Astazi, de la ora 17.30, Centrul de Cultura "George Apostu" Bacau ne invita sa fim partasi intru talmacirea unui destin artistic. Acest proiect, dupa cum afirma directorul acestui centru, Geo Popa, este nascut din dorinta de a omagia pe unul dintre reprezentantii de cinste ai urbei noastre in destinul national al scenei dramatice romanesti, este vorba de actorul Stelian Preda, ajuns la venerabila varsta de 75 de ani. Cu peste 50 de ani pe scena a trei teatre, "Mihai Eminescu" din Botosani, acolo unde de altfel actorul a debutat, Teatrul Municipal "Bacovia" si Teatrul pentru Copii si Tineret" din Bacau, actor de film si televiziune, initiatorul a numeroase proiecte culturale in Bacau si in tara, director la cele trei teatre, om al cetatii, Stelian Preda a interpretat in cariera sa peste 200 de roluri. Si-a dedicat intreaga viata teatrului, poeziei, fiind in acelasi timp si un fauritor si slefuitor de talente, de echipe, de trupe care au dus numele Bacaului, a teatrului nostru pe marile scene din Romania si din multe tari ale Europei. De aceea, cred ca centrul Cultural "George Apostu" isi onoreaza numele prin aceasta manifestare, la care sunt invitati toti cei care l-au apreciat, l-au aplaudat si au patruns impreuna in lumea vazuta de pe scena.
Vietile unui vis – Teatrul
Sa unim „Tarmuri” si „Paralele”
Sub patronajul Bibliotecii Judetene “Costache Sturdza” Bacau, joi, 10 iunie, a avut loc o intamplare literara inedita. O lume violeta si… Magul ratacitor au fost genericul lansarii volumului de poezii “Tarmuri paralele”, semnat de doi cunoscuti poeti bacauani, oameni de litere, amandoi magi ai cartilor, unul bibliotecar, Atena-Mariana Zara si altul saditor de “muguri” ai poeziei la Comanesti. Ineditul acestei intreprinderi reusite vine de la faptul ca autorii au scris unul independent de celalalt, mijlocitorul fiind internetul, intrebarile si raspunsurile, unele in ton ironic, altele venite din esenta cotidianului perpetuu se constitue in final intr-un volum inchegat oferit cu dragoste si talent cititorilor, dar si criticii infometate, de Atena Mariana Zara si Leonid Iacob.
La momentul festiv au venit prieteni ai autorilor, studenti, public amator de poezie, dar si editorul cartii Cornel Galben, profesorul Ioan Danila, poetul Nicolae Mihai, ziaristul Stefan Olteanu, care au fost primii critici ai volumului.
“Volumul de fata imbraca in unele randuri aspecte ironice si polemice, facand aceste “rasfrangeri de oglinda” si mai atractive. De-a lungul celor 200 de pagini el devine, de altfel un joc perpetuu, in care verva autorilor iese in prim plan la fiecare poezie, conturandu-le devenirea” – Cornel Galben, editorul cartii.
“«Tarmuri paralele» este o carte bine scrisa, ideea autorilor fiind una inedita, poeziile curgand de la sine, in functie de starile, evenimentele si trairile fiecaruia, internetul oferindu-le posibilitatea de a dialoga prin intrebari si raspunsuri, care s-au adunat in cartea ce o lansam astazi” – prof. Ioan Danila.
O alta reusita a volumului “Tarmuri paralele”, al treilea semnat de Mariana Zara, dupa Anotimpuri si Saruta-mi lacrima, Leonid Iacob fiind la al doilea volum, primul cu titlu sugestiv “Bantuit de furtuni”, sunt grafica si ilustratiile semnate de Georgiana Afemei, profesionist inserate in paginile cartii. “Leonid Iacob, un excelent profesor si daltuitor de talente prin Cenaclul «Muguri» din Comanesti, Atena Mariana Zara, poeta consacrata, ambii manuitori ai Limbii romane, au gasit impreuna modalitatea de a comunica prin poezie, chiar daca ea s-a facut prin internet, reusind astfel sa arate ca acest mijloc de interactiune poate fi «imblanzit» cu metafore” – Nicolae Mihai. In finalul manifestarii, cei doi autori au citit din poeziile lor si au oferite autografe.
Managerul de la Pediatrie, salariu de trei ori mai mic decat un sef de sectie
La institutiile Ministerului Muncii, cel mai mare venit salarial este de 4.000 lei, in care intra si stimulentele. Din iunie, acestea vor fi acordate doar institutiilor de control, care aduc venituri la bugetul de stat. In Spitalul de Pediatrie un medic sef de sectie a castigat in aprilie 6.105 lei, dar cu tot cu garzi si sporurile pentru conditii de munca riscante. Managerul spitalului a luat de aproape trei ori mai putin decat seful de sectie.
Recent, institutiile Ministerului Muncii si o parte din spitale au afisat pe site-ul lor veniturile salariale nete ale angajatilor, obtinute in luna aprilie. Situatia arata ca nivelul veniturilor salariale nete nu este spectaculos. Marea majoritate a angajatilor nu pot fi invidiati pentru salariul pe care il iau in mana. La institutiile Muncii, suma cea mai mare, dar pe deplin justificata, raportat la responsabilitatile aferente functiei, a fost ridicata de directorul Casei Judetene de Pensii si ea a fost de 4.099 lei. Unul dintre directorii adjuncti a obtinut 3.726 lei, un sef de serviciu – 2.863 lei, un inspector principal – 1.323 lei, un referent special – 1.360 lei, un consilier juridic – 1.013 lei, iar un referent treapta a II-a – 908 lei. Din aceasta suma, insa, o parte destul de mare o reprezinta stimulentul. La Inspectoratul Teritorial de Munca (ITM) tot in aprilie, directorul coordonator a castigat 3.326 lei, directorii adjuncti – cate 2.867 lei, sefii de serviciu – intre 2.694 lei si 3.043 lei, inspectorii de munca – intre 1.147 lei si 2.759 lei, un referent – 1.328 lei, un consilier – 1.118 lei, iar un expert – 1.085 lei. Si din aceasta suma o parte este constituita din stimulente. La Agentia Judeteana de Prestatii Sociale (AJPS) Bacau veniturile sunt mai mici, desi s-au acordat si aici stimulente. Directorul coordonator a luat 2.856 lei, un consilier superior, gradatia 5 – 2.341 lei, inspector superior, gradatia 5 – 2.059 lei iar un referent special – 839 lei. "Stimulentele au reprezentat aproximativ 40 la suta, dar in urmatoarea luna au fost diminuate la 27 la suta, ne-a spus Gheorghe Alexe, directorul coordonator al AJPS Bacau. Cel putin in ce ne priveste, avem informatii ca nu vom mai beneficia deloc de stimulente. Acestea vor mai fi acordate numai institutiilor care exercita activitati de control si aduc bani la bugetul de stat." In ce-i priveste pe salariatii Agentiei Judetene pentru Ocuparea Fortei de Munca, ei nu au beneficiat nici in aprilie de stimulente, astfel ca au primit numai salariul de baza. Directorul adjunct a avut un salariu net de 1.987 lei, un sef de serviciu – 2.187 lei, sef de birou (actualul director interimar) – 2.104 lei, un consilier – 1.704 lei, expert – maximum 842 lei iar un referent – cel mult 960 lei.
La spitale, ceva mai bine
Comparativ cu angajatii institutiilor Ministerului Muncii, salariatii din spitale castiga mai bine, dar pentru aceasta si muncesc, si risca mai mult. Ei fac garzi si exercita o meserie riscanta pentru sanatatea lor. Si nu este de neglijat nici faptul ca un medic isi toceste coatele pe bancile scolii mult mai multi ani si ca activitatea lui este vitala pentru populatie. La Spitalul de Pediatrie veniturile nete ale unui sef de sectie s-au situat in aprilie intre 4.846 lei si 6.105 lei. Acest din urma venit l-a obtinut seful sectiei Boli Infectioase, sectie care este cu un risc ridicat de contagiozitate pentru personalul medico-sanitar. La randul lor medicii primari au castigat intre 2.310 lei si 4.536 lei. Asistentii medicali principali sefi au luat in aprilie intre 1.581 lei si 2.090 lei. Dar sunt asistenti medicali principali care au luat in aprilie si mai multi bani decat seful lor direct. Ei au obtinut intre 1.498 lei si 2.593 lei. Surorile medicale au luat in mana intre 1.410 lei si 1.977 lei, infirmierele, de la 837 lei la 1.323 lei, iar ingrijitoarele, intre 770 lei si 986 lei, aproape cat un asistent medical debutant, care a primit 995 lei. Raportat la castigurile salariale ale personalului medico-sanitar, veniturile salariatilor din sectorul administrativ sunt mult mai modeste. Insusi managerul spitalului a luat de aproape trei ori mai putin decat seful sectiei Boli Infectioase, adica 2.392 lei. Directorul financiar-contabil a ridicat 2.386 lei in aprilie, iar sefii de birou, intre 1.840 lei si 2.183 lei. Un inspector special I a castigat 1.874 lei, un contabil II numai 740 lei, un consilier juridic II – 1.080 lei iar casierul – 887 lei. Reducerea cu 25 la suta a tuturor acestor venituri salariale va insemna o pierdere cuprinsa intre 185 lei si 1.500 lei pentru angajatii din spital.
