Pana la sfarsitul acestei luni, spitalele publice din judetul Bacau vor trece din administrarea Ministerului Sanatatii in cea a autoritatilor locale. Consiliul Judetean Bacau va prelua Spitalul Judetean de Urgenta (SJU) si Spitalul de Pediatrie. Spitalul de Pneumoftiziologie (fost TBC) va trece in administrarea Consiliului Local Bacau. Unitatile sanitare cu paturi din Onesti, Moinesti, Buhusi si Comanesti urmeaza a fi preluate de consiliile locale din localitatile respective.

Desi pentru preluare se cere acordul consilierilor locali, acesta este o simpla formalitate si la acest moment se completeaza anexele din protocoalele de predare-primire. Procesul de descentralizare a spitalelor a fost anuntat din 2008, dar s-a legiferat printr-o hotarare de guvern din 2 iunie 2010. Motivatia trecerii acestor institutii la administratiile locale este aceea ca in teritoriu se cunosc mai bine nevoile de asistenta medicala ale comunitatii.

Banii, grija cea mai mare

Principala grija a autoritatilor locale nu este raspunderea fata de functionarea spitalelor, ci finantarea. Desi ministrul Sanatatii, Atilla Cseke, a promis ca Guvernul va asigura fonduri, nu exista nicio garantie ca sumele primite vor fi suficiente. Dupa preluarea a doua dintre spitalele bacauane, CJ ar vrea ca finantarea sa fie prevazuta expres in legea bugetelor locale, nu doar in bugetul MS, astfel incat sa se stie de la inceputul anului de cati bani dispune si sa-si faca un plan. Silviu Bondor, vicepresedintele CJ, vede doua probleme in ceea ce priveste descentralizarea: finantarea serviciilor si partea tehnica, de reorganizare a institutiilor preluate. In acelasi timp, vicepresedintele CJ crede ca descentralizarea este un proces de durata, care nu se va finaliza in 2010.

„Sa nu se repete povestea cu scolile“

“Daca vom primi si fonduri, vom fi chiar bucurosi sa ne administram spitalul, ne-a declarat Ionel Turcea, primarul din Buhusi. Sa nu se repete povestea cu scolile. Dupa ce le-am preluat, toate guvernele din ultimii 10 ani nu s-au mai uitat la scoli. Asa vor face si cu spitalele. Noi nu ne permitem sa intretinem spitalul din localitate. Fondurile necesare pentru el depasesc bugetul orasului.” Primarul Turcea crede ca dupa preluare ar putea face schimbari in managementul spitalului. „Sunt probleme acolo, provocate de orgoliile doctorilor. Nici raport de garda nu fac mereu. Se intalnesc medicii de doua ori pe luna. Asta-i management?”. Primarului i se pare insa nedrept ca intretinerea spitalului sa greveze doar bugetul orasului Buhusi, cand profita de serviciile medicale si locuitorii comunelor din zona. In aceeasi situatie se afla toate consiliile locale, care vor administra spitale de care profita pacienti din tot judetul si chiar din alte judete.

Unii manageri vor pleca

1 iulie inseamna un moment de cotitura si pentru actualii manageri ai spitalelor. Aceasta, deoarece sefii spitalelor vor fi numiti de noii administratori: CJ sau consiliile locale. Unii manageri se asteapta sa fie inlocuiti. “Sincer, nu cred ca voi mai ramane la conducerea spitalului, ne-a declarat dr. Mihail Andronic, managerul Spitalului Municipal Onesti. Le-am cam inchis portile celor care au avut interese personale cu spitalul. Nimeni nu mi-a spus in fata ca nu voi mai fi manager. Ramane de vazut daca autoritatea locala va avea nevoie de spital pentru pacienti sau pentru afaceri personale. Ar putea fi o supapa pentru ocuparea unor functii. Acum, prin descentralizare, se desfiinteaza posturi de directori, dar se fac locuri in consiliile de administratie.”

