Peste 230 de elevi de clasa a XII-a de la Colegiul „Gheorghe Vranceanu” au marsaluit ieri in semn de bucurie si mandrie ca au absolvit liceul. Alaturi de colegi, profesori, prieteni si parinti, ei au uitat macar pentru o zi de exercitii si probleme, chiar daca pana la probele scrise ale bacalaureatului mai este mai putin de o luna.

Elevii au asistat apoi la cursul festiv organizat la Sala Ateneu, care a debutat, cum era de asteptat, cu traditionalul Gaudeamus Igitur. A fost un prilej potrivit pentru tineri sa isi aminteasca de clipele pe care le-au petrecut impreuna, dar si de profesorii lor. „Liceul este cea mai frumoasa perioada din viata unui elev, este etapa care te formeaza. Cred ca toti se intorc la liceu dupa incheierea facultatii, cu gandul de a-si revedea profesorii. Toti cei care pleaca de la Colegiul Vranceanu ajung la facultati foarte bune si au un viitor”, a explicat Alexandra Pascaru, eleva in clasa a XII-a H. „Mi-am facut prieteni. Plec cu amintiri din excursii, din timpul anului, pe care le voi pastra intotdeauna. Nu regret nici o clipa, desi a fost dificil si a trebuit sa ne ridicam la nivelul asteptarilor”, ne-a spus si Andrei Varnav, din clasa a XII-a A.

„Vivant profesores”

Prin emotii au trecut si dascalii lor, cei care i-au indrumat nu doar sa invete, ci si sa se bucure de viata si de aceasta varsta care este cea mai frumoasa. „Ma bucur pentru ei, desi ceea ce ii asteapta nu va fi usor. Cred ca se vor descurca pentru ca sunt foarte bine pregatiti”, a declarat prof. Gabriel Andrei, directorul Colegiului Vranceanu. Pentru prof. Paul Deboveanu, aceasta a fost ultima generatie alaturi de care a „marsaluit”, a 47-a la numar. „Foarte multe lucruri s-au schimbat. Copiii au ramas aceeasi, dar viata s-a schimbat de la un an la altul. Noi, Vranceanu, am mers totusi spre mai bine mereu. Acum 45 de ani cand a fost infiintat, Colegiul Vranceanu era nimeni, astazi suntem pe locul opt in tara din toate punctele de vedere, ceea ce este formidabil”, a exclamat dascalul.

„Trebuie sa isi cunosti prioritatile”

Festivitatea a avut o insemnatate aparte pentru sefa de promotie, eleva de la clasa a XII-a A, Miruna Girtu, care a incheiat liceul cu media generala 10. Daca ceilalti ar spune ca e dificil sa ajungi la asa o performanta, nu de aceeasi parere este si Miruna. „Nu m-am gandit ca este greu. Pur si simplu am mers inainte si m-am concentrat pe ce aveam de facut, incercand sa ma descurc cat mai bine. Desi nu exista o reteta a succesului, cred ca este nevoie de multa munca, sa iti cunosti prioritatile si sa le pui in ordine si sa existe un echilibru intre invatat si timp liber”, a marturisit eleva. Cat despre planurile de viitor, acestea sunt bine conturate pentru Miruna: va studia stiinte sociale in Londra, unde a fost deja acceptata. Marsul absolventului si cursul festiv ale promotiei 2006 – 2010 vor fi urmate de banchetul de absolvire, care se va tine joi seara.

Arcadie Septilici, un dezastru de strada

Coloane lungi de masini, capace de roti sarite prin santuri, nervi, pietoni prafuiti. Cam asa arata strada Arcadie Septilici, una dintre cele mai circulate artere ale municipiului Bacau. Soferii nu stiu cum sa mai ocoleasca gropile si de unde sa mai scoata bani pentru repararea masinilor. In incercarea de a ocoli craterele din carosabil, masinile urca pe trotuare. Locatarii din zona se tem ca se vor trezi cu vreo basculanta rasturnata peste casa.