„Vrem sa traim bine!”
Sindicalistii cer alt Boc
O suta de sindicalisti bacauani au agitat steaguri si pancarte in fata sediului PD-L, nemultumiti de solutiile adoptate de Guvern pentru depasirea crizei. Cele cinci confederatii – BNS, Cartel Alfa, CSDR, Meridian si CNSRL Fratia – au adus cate 20 de oameni. Mesajul adresat parlamentarilor PD-L a fost acelasi: „Nu VOTATI impotriva noastra!“
Joi, la ora 10, pe o caldura deja insuportabila, circa o suta de sindicalisti bacauani au pichetat sediul PD-L pentru a le cere deputatilor si senatorilor sa voteze motiunea de cenzura. Evident, parlamentarii se aflau la Bucuresti, cu treburi, asa incat nu i-a intampinat nimeni. Dascali, muncitori, functionari, asistenti sociali, cadre sanitare, toti au avut aceleasi mesaje: “Spunem NU saraciei!”, “Spunem NU diminuarii salariilor!”, “Vrem o viata decenta”. La inceputul actiunii, numarul protestatarilor era egal cu cel al jandarmilor sositi sa asigure ordinea. Primii au venit membrii BNS si Cartel Alfa, apoi cei din FSLI si CNSRL. Sindicalisti au adus steaguri, afise cu portretele parlamentarilor democrat-liberali si “niste scrisori in care incercam sa le aducem aminte ca i-am votat pentru a ne reprezenta si pentru a ne apara drepturile”, a declarat Martin Fartade, liderul Cartel Alfa Bacau.
Nu vor sa vina PSD sau PNL…
Culmea e ca sindicatele societatilor private, cum este Aerostar, au fost mai “harnici” si mai revoltati unii bugetari. “Sunt foarte suparat, afirma Petru Ionica, AVIAS. Chiar daca noua nu ne-au taiat salariile, ne-au fost afectati parintii, copiii… Guvernul putea gasi alte variante.” In timp ce veterinarii stateau la umbra, rezemati de gard, pe cealalta parte a strazi, “privatii” analizau, revoltati, evolutia dialogului cu Puterea: “S-au invatat si cu protestele. Venim, pichetam, plecam, iar ei fac ce stiu.“ Protestatrii inteleg ca e criza si nu sunt impotriva masurilor de austeritate. “Vrem doar ca aceste masuri sa fie mai eficiente si mai putin dureroase din punct de vedere social: sa taie din pensii dar mai putin, nu 15 la suta, sa taie din salarii, dar mai putin si nu de la toata lumea acelasi procent”, a declarat Gh. Huluta, CNSRL Fratia. Cu alte cuvinte, masurile sa fie mai blande si sa fie conjugate si cu solutii de stimulare a economiei. Si pentru ca Emil Boc s-a dovedit de nezdruncinat in deciziile sale, sindicalistii vor alt premier. “Daca Guvernul Boc va cadea nu inseamna neaparat ca la putere va veni PSD sau PNL! E foarte posibil ca PD-L sa desemneze alt premier, care sa alcatuiasca un alt guvern”, sustine Huluta. Apelul adresat senatorilor si deputatilor este unul “de suflet”, sustin sindicalistii. Ei ii roaga sa aleaga, marti, in ziua votarii motiunii, pentru cetateni, nu impotriva lor si sa nu-i condamne la saracie, la infometare, la moarte. Pichetarea sediului PD-L Bacau a durat o ora, dar se va repeta astazi, la ora 10.
Birocratie si secretomanie la SPAS
Institutiile publice trebuie sa fie transparente. Totul trebuie sa se faca la vedere. Licitatii, angajarii, proiecte, salariati, functii ocupate, declaratii de avere. Da, dar exceptia intareste intotdeauna regula. Este si cazul Serviciului Public de Asistenta Sociala Bacau. La fel ca in multe alte institutii si servicii ale statului, numarul angajatilor din aparatul propriu, adica cei care stau efectiv in birou desi in domeniul respectiv este necesara foarte multa munca de teren, a crescut semnificativ. In numai 2 ani, numarul acestora a ajuns de la 93 la 139. Vorbim de anii 2007 si 2009.
Sunt institutii care, cel putin la nivel teoretic, trebuie sa fie in slujba noastra, a cetatenilor, a platitorilor de taxe si impozite. Practica ne demonstreaza cu totul altceva. Este si cazul Serviciului Public de Asistenta Sociala Bacau (SPAS). Lipsa totala de transparenta a acestei institutii te face sa abandonezi aproape orice demers. Ni s-a intamplat si noua. Directorul nu raspunde la telefon, fiind intr-o continua sedinta. La sediu, nu gasesti decat cativa angajati. Agentul de paza nu-ti poate da prea multe informatii. “Doamna directoare este plecata la o sedinta si nu puteti discuta cu nimeni altcineva. Nici sefa de birou nu este. Probabil ca a plecat si ea tot la vreo sedinta”, ne-a declarat, de altfel amabil, gardianul care avea grija de usa de la intrare si de o sala cu birouri unde angajatii luau la rost cativa bacauani prea putin documentati in problemele cu care s-au prezentat la ghiseu. Nici in ceea ce priveste site-ul SPAS Bacau nu am avut mai mult noroc. Reticenta razbate chiar din pagina de internet. Cat despre organigrama, informatiile sunt vechi si lapidare. “La data de 12.10.2007, personalul activ al SPAS este reprezentat de 93 de salariati din aparatul propriu, 21 de asistenti maternali si 470 de asistenti personali.”
Anexe la hotarari care nu exista
Pentru anul 2009 situatia este oarecum imbunatatita. In anexa nr.1, la hotarare (n.r. – fara numar si data; este mentional doar anul in care ea a fost data, adica 2009. Am putea crede chiar ca hotararea cu pricina nici nu exista), numarul celor care lucreaza la birouri a crescut vertiginos: de la 93 la 139. Tot in organigrama este mentionat si faptul ca un numar de 16 persoane fac parte din conducere, 110 reprezinta personalul de executie, 13 sunt angajati ca personal de deservire. In acelasi timp, numarul asistentilor maternali a crescut de la 21 la 46, iar cel al asistentilor personali de la 470 la 554. Nimic, nicio alta mentiune. Organigrama iti sa impresia ca a fost postata pe site doar ca sa ocupe un spatiu liber. Nici un nume a vreunui “personaj” angajat la SPAS, nicio functie. Nimic. Doar cateva casete asezate una sub cealalta in care este mentionat numele fiecarui birou sau centru care apartine Serviciului precum si numarul posturilor ocupate. Deci, doar o insiruire de numere. Si asta in conditiile in care transparenta institutiilor deconcentrate ale statului este la mare pret.
Mic tratat de zoologie
Dupa cum stiti, Agentia de Monitorizare a Presei i-a acordat lui Traian Basescu premiul „Mai, animalule!”. Potrivit motivatiei, premiul „se acorda si i se lipeste pe frunte presedintelui Traian Basescu pentru bunele maniere cu care trateaza jurnalistii. Trebuie remarcat ca, sub mandatele domniei sale, jurnalistul a urcat constant în statut, de la caine de paza, la tiganca împutita, tonomat si, în cele din urma, gaozar. Adica de la un animal, pe vremea lui Iliescu, la om”. Credem ca premiul a fost acordat pe merit. Între timp, niste pensionari si bugetari amarati, cu veniturile minusariate (micsorate) serios de Base ni-l prezinta pe premiant mereu în compania unor animale. Un pensionar chiar l-a confundat cu unul dintre acestea…
Se zice ca pensionarul a ajuns la hanul „Traian si Balaurul”. Bate la usa. Usa se întredeschide si un barbat cu figura de corsar ratat îl întreaba rastit:
– Ce vrei?
– Sunt pensionar recent minusariat. Am ramas pe drumuri. As dori sa înnoptez la han si… daca ati avea si o farfurie cu mancare second hand…
– Nu avem!… si îi tranteste usa în nas.
Bate din nou la usa. Usa se întredeschide iar si acelasi corsar plesuv îl întreaba:
– Ce mai vrei?