Mai bine de la inceput de an

Conducerea Spitalului Judetean de Urgenta (SJU) nu considera descentralizarea oportuna la mijlocul anului 2010. Subscrie la aceasta masura, dar este de parere ca trebuia amanata pentru anul viitor. “Sunt de acord cu descentralizarea, dar nu la acest moment, ci la inceput de an, pentru ca sa aiba timp Consiliul Judetean sa-si prinda in bugetul pe anul 2010 toate cheltuielile cu spitalul, ne-a spus dr. Mihaela Popescu, managerul SJU. Din iulie incepe constructia bugetului pentru anul viitor.” In bugetul pe acest an Consiliul Judetean are prevazute cheltuieli numai pentru investitii, nu si pentru utilitati la Spitalul Judetean. Fiecare administratie va fi nevoita sa infiinteze o directie medicala, pentru coordonarea spitalelor. “Pentru primarii va fi dificil sa infiinteze servicii medicale, in conditiile actuale, crede dr. Adrian Cotarlet, managerul Spitalului Municipal de Urgenta Moinesti. Parerea mea este ca descentralizarea trebuie sa demareze la 1 ianuarie 2011, dupa ce s-a alocat un buget administratiilor locale pentru functionarea spitalelor. Aceasta parere este impartasita si de managerii altor spitale publice cu care am discutat.” Amanarea descentralizarii a fost ceruta si de Federatia Sanitas, a angajatilor din sistemul sanitar. “Daca descentralizarea se va realiza in pripa, ne vom trezi cu spitale inchise, ne-a declarat Aurel Cretu, liderul Sanitas. Sunt administratii care nu-si permit sa le intretina. Un exemplu este Buhusiul, al carui buget este depasit de cateva ori de bugetul necesar spitalului din localitate.”

Inca o piatra de gatul CJ

Daca initial Spitalul de Pediatrie urma sa fie preluat de catre Consiliul Local Bacau, ulterior Guvernul a hotarat sa-l treaca in administrarea Consiliului Judetean. Conducerea spitalului priveste schimbarea cu detasare. “Oricum ar fi, va fi bine, declara Gabriel Drug, managerul Spitalului de Pediatrie. Factorii de decizie in subordinea carora ne vom afla, indiferent care vor fi ei, vor avea grija de spital.” Dar consilierii judeteni se tem ca bugetul judetului va fi insuficient pentru a sustine doua spitale. CJ Bacau a dat bani si pana acum pentru investitii in salile de operatii, fatada sau saloanele din Spitalul de Pediatrie, insa transferarea intregii raspunderi pentru administrarea acestuia asupra autoritatii judetene ar putea tripla povara. In intervalul 2007-2009, din bugetul judetului au plecat spre Spitalul de Pediatrie peste 2.100.000 de lei. Pentru anul acesta, CJ a prevazut in buget sa-i aloce acestui spital suma de 100.000 lei. Cu aceasta suma vor fi renovate intrarea principala in spital, sala de asteptare, incaperea unde se face triajul bolnavilor si biroul de internari. Dar suma de 100.000 lei reprezinta mai putin decat are spitalul nevoie lunar pentru a acoperi cheltuielile cu utilitatile si celelalte necesare desfasurarii activitatii, exceptand plata salariilor.

Medicamentele, tot mai greu de procurat

De la inceputul lunii viitoare, bolnavii trebuie sa fie pregatiti sa scoata mai multi bani din buzunar pentru medicamente. Aceasta, intrucat se va modifica procedura de decontare a medicamentelor compensate de casele judetene de asigurari de sanatate. “Va fi stabilit un pret de referinta pe clasa terapeutica, ne-a declarat Viorica Draganuta, director general al Casei Judetene de Asigurari de Sanatate (CJAS). Data fiind criza financiara, se merge foarte mult pe eficacitate, dar si pe reducerea costurilor.” Pentru fiecare afectiune, CJAS va deconta un minim de 3-4 medicamente.

Un mamut pe umerii buhusenilor

Consilierii buhuseni au desemnat o comisie care va gestiona preluarea Spitalului Buhusi. Aparent, problematica este simpla, dar primarul Ionel Turcea spune: “Totul este cam confuz acum. Vom prelua, dar nu stim cat de mare va fi implicarea noastra în actul medical, în domeniul administrativ. Asteptam mereu noi clarificari”. Cert este ca administratia locala va trebui sa achite în viitor facturile la gaz metan, curent electric, apa, canalizare, precum si pe cele care vizeaza reparatiile, întretinerea. Primarul adauga: “Anual, pentru spital vor fi necesare sapte miliarde de lei vechi, adica o treime din bugetul local. O alta treime este alocata pentru scoli si va trebui sa ne descurcam cu restul pentru a rezolva celelalte probleme”. Acum, spitalul are deja datorii de 5,9 miliarde de lei. Firesc, administratia buhuseana nici nu se gandeste sa preia aceste datorii, dar cei din administratia centrala pastreaza o tacere suspecta cu privire la acest subiect. Preluarea spitalului ridica si o alta problema. De serviciile acestei institutii beneficiaza 40.000 de locuitori, jumatate dintre acestia fiind din comunele Blagesti, Garleni, Racova. Este normal ca buhusenii sa contribuie singuri la gestionarea durerilor financiare ale spitalului? Si din perspectiva acestei interogatii guvernantii pastreaza tacerea. Cumva, spitalul buhusean se afla pe un tobogan care l-ar putea duce, spun unii, catre un statut de spital… de tip comunal, pentru ca mai are doar 175 de paturi. În urma cu vreo trei saptamani avea 210 paturi… Cert este ca preluarea sa în gestiunea comunitatii locale va fi o proba de încercare dificila pentru alesii locali. (I. Fercu)