Strada Arcadie Septilici, din cartierul CFR, a devenit una dintre cel mai circulate din oras, dupa ce s-a restrictionat traficul pe strada Constantei, pentru construirea unui pasaj. Autoritatile nu par sa vada ca aceasta artera ocolitoare a Bacaului arata ca dupa bombardament. Soferii fac slalom printre gropi si ajung tot mai des cu masinile in service. “Ne rupem masinile in doua, ne-a declarat Petru Andronache. Platim degeaba o gramada de taxe.” Ion Nemes face zilnic drumul din zona Narcisa pana pe strada Arcadie Septilici. Efectele asupra masinii sale nu au intarziat sa apara. “Mi-am stricat telescoapele de la masina. Nu au pus nimic pe strada asta, decat niste pietris. Ar fi trebuit sa acopere macar gropile astea cu bitum.” Nu doar soferii sunt indignati fiindca sunt pagubiti la buzunar. Locatarii din zona sunt la fel de suparati. “Cand trec masinile noaptea, se zguduie casa de ma trezesc din somn, ne-a marturisit Victor Dodan. O parte din strada asta tine de Bacau, alta de comuna Margineni. Parerea mea este ca primarii nu-s buni de nimic.” Locatarii din zona nu cred ca lucrurile se vor imbunatati vreodata si rezuma situatia intr-un cuvant: dezastru. “Abia merg pe jos pe strada asta, ne-a spus si Vasile Ungureanu. Nici daca as avea masina nu as merge pe aici.” In planul administratiei locale de investitii pentru acest an, artera ocolitoare a orasului nu a fost inclusa.
Valentin Palea, sef al Serviciului Public Judetean de Drumuri din subordinea Consiliului Judetean Bacau, ne-a declarat ca “85% din aceasta strada este in administrarea Consiliului Local Bacau, iar 15%, in administrarea Primariei Magura.”

Bistrita a ajuns groapa de gunoi

Cand treceau prin dreptul targului Buhusi, plutasii de pe Bistrita, scapati din involburarile de munte ale raului, admirau natura superba a locurilor. Cel putin asa spun marturiile acestora. Astazi, Valea Bistritei (si) din aceasta zona este o imensa Vale a Plangerii. Gunoiul menajer este aruncat peste tot. Gropile lasate in albia raului, de-a lungul timpului, de catre excavatoare, au devenit adevarate capcane ale mortii. Animale si oameni, atrase in haul lor, au murit aici si in ultimii ani. Ca o rana uriasa, jenanta, se infatiseaza Valea Bistritei, daca mai tinem seama si de faptul ca exploatarea prundisului si nisipului a fost realizata dupa regulile mioritice ale vandalismului de piata. Vegetatia specifica – salcia si rachita – au ajuns niste intamplari ratacite in peisaj. Mai nou, albia clasica, dar si un firicel adiacent al acesteia, sunt napadite de toate gunoaiele lumii, printre care pet-urile sunt mari vedete. Valea Bistritei a ajuns Valea pet-urilor, a gunoaielor, a ranilor lasate de excavatoare, a vegetatiei care se afla in restriste. Nimeni nu este sensibil la acest spectacol jalnic. Intr-o zi se vor gasi doi profesori care vor initia un proiect menit sa le aduca doua puncte pentru gradatia de merit, niste copilasi sensibili care se vor entuziasma la gandul ca vor rezolva problema prin acest proiect, o sa apara si un articol la gazeta despre isprava lor, dar atat… Valea Bistritei are nevoie de bani, suflet si responsabilitate, pentru ca – truism nu-i asa? – natura suntem noi…

Primarul arunca pisica in curtea Apelor Romane

Ionel Turcea (PSD), primarul Buhusiului, a afirmat ca Apele Romane poarta vina marasmului din albia Bistritei. Edilul a precizat ca pasunea orasului se diminueaza vazand cu ochii din cauza eroziunilor. „Apele Romane gestioneaza Valea Bistritei. Din pacate, problema poluarii a devenit una care nu mai poate fi gestionata pe portiuni. Din amonte, Bistrita aduce toate mizeriile lumii si le depoziteaza aici, inclusiv in lunca. Noi avem in lunca aproximativ 120 de hectare de pasune care, din cauza eroziunilor, se reduc, anual, cu cel putin un hectar. Pur si simplu dispare pamantul", a spus Turcea.

"Este un cuc aruncat de Turcea"

De cealalta parte, Mircea Olaru, seful Sistemului de Gospodarire a Apelor (SGA), a acuzat administratia locala buhuseana ca nu-si indeplineste obligatiile prevazute de lege. Olaru a declarat ca "nu Apele Romane arunca pet-uri sau gunoaie in Bistrita". "Este un cuc aruncat pe piata de dl. primar Turcea. Legea Apelor Romane spune foarte clar ca riveranii si autoritatile administratiei publice locale au obligatia de a intretine albia si malurile cursurilor de apa. Noi ne ocupam doar cu intretinerea lucrarilor pentru prevenirea inundatiilor. Nu Apele Romane arunca pet-uri, gunoaie sau cadavre de animale in Bistrita", a afirmat Olaru.
Ion Fercu

Ce spune legea?