– N-as putea sa vorbesc si cu Traian?, îl întreaba inocentul pensionar…
Stresat, Traian Basescu se hotaraste sa se deconecteze, pret de o zi, într-o gradina zoologica speciala, din strainatate, unde si animalele vorbeau la telefon. La sfarsitul zilei vin facturile pentru fiecare: Cindy, maimuta, convorbiri de 30 minute pe relatia USA, cost factura 100 $. Zomby, elefantelul, convorbiri de 45 minute catre UK, cost factura 180 $. Basescu Traian: convorbiri de 300 minute cu Palatul Cotroceni, cost factura 1 $! Revoltati, primii doi clienti cer socoteala administratorului de retea… Raspunsul: „Apelul gradina zoo-gradina zoo se taxeaza local”. Alta confuzie…
si confratii lui Traian întru politica îl mentin mereu în zona zoo. Dan Voiculescu, de pilda, zice: „Traian Basescu este un animal politic, simte unde este prada si stie foarte bine cand sa atace si cand sa clarifice lucrurile cu prada sau cu tabara care-i convine” Adrian Nastase jubileaza: „Basescu este un animal ranit”. Alt inocent, Vadim, a botezat niste maidanezi oferiti spre înfiere cu nume de poveste: Basescu, Eba, Udrea. Potrivit zodiacului chinezesc, Traian Basescu, nascut în 1951, este iepure (sau pisica). Un insolit studiu sociologic – O pseudozoologie a spiritului romanesc – îl prezinta pe Basescu în postura de animal perfid si periculos, un leu în blana de vulpe. Romanii care cred în astrologie si reîncarnare spun ca acesta se va reîncarna într-un animal salbatic feroce. În fata Prefecturii din Iasi, pensionarii au încercat sa-l umanizeze pe dl Traian Basescu, în comparatie cu dl Ion Iliescu, strigand si afisand pe bannere: „Iliescu animal, Basescu criminal!” Problema este însa delicata: un criminal este superior unui animal?
„Actorii sunt responsabili de destine”
Interviu cu Stelian Preda, actor al Teatrului Municipal „Bacovia“
– Domnule Preda, astazi impliniti 75 de ani, anul trecut ati marcat 50 de ani de teatru. Ce stiu si ce nu stiu bacauanii despre actorul Stelian Preda?
– Imi pare rau ca nu va pot raspunde la aceasta intrebare cu zambetul pe buze, cu satisfactia unor impliniri, fara a reda starea mea sufleteasca de acum. Ce stiu si ce nu stiu bacauanii de spre mine? Am sa incep prin a va va spune ca este pacat ca cei mai buni actori ai teatrului nostru nu mai au voie sa urce pe scena. Este, cred, singurul teatru din tara unde actorii buni sunt dati afara. Este adevarat ca unii sunt “chemati” si altii “nechemati”, insa este pacat de la Dumnezeu ca la maturitatea artistica, a creatiei actoricesti, actori ca Geo Popa si Florin Zancescu sa nu mai urce pe scena. E pacat ca Ioana Ene, Constanta Zmeu, Ligia Dumitrescu sau eu, Stelian Preda, sa fie in aceeasi situatie. Ce sa mai vorbim de Florin Craciunescu, care de cinci ani nici nu a mai trecut prin fata Teatrului Municipal Bacovia. Intreb si eu: de ce? Actorii nu pot si nu trebuie pensionati, deoarece singuratatea ucide. Ei si in cer, la Dumnezeu, sunt asteptati sa joace. Sigur ca sunt si lucruri frumoase in cariera mea, dincolo de aceste mari nedreptati care se petrec in teatru, in viata actorilor.
– Poate ar fi interesant sa stim cum a debutat actorul Stelian Preda.
– Acum doi ani am fost la sarbatorire la Bucuresti si am spus PREZENT de trei ori. Am inceput, in 1953, Institutul de Arta Cinematografica si am absolvit IATC „Ion Luca Caragiale“ in 1959, cu o intrerupere de doi ani, fiind militar in termen. Am fost coleg in cele trei promotii cu Florin Piersic, Leopoldina Balanuta, Margareta Pogonat, Ion Dichiseanu, Adela Marculescu etc., generatii de aur ale teatrului si filmului romanesc. Am avut ca profesori pe titanii Al. Finti, Ion Sahighian, Marieta Sadova, dascali care mi-au indrumat pasii si in teatrele unde am lucrat, pentru care le sunt recunoscator toata viata. Am debutat la teatrul din Botosani, in 1959. Acolo am infiintat teatrul profesionist “Mihai Eminescu”, eram doua clase, cea a lui Ion Sahighian si clasa maetrului Finti, 16 actori, care ne-am dus la cererea noastra la Botosani. Gorjeam fiind, m-am dus acolo unde se pune harta in cui, pentru a face teatru. Era entuziasm, era tinerete, erau vise. A mers cu noi SAHUL (Ion Sahighian – n.s.) si mi-a incredintat cel mai drag rol al carierei mele – Eminescu, in piesa lui Mircea Stefanescu, cel mai longeviv spectacol din cariera mea, cu peste 1000 de reprezentatii. Acelasi rol
l-am jucat si in „Porni Lucrafarul“, de G. Chirila, alaturi de Stefan Ciubotarasu, in rolul lui Creanga. La Botosani am jucat cu mari actori, profesionisti, care au adus teatrul „Eminescu“ pe prima scena a tarii, pentru care le multumesc.
– A fost la Botosani o perioada frumoasa, fertila pentru tanarul actor. Cand si cum ati venit in Bacau?
– Am jucat 17 la Botosani, actor apoi director de teatru. Am venit in Bacau ca actor, apoi director, am lucrat aici in doua randuri peste 30 de ani, plus doi ani actor si director al Teatrului pentru Copii si Tineret Bacau. In acea perioada, impreuna cu excelentii secretari literari Octavian Voicu si Carol Isac s-au facut demersuri la Bucuresti pentru ca teatrul sa poarte numele poetului George Bacovia, insa nu s-a putut realiza atunci, eu am reluat demersurile si Teatrul a purtat numele poetului George Bacovia, iar acum Teatrul Municipal „Bacovia“, fara prenumele poetului. In Bacau am mai botezat un teatru. Teatrul de Papusi, de Animatie, care urma sa se cheme “Vasile Alecsandri”, insa cu durere o spun, acele acte au disparut, este vorba de originale, nu stie nimeni unde sunt, insa eu detin copiile acelui act.
– Mi-ati spus de cel mai indragit rol al dumneavoastra in piesa lui Mircea Stefanescu – Eminescu -, ce alt rol v-a mai marcat cariera?
– Aici, in Bacau, am realizat o ambitie, un proiect al profesorului meu Ion Sahaghian, care a tinut sa se faca trilogia lui Delavrancea Apus de soare, Viforul si Luceafarul, in spectacole separate, apoi un spectacol cu cele trei piese, pe Cetatea de scaun a Moldovei de la Suceava. A realizat el Apus de Soare, a murit intre timp, insa pe patul de moarte mi-a dat caietul de regie si m-a rugat daca pot sa-i realizez visul – Musatinii. Proiectul a fost continuat, la invitatia mea, de marea regizoare Sorana Coroama, cu Viforul si Luceafarul, insa Musatinii l-a facut la Televiziunea Romana, nu pe cetate, cum a vrut maestrul Sahaghian. In Bacau, eu am facut spectacol unic din cele trei piese, de data asta in regia Zoiei Anghel-Stanca, in care am jucat pe Stefan si pe Petru Rares, al doilea rol al meu care mi-a marcat cariera. Acel domn pribeag m-a invatat exercitiul meditatiei.
– Am vazut imagini, am auzit ca in decembrie 1989, pe 21, in balconul de la actuala Prefectura ati recitat niste versuri. Despre ce este vorba?
– In noaptea de 21-22 decembrie 1989, pe acel balcon am recitat Doina de Eminescu, a fost o mare satisfactie pentru mine, mai ales ca in acel an nu mi s-a dat voie sa recit aceeasi poezie la Biblioteca Judeteana. Am recitat poezia in fata a 3000-4000 de oameni, care, cu lumanari aprinse, in genunchi, au ascultat Doina, de care multi nici nu auzisera. A fost o rasplata pentru munca mea. Ca sa continuam, am fost primul viceprimar al Bacaului, pana in februarie 1990, cand m-am intors la teatru, sunt membru fondator al Asociatiei Revolutionarilor 22 Decembrie „Fratie si Dreptate“, membru fondator al UNITER. Am primit numeroase premii, distinctii pentru rolurile jucate. Am fost de patru ori director in trei teatre, in perioade foarte grele. Era cenzura, dar cea mai mare cenzura era autofinantarea. Astea au fost greutati. Astazi? Acum e usor sa conduci un teatru, ai subventii de la stat. Este mult, este putin pentru un om, pentru un actor?
– Cate roluri a jucat actorul Stelian Preda in intreaga cariera?
– Am jucat in peste 200 de roluri in 51 de ani de teatru, de personaje diferite, in teatru, TV si film, mii de spectacole, zeci de mii de ore de repetitii. Am jucat, in tinerete, roluri de june-prim, eroi, personaje de legenda, roluri de compozitie din dramaturgia universala, personaje romantice, comedii, dar si drame. Un actor nu poate fi remunerat, nu poate fi platit in mod administrativ, leafa conteaza pentru existenta, un actor, un artist creaza, cum poti plati creatia? Cum platesti trairile, zbuciumul, consumul nervos, orele si noptile nedormite inainte de o premiera, de un mare spectacol? Si am mai jucat doua roluri, cel de sot si cel de tata, am indrazneala sa spun ca le-am “jucat” bine. Oana, fiica mea este actrita la teatrul din Galati, o actrita apreciata, ginerele este tot actor, iar eu am devenit si bunic. Sotia, actrita si ea, mi-a fost alaturi mereu, in teatru si in viata.
