Servicii gratuite pentru asigurati

Situata pe strada Bucium nr. 4A – 25, Psihomed Centre are contract cu Casa Judeteana de Asigurari de Sanatate (CJAS) pentru toate departamentele sale. Asiguratii pot beneficia de servicii medicale gratuite, doar pe baza trimiterii medicale. Psihomed detine aparatura de inalta performanta si ofera o atmosfera primitoare, atentie si servicii de calitate. Policlinica Psihomed are cabinete de medicina interna, neurologie, cardiologie, endocrinologie si medicina muncii, iar prin contractul incheiat cu CJAS, se acorda servicii medicale gratuite in cabinetele de psihiatrie, psihologie, oftalmologie, chirurgie, ortopedie, reumatologie si ginecologie. Pacientii au acces gratuit, pe baza trimiterii medicale, la consultatii, dar si la ecografie 3D, 4D, doppler color, power doppler, ecografie de vase, ecografie la glanda tiroida, la san sau transcraniana, ecografie de cord, HOLTER EKG, ABPM, EKG 12 canale, EEG si oscilometrie.

Oferta imbatabila de servicii medicale

In sectia de recuperare si reabilitare a sanatatii se asigura, gratuit, consultatii de specialitate si accesul la multiple proceduri: electroterapie, magnetoterapie, laserterapie, unde scurte, ultrasunete, kinetoterapie, terapie shockwave, ultraviolete, infrarosii, parafina, hidroterapie, bai galvanice si drenaj limfatic. Compartimentul de radiologie are contract cu CJAS pentru radiologie generala, osteodensiometrie DEXA si mamografie. Prin compartimentul de spitalizare de zi, pacientii pot beneficia de gratuitate in specialitatile neurologie si recuperare medicala. Aici se asigura servicii spitalicesti complexe, de la consultatii la analize medicale, procedee de fizioterapie si medicatie, in conditii hoteliere de exceptie. Si serviciile de ingrijire la domiciliu pot fi accesate de asigurati. Pacientii care au recomandare pentru analize medicale se pot adresa laboratorului Psihomed, acreditat RENAR. „Avem plafon suficient pentru sectiile aflate in contract cu CJAS si pentru laborator, a precizat Diana Humureanu Lucan, administrator. Putem primi un numar considerabil de pacienti.”

Preturi fara concurenta

Sectiile care nu sunt in relatie contractuala cu CJAS ofera, in schimb, servicii la tarife accesibile. Astfel, fisele medicale auto pentru obtinere sau reinnoire permis cat. B costa 90 de lei, iar examenul psihologic – 40 de lei. Fisa medicala pentru categoriile C si D+E costa 100 de lei, iar examenul psihologic, 50 lei. Tarife similare se percep pentru fisa medicala port-arma si examenul psihologic. Psihomed elibereaza si fise medicale tip siguranta circulatiei, la pretul de 130 de lei. Si ultimele tehnici in domeniul infrumusetarii sunt accesibile la Psihomed: electrostimulare, vacuum, tunel infrarosu, lifting, ultrasunete, tratamente anticelulitice, masaj, drenaj limfatic, dermoabraziune si termoterapie. “Am incercat sa venim cu preturi fara concurenta, sub orice se practica in oras“, a mai spus administratorul Psihomed.

Profesorii cer demisia Guvernului si a presedintelui Basescu

Peste o mie de profesori bacauani au participat ieri la mitingul de protest fata de masurile de austeritate anuntate de Guvernul Boc. Profesorii bacauani, membri ai Sindicatului Liber din Invatamant, au cerut demisia Guvernului si a presedintelui Traian Basescu, pe care l-au acuzat de scaderea nivelului de trai si de distrugerea sectorului educatie.

