescolari. De altfel, deschiderea noii unitati, “Lizuca”, a fost indelung asteptata de educatoarele care au predat pana in 1999 la fosta Gradinita nr. 38, aflata la parterul unui bloc. Pentru acestea, cifra aniversara are o rezonanta aparte in mintea si sufletul lor. “Faptul ca lucram intr-o gradinita nou construita, spatioasa inseamna foarte mult fata de o camera de apartament. Acum avem foarte multi copii care vin cu drag si cu care ai ce lucra”, a explicat educatoarea Elena Chelmus. Unii din prescolari au continuat sa lucreze pentru performanta si dupa ce au parasit gradinita. Este si cazul Teodorei Iacob care a castigat anul trecut premiul I la Concursul International de Creatie Plastica si al Dianei Burceanu care a trecut in palmares numeroase premii obtinute alaturi de Clubul Fiesta in concursurile de dans. De altfel, in holul de la intrare au fost amenajate expozitii cu lucrarile micii pictorite si cu imagini din concursurile de dans ale Dianei. “In primii ani am avut cea mai talentata grupa. Copii foarte buni, cu inclinatii artistice. Ei au mers la concursuri nationale si internationale de muzica usoara, dans sau creatie plastica. M-am preocupat de descoperirea acestor talente si de cultivarea lor”, marturiseste educatoarea Constanta Ciuburciu. Gradinita a organizat in contextul aceluiasi eveniment si Simpozionul National “Nevoi educationale ale copiilor capabili de performante superioare” la care invitati au fost profesorii universitari bacauani, reprezentantii Casei Corpului Didactic, Palatului Copiilor si cabinetelor de asistenta scolara. Conducerea unitatii promite ca promovarea tinerelor talente va fi o prioritate si in urmatorii zece ani. “Avem o colaborare cu Asociatia «Ferestre deschise» care promoveaza talentele si vom continua ce am inceput si anume sa descoperim si sa orientam copiii cu inalte abilitati si talent”, sustine directorul Petronela Moraru.