– Ati trecut si dincolo de scena, de rampa, v-a atras si platoul de filmare…
– Da, insa nu m-am lacomit. Am pastrat masura, m-am intins cat sa ma tina plapuma, am regizat numai spectacole pentru copii si tineret. Am facut cel mai longeviv spectacol pentru copii si tineret, se cheama “Nota zero la purtare”, l-am facut si la Botosani, dar si in Bacau, daca tin eu bine minte
s-au jucat peste 300 de reprezentatii. La teatrul din Bacau nu s-a mai jucat, deoarece nu a mai vrut stapanirea, insa am acceptat sa se joace gratuit, de dragul publicului copil, Alba ca Zapada si cei 7 pitici, este un spectacol care se joaca de peste 10 ani pe scena din Bacau, un muzical, cu care ma mandresc. Da, am si cateva filme. Ruleaza si acum “Declaratie de dragoste”, in regia lui Corjos. Am primit si primesc si acum bani pentru acel film, insa cel mai bine platit am fost pentru serialul “Musatinii”, cu un gaj egal cu al actorilor din rolurile principale.
– Ultimul dumneavoastra spectacol?
– La ultimul meu spectacol, de acum doi ani, “La Bacau intr-o mahala”, actorii pensionari din acea piesa au fost facuti Societari de onoare ai teatrului, pentru care multumesc conducerii teatrului, Primariei. Atunci au jucat alaturi de noi si exilatii Florin Zancescu si Geo Popa. Dupa aceea, am mai jucat si eu din an in Paste. Unde sa ne ducem? Ne mai cheama la “George Apostu” Geo Popa sa recitam, sa facem mici recitaluri, pentru care ii multumim. Cum spuneam, actorul nu poate fi oprit sa mai joace, teatrul este viata lui. O sa vi se para bizar, insa aplauzele sunt cele care ne tin in viata, actorul a fost crescut cu aplauze, el se hraneste cu ele in fiecare seara.
– Ce se intampla pe 11 iunie?
– Imi place sa spun ca este o sarbatoare, implinesc 75 de ani si 51 de ani de teatru. Am fost ajutat de prietenul si colegul meu Geo Popa, un om deosebit, un actor de mare talent, cu roluri extraordinare pe scena bacauana, sa pot sa-mi serbez aceste evenimente din viata mea la Centrul “George Apostu”, cu spectacolul: Vietile unui vis – Teatrul. Am asteptat o invitatie de la Teatrul Municipal “Bacovia”, de doi ani am vorbit despre acest lucru, insa nici la aceasta data nu am primit vreun raspuns. Spun cu regret, deoarece mi-ar fi placut sa fiu pe scena unde am jucat atatea roluri, unde am fost director, unde am avut parteneri si colegi minunati, unde am plans si m-am bucurat ca orice actor dedicat meseriei lui.
SF-uri de miliarde ramase in aer
Administratie incremenita in proiect
In ultimii ani, Primaria Bacau a comandat sute de studii de fezabilitate (SF-uri), proiecte tehnice, studii topo-cadastrale pentru obiective de investitii fanteziste, a caror „rezolvare“ nu se intrevedea in viitorul apropiat. Pentru aceste studii, municipalitatea a platit din bugetul local miliarde de lei vechi. Realizarea studiilor de fezabilitate a fost folosita (in campaniile electorale) pentru argumentarea promisiunilor de investitii pentru municipiul Bacau. Bacauanilor li s-a promis realizarea unui „Centru de Agrement si Turism la padurea Tamasi”, „Reabilitarea Insulei de Agrement”, „Soseaua de Centura”, „modernizarea Podului Margineni si a Caii Moinesti”, un „Campus Scolar” si chiar un „City Center”. Pentru unitatile subordonate Primariei Bacau, Compania de Apa (fosta RAGC), CET etc., s-au aprobat alte studii si proiecte, vizand investitii care nu au mai vazut lumina zilei. In afara de acestea, s-au comandat zeci de studii de fezabilitate pentru infrastructura, atribuite unor firme prin licitatii controversate. Dupa ani de promisiuni, fara o fundamentare pe date reale, municipalitatea s-a ales cu teancuri de hartii, uitate prin sertare prafuite.
Fictiune pe bani publici
Edilii bacauani ne-au promis investitii de sute de milioane de euro.
In “Strategia de Investitii 2007-2013”, realizata in 2009 (sic!), administratia Stavarache scapa insa adevarul printre degete. Investitiile promise bacauanilor, in marea lor majoritate, sunt doar la stadiul de proiect si studii, fiind lipsite de finantare. In ciuda crizei economice, a retrictiilor bugetare, Primaria Bacau a realizat studii de fezabilitate (SF) si alte studii tehnice pentru 55 de capitole de investitii, de fapt simple produse ale imaginatiei, pentru care s-au cheltuit mai multe miliarde lei vechi. Culmea ironiei, municipalitatea bacauana isi propune reabilitarea termica a peste o mie de blocuri de locuinte, in 10 ani, iar in doi ani, cu sprijinul unui guvern favorabil – Tariceanu – a reabilitat doar 16 imobile si a elaborat alte 36 de documentatii tehnice.
Sume importante s-au cheltuit pentru realizarea documentatiior topocadastrale, a SF-urilor in cazul a 3 gradinite, a unui campus scolar si a unor anexe la liceele Alecsandri si Ghica, nefinantate pana in prezent. Imaginatia primarului a fost platita greu si in cazul altor promisiuni. Edilii au mai cheltuit fonduri publice pentru realizarea unor studii precum: centru pentru persoane fara adapost; Programul “Casa Verde” (documentatie SF); pentru un asa zis centru de vizitare si expozitie pe lacul de la Gheraiesti; reabilitarea Pasajului Letea, pentru proiectarea Caii Moinesti, blocuri ANL imaginare sau strazi.
De la „centrul de agrement Tamasi“…
Pentru servicii de proiectare “Centrul de Agrement si Turism din Padurea Tamasi“, Primaria Bacau a platit catre Euro Servicios Y Obras Forestales SA din Spania suma de 5,28 miliarde lei vechi. Reprezentantii municipalitatii sustin ca pentru finantarea acestei idei au trimis o aplicatie vizand atragerea de fonduri europene. “Modernizarea Insulei de Agrement”, (proiect pentru care nu a fost primita finantarea si care ne-ar costa cinci milioane de euro, din bugetul local) a avut parte de mai multe studii. Pana in prezent, pe hartii s-au cheltuit aproape 7 miliarde de lei vechi. Primele documentatii au fost realizate de societatea Vila House din Bucuresti, pentru care s-au achitat peste 5,66 miliarde lei vechi. Dupa niciun anau fost elaborate, contra cost, alte documentatii. Si de aceasta data, la “licitatia deschisa” orgnizata de primarie a participat doar o firma. Societatea Urban Proiect SRL a realizat SF-ul pentru suma modica de 856 milioane lei vechi.
…la „Liceul de Informatica“
In martie 2008, cu doar doua luni inainte de alegerile locale, municipalitatea bacauana a decis sa aloce 1,9 hectare de teren din strada Constantei (n.r. – Cartier CFR) construirii unui nebulos Liceu de Informatica. Prin HCL 130 din 27 martie 2008, alesii pun piatra de temelia a unui obiectiv care nu va mai fi construit niciodata. In toamna aceluiasi an, edilii aproba documentatia tehnica a proiectului. HCL 416 din 26 noiembrie prevedea ca Liceul de Informatica ar fi fost constituit din 10 imobile (sala sport, camin internat – 300 de locuri, cantina, corp scoala cu 24 de clase etc) la un cost total de peste 480 de miliarde lei vechi. In cadrul proiectului, societatea Sagetatorul Tulcea SRL a reusit sa puna mana pe 5,91 miliarde lei vechi, pentru …“drepturi de autor” privind realizarea proiectului unui campus scolar cu 24 de sali de clasa. Firma Sagetator era una din societatile agreate de Guvernul Tariceanu, motiv pentru care atribuirea contractului s-a facut direct de la Bucuresti (prin intermediul Ministerului Educatiei – contract 11502/2006).
Nici pana in ziua de astazi campusul scolar nu a mai primit finantare, iar diriguitorii educatiei bacauane sustin ca situatia proiectului este necunoscuta. „Deocamdata sa se termine constructiile care sunt incepute. Nici pentru acestea nu avem finantare. Campusul nu era o chestie rea pentru Bacau. Un liceu de informatica ar fi rupt elevi de la liceele bacauane importante. Nu am gandit eu acest proiect. Este o chestie veche si mai multe nu pot sa va spun“, a afirmat Adrian Fuioaga, seful Inspectoratului Scolar Judetean.