Profesori bacauani din tot judetul s-au adunat in jurul orei 14.00, in fata Stadionului Municipal, de unde au plecat in mars spre cladirea Palatului Administrativ din Bacau. Cadrele didactice au fost escortate de jandarmi si politie in traseul parcurs spre Piata Tricolorului. Coloana a fost condusa de liderii Sindicatului Liber din Invatamant. ”O asemenea politica nu mai poate continua. Vom transfera miscarile de protest la circumscriptiile electorale. Sa vedem ce ne pot promite alesii nostri. Nu stiu daca vom rezolva ceva, dar situatia noastra este foarte grea”, ne-a declarat Manole Chiriac, liderul Sindicatului Liber din Invatamant (SLI) Bacau. Creditele si copiii in scoli sunt principalele griji ale dascalilor bacauani. “Ce educatie mai putem face cand nu mai avem cu ce ne tine copiii in scoli? Stiu ca nu vom rezolva nimic sau aproape nimic cu aceasta greva”, ne-a declarat si Elena Haratau, de la Scoala “Domnita Maria”. “Nu sunt de acord cu reducerea salariilor. Cat sa mai strangem cureaua, cand viata noastra este si asa grea. Ne-au adus la ruina. Era mai bine pe vremea comunistilor, inainte de 1989”, a declarat profesorul Liviu Tornghinbel, de la Scoala “Alexandru Ioan Cuza”. Sindicalistii si cadrele didactice bacauane au protestat in fata Palatului Administrativ din Bacau. O buna parte din profesorii prezenti la miting au declarat ca primesc mai putin de o mie de lei salariu, iar reducerea cu 25% ii va aduce la limita subzistentei. Profesorii s-au plans ca reducerea salariilor ii va aduce in imposibilitatea achitarii ratelor la banci sau sustinerii propriilor copii in scoli. Numarul cadrelor didactice prezente la miting a fost mult mai redus comparativ cu mitingul din 1 iunie. “Au bagat frica in profesori, de aceea nu s-au prezentat mai multi la greva. Aceasta reducere a salariului este greu de suportat. Daca se va schimba guvernul sau daca si-ar da demisia presedintele poate s-ar schimba ceva in bine”, a declarat profesorul Aurel Acatincai.

O investitie a grupului Petrom OMV, care se va realiza in comuna bacauana Solont, a generat o adevarata isterie printre localnici. Societatea Petrom si-a anuntat intentia de a realiza un depozit de deseuri petroliere nepericuloase, provenite de la exploatarea sondelor, inca din 2008. Pentru realizarea investitiei, estimata la aproximativ 20 de milioane de euro, societatea avea nevoie de 10 hectare de teren. Cunoscand situatia, inginerul agricol Viorel Ilas, care era proprietar peste cinci hectare de teren, a achizitionat restul suprafetei de la vecini. O parte a locuitorilor comunei, care spera sa-si vanda propriile terenuri si sa puna mana pe banii Petromului, l-a reclamat pe inginer la Institutia Prefectului. In data de 4 iunie, inginerul Ilas, aflat intr-un stadiu avansat al negocierilor, a vandut intreaga suprafata de teren catre Petrom OMV.

O investitie ce urmeaza a fi derulata de catre OMV Petrom in comuna bacauana Solont i-a invrajbit pe localnici. Acestia afirma ca au fost spoliati de un inginer agricol din localitate care, intrand pe firul afacerii, a vandut gigantului petrolier 10 hectare de pamant, dupa ce in prealabil a cumparat – la pret de nimic – mai multe parcele de la sateni.
Simona Mares a formulat o petitie, insotita de o lista de semnaturi ale unor persoane care s-ar opune investitiei Petromului. Motivul declarat al ingrijorarii a fost investitia care “ar otravi pamanturile”. “Inginerul Ilas, dupa ce ne-a distrus si saracit, acum vrea sa ne si otraveasca… Daca toata aceasta investitie ar fi fost facuta in folosul comunitatii care l-a adoptat (Ilas este din Vaslui – n.r.), ar fi fost bine. Vrem sa veniti in comuna, sa faceti presiuni in Consiliul Local, sa nu se construiasca acest depozit”, declara Simona Mares, care s-a erijat in reprezentant al unui grup de locuitori ai comunei. Listele intocmite cuprind cateva zeci de semnaturi ale unor familii din comuna. Mares a mai spus ca inginerul Ilas ar fi cumparat foarte ieftin terenurile pe care le-a vandut Petromului, unde are relatii. “Stiu de la ce vine acest conflict. De la invidia oamenilor. Ei au sperat ca cei de la Petrom vor cumpara terenul lor. Eu le-am dat 260 de milioane de lei pe hectar, atat cat le-au oferit reprezentantii Petrom OMV initial. Societatea a decis in urma unei expertize ce teren sa cumpere, nu cum cred ei”, afirma Viorel Ilas. Acesta a mai declarat ca, in ultimele luni, asupra lui s-au facut presiuni pentru a renunta la vanzare. Un consilier local i-ar fi cerut chiar spaga pentru a vota favorabil acordul de principiu pe care Consiliul Local l-a dat in urma cu doua luni.