La Onesti, sedinta de CL pentru preluarea spitalului

In opinia managerului Spitalului Municipal Onesti, dr. Mihail Andronic, "trecerea acestei unitati sanitare in subordinea Consiliului Local, de la 1 iulie, nu ar trebui sa aduca nicio schimbare din punctul de vedere al acordarii asistentei medicale. Insa, deoarece au loc chiar in aceste zile multe schimbari de ordin legislativ in vederea preluarii spitalelor de catre consiliile locale, sunt rezervat in privinta faptului ca nu se va cunoaste nicio schimbare dupa data de 1 iulie". Un lucru mentionat ferm de catre edilul Emil Lemnaru, referitor la preluarea spitalului de catre Consiliul Local si Primarie este dat de faptul ca nu va accepta aceasta preluare din moment ce unitatea medicala are datorii semnificative (aceasta asigura asistenta medicala unui numar de peste 150.000 de locuitori ai Vaii Trotusului). Joi, 24 iunie, in cadrul sedintei CL Onesti, alesii vor decide constituirea comisiei pentru preluarea managementului asistentei medicale din cadrul Spitalului Municipal Onesti. Dezbaterea acestui proiect de hotarare in Consiliul Local se anunta a fi un subiect delicat, dupa ce la o sedinta a organizatiei locale Onesti a Partidului National Liberal s-a votat "ruperea" in cadrul legislativului onestean a aliantei PNL – PDL. (I. Moraru)

Schimbari dupa descentralizare:
– spitalele vor fi administrate de CJ sau consiliile locale;
– managerii vor fi numiti de administratiile locale, vor incheia cu acestea contracte de management si vor raporta executia bugetara lunar catre autoritatea administratiei publice locale;
– se restrange comitetul director al spitalelor, de la 7-10 membri la 3;
– cheltuielile salariale din bugetul spitalului nu vor mai putea depasi 70 la suta din cheltuielile decontate catre Casele Judetene de Asigurari de Sanatate;
– va exista o valoare minima de cofinantare din partea comunitatilor locale pentru toate investitiile, reparatiile capitale si achizitiile de aparatura.

In perioada 21-30 iunie, la Centrul International de Cultura “George Apostu” se desfasoara “Tabara pentru copii cu diabet”, eveniment organizat de Lions Moldova, care a ajuns deja la a 18-a editie. In aceste zile, 11 copii insulino-dependenti vor avea parte de un program adecvat de instruire si distractie, iar un medic diabetolog si un psiholog vor avea grija de regimul alimentar si de medicatia administrata. Membrii Lions Moldova Bacau s-au intalnit ieri, la Centrul “George Apostu” pentru primirea copiilor si coordonarea activitatilor din cadrul taberei. “Copii vor fi monitorizati non stop in aceasta perioada. Medicul diabetolog Gabriela Fetecau, psihologul Angela Lacatusu, dar si directorul taberei, Ovidiu Balean, vor avea grija ca acesti copii sa primeasca un regim de hrana adecvat, cantarit conform nevoilor, in functie de glicemie. Analiza glucozei se va face de mai multe ori pe zi, in functie de care se va administra si insulina”, ne-a declarat Ioan Mocanu, presedintele Lions Moldova Bacau. Cei 11 copii beneficiari ai Taberei de Diabet vor face excursii in localitatile Piatra Neamt, Slanic Moldova sau Roman. In acelasi timp, se vor organiza activitati recreative si de instruire a copiilor diabetici, care trebuie sa invete sa se conduca singuri, sa se responsabilizeze in privinta tratamentului si a alimentatiei. Copiii care au ajuns ieri in tabara s-au declarat multumiti de conditii. “Este foarte frumos aici la tabara. Avem ocazia sa invatam multe, sa participam la diferite activitati, dar sa ne si distram”, a declarat Florentina Onofrei, de 14 ani. O parte din copiii diabetici nu sunt la prima participare. “E a doua oara pentru mine. Chiar ma bucur ca sunt aici, ca e asa frumos si ca gasim intelegere”, a precizat Iulia Adam, de 15 ani.
In judetul Bacau exista peste 60 de copii care sunt dependenti zilnic de insulina. Statul le asigura insotitor pentru nevoile lor speciale, de analiza a nivelului glicemiei, de injectare cu insulina, doar pana la 7 ani. “Practic, dupa aceasta varsta, copiii bolnavi de diabet trebuie sa se descurce pe cont propriu, sa-si cantareasca singuri hrana si sa-si administreze medicatia, ceea ce nu este posibil. Pentru acesti copii, pentru evolutia bolii, este deosebit de importanta si starea psihica”, a precizat psihologul Angela Lacatusu. La finalul Taberei de Diabet, organizatorii Lions Moldova vor face o alta prezentare a activitatilor parcurse in aceste zile.