Peisagistica de 24 miliarde
In august 2008, aceiasi edili au decis ca generoasa suprafata cuprinsa intre Bazinul de Inot – Stadion – Sala Sporturilor merita o coafare. Pe bani. Alesii bacauanilor au aprobat – prin HCL 287 din 14 august 2008 – un studiu de fezabilitate vizand amenajarea peisagistica a zonei amintite. Documentul prevedea un necesar investiotional de 24 miliarde lei vechi. Primaria a promis ca va obtine finantare europeana pentru proiect, urmand ca institutia edilitara sa angajeze un efort financiar de „doar“ 4,79 miliarde lei vechi, adica 20 la suta din investitie. Proiectul este in faza de… proiect, lucrarile nefiind inca incepute.
„Nu trebuie sa cream asteptari tampite“
Reprezentantii Primariei Bacau au confirmat faptul ca doar o parte din proiectele prevazute in Strategia de Investitii (2007-2013) au primit finantare. Din pacate, sutele de milioane de euro anuntate pe toate drumurile de conducerea municipalitatii nu par a depasi statutul de simpla furtuna intr-un pahar cu apa. “E adevarat. S-au facut foarte multe studii si proiecte. Daca din 20 de proiecte, ai cinci alese spre finantare tot e bine. La padurea de la Tamasi nu au venit banii. S-au facut doar studiile, de acum trebuie trimis proiectul pentru a obtine finantare”, a declarat viceprimarul Dragos Luchian.
Abordarea edililor bacauani e contrazisa cu varf si indesat de un coleg de-al lor: primarul liberal al municipiului Oradea, Ilie Bolojan. Acesta a ocupat functia de secretar general al Guvernului, fiind inlocuit in 2008 de Gabriel Berca, la acea data membru al PNL. Intr-un interviu acordat unui cotidian central, Bolojan a opinat ca primarii nu trebuie sa puna umarul la crearea unor asteptari nejustificate in randul alegatorilor. „Nu trebuie sa cream asteptari tampite. Adica intai trebuie sa reabilitezi cladirile, sa eliberezi traficul, sa modernizezi. Apoi, poti sa te promovezi linistit“, a apreciat edilul oradean.
SF de 150.000 euro
La votarea bugetului pe 2010, consilierii locali au aprobat directionarea sumei de 150.000 de euro catre finantarea studiului de fezabilitate a unui nou stadion, de 20.000 de locuri. Intentia municipalitatii a fost criticata – la data respectiva – de mai multi alesi care au acuzat administratia locala ca ingroapa banii intr-un proiect falimentar. „Eu am propus sa dam acesti bani catre construirea de locuinte. Nu s-a aprobat atunci cererea mea. Personal, nu cred ca se va mai face acel studiu de fezabilitate. Era pentru construirea unui nou stadion. Studiul a ramas fara obiectul muncii, cum se spune. La rectificare cred ca banii vor fi dirijati catre alt domeniu“, a explicat George Bogatu, consilier local din partea PSD.
Lucian Bogdanel
Primul festival „acustic” din Bacau
Celestina Bobeica, din clasa a XI-a si Georgiana Baciu, din clasa a VIII-a, ambele de la Colegiul National „Vasile Alecsandri” sunt initiatoarele unui proiect interesant si nou pentru Bacau: „Festivalul de Muzica Acustica”. Ele si-au propus sa-i aduca laolalta pe colegii lor talentati la muzica intr-un concurs jurizat de profesorii din colegiu. La prima editie au convins zece solisti si formatii sa urce pe scena. „Ideea de la care am pornit a fost faptul ca in liceu sunt multi colegi talentati. Nu este un concurs cu reguli stricte, ci un mod de a promova un alt tip de muzica”, a explicat Celestina Bobeica. Festivalul s-a derulat in aer liber, chiar in curtea colegiului si a reusit sa atraga publicul. Din repertoriul artistilor nu au lipsit nume sonore din muzica romaneasca, precum Holograf si Vama Veche. Rand pe rand, liceenii si-au demonstrat priceperea si calitatile vocale. Premiile puse la bataie au fost simbolice: diplome, tricouri si patru bilete la film. Pentru anul viitor, adolescentele spera intr-o participare mai mare. „Vrem sa-i ajutam pe cei interesati de muzica acustica sa se exprime si sa arate celor din jur ce pot. Tocmai de aceea, intentionam sa organizam acest festival in fiecare an si sa devina o traditie pentru liceul nostru”, a spus si Georgiana Baciu. Aceasta a primit o mana de ajutor si din partea parintilor care au asigurat sonorizarea. Trustul Media „Desteptarea” a fost partener al ineditului eveniment.
Badminton / Succes pe linie
Juniorii de la CSS Bacau au castigat tot ce se putea la CN pe echipe si Cupa Romaniei U15
Daca seniorii de la Stiinta fac legea in tara, juniorii de la CSS si-au impus dominatia la categoria U15. La Campionatul National pe echipe si Cupa Romaniei, competitii desfasurate la Galati, badmintonistii bacauani au luat tot ce se putea. "Este prima data, la juniori, cand castigam toate probele. Ma bucura aceste rezultate si imi confirma faptul ca acesti sportivi sunt viitorul Stiintei", spune antrenorul Bogdan Milon.
Numai locul I
La Cupa, Adelina Marin si Matei Droanca si-au adjudecat toate locurile I in cele cinci probe de concurs. La simplu si mixt, cei doi nu au avut emotii. De asemenea, in dublurile castigatoare, Adelina a facut echipa cu Miruna Nitu (Galati), iar Matei a jucat alaturi de Andrei Tanase (Onesti).
Echipa de aur
Adelina Marin si Matei Droanca au tinut prim-planul si in cadrul "nationalelor" pe echipe, evoluand de asemenea la simplu si mixt. Echipa CSS-ului a fost completata, pentru probele de dublu feminin si masculin, cu sportivi mai mici de varsta: Natalin Blaj, Calin Pintilie, Teodor Pavel, Ioana Iacobeanu si Daria Cretu. Bacauanii au castigat cu 3-2 toate intalnirile! Emotii doar cu Timisoara, cand Matei si-a pierdut simplul si titlul national a intrat in pericol, dar situatia a fost salvata de juniorii din noua generatie. Dupa CSS Bacau, celelalte locuri in clasamentul pe echipe au fost ocupate in ordine de Siderurgistul Galati, CSS Bucuresti, Timisoara si Politehnica Iasi.
Verificari internationale
Dupa "nationale", Adelina Marin si Matei Droanca isi vor testa fortele si la nivel international. In intervalul 15-22 iunie, Adelina si antrenorul Bogdan Milon se vor afla in Germania, pentru a lua parte la unul dintre cele mai puternice turnee din Europa. De pe 23 iunie, Matei se alatura grupului international pentru un concurs programat in Bulgaria. Pentru ei, vacanta de vara va fi de fapt plina de competitii.
Etapa in Mica Bucla
Pentru al doilea an consecutiv, Turul Ciclist al Romaniei trece prin Bacau
Caravana Turului Ciclist al Romaniei tranziteaza Bacaul si in acest an. Etapa a V-a ia startul astazi la Botosani, iar dupa-amiaza va poposi in Bacau, in jurul orei 16.30 si dupa aproximativ 185 km parcursi. Sosirea rutierilor este programata in fata Prefecturii, unde va avea loc si premierea acestei runde. In competitie vor fi atribuite 5 tricouri pentru tot atatea clasamente, fiecare premiat de un sponsor: galben (pentru liderul clasamentului general individual), rosu (al liderului sprinterilor), verde (cel mai bun catarator); alb (cel mai combativ rutier, clasamentul pe puncte), albastru (cel mai bine clasat ciclist roman).
Circulatia rutiera va fi restrictionata secvential, in functie de traseul urmat de coloana sportiva, iar centrul Bacaului se va inchide intre orele 16.00 si 20.00 pentru acest eveniment. Ciclistii isi vor face intrarea in municipiu dinspre Roman, pe DN2, vor veni pe Bulevardul Unirii si apoi pe strada Nicolae Balcescu, unde se va desfasura sprintul final de etapa, cu punct terminus Prefectura Bacau. Din acelasi loc, vineri in jurul orei 13.00, concurentii vor lua startul spre Buzau (179,5 km).
Editia a 47-a a Micii Bucle are la start aproximativ 90 de ciclisti din Romania, Bulgaria, Grecia, Ucraina, Germania, Turcia si Italia, reprezentand 15 echipe. Turul Ciclist a debutat pe 5 iunie, cu un prolog la Deva, si se va incheia la Constan?a pe 12 iunie. Aceasta editie se deruleaza pe parcursul a sapte etape, pe un traseu de 1.178 de kilometri.