Petrom a platit gras pentru pamantul din Solont

“Cei de la Mediu isi vor spune cuvantul, nu sunt eu in masura sa spun daca acest proiect va polua. Avem asigurarile societatii ca acest depozit nu va afecta alte terenuri.”

In data de 4 iunie, reprezentantii Petrom OMV au semnat contractul de cumparare a terenurilor, spre nemultumirea celorlalti sateni, care au ramas cu buza umflata. “Contractul s-a semnat in doua etape, pe 29 aprilie si pe 4 iunie. La ultima intalnire au luat parte si reprezentantii austrieci ai societatii. Au oferit un pret bun, nu as vrea sa-l fac public”, a spus Ilas. Potrivit unor surse, pretul platit de societate a depasit cu mult valoarea de 100 de mii de euro.

Depozitul de deseuri va aduce bani buni la bugetul comunei

Primarul din Solont, Spiridon Adam, a dezvaluit care ar fi beneficiile construirii depozitului si le-a dat asigurari oamenilor ca aceasta investitie nu s-ar aproba la Agentia Judeteana pentru Protectia Mediului daca ar dauna altor terenuri. Edilul s-a aratat incantat de faptul ca Petrom OMV face aceasta investitie in comuna, prin care se vor ecologiza cele 125 de sonde care functioneaza in Solont. “Aceasta investitie ne va aduce peste 3 miliarde la bugetul local, care este acum de doar 2,1 miliarde de lei vechi. Se vor crea peste 10 locuri de munca, dar cel mai important este ca zona sondelor va fi curatata de pamantul imbibat cu petrol”, a afirmat primarul Adam. Rezidurile petroliere sunt acum procesate in Poiana Runcului sau la Albotesti. Aceasta este doar prima etapa a procesului de ecologizare a terenurilor afectate de titei.
Petrom OMV nu a depus inca proiectul la Agentia Judeteana pentru Protectia Mediului Bacau, fapt confirmat si de directorul Paul Toderica: “Stiu de acest scandal din Solont, dar la noi inca nu a ajuns proiectul Petrom, ca sa ne putem pronunta”.

A fost sarbatoare duminica in parohia ortodoxa „Sfintii Arhangheli Mihail si Gavriil” din satul Holt, comuna Letea Veche. Parintele paroh, Daniel Chirica, i-a invitat pe copiii de la scoala si gradinita, 150 la numar in total, in lacasul de cult pentru a le oferi cadouri cu ocazia zilei de 1 Iunie. In semn de recunostinta, acestia au pregatit un program artistic, presarat cu numeroase cantece si poezii atat laice, cat si religioase, pe care l-au prezentat dupa Sfanta Litughie de duminica. Aceste momente pregatite de elevi au intrat deja in traditia comunitatii, mai ales in ultimii patru ani, de cand in mijlocul comunitatii a venit pr. Chirica. „Acesti copii ne dovedesc ca puritatea si frumusetea lor spirituala poate sa biruiasca de multe ori rautatea care ne inconjoara. Dorim ca acesti copii care acum sunt bucuria noastra, sa fie parintii care isi vor aduce la randul lor copiii in lacasurile noastre. Rugam pe Bunul Dumnezeu sa lumineze drumul lor si pe noi sa ne ajute sa putem termina sfanta sa biserica”, a subliniat parintele Chirica. Biserica „Sfintii Arhangheli Mihail si Gavriil” este in plin proces de extindere si reparatii capitale incepute in anul 2006, cu binecuvantarea Preasfintitului Arhiepiscop Eftimie si cu implicarea si grija Preasfintitului Episcop Ioachim Bacauanul. Pana in acest moment a fost construit un frumos lumanarar, a fost montata o centrala termica si a fost cumparat si un clopot din Austria. In plus, in anul 2008, s-a construit in curtea bisericii un Monument al eroilor. Cu toate aceste investitii, cu ajutorul enoriasilor, parintele a pregatit pentru cei mici cadouri de 1 Iunie, constand in dulciuri si carti religioase. La intregul spectacol au asistat, cu sufletul la gura, parintii si localnicii, care i-au aplaudat pe cei mici.