Ordonanta 21 din 30 ianuarie 2002 precizeaza ca autoritatile administratiei publice locale trebuie sa se ocupe de ingrijirea cursurilor de apa. Articolul 8, litera k din Ordonanta, prevede: "Art. 8. – Consiliile locale, Consiliul General al Municipiului Bucuresti si consiliile locale ale sectoarelor acestuia, precum si primarii au obligatia sa asigure: (…) intretinerea digurilor si a malurilor, a cursurilor de apa, executarea lucrarilor de protectie si intretinere a albiilor, efectuarea altor lucrari de protectie contra inundatiilor, asigurarea scurgerii apelor, asanarea terenurilor insalubre si prevenirea poluarii apelor".

„Valea Bistritei a ajuns un fel de Valea Plangerii. Noi avem, in albia majora, vreo 40 de hectare de teren-pasune, pe care o ingrijim foarte bine, dar puhoaiele aduc toata mizeria. Acum au venit din nou apele mari si au dus toata mizeria mai la vale, catre Galati… Raul plimba mizeria noastra din loc in loc. Bistrita, prietenul nostru, a devenit din acest punct de vedere, un fel de infern migrator.”

„De ce am ajuns ca Valea Bistritei, cea atat de mult cantata de catre poeti, sa devina ceea ce este? Pentru ca ne lipseste constiinta civica; suntem niste infirmi speciali. Responsabilitatea nu este doar a Apelor Romane, ci si a noastra, a tuturor. Oricand se poate produce o tragedie ecologica. Nimeni nu stie care este limita dincolo de care poate incepe tragedia. Implicarea tuturor este cuvantul-cheie. Voluntariatul nu este apanajul «fraierilor». Numai impreuna vom reusi sa evitam degradarea naturii.”

"Am fost, zilele trecute, la Izvorul Muntelui. Pur si simplu m-au inspaimantat realitatile de aici. Tone, tone de pet-uri, zeci de mii de pet-uri sunt aruncate in apa. Vaporasul abia se strecoara printre pet-uri. E infiorator!…”

Buzunarele bacauanilor, golite pe 20 de ani

Datoria publica a municipiului Bacau a crescut de 10 ori in intervalul 2004-2010. In doar 6 ani, noua conducere a Primariei a contractat credite de peste 2000 de miliarde lei vechi, la care se adauga dobanzi in cuantum de alte sute de miliarde. Daca in 2004, primarul Stavarache se plangea ca a gasit o municipalitate cu finantele la pamant, edilul se pregateste sa lase o mostenire otravita celui care ii va urma. In urma cu 6 ani, datoriile Primariei nu depaseau suma de 240 de miliarde lei vechi, acestea au ajuns acum la mai bine de 2400 de miliarde, credite plus dobanzile aferente.
In municipiul Bacau locuiesc aproximativ 120.000 de contribuabili, persoane fizice. Bugetul municipalitatii este „rotunjit“ de taxele si impozitele platite de aproximativ 12.000 persoane juridice (firme) care isi desfasoara activitatea in oras. Primaria executa, lunar, in jurul a 3 milioane de euro din bugetul propriu, cheltuind din aceasta suma peste 500.000 de euro pe lefurile angajatilor. Ultimul credit contractat de edili, in valoare de 7,5 milioane de euro, precum si sumele oferite de Guvern, mentin in viata o Primarie aflata in buza falimentului.

Datoriile Primariei au crescut de zece ori in ultimii sase ani. In 2004, administratia Sechelariu lasa in urma o datorie de aproximativ 240 miliarde de lei vechi. In prezent, aceasta se cifreaza la 2.400 miliarde lei de vechi. In doar sase ani, sefii municipalitatii au contractat credite de peste 2.000 miliarde de lei, suma la care se adauga dobanzi de alte sute de miliarde. Creditele au o perioada de gratie intre 3 si 4 ani, timp in care bacauanii nu vor simti efortul financiar presupus de rambursarea acestora.

Lucrari de infrastructura

In 2004, cuantumul datoriilor inregistrate de municipalitate atingea suma de 240 miliarde de lei vechi, de 10 ori mai putin decat in prezent. Presedintele Consiliului Judetean Bacau, Dragos Benea, fost viceprimar al municipiului, a declarat pentru cotidianul Desteptarea ca banii urmau sa fie platiti in contul unor lucrari la infrastructura rutiera a Bacaului. Benea a precizat ca Primaria a “improvizat” mai multe solutii financiare pentru ca la data respectiva nu existau foarte multe surse de venit, ca in prezent.
“Datoriile erau de 240 miliarde de lei vechi la plecarea din Primarie. Nu-mi mai amintesc procentul privind gradul de indatorare. Erau lucrari efectuate la modernizarea drumurilor si ele trebuiau achitate. Nu era o metoda clasica de imprumutare, era un fel de credit furnizor care urma sa fie achitat. Oricum, bugetul cu care lucram era de multe ori mai mic decat acum. Era o solutie pentru a face drumuri in municipiul Bacau”, a afirmat Benea.