Mondo Sport a luat trofeul
Fotbal, Cupa Romaniei / Finala fazei judetene
Finalul de sezon a adus o consolare celei de-a doua clasate in liga a patra, AS Mondo Sport. Dupa ce au ratat la mustata prezenta la "barajul" de promovare in liga a treia, elevii lui Florin Pavel s-au revansat in faza judeteana a Cupei Romaniei. Aseara, in finala disputata pe stadionul "Municipal", Mondo Sport s-a impus cu scorul de 2-0 (1-0) in fata celor de la CS Dofteana. Rares Marin a deschis scorul in minutul 42, dintr-o lovitura libera de la aproximativ 22 de metri lateral dreapta, golul lui Toader, marcat in partea secunda a jocului "inchizand" tabela. Mai mult ca sigur, acesta este ultimul meci al lui Florin Pavel pe banca Mondo Sportului, antrenorul bacauan despartindu-se astfel cu fruntea sus de o echipa care ii datoreaza foarte mult. De partea cealalta, CS Dofteana, formatie ce tocmai a promovat in liga a patra, ramane cu meritul unei comportari laudabile, spre satisfactia celor aproximativ 150 de suporteri entuziasti care au insotit-o la finala de ieri.
Locuri de munca pentru tinerii cu dizabilitati intelectuale
Aproape 100 de absolventi, precum si elevi cu dizabilitati intelectuale din clasele terminale ale scolilor de arte si meserii au participat ieri la un targ de locuri de munca. Evenimentul, organizat de catre Fundatia Motivation Romania, in parteneriat cu Fundatia Special Olympics si cu sprijinul Agentiei Judetene pentru Ocuparea Fortei de Munca Bacau, se inscrie in cadrul proiectului "Sanse egale pentru integrarea in munca a persoanelor cu dizabilitati intelectuale din Romania". Acesta este cofinantat din Fondul Social European prin Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 "Investeste in oameni!", pe o perioada de trei ani, incepand din august 2009. Scopul proiectului este asigurarea sanselor egale la integrarea pe piata muncii pentru un numar de 500 persoane cu dizabilitati intelectuale din Regiunile Bucuresti-Ilfov, Nord-Vest, Nord-Est si Sud-Est. "Astazi (ieri – n.n.) incercam sa gasim locuri de munca pentru tinerii cu dizabilitati din Bacau, Buhusi si Comanesti, ne-a spus Emilia Ispas, managerul proiectului. Avem o serie de angajatori care au venit sa-i cunoasca, in primul rand, si sa vada ce locuri de munca s-ar potrivi caracteristicilor tinerilor nostri. Am remarcat ca au si cunostinte profesionale, ceea ce inseamna ca se lucreaza cu ei in scolile de arte si meserii." In ce-i priveste pe beneficiarii acestui eveniment, ei au plecat acasa cu speranta ca vor fi angajati. "Mi-am gasit la o fabrica de bidoane. Eu sper ca voi fi angajat. Am mai lucrat si ma pricep", ne-a spus Viorel Nicoara. La randul lui si Iulian Banu era fericit: "Ma angajez ca manipulant. Stiu sa aranjez marfa". Si Marcel Stanescu este convins ca are sanse reale sa fie angajat: "Mi-am gasit chiar in Bacau. Voi lucra pe perioada vacantei. Am mai lucrat in Comanesti la o firma de materiale de constructii si am o experienta". La targul de ieri au fost prezenti cu oferte de munca sapte agenti economici dintr-un numar de 14 care si-au exprimat intentia de a participa la eveniment.
Olimpica nationala la matematica la doar 12 ani
Numele ei este Raluca Darauta si sub un aspect firav se ascunde un mic geniu la matematica. Raluca este eleva in clasa a VI-a la Scoala „Al.I. Cuza”. Ea a participat in perioada 28-30 mai la faza nationala a Olimpiadei de Matematica pentru gimnaziu, care a avut loc la Calarasi, de unde a revenit cu premiul I. Ea a primit aprecierile juriului si chiar si un premiu special pentru o metoda inovativa de a rezolva problema propusa la geometrie. „Trebuia sa determinam masura unui unghi dintr-un triunghi. Am realizat o structura adiacenta pentru a afla masura unghiului. Pur si simplu mi-a venit pe moment”, ne-a spus degajata Raluca. Eleva se pregateste suplimentar si cate doua pana la patru ore pe zi la matematica, pe langa cele cinci ore obligatorii din curricula scolara. „Pur si simplu vreau sa continui cand vad ca imi iese un exercitiu”, mai adauga ea. Iar roadele muncii nu intarzie sa apara. Acesta este deja al doilea premiu important. Si anul trecut a reusit sa obtina tot premiul I la nationala si „ma gandesc sa merg inainte”. Nu doar matematica o pasioneaza, ci si calculatorul, muzica si petrecerea timpului liber alaturi de prieteni. Nici pe sora mai mica, de doar doi ani, nu o neglijeaza. Desi recunoaste ca nu este usor sa te „lupti” cu numerele si problemele de geometrie, este decisa sa exploateze din plin pasiunea pe care o are si spera ca pe viitor aceasta sa o ajute. „Pe langa celelalte obiecte, matematica este altfel, nu stiu exact sa descriu cum”, a conchis eleva ceva mai timid.
Pensionarii se indatoreaza in fiecare luna
Traiesc din imprumut
Peste 600 de pensionari s-au imprumutat numai in luna mai de la CAR Bacau. Anul trecut, mai mult de jumatate dintre membrii CAR au recurs la imprumut. Multi iau bani pentru hrana zilnica, tratament, interventii chirurgicale sau achitarea creditelor la banci ale copiilor ori nepotilor.
In vreme de criza, tot mai multi pensionari se agata de imprumutul de la casa de ajutor reciproc (CAR) ca de un colac de salvare. Lunar, sute de pensionari recurg la aceasta solutie pentru a-si duce zilele de azi pe maine ori ca sa-si rezolve alte probleme decat traiul zilnic. Se imprumuta pentru ei, dar si pentru copii si nepoti. Ii ajuta pe acestia sa-si plateasca la randul lor creditele la banci sau taxele scolare. Si din ce le mai ramane isi cumpara pentru ei hrana si medicamente. "Nu avem cum sa traim altfel, ne-a spus Elena Neamtu. Am pensie de 500 de lei si daca imi mai ia din ea 15 la suta ma voi descurca si mai greu. Voi apela iar la imprumut. Acum am luat pentru ca sunt bolnava si nu am bani pentru tratament. In fiecare luna trebuie sa-mi iau medicamente." La randul ei, si Ecaterina Pandichi are o pensie mica. Ea trebuie sa-si ajute si cei cinci copii. "Acum imprumutul il iau pentru intretinere, ne-a declarat Ecaterina Pandichi. Cu 500 de lei, cum sa ma descurc? Nu-mi mai ramane nimic din pensie. Daca o sa mai taie din ea, o voi duce si mai prost. Nici nu am la ce sa mai renunt. Nu o sa-mi mai iau de imbracat si de incaltat. Voi iesi din casa doar ca sa duc gunoiul si vin repede inapoi!". "Pana acum, nu am recurs la imprumut, dar la iarna cred ca voi fi nevoit si eu sa fac aceasta, pentru ca voi suferi ca toti ceilalti pensionari", ne-a spus si Dumitru Lepcaliuc.
"La CAR isi gasesc alinarea"
Casa de Ajutor Reciproc a Pensionarilor (CARP) Bacau numara peste 12.600 de membri. Dintre acestia, cel putin jumatate recurg macar o data pe an la imprumut. Anul trecut aproximativ 6.500 de pensionari au solicitat si au primit ajutor financiar rambursabil. "A crescut numarul solicitarilor de imprumut. Cei mai multi au cerut si li s-au acordat sume variind intre 1.500 lei si 2.500 lei. Dar sunt si pensionari care iau sume mult mai mici. Vin si pentru 100 de lei. Isi iau o reteta sau de mancare. In general, sunt necajiti si aici, la CAR, isi gasesc alinarea. Multi spun ca vin la CAR sa imprumute, ca la mama acasa", ne-a declarat Mina Cosa, contabilul sef al CARP Bacau. Cu pensii mici, ei trec din imprumut in imprumut. Si, desi veniturile lor sunt extrem de modeste, conducerea CARP Bacau nu are dificultati in recuperarea creditelor. Numarul restantierilor este in prezent de circa 100, nesemnificativ in comparatie cu cel al beneficiarilor de credit.
Milioane de euro pentru blocuri debransate
Pentru cine se ingroapa banii in canalele termice?
In municipiul Bacau sunt in derulare lucrari de inlocuire a conductelor de termoficare la 3 puncte termice. Consumatorii care ar trebui sa beneficieze de efectele acestei investitii sunt tot mai putini. In zona Bucegi, de exemplu, scari intregi de bloc sunt debransate de la sistemul centralizat de furnizare a agentului termic. Cu toate acestea, 2292 de metri de conducta noua vor fi montati la un singur punct termic.