La Colegiul National de Informatica din Piatra Neamt a avut loc Simpozionul interjudetean pentru elevi, „Teme monetare”, aflat la cea de-a V-a editie. Concursul a avut ca obiectiv promovarea ideii de performanta a studiului la disciplina Economie, încurajarea tinerilor sa aprofundeze teme de interes economic, sa initieze afaceri, cercetari, sa studieze bibliografii specifice. Elevii Colegiului National „Ferdinand I” din Bacau, coordonati de prof. Lucica Ciuperca, au impresionat si la aceasta editie, obtinand un premiu I si un premiu III. Elevele Laura Manoliu si Corina-Ioana Cucu au obtinut premiul I cu lucrarea „Instrumente de economisire si pentru realizarea de investitii”. Lucrarea a vizat analiza principalelelor tipuri de depozite la bancile din Romania, a dobanzilor si comisioanelor practicate de acestea si au efectuat calcule economice, pentru a stabili ce depozit permite unei persoane fizice sa obtina castiguri mai mari. Autoarele au abordat si posibilitatea investitiilor din economii banesti, prin intermediul Fondurilor mutuale, în principal a celor monetare gestionate de bancile romanesti, precum si evolutia acestora pe piata de capital în ultimele luni, realizand si o anticipare a evolutiei bursei de valori. Alina-Cerasela Jicmon si Andrei Isvanca au obtinut premiul al III-lea, cu lucrarea „Instrumente moderne de plata”. Cei doi au prezentat instrumentele care pot fi folosite în sistemul de plati, analizand cardurile de credit si cele de debit pentru persoanele fizice. Autorii au realizat o captivanta analiza comparativa a cardurilor emise în sistemul bancar romanesc, dobanzile si comisioanele percepute, avantajele si dezavantajele celor care le utilizeaza, stabilind care dintre acestea ar fi mai convenabile pentru utilizator. Juriul a apreciat ca lucrarile s-au remarcat nu doar prin calitatea informatiilor, ci si prin caracterul practic-aplicativ. N-a lipsit nici remarca potrivit careia ferdinandienii premiati ar putea oricand oferi, si pe aceasta tema, lectii guvernatilor.

În sala de sport a Universitatii Bacau a avut loc concursul „Sanitarii priceputi”, faza judeteana, pentru clasele IX-XII, sub o egida traditionala: Crucea Rosie Bacau. Cele zece echipe finaliste au avut de sustinut probe teoretice si practice. Dupa întreceri palpitante, locul I a fost cucerit de echipa Colegiului National „Vasile Alecsandri” Bacau, coordonata de Ionela Tudoriu. Echipa Colegiului National „Ferdinand I” (Simona Mocanu, profesor îndrumator) a ocupat locul secund, urmata de echipajul Colegiului „Ion Borcea” Buhusi (coordonator, prof. Camelia Barladeanu). Colegiul National „Gheorghe Vranceanu” (profesor îndrumator Doru Leonte ) a obtinut mentiune, în vreme ce echipa Colegiului „Mihai Eminescu” (pregatita de prof. Dumitra Ghersimescu) a fost rasplatita cu o mentiune speciala. Premiile obtinute, individual, de catre elevi au avut valori cuprinse între 100 si 50 de lei. Criza a primit un mic bobarnac din partea organizatorilor, întrucat au fost premiati, simbolic – si cu bani, nu doar cu diplome – si profesorii coordonatori. Proiectul, finantat de Consiliul Local Bacau, a avut ca parteneri Inspectoratul scolar al Judetului Bacau, Palatul Copiilor Bacau si Casa Corpului Didactic Bacau. La sfarsitul lunii iulie, echipa Colegiului National „Vasile Alecsandri” Bacau va participa la faza nationala a concursului, în orasul Buzau.

„Descentralizarea e buna“, daca vin si banii

Descentralizarea serviciilor publice e un deziderat mai vechi, dar abia din 2008 se vorbeste despre trecerea institutiilor publice in grija primariilor sau consiliilor judetene ca fiind inevitabila. Motivatia ar fi ca administratiile locale stiu mai bine care sunt nevoile locuitorilor si in ce ordine ar trebui realizate investitiile. Recent, s-a decis predarea spitalelor catre administratiile locale.