Elevii care sunt in aceasta perioada in vacanta dar care nu au posibilitatea de a pleca la mare sau la munte, la bunici sau in tabere scolare pot opta pentru o serie de activitati foarte interesante pregatite de institutiile bacauane. Astfel, de la 1 iulie, va functiona in cadrul Palatului Copiilor Bacau, Clubul de vacanta. Actorul si regizorul Geo Balint ii asteapta la auditii si repetitii pe toti copii cu inclinatii artistice care vor sa se lanseze in teatru. Au loc inscrieri de noi membri in trupa Prospero’s Group pentru urmatoarea stagiune 2010-2011. „Incepand cu anul scolar viitor imi doresc sa existe chiar doua grupe de teatru de animatie pentru ciclul primar si gimnazial. In plus, voi infiinta si o grupa de regie teatru. Ii astept pe toti la auditii”, a subliniat Geo Balint. In plus, pe tot parcursul vacantei va functiona mica cinemateca de arta. Programul se va desfasura in sala studio „Prospero” a Palatului Copiilor si va afisat pe 1 iulie.

Vacanta printre carti si jocuri

Daca nu sunteti insa talentati la actorie sau regie, Biblioteca Judeteana deschide din 6 iulie si pana pe 1 septembrie, la Sectia pentru Copii, „Programul de vacanta”, pentru cei care iubesc lectura si jocul. Astfel, in zilele de marti, miercuri si joi, intre orele 12 si 13, la sectiile de arta si pentru copii au loc vizionari de casete video si DVD-uri, auditii si invatarea limbilor straine (zilele de luni), zilele de marti sunt dedicate desenelor, rezolvarii de puzzle-uri, rummy si alte jocuri antrenante, in timp ce in zilele de miercuri se vor citi basme. In acelasi interval al saptamanii, toti copii pana in 14 ani vor avea si acces gratuit la internet, in biblioteca. „Prin acest program ne dorim sa diversificam serviciile pe care le oferim copiilor, sa cultivam gustul pentru literatura si in acelasi timp sa le oferim posibilitatea de a petrece timpul de vacanta intr-un mediu placut si intr-un mod util”, a declarat Gabriela Muraru, directorul bibliotecii.

Guvernul Boc a ramas dator si constructorilor care au efectuat lucrari de reabilitare la unitatile de invatamant din Bacau. Un astfel de caz este cel al scolilor din Faraoani, Scoala cu Clasele I-VIII Nr. 1 Faraoani si Scoala cu Clasele I-VIII Nr. 2 Faraoani. Desi receptia lucrarilor s-a facut inca din 2007, au ramas de achitat 300.000 de lei celor doua firme care au executat lucrarile. „Banii trebuie sa vina de la Guvern. Am inaintat deja memorii la primul ministru pentru a primi suma care trebuie achitata, insa nu am primit raspuns. Sub nici o forma nu putem achita datoria din bugetul local”, a subliniat primarul comunei, Adrian Solomon. Lucrarile executate au fost ample: s-a inlocuit acoperisul, s-au refacut tavanele si instalatiile, tamplaria, s-au facut izolatia si fatada. 70 la suta din intreaga investitie, care s-a ridicat la aproximativ 1.100.000 de lei, a fost suportata din bugetul local. Primaria Faraoani a primit deja somatii de plata, dar este legata de maini si de picioare: nu are buget si in plus datoria este a Guvernului. Firmele ameninta cu punerea sechestrului pe cladiri pana la recuperarea banilor. Bineinteles, la suma initiala care trebuie achitata s-au adunat si penalizarile pentru intarzierea de plata. Situatia elevilor si prescolarilor devine asadar incerta