De la 240 la 2.400

Prin Contractul nr. 35928 din 18 iulie 2006, municipalitatea a imprumutat 5 milioane de euro de la Banca Europeana de Reconstructie si Dezvoltare (BERD). Potrivit inscrisurilor oficiale, banii trebuiau sa fie folositi la cofinantarea proiectului depozitului ecologic de deseuri din zona localitatii Nicolae Balcescu. Creditul beneficiaza de o perioada de gratie de 3 ani, urmand ca perioada de rambursare sa se intinda pe 10 ani, din 2009 pana in 2019.
In acelasi an, Primaria contracteaza un imprumut de 110 milioane de lei noi (peste 25 milioane de euro) de la Raiffeisen Capital & Investment (Contract nr. 16 / 03.11.2006). Banii sunt destinati pentru “investitii de interes general” si vor rambursati pana in 2026. In total, numai in 2006, municipalitatea bacauana a angajat credite de peste 30 milioane de euro, suma la care se adauga dobanzi pe masura, in cuantum de alte cateva milioane de euro. Banii urmeaza a fi returnati din bugetul local, adica din buzunarele platitorilor de taxe din municipiul Bacau.
Dupa trei ani, timp in care au luat pauza de la creditare, edilii s-au gandit sa se imprumute din nou. In vara lui 2009, municipalitatea a elaborat un caiet de sarcini privind contractararea unui credit masiv, de 630 miliarde de lei vechi (peste 15 milioane de euro), bani destinati – de asemenea – unor investitii de interes local. Pentru acest credit, edilii au calculat o valoare maxima de 744 miliarde de lei vechi, diferenta dintre cele doua sume – aproximativ 114 miliarde – constituind dobanzi, respectiv comisioane bancare estimate de finantistii Primariei. Castigatorul licitatiei a fost BCR, in toamna lui 2009. La acea data, Leonard Padureanu – pe atunci director economic in Primarie – declara pentru cotidianul Desteptarea ca daca municipalitatea va rambursa creditul in perioada maxima admisa – 20 de ani – ea va plati aproximativ 570 de miliarde de lei dobanzi si comisioane. Costul creditului a fost socotit satisfacator de Padureanu. “Daca vom rambursa in 20 de ani, pe cifrele actuale, costul total al creditului va fi de 57 de milioane de lei noi. Pare o suma mare, dar in conditii de criza eu cred ca am obtinut ce ne-am propus”, declara – in august 2009 – directorul ajuns, intre timp, administrator public al municipiului.
Pe 18 mai, la ultima sedinta a Consiliului Local, alesii bacauanilor au aprobat contractarea unui nou credit, de aceasta data unul de 7,5 milioane de euro. Creditul este de tip “revolving” si are menirea, conform jargonului bancar, de a acoperi deficitul de capital de lucru al institutiei care-l contracteaza. Concret, capitalul de lucru reprezinta fondurile disponibile pentru activitatea de zi cu zi a unei societati. In cazul in care acesta se diminueaza, societatea nu-si achita la timp datoriile curente. Practic, pentru a supravietui financiar, municipalitatea a recurs la un nou imprumut menit a acoperi carentele de lichiditati cu care se confrunta Primaria.

Peste 60 milioane de euro de rambursat

Un calcul aritmetic evidentiaza ca cele patru credite angajate de municipalitate incepand cu 2006 se ridica la peste 52 de milioane de euro, adica 2000 de miliarde de lei vechi. La aceasta suma se adauga aproximativ 10 milioane de euro constand in dobanzi si comisioane bancare. Nota de plata a administratiei Stavarache depaseste, in termeni bruti, suma de 60 de milioane de euro, adica peste 2.400 miliarde de lei vechi, deci de 10 ori mai mult decat datoriile lasate in 2004 de administratia Sechelariu.

Ce se intampla cu pasivele societatilor controlate de municipalitate?

Pana acum edilii nu au suflat o vorba despre pasivele cu care se confrunta societatile aflate in subordinea municipalitatii. Dintre acestea, se remarca in mod special CET Bacau si Compania de Apa, ambele entitati devenite un soi de vaci de muls de catre clientelele politice transpartinice.
In ultimii sase ani, edilii nu au reusit sa solutioneze imensa si costisitoarea problema numita CET. Daca in 2004, societatea inregistra pierderi de doar 45 de miliarde, cuantumul acestora a ajuns, in 2008, la peste 380 de miliarde lei vechi. Fostii colaboratori ai administratiei Stavarache sustin ca sistemul public de termoficare este in faliment, in pofida investitiilor de milioane de euro cu care municipalitatea se lauda. De suferit, sufera peste 20.000 de familii din municipiu. Ultimele ramase bransate la sistemul public de termoficare. In urma cu mai multi ani, numarul clientilor CET depasea 50.000.
In pofida acestor cifre, conducerea municipalitatii incearca sa mascheze falimentul CET pasand problema pe umerii asociatiilor de locatari. Viceprimarul Roxana Mironescu a afirmat recent ca in urma unui control efectuat de Primarie s-au descoperit, la unele asociatii, salarii variind intre 2.000 si 3.000 de lei. Contactata telefonic, Mironescu a refuzat sa faca publice asociatiile de locatari in care se toaca banii bacauanilor. “Imi pare rau dar aceste informatii nu vi le pot da. Nu fac nominalizari. Cand o sa ma sunati pe numarul de la Primarie si nu pe telefonul personal atunci o sa aveti informatiile necesare. Sursa informatiilor este procesul verbal al controlului”, a declarat, iritata, Mironescu.