Spitale, scoli, servicii de asistenta sociala sau de ordine publica, toate vor fi incredintate autoritatilor locale. Doar institutile de control vor fi subordonate direct Guvernului. Descentralizarea unitatilor spitalicesti a fost decisa pe 2 iunie, prin hotarare de Guvern. Consiliul Judetean Bacau (CJ) va prelua Spitalul Judetean de Urgenta (SJU) si Spitalul de Pediatrie. Principala grija a CJ e legata de bani, nu de raspundere. Cseke Attila, ministrul Sanatatii, a dat asigurari ca Guvernul va asigura si fondurile necesare, dar nu se stie daca sumele primite vor fi suficiente. “Descentralizarea e un lucru bun, dar ar trebui ca responsabilitatile care revin CJ sa fie corelate cu sursele de venituri, arata Olga Haineala, directorul de buget-finante al CJ. Statul va trebui sa aloce fonduri din impozite si cote defalcate din TVA pentru cele doua spitale.”

CJ vrea o finantare “prevazuta expres”

SJU Bacau, trecut in domeniul public al judetului dupa 2000, a fost sprijinit sistematic de CJ in privinta investitiilor. Celelalte cheltuieli au fost acoperite de CAS si din veniturile proprii. “S-au facut investitii majore in salile de operatii, saloane, blocul alimentar, investitii care au urmarit confortul spitalicesc. S-a investit la UPU, care e o sectie etalon la nivel national”, declara Olga Haineala. Concret, in 2007, CJ a dat SJU 2.562.000, in 2008 – 3.227.000 lei, iar in 2009 peste 4.500.000 de lei. Anul acesta, CJ a prevazut in buget suma de 1.603.000, din care cea mai mare parte va merge la modernizarea Maternitatii Bacau. Si Spitalul de Pediatrie a beneficiat de investitii in blocul operator, fatada, subsol, intrare, dar sumele au fost mai mici. CJ va prelua cheltuelile de intretinere si aici trebuie facuta “o evaluare a nevoilor, a costurilor si a resurselor, arata Olga Haineala. Finantarea trebuie sa fie prevazuta expres in Legea bugetelor locale, nu in bugetul Ministerului Sanatatii.” Cu alte cuvinte, CJ trebuie sa stie de la inceputul anului de cati bani dispune si sa-si faca un plan, nu sa inceapa investitii fara sa stie daca le poate termina si sa stea cu mana intinsa in fiecare trimestru.

Inca o vaca de muls?

Fiecare spital municipal sau orasenesc va fi predat autoritatii locale. Primarii au o singura rezerva: daca nu vor fi alocate si fonduri pentru administrarea spitalelor, bugetele locale nu le vor putea sustine. Mult mai rezervati sunt managerii spitalelor. Unii dintre acestia nu se afla in gratiile consiliilor locale si ar putea fi inlocuiti. “Sincer, nu cred ca voi mai ramane la conducerea spitalului, ne-a declarat dr. Mihail Andronic, managerul Spitalului Municipal Onesti. Le-am cam inchis portile celor care au avut interese personale cu spitalul. Nimeni nu mi-a spus in fata ca nu voi mai fi manager. Ramane de vazut daca autoritatea locala va avea nevoie de spital pentru pacienti sau pentru afaceri personale. Ar putea fi o supapa pentru ocuparea unor functii. Acum, prin descentralizare, se desfiinteaza posturi de directori, dar se fac locuri in consiliile de administratie.” (D.M.)

Prea in pripa

Conducerea Spitalului Judetean de Urgenta (SJU) nu considera aceasta masura oportuna. Subscrie la ea, dar este de parere ca trebuia amanata pentru anul viitor. “Sunt de acord cu descentralizarea, dar nu la acest moment, ci la inceput de an, pentru ca sa aiba timp Consiliul Judetean sa-si prinda in bugetul pe anul 2010 toate cheltuielile cu spitalul, ne-a spus dr. Mihaela Popescu, managerul SJU. Din iulie incepe constructia bugetului pentru anul viitor.” In bugetul pe acest an Consiliul Judetean are prevazute cheltuieli numai pentru investitii, nu si pentru utilitati la Spitalul Judetean. (E.T.)