In zona Bucegi-Narcisa, se lucreaza la inlocuirea conductelor secundare ale sistemului de termoficare (cele care fac legatura dintre punctele termice si blocuri). Lucrarea de la PT 31, care deserveste blocuri de pe strazile Narciselor, Bucegi, Republicii si Victor Babes este restantiera de anul trecut. In 2009, ar fi trebuit sa se schimbe toate conductele de la 5 puncte termice: PT 7 (Stadionului-Alecu Russo), PT 33 (Aviatori), PT 13 (Marasesti, Toamnei, Cornisa Bistritei), PT 31 si PT 69 (Garii, Mihai Eminescu, Avram Iancu). Valoarea estimata a lucrarii a fost de 15, 7 milioane lei. Primaria Bacau a organizat licitatia in iulie 2009, insa doar lucrarile de la PT 7 si 33 s-au adjudecat. Rezultatul in cazul PT 13, PT 31 si PT 69 a fost contestat. Miza milioanelor de euro venite prin fonduri europene, de la bugetul de stat si cel local, a intaratat clientela lucrarilor pe bani publici, care a ajuns sa se bata in instanta. Invingatorii s-au apucat de treaba anul acesta si ingroapa cu sarg milioanele in pamant. Intrebarea este: pentru cine se mai fac aceste lucrari, cand debransarea de la CET este visul oricarui bacauan care s-a “bucurat” de serviciile furnizorului de agent termic?
S-au saturat de frig si apa calda rece
Pe strada Bucegi, unde se inlocuiesc acum conductele de caldura si apa calda, sunt blocuri turn si cu 4 etaje. In unele dintre acestea, debransarea este de 100%. “In blocurile 121scara C, 119 scara C si 123 scara C nu mai avem niciun apartament bransat la CET, ne-a declarat Silvia Gaspar, administratorul Asociatiei de proprietari 42 A. Deja am primit 4 cereri si din alte blocuri pentru debransare, iar la 2 locatari s-a si facut constatarea de debransare. I-a costat pe oameni cate 7 milioane de lei vechi”. Si la Asociatia de proprietari Bucegi 163 s-au depus cereri de debransare. “Am 3 sau 4 primite in doua zile, ne-a spus Adriana Coman, administrator. Nu stim cine isi va mai permite sa plateasca intretinerea la iarna. Se elimina subventiile, ceea ce va insemna ca gigacaloria va costa dublu. Fara ajutoare la caldura si subventii…”.
In blocul 119 de pe strada Bucegi, din 33 de apartamente, doar 8 mai sunt bransate la CET. Consumul de apa calda este zero. In blocul 131 de pe aceeasi strada, pe scara B mai sunt 2 consumatori ai CET, iar consumul de apa calda din luna martie a fost de 10 metri cubi. Aceeasi tendinta, de a renunta la serviciile CET se observa si in alte zone ale orasului. La Asociatia de proprietari 31, din Cornisa, zona vizata pentru inlocuirea conductelor, din 500 de apartamente, doar 100 nu au centrala termica proprie. “Avem scari intregi decuplate de la sistem, ne-a declarat Constantin Cojoc, administrator. In blocurile 14 X, 14 Y, 15 C din Cornisa si 151 de pe Marasesti, scarile A si B, debransarea este totala. In blocul 1 Cornisa, din 44 de apartamente, doar 6 mai sunt la CET. In restul asociatiei, cel mult 9 apartamente din cele 20 de pe o scara nu au centrala.”
Nu-si pot pastra clientii
CET Bacau mai are in evidenta 21.707 consumatori. Peste 50.000 din apartamentele din oras sunt debransate. Programul de inlocuire a conductelor de termoficare a inceput anul trecut. Finantarea este asigurata 50% printr-un program de mediu european, iar 50% de la bugetul de stat (45%) si cel local (5%). Europenii au pus conditia ca societatea bacauana de termoficare sa nu mai piarda clienti, ba chiar sa aduca si consumatori noi in sistem. Debransarile continua insa. Chiar si viceprimarul orasului, Dragos Luchian, recunoaste ca este o utopie sa le ceri oamenilor sa nu mai paraseasca sistemul promitandu-le servicii mai bune in viitor, dupa ce au avut nenumarate motive de nemultumire.
“Desi vad ca au inceput lucrarile de schimbare a conductelor, cei care au decis sa se debranseze nu renunta la idee. Cei care au depus deja dosarul au spus din iarna ca vor face asta. Plateau mult la caldura, aruncau o cada, doua de apa la canalizare pana venea apa calda pentru baie. Oamenii vor confort.”
“Eu cred ca investitia aceasta in conducte este o cheltuiala inutila si ineficienta. Oamenii se deconecteaza de la CET imediat ce pot. Niciodata nu e apa calda la parametri buni in blocurile turn. Iar la caldura, iarna trecuta s-au platit 600 de lei pe luna la un apartament de 47 de metri patrati!”
“Debransarea este un fenomen pe care nu-l putem stopa. Cred ca dupa ce se vor schimba conductele, se va ajunge la rebransarea apartamentelor. Daca schimbam macar jumatate din retele se vor reduce pierderile din sistem. Va fi mai avantajos sa cumperi gigacaloria de la CET. Pretul gigacaloriei de la CET este mai mic decat costul de producere a gigacaloriei cu centrala de apartament.”
Unitatile militare, demolate de „tunul” imobiliar
44 de cladiri, culcate la pamant de interesele municipalitatii
In urma cu trei ani, alesii bacauanilor au aprobat doua hotarari vizand demolarea stadionului municipal si concesionarea acestuia, pe o perioada de 49 de ani, in urma unei licitatii. Actuala baza sportiva trebuia sa fie relocata in zona unitatilor militare, ale caror terenuri intrasera in patrimoniul municipalitatii, in urma unei hotarari emise de Guvernul Tariceanu. Peste 40 de cladiri apartinand fostelor unitati au fost demolate din ordinul edililor bacauani. Multe dintre imobilele distruse erau blocuri ce puteau fi reconvertite in locuinte sociale, destinate bacauanilor fara dare de mana. "Tunul" imobiliar vizat de edili nu s-a mai concretizat, iar terenurile Unitatii Militare 1034 Artilerie au devenit un pretext comod pentru actuala administratie locala de a visa – cu ochii deschisi – la edificarea unor proiecte care de care mai rupte de realitate.
In lunile mai si iulie 2007, consilierii locali au aprobat doua hotarari (HCL 196, respectiv 261) vizand concesionarea, prin licitatie publica deschisa, a suprafetei de 4,52 hectare situata sub stadionul municipal. Conducerea municipalitatii, in frunte cu primarul Romeo Stavarache, a venit la data respectiva cu o initiativa insolita: demolarea "templului fotbalului bacauan" si relocarea intregii baze sportive in cartierul CFR, pe terenul UM 1034 Artilerie. Acesta intrase in patrimoniul municipalitatii in urma unei hotarari emise de Guvernul Tariceanu in cursul aceluiasi an. Mai mult, prin HCL 261 alesii au aprobat inclusiv componenta comisiei de licitatie: aceasta ii avea in frunte pe viceprimarul Nicolae Onica, precum si pe secretarul Ovidiu Popovici si directorul economic al Primariei, Leonard Padureanu. Pe locul celor 4,52 hectare din buricul targului ar fi trebuit sa rasara un maret proiect imobiliar intitulat City Center, nu inainte ca stadionul municipal sa fie reconstruit in cartierul CFR.
Constantin Scripat, fost viceprimar al Bacaului, a recunoscut ca administratia in care a activat a avut in plan demolarea stadionului, insa proiectul a esuat lamentabil. "Primarul Stavarache a promis atunci sa construiasca un nou stadion, printr-o firma engleza si sa le dea in schimb terenurile din centrul Bacaului, unde acestia sa-si construiasca un complex comercial si un hotel. Totul s-a dovedit un esec”, a admis Scripat.
Proiect esuat
City Center-ul nu s-a mai realizat niciodata. In schimb, pentru relocarea bazei sportive, municipalitatea a fost obligata sa demoleze peste 40 de cladiri apartinand fostei UM 1034. Multe dintre imobilele distruse au adapostit, de-a lungul timpului, soldati care si-au satisfacut stagiul militar in unitatea bacauana. Blocurile puteau fi reconvertite in locuinte sociale pentru bacauanii lipsiti de resurse financiare, insa municipalitatea nu a luat in calcul niciodata aceasta varianta. Celelalte cladiri demolate de Primarie au fost depozite, birouri sau sali de sport. O alta destinatie a imobilelor UM 1034 putea fi aceea de Scoala de Subofiteri pentru Politie, solutie respinsa de administratia bacauana. La trei ani de la faimoasa decizie privind concesionarea terenului de sub stadionul municipal, Primaria a revenit si a abrogat hotararile emise in vara lui 2007. Astfel, prin HCL 329 din 29 septembrie 2009, alesii bacauanilor au abrogat HCL 196 si 261 sub pretextul ca "tunul" imobiliar nasit de municipalitate a sucombat in fata crizei economice. Ramasi fara stadion nou, edilii bacauani s-au trezit si fara imobilele de pe terenul fostei UM 1034.