120.000 de platitori de taxe si impozite

Potrivit statisticilor oficiale, in municipiul Bacau locuiesc aproximativ 120.000 de platitori de taxe si impozite, la care se adauga peste 10.000 de societati comerciale ce isi desfasoara activitatea in oras. Incasarile din taxe in primul trimestru al anului 2010 se cifreaza la 235 miliarde de lei vechi, fata de 212 miliarde in primul trimestru din 2009. Cu toate acestea, Bogdan Nestian, seful Directiei Impozite si Taxe Locale, a declarat pentru cotidianul Desteptarea ca bugetul municipalitatii a fost afectat de criza in conditiile in care mai multe societati si-au restrans activitatea pe fondul crizei economice. “Incasarile de la populatie au crescut an de an. Suntem insa afectati de criza. Numarul de salariati a scazut in municipiul Bacau, iar bugetul local nu se compune doar din incasarile din impozite, ci si din alte tipuri de venituri”, a explicat Nestian.

Salarii de peste 500.000 de euro pe luna

Numarul angajatilor din Primaria Bacau atinge cifra de 1500. Dintre acestia, doar putin peste 1000 lucreaza in serviciile publice de specialitate (salubrizare, spatii verzi etc.), restul alcatuind aparatul propriu al primarului. In 2010, bugetul a fost estimat la 132 de milioane de lei, din care 27 de milioane de lei (aproape 7 milioane de euro) vor fi cheltuite cu salariile subordonatilor primarului. In 2008, cand numarul angajatilor din Primaria Bacau era mai redus (aproximativ 1100 de persoane), cheltuielile cu salariile s-au cifrat la peste 26 de milioane de lei. Dupa obiceiul ultimilor ani, aceasta suma va fi rectificata. Cele 7 milioane de euro inseamna cheltuieli salariale lunare de peste 500.000 de euro.
In 2007, an de varf pentru bugetul local, cuantumul acestuia a atins suma de 1.200 miliarde lei vechi (peste 30 de milioane de euro). In fiecare luna, municipalitatea executa in jurul a 3 milioane de euro din bugetul propriu, a sasea parte din bani constituind cheltuieli cu salariile angajatilor.

Ape tulburi inainte de alegerile interne

Ape tulburi in PSD unde miza preluarii sefiei organizatiei municipale e pe punctul de a dezbina partidul. Joi, 20 mai, social-democratii bacauani au organizat un conclav politic in sala mare a Consiliului Judetean. Evenimentul s-a soldat cu „plantarea“ in organizatia municipala a pesedistului Virgil Mandru, eminenta cenusie din spatele afacerii cu vinuri Tohani. Mandru a fost consilier judetean in CJ Prahova, precum si vicepresedinte al PSD Prahova, activand in partid de mai bine de 12 ani. Aripa Benea din PSD Bacau il considera pe afacerist drept presedinte interimar al municipalei, in timp ce aripa Vlase afirma ca presedintele ales este senatorul Catalin Mardare. Colac peste pupaza, pe langa cei doi presedinti, conducerea municipalei este intregita de alti doi… sefi: Nicolae Zaharia, consilier local, respectiv Dan Stoica, fost manager al Spitalului de Urgenta. Alegerile pentru desemnarea conducerii judetene a PSD vor avea loc pe 10 iulie, urmand ca cele la municipiu sa se desfasoara in aceasta toamna.

De la sfarsitul saptamanii trecute, organizatia municipala a PSD are 4… sefi. Performanta a fost realizata in urma unui conclav social-democrat organizat joia trecuta, la care a participat intreaga conducere a filialei, prilej cu care afaceristul Virgil Mandru a fost “plantat” in conducerea municipalei. De numele lui Mandru se leaga afacerea cu vinuri Tohani. Acesta a fost consilier judetean in CJ Prahova, precum si vicepresedinte al PSD Prahova. Mandru este de 12 ani in PSD.
In timp ce aripa social-democrata coagulata in jurul lui Dragos Benea, seful CJ Bacau, il considera pe Mandru drept presedinte interimar al municipalei, aripa reunita in jurul deputatului Gabriel Vlase afirma ca presedintele ales e senatorul Catalin Mardare.