Conform afirmatiilor ministrului Sanatatii, cele mai importante prevederi ale legii vizeaza o mai buna administrare a spitalelor si, implicit, reducerea cheltuililor:
– Reglementeaza clar si restrange numarul directorilor din Comitetul director al spitalului la maxim 3, avand in vedere ca in februarie numarul acestora era intre 7 si 10;
– Infiinteaza si reglementeaza clar atributiile Consiliului de administratie, forul reprezentativ si de urmarire a activitatii spitalicesti;
– Managerul va avea obligatia raportarii executiei bugetare lunar catre autoritatea administratiei publice locale;
– Reglementeaza procentul cheltuielilor salariale din bugetul spitalului, care nu poate depasi 70 la suta din cheltuielile decontate catre Casele Judetene de Asigurari de Sanatate;
– Introduce notiunea de cofinantare din partea comunitatilor locale la o valoare minima obligatorie in cazul tuturor investitiilor, reparatiilor capitale, achizitii de aparatura medicala.

Judetul Bacau, pe locul 5 in tara la numarul de angajati in sectorul bugetar

Bacaul figureaza pe locul 5 intr-un top al numarului de bugetari intocmit de o publicatie economica centrala. Judetul contabilizeaza peste 22.000 de angajati in sectorul public, fiind devansat doar de Bucuresti, Iasi, Prahova si Timis. Desi cifra pare mare, reprezentantii acestora sustin ca numarul bugetarilor este insuficient in raport de nevoile judetului.

In ultimele doua luni, de cand Puterea a recunoscut ca a ajuns la fundul sacului, bugetarul sau, mai exact, personalul bugetar in ansamblu, a devenit inamicul public nr. 1. Aparatul e prea stufos, in plus, angajatii statului au salarii prea mari, prin urmare, din cauza lor nu sunt bani pentru relansarea economiei. Solutia e reducerea cheltuielilor cu 25 la suta, fie prin diminuarea salariului fiecarui angajat cu acest procent, fie prin taierea fondului de salarii, sefii institutiilor avand libertatea sa decida daca dau afara un sfert dintre salariati sau ii sacrifica pe toti. Intr-un top realizat pe criteriul numarului angajatilor din institutiile publice, judetul Bacau se afla pe locul 5. Consiliul Judetean (CJ) Bacau, de exemplu, are un aparat format din 147 de salariati fata de 227, cat prevede organigrama. “E normal sa fim pe locul 5 deoarece Bacaul este un judet mare, cu 93 de unitati administrative. Nu ne putem compara cu Iasi, Arad sau Alba. Iasiul are trei centre urbane, in timp ce Bacaul are opt: trei municipii si cinci orase”, arata Angela Bogea, director de resurse umane in cadrul CJ.

Serviciile locale vor fi sacrificate

Opt centre urbane si 85 de comune inseamna, in acelasi timp, numar mare de agenti economici care trebuie controlati, de la care se incaseaza impozite, care participa la licitatii, solicita avize si autorizatii. Nici edilii nu considera ca au prea multi angajati, majoritatea primariilor fiind sub standardele stabilite de Guvern pe baza dimensiunii populatiei. Conform acestora, CJ are dreptul la 180 de angajati, iar primariile rurale, de la 10 salariati (pentru 1500 de locuitori) la 24 de angajati (20.000 de locuitori). Comunele mici nu depasesc limita, avand 9-12 salariati, in schimb, cele cu peste 5.000 de locuitori vor avea probleme daca sumele alocate pentru reechilibrarea bugetului din cote defalcate din TVA si impozite vor fi calculate dupa aceste standarde.