Demolare cu miros de praf de pusca
In mare graba, municipalitatea a organizat in 2007 o licitatie pentru atribuirea contractului de demolare a cladirilor situate pe terenul UM 1034. Dupa principiul celui mai mic pret oferit, societatea TNT, apartinand afaceristului Daniel Rusu, a fost desemnata castigator. La trei ani scursi de la demolari, ceilalti participanti la licitatie considera ca modul de atribuire a contractului a fost suspect, ca firma TNT nu a respectat caietul de sarcini si ca ar fi beneficiat de sume suplimentare din partea municipalitatii. In replica, Daniel Rusu neaga acuzatiile, pe care le pune pe seama conflictelor politice. Unul dintre participantii la licitatie, consilierul judetean Silvestru Dogaru, s-a angajat sa demoleze cladirile, contra unei sume de 13-14 miliarde de lei vechi, cu tot cu TVA. “Am fost foarte suparat ca nu am castigat aceasta licitatie desi am venit cu pretul corect. Pana la urma, prin actele aditionale, s-a depasit cu mult pretul oferit de mine”, afirma Dogaru. Potrivit caietului de sarcini, pentru demolarea si transportul materialelor de constructie si al molozului ar fi fost necesare 5 mii de ore de activitate cu excavator. Un calcul simplu releva ca, in cazul in care masinile utilizate erau ale firmei, ar fi fost nevoie de combustibil evaluat la pste 4 miliarde de lei, la care se adauga manopera si costul a 500 de kilograme trotil.
150 de camioane cu moloz
Pe terenul fostei UM 1034 exista moloz suficient pentru umplerea a peste 150 de camioane. Transportul acestuia trebuia asigurat tot de catre firma TNT, castigatoare a licitatiei pentru demolarea cladirilor. Reprezentantii societatii Fair Play, firma ce a participat la licitatie, au declarat ca pretul oferit ar fi fost mult prea mic. “Nu am reusit sa castigam. Au venit cu un pret mult prea mic. De atunci participam la lictatii in alte judete Vrancea, Botosani. Cand se va schimba ceva in Bacau, vom lua parte din nou la licitatii”, a opinat Nicu Dumitrache, patronul societatii. Potrivit caietului de sarcini, in urma distrugerii imobilelor trebuiau recuperate materialele de constructii (90% din fier, 80% din lemn, plus mii de metri cubi de caramida). Acestea au ajuns in curtile mai multor bacauani, care le-au cumparat la negru, direct de la sursa. O cantitate importanta de materiale a ajuns la biserici sau scoli agreate de liderii politici din administratia locala.
Stadion "restaurat"
Esecul proiectului City Center a lasat Bacaul fara stadionul la care visa conducerea Primariei. Edilii sustin insa ca nu au renuntat la ideea de a edifica o baza sportiva pe terenul viran care a apartinut UM 1034. Potrivit viceprimarului Dragos Luchian, municipalitatea vrea sa construiasca o sala polivalenta cu 7000 de locuri. "Nu s-a renuntat la ideea de a se construi o baza sportiva pe respectivul teren. Probabil ca vom construi o sala polivalenta cu 7000-10.000 de locuri. Constructia va demara in acest an", a dezvaluit Luchian. El a dat asigurari ca stadionul municipal nu va mai fi demolat, ci "va fi restaurat".
Mircea Merticari
Tenis / CN 14 ani: Andreea Gradinaru, aur la dublu si argint la simplu
In cadrul intrecerilor Campionatului National Individual de tenis (14 ani), Andreea Gradinaru (foto dreapta), legitimata la CSM Onesti, a obtinut titlul la dublu, ea evoluand impreuna cu Ilka Csoregi din Cluj. In finala, cele doua sportive s-au impus cu 6-3, 6-4 la Andreea Rainea / Andreea Rosca (Bucuresti).
Calficata in turneul final 1-4 la simplu, Andreea Gradinaru a fost invinsa in meciul decisiv de catre sportiva clujeana cu care a facut pereche la dublu: 2-6, 3-6. Tenismena de la CSM Onesti s-a clasat astfel pe pozitia secunda si si-a trecut in palmares titlul de vicecampioana nationala.
Premierea medaliatilor anului 2010 a fost facuta de cea mai in forma jucatoare romana a momentului, Alexandra Dulgheru (foto centru).
In prezent, Andreea Gradinaru se pregateste pentru Campionatele Nationale Individuale la 18 si 16 ani, iar in aceasta vara ea va participa si la un turneu dotat cu premii in valoare de 10 000 de dolari.
O alta reprezentanta a Onestiului la CN 14 ani, Teodora Rotaru, s-a oprit in sferturile de finala ale concursului desfasurat la Bucuresti (31 mai-6 iunie). Antrenorul Adrian Boghiu, care pregateste tenismenele onestene ce participa la puternice competitii nationale, a mentionat ca Ioana Sascau (CSM Onesti) este accidentata si nu poate evolua momentan la competitiile din calendarul sportiv al Federatiei Romane de Tenis.
Fotbal, Cupa Romaniei / Faza judeteana: Finala se joaca azi
Mondo Sport – CS Dofteana (ora 17.30, stadion "Municipal")
Deportivo Alaves castiga, Hercules Alicante pierde. Nu, nu e un meci din campionatul spaniol, ci finala judeteana a Cupei Romaniei dintre Mondo Sport si CS Dofteana. Ce treaba au, totusi, cele doua formatii iberice? Simplu: Asociatia Judeteana de Fotbal a decis sa recompenseze castigatoarea Cupei cu un set de echipament al lui Alaves, in timp ce perdanta se va multumi cu tricourile lui Hercules Alicante! Asta, evident, pe langa celelalte premii constand in cupe si diplome.
Adversari si in campionat
Finala, programata, astazi, de la ora 17.30, pe stadionul "Municipal" propune un duel intre doua echipe care se vor intalni si la anul, in campionatul ligii a patra. CS Dofteana tocmai a obtinut promovarea in acest esalon, in timp ce Mondo Sportul a incheiat sezonul pe locul doi, ratand astfel participarea la "barajul" de promovare pentru liga a treia. Daca Dofteana a trecut in semifinalele Cupei de campioana judetului, Mesagerul, gratie loviturilor de departajare, in schimb Mondo Sport s-a calificat din oficiu in ultimul act al competitiei.
Buturuga mica
Chiar daca, pe hartie, Mondo Sport pare favorita, antrenorul acesteia, Florin Pavel si-a avertizat elevii. "Se stie ca in acest gen de competitie, termenul de favorit este unul relativ. Vrem trofeul, dar trebuie sa tratam cu toata atentia pe cei de la Dofteana, care alcatuiesc o echipa artagoasa", a spus Pavel. In cazul unui rezultat nedecis la sfarsitul celor 90 de minute, se vor juca doua reprize de prelungire, iar daca egalitatea va persista, departajarea o vor face penalty-urile. Finala va fi arbitrata de o brigada avandu-l la centru pe Emil Voicu, iar la cele doua linii pe Alexandra Apostu si Adrian Sava.
Elevele din Bacau sunt castigatoare la internationala de romana
In acest an, Olimpiada internationala de limba, literatura si cultura romaneasca pentru elevii de gimnaziu si liceu s-a desfasurat la Constanta. La competitie au participat 113 elevi, dintre care 89 au fost din diaspora. Judetul Bacau a fost reprezentat de elevele Bianca-Maria Marin (foto), clasa a IX-a, de la Colegiul Sportiv „N. Comaneci”, Onesti (prof. Marioara Nemes), care a obtinut Premiul I si Premiul special pentru eleganta, eruditia si acuratetea eseului argumentativ si eleva Claudia Toia, clasa a XI-a, de la CN „Gheorghe Vranceanu” (prof. Laura Gavriliu) care a obtinut Premiul al III-lea. „A fost o competitie dificila, iar concurenta stransa. Am reusit sa ma ridic la nivelul asteptarilor, desi a fost o surpriza acest premiu”, ne-a spus Claudia Toia. Ca bonus pentru acest loc al treilea, rezultatul ei se va transforma intr-o nota maxima la proba scrisa de limba romana de la BAC. „Le felicitam din toata inima pe cele doua eleve pentru rezultatele de exceptie de la olimpiada. Traditia scolii bacauane de limba si literatura romana a fost din nou recunoscuta prin urcarea pe cea mai înalta treapta a podiumului si obtinerea premiului I, performanta pe care Bianca Marin a obtinut-o si anul trecut. Aceste rezultatele deosebite ne impresioneaza placut, ca de fiecare data, pentru ca ele se înscriu într-o continuitate a performantei de care nu putem fi decat mandri”, au declarat inspectorii de limba romana, prof. Ancuta Constantinescu si prof. Cecilia Stoian. Din Romania au participat la internationala 24 de elevi, castigatorii premiului I la clasele VII-X si ai premiilor I, II, III la clasele XI-XII.