„Sunt presedinte delegat”

Virgil Mandru a declarat pentru cotidianul Desteptarea ca este titularul functiei de presedinte delegat al organizatiei municipale. Mandru a dezvaluit ca nu exista o data scadenta a delegatiei cu care a fost insarcinat. “Sunt presedinte delegat pentru municipiul Bacau. Conducerea este asigurata de mine. Nu exista un termen pana cand sunt delegat. Biroul Executiv a decis ca sunt presedinte delegat si nu e o data limita. Sunt presedinte pana cand municipala PSD va castiga Primaria Bacau. PSD nu poate sa aiba alt obiectiv decat castigarea Primariei”, a opinat Mandru.

„O exprimare nefericita”

De cealalta parte, deputatul Gabriel Vlase – presedintele executiv al PSD Bacau – a afirmat ca functia de presedinte delegat nu exista in statutul partidului. Vlase a precizat ca presedintele ales al municipalei este senatorul Mardare. “Mardare este presedintele pe functie si presedintele desemnat in urma unor alegeri. Niste colegi de-ai nostri au fost imputerniciti sa puna umarul la organizatia municipala. Eu nu am auzit de functia de presedinte delegat. Depinde de perceptia fiecaruia. Probabil ca e o exprimare nefericita. Mardare este presedinte pana la urmatoarele alegeri care vor avea loc undeva prin septembrie”, a declarat Vlase.

Au fisa postului

Dragos Benea, seful CJ Bacau, a precizat ca in 48 de organizatii din judet s-a venit cu modificari dupa rezultatele scoase la alegeri. Benea a mai spus ca in spiritul hotararii adoptate joia trecuta, “Mandru si ceilalti 48 de oameni instalati sunt numarul 1 pana la organizarea de noi alegeri”.
“S-au instalat oameni noi care vor gestiona conducerea organizatiilor pana la organizarea de noi alegeri. Fisa postului este foarte clar delimitata. Nu sunt niste vatafi. Ei sunt insa numarul 1. Asa interpretez eu hotararea luata. Probabil ca domnul Vlase nu a inteles spiritul acestei hotarari luate joi”, a opinat Benea.

„Mardare, presedinte”

Consilierul local Nicu Zaharia, secretar al municipalei PSD, a declarat pentru cotidianul Desteptarea ca presedintele municipalei PSD este senatorul Mardare. Zaharia a apreciat ca oamenii trimisi de conducerea judeteana au rolul de a intari organizatia in perspectiva alegerilor locale din 2012. “Nu e vorba de o structura de conducere cu 4 sefi. Presedintele organizatiei este senatorul Mardare, ales in 2007. Organizatia s-a completat cu cativa oameni care sa puna umarul si sa aduca municipala la alti parametri. Comitetul executiv al municipalei a primit o infuzie de resursa umana. Sunt oameni care au venit cu recomandare de la organizatia judeteana. Vrem sa pregatim localele din 2012”, a spus Zaharia.

Cine-i Mandru?

Virgil Mandru a fost consilier judetean din partea PSD in CJ Prahova, precum si vicepresedinte al filialei prahovene a partidului. Mandru este de 12 ani in PSD si, potrivit afirmatiilor presedintelui CJ Bacau – Dragos Benea, ar putea reprezenta una dintre variantele PSD pentru Primaria Municipiului Bacau. Virgil Mandru apare actionar in mai multe societati care activeaza in industria vinificatiei. Astfel, proaspatul “presedinte delegat” detine, prin intermediul societatii Edelweiss SA Bacau, pachetul majoritar din societatea Tohani SA Prahova, producatoare de vinuri. De asemenea, Mandru mai detine societatea Toh Invest SRL, pe care nu a desfasurat nicio operatiune economica. In plus, acelasi pesedist mai detine 67 la suta din societatea Domeniile Viticole Tohani SRL. Potrivit declaratiei de avere postata pe situl CJ Prahova, Mandru detine doua case de locuit, una in Prahova, alta in Bacau. Pesedistul a inregistrat venituri de 355.000 lei (3,5 miliarde lei vechi) prin activitatea prestata ca administrator al societatilor in care apare ca actionar.