Deficit la Casa de Pensii

Cele patru institutii ale Ministerului Muncii nu au excedent de personal. Dimpotriva, unele dintre ele au posturi neocupate in schema. La Casa Judeteana de Pensii (CJP) Bacau organigrama prevede un numar de 115 posturi, dintre care 94 sunt functii publice iar 21, contractuale. In prezent, institutia are 112 angajati. “Avem deficit la compartimentul de comunicare si relatii cu publicul si la serviciul stabiliri pensii de la Casa Locala Onesti, ne-a spus Liviu Cretu, directorul coordonator al CJP Bacau. Dar si cu cele 115 posturi, schema este subdimensionata raportat la volumul de munca”. Cele mai mari probleme legate de lipsa de personal sunt la Onesti si Moinesti. La punctul de lucru de aici este un singur angajat, astfel ca pentru a-si lua concediu trebuie inchisa unitatea. Pe roze nu sta nici Agentia Judeteana pentru Ocuparea Fortei de Munca (AJOFM) Bacau. Institutia are, actualmente, 75 de angajati. “Institutia noastra a fost restructurata de doua ori, in ultimii doi ani, ne-a spus Octavian Ticau, directorul coordonator al AJOFM. Am pierdut 16 posturi, astfel ca nu mai este de unde taia”. Cat despre celelalte doua institutii, Inspectoratul Teritorial de Munca (a preluat si atributiile fostului Inspectorat Social) are 85 angajati, iar Agentia Judeteana de Prestatii Sociale (AJPS) dispune de numai 31 salariati. Aceasta institutie gestioneaza lunar peste 200.000 de prestatii sociale.

Bugetari si nu prea

Managerii spitalelor fara probleme financiare si-au exprimat inca din ultimul trimestru al anului trecut, cand li s-a impus sa taie 15% din cheltuielile salariale, nemultumirea fata de incadrarea spitalelor in categoria bugetarilor. Despre supradimensionarea schemei de personal nici nu poate fi vorba in spitalele bacauane, unde, dupa controlul ministerial din luna aprilie a acestui an, s-a constatat un deficit de aproape 1000 de angajati. Lipsesc din schema 134 de medici, 424 de asistenti medicali, 10 farmacisti si 419 angajati din alte categorii (muncitori, personal TESA, personal auxiliar). Nici Directia de Sanatate Publica si Casa Judeteana de Asigurari de Sanatate nu stau mai bine la capitolul forta de munca. Ambele institutii se plang din cauza deficitului. Cu toate acestea, Ministerul Sanatatii a anuntat deja reduceri masive de personal in DSP-uri.

DGASPC "papa" 45 la suta din bugetul CJ

Cel mai des incriminata ca are prea multi salariati este Directia Generala de Asisteta Sociala si Protectia Copilului (DGASPC), care inghite 45 la suta din bugetul CJ. “Numarul salariatilor, cu tot cu asistentii maternali, este de 1960, din care doar 119 sunt in aparatul propriu”, arata Alina Iftode, DGASPC. Consilierii judeteni PNL au acuzat si in ultima sedinta ca numarul angajatilor creste, in timp ce numarul asistatilor scade. Chiar daca adultii si copiii institutionalizati sunt mai putini, numarul beneficiarilor a crescut, DGASPC avand servicii de consiliere si de sprijin destinate copiilor cu handicap, familiilor aflate in impas, copiilor cu parinti in Italia sau Spania, minorilor abuzati fizic si psihic, celor repatriati, “copiilor strazii” etc.

In educatie, schema completata cu suplinitori

In sistemul de invatamant, exista aproximativ 8.000 de cadre didactice si alti 2.000 de angajati, ca personal auxiliar. Cu toate acestea, „nu putem vorbi despre prea multe cadre, mai ales ca in fiecare an se angajeaza suplinitori calificati si necalificati”, sustine prof. Claudia Merticaru, inspector de specialitate. (A.L.)

Depozitul ecologic, dat in functiune abia in iulie

Noul depozit ecologic al Bacaului urmeaza a fi dat in functiune cu intarziere. Dupa ce reprezentantii municipalitatii au dat asigurari, la inceputul anului, ca acesta va fi inaugurat in luna mai cel tarziu, darea in functiune a noii gropi de gunoi nu se va face mai devreme de 15 iulie. Motivul intarzierii il constituie modul greoi in care se desfasoara lucrarile, precum si faptul ca municipalitatea nu a organizat inca licitatia privind incredintarea serviciului de salubritate. Depozitul va deservi intregul judet.
Intre timp, Primaria a mai facut un pas spre crearea propriului operator de deseuri, sub umbrela societatii Novabac.