Copiii de la Biserica Catolica „Sfintii Petru si Paul” s-au reunit pentru a petrece o zi cu dans si jocuri, bucurandu-se astfel de un eveniment deosebit din viata lor spirituala care a avut loc in ziua de Rusalii, si anume primirea sacramentului Sfantului Mir, din mainile episcopului Petru Gherghel. 157 de copii au trecut prin emotiile acestui moment. Profitand de ziua libera de la scoala, ei s-au strans ieri pe Insula de Agrement unde s-au jucat si au ciocnit un pahar cu suc. „Aceasta manifestare si-a propus sa le ofere copiilor o formare integrala, pe langa cea spirituala, cu jocuri si muzica in mijlocul naturii”, a explicat pr. Petru Tamas. Copiii s-au bucurat de vremea insorita si pe langa jocurile preferate, ei s-au cunoscut mai bine si si-au facut noi prieteni. „Ne distram, ne jucam impreuna si reusim astfel sa ne cunoastem mai bine”, ne-a spus Teodora Veres. „Am mai participat la activitati de acest gen. Este frumos sa mergi si cu altii in afara de colegii tai”, ne-a spus si Benedeta Ioanci. Nu doar copiii au optat pentru o iesire in aer liber, ci si zeci de bacauani care la ora pranzului au invadat Insula de Agrement pentru un gratar si pentru a prinde putin soare.

Maria Iftimoiu are 74 de ani si este din comuna Bucium, judetul Bacau. Am intalnit-o intr-o dimineata in piata din Onesti. In fiecare zi, in jurul orei 8, isi ia in primire jumatatea ei de taraba si isi asaza cu grja marfa, productie proprie. De mai bine de 50 de ani face naveta in fiecare zi din comuna Bucium pana in Onesti, pentru a vinde oua si lapte.

Bunica Maria, cum ii spun cunoscutii, traieste cu o pensie de 350 lei pe luna. Nu s-a gandit niciodata sa renunte la a mai veni in piata. “Vin aici de 50 de ani, de cand s-a deschis piata asta. Acasa ce sa fac? Sunt singura. Asa mai reusesc sa cumpar una sau doua paini”, a spus femeia. Daca faci un scurt calcul, iti dai seama ca munca depusa, naveta si orele petrecute in spatele tarabei nu-i aduc mare castig bunicii Maria. O taraba in piata din Onesti ii costa pe tarani 10 lei pe zi. Maria Iftimoiu nu-si permite sa inchirieze o taraba intreaga, asa ca plateste 5 lei pentru o jumatate de masa. In fiecare zi face naveta cu autobuzul si plateste 6 lei dus-intors. Dintr-un foc s-au cheltuit 11 lei. Probabil va intrebati cat castiga „bunica”? “Daca am vanzare, strang 20 de lei. Rar de tot mai reusesc sa vand de 30 de lei. In ultimul timp nu se mai cumpara nimic, ca lumea nu are bani; e criza”, se plange Maria. Singurii care mai vin in piata la cumparaturi sunt pensionarii, dar si ei sunt atenti la bani: vin, se uita, intreaba si pleaca. Bunica Maria se multumeste cu cat castiga. Stie ca nu este mult, dar asta face de-o viata. Multi ani a muncit pentru a-si tine cele doua fete in scoala. Acum fiecare este la casa ei. Una dintre ele a lucrat la rafinarie, dar postul a fost desfiintat si acum se chinuie sa gaseasca un loc de munca. Cea de-a doua fata este chimist, insa viata i-a jucat feste. In urma cu ceva timp a fost operata de cancer, dar nu a renuntat la munca. Maria este mandra de familia ei. Cei doi nepoti pe care-i are sunt la facultate, iar nepoata “invata bine si are bursa”. Bunica este ingrijorata acum. Se gandeste ca anul acesta ar putea fi ultimul in care mai vine la piata din Onesti. “Peste vreo sase luni vor sa ne oblige sa ne luam casa din aceea de marcat. Cu banii pe care-i castig nu am cum sa iau casa din aia. Poate se razgandesc politicienii astia”, a spus Maria. Daca totusi se va intampla acest lucru, bunica va fi nevoita sa renunte la “afacerea” ei.

Trei la 1 leu

Taranii care vand in piata din Onesti s-au gandit la o modalitate de a face vanzare. Daca este criza, reducerile sunt o strategie de a atrage clientii. Asa ca daca mergeti in piata puteti cumpara trei legaturi mari de verdeata cu un leu. Foarte putin, daca ne gandim ca in Piata Centrala din Bacau, o legatura de verdeata costa 1-1,5 lei. Si laptele proaspat de vaca este mai ieftin in Onesti. O sticla de doi litri costa 4 lei, insa este loc si de tocmeala. In Bacau, pentru aceeasi cantitate, bacauanii dau cel putin 5 lei. In Piata Centrala din Bacau o salata verde poate costa si 2,5 lei. Si la acest capitol, onestenii stau mai bine, fiind doar 1 leu.