Noua groapa de gunoi a Bacaului va fi data in functiune cu intarziere, dupa ce reprezentanti ai Primariei au confirmat ca lucrarile de construire se desfasoara cu greutate. Dupa ce la inceputul anului au anuntat ca depozitul ecologic va fi inaugurat cel tarziu in luna mai, edilii au precizat ca acesta nu va fi dat in exploatare mai devreme de 15 iulie. Pe langa intarzierea lucrarilor, un alt impediment in constituie faptul ca Primaria nu a organizat nici pana la aceasta ora licitatia privind concesionarea serviciului de salubritate, desi aceasta fusese anuntata pentru primavara lui 2010. "In jur de 15 iulie ar trebui data in functiune noua groapa de gunoi. Oricum trebuie organizata si licitatia privind operatorul de salubritate. Birocratia e destul de mare. Trebuie realizate contracte cu toate localitatile. Nu s-a ajuns in faza asta. Vor fi discutii cu consultantii", a declarat Dragos Luchian.

Doua licitatii

Viorica Marcu, sefa Directiei Servicii Publice, a dezvaluit ca serviciul de salubritate urmeaza a fi concesionat, printr-o licitatie, in cel mult doua luni, pe fondul finalizarii construirii depozitului ecologic. Primaria pare decisa sa-si creeze propriul operator, sub umbrela societatii Novabac in care municipalitatea este actionar unic. Intr-o declaratie recenta facuta cotidianului Desteptarea, Marcu afirma ca Primaria este pe punctul de a obtine licenta pentru efectuarea de servicii comunitare, astfel incat prin intermediul societatii Novabac, institutia edilitara are drum liber in preluarea serviciilor de salubrizare efectuate, in prezent de Soma. Mai mult, odata cu darea in functiune a depozitului ecologic, municipalitatea va organiza o licitatie privind stabilirea operatorului care se va ocupa de noua groapa de gunoi, independent de cel care va transporta deseurile.

Groapa de retrocedat

Proiectul depozitului ecologic ar putea fi pus intre paranteze daca instanta decide reconstituirea dreptului de proprietate pentru urmasii mosierului Anton Fodor pe vechiul amplasament. Acestia detineau in zona fostului C.I.C aproximativ 9,23 hectare de teren, suprafata ce a fost expropriata de comunisti in 1949. Din 2005, urmasii latifundiarului au depus cerere la Primaria Bacau pentru reconstituirea dreptului de proprietate pe mai multe suprafete, printre care si cea amintita. Intre timp, o portiune din cele 9,23 hectare este ocupata de statia de sortare edificata in vecinatatea noii gropi de gunoi. Mostenitorii lui Fodor au deschis o actiune in instanta impotriva municipalitatii. "Litigul a ajuns la etapa efectuarii unei expertize pentru identificarea suprafetei de teren, din vechiul amplasament, care se suprapune cu noua groapa de gunoi. Expertiza va dura. Nu stiu daca va fi gata pana in septembrie. O propunere logica ar fi fost un alt amplasament, dar cei din Primarie stau in pasivitate. Ideal ar fi sa se ajunga la o intelegere intre cele doua parti inainte de finalizarea procesului", a explicat Marius Bogdan, avocatul mostenitorilor.

60.000 de tone de gunoaie pe an

Locuitorii municipiului "produc" aproximativ 60.000 de tone de gunoaie pe an. In fiecare luna, autospecialele Soma, actualul concesionar al serviciului de salubrizare, duc in rampa de la Nicolae Balcescu intre 5000 si 6000 de tone de deseuri, aproximativ 17.000 de metri cubi. Vechea rampa trebuia inchisa inca de la jumatatea anului trecut, in baza unui acord de mediu convenit cu Uniunea Europeana. Daca la inceputul lunii ianuarie, Primaria sustinea ca rampa va mai functiona cel mult doua luni, la jumatatea lui 2010 aceasta este utilizata din plin. Noul depozit ecologic trebuia finalizat pana pe 31 mai, potrivit asigurarilor oferite de catre constructori. Potrivit afirmatiilor Vioricai Marcu, actualul contract de concesionare a serviciilor de salubrizare se incheie odata cu darea in functiune a depozitului ecologic, Primaria fiind obligata sa organizeze o noua licitatie privind incredintarea acestora. In noua groapa de gunoi isi vor depozita deseurile toate localitatile din judetul Bacau.