„Marea Asfaltare“, doar pe hartie

Primaria intarzie repararea drumurilor din municipiu. Dupa ce a anuntat ca a dat startul campaniei „Marea Asfaltare“, pentru care a anuntat un buget de 10 milioane de lei (aproximativ 2,5 milioane de euro), conducerea municipalitatii da… prin gropi. Marturie sta traficul infernal desfasurat pe strada Chimiei, artera rutiera ce se afla de mai multi ani pe lista municipalitatii vizand executarea de lucrari de modernizare. In repetate randuri, bacauanii au adresat interpelari edililor cu privire la situatia creata, fara ca Primaria sa actioneze pentru remedierea acesteia.

Varianta infernala

Strazile pline de gropi din orasul Bacau nu mai sunt de mult o prioritate pentru administratia locala. Soferii sunt cu nervii la pamant si indiferent de traseul pe care-l aleg, dau de aceeasi problema: ulite in loc de drumuri. Pe strada Chimiei, traficul este infernal, nu din cauza aglomeratiei, ci din cauza craterelor cascate in asfalt. Mii de masini trec in fiecare zi. Gropile si denivelarile sunt la ele acasa. Noua varianta de ocolire nu este nici pe departe o optiune buna. Sensurile de mers nu se mai respecta de mult si asta pentru ca soferii sunt nevoiti sa circule pe contrasens sau chiar pe trotuar pentru a evita craterele din asfaltul pus in urma cu multi… multi ani. La finalul iernii, Primaria a decis sa reabiliteze drumurile. Se pare ca strada Chimiei nu a fost inclusa in plan sau poate nu mai face parte in opinia administratie de municipiul Bacau. Podul spre Letea este impracticabil. Soferii nu au ce face, asa ca se inarmeaza cu multa rabdare si dau cu masinile-n gropi. Nici locuitorii din zona nu sunt multumiti de situatie.

Praful de pe toba pentru reparatii

In urma cu doua luni, la jumatatea lui martie, reprezentantii municipalitatii sustineau ca au pregatit un buget de aproximativ 10 milioane de lei (aproximativ 2,5 milioane de euro) pentru a remedia dezastrul lasat in urma, de iarna, la infrastructura rutiera. Marea Asfaltare anuntata de edili a dat in… gropi, strazi importante din municipiu fiind lasate de izbeliste. In plus, Primaria anunta, la data respectiva, ca un numar de 30 de drumuri din oras vor face obiectul lucrarilor de asflatare. Printre acestea si strada Chimiei.

Raspunsuri in doi peri

Locuitorii de pe strada Chimiei s-au plans in repetate randuri municipalitatii. Prin intermediul sitului domnuleprimar.ro, unii dintre acestia l-au interpelat direct pe edilul sef Stavarache, cerandu-i socoteala pentru lipsa de implicare a Primariei in modernizarea strazii.
Pe 10 aprilie 2010, Bogdan Diaconu a sesizat ca traficul greu din zona a deteriorat zidaria blocurilor. “Au inceput sa apara fisuri in apartamente datorita faptului ca strada (Chimiei) este intens circulata de masini de mare tonaj”, se mentioneaza in sesizarea nr. 40.286.
Raspunsul primarului a luat forma unei acuze indreptate impotriva Guvernului care nu a construit soseaua de centura a municipiului Bacau. Asta, in conditiile in care PNL a condus executivul in intervalul 2004-2008, iar Ludovic Orban, ministru al Transporturilor incepand cu 2007, sau C.P. Tariceanu, in calitate de premier, au “inaugurat” in doua randuri lucrarile la varianta ocolitoare a Bacaului.

Si iluminatul lasa de dorit

Pe strada Chimiei nu doar gropile reprezinta o problema pentru locuitorii din zona sau pentru cei care sunt in trecere. Iluminatul public este aproape inexistent, doar doi-trei stalpi avand lampile in buna stare. Daca tinem cont de faptul ca strada respectiva reprezinta si o poarta de intrare in municipiu, ne putem imagina cu ce impresie raman cei care ajung in Bacau pe acea artera.

Covor subtire si asfaltare la… rece

Faimosul “covor subtire” cu care Primaria a asfaltat majoritatea strazilor din municipiu a fost surprins la lucru de jurnalistii Desteptarii la mijlocul lunii februarie. Mai multi lucratori din subordinea municipalitatii asfaltau la… lopata strada Chimiei, artera ce preia traficul greu din Bacau, in lipsa unei sosele de centura adecvate. In 2009, edilii au inceput modernizarea a 14 strazi. Potrivit afirmatiilor lui Tomescu, numai anul trecut Primaria a cheltuit peste 200 de miliarde lei vechi pentru modernizarea “in proportie de 90 la suta a 14 strazi din cartierele periferice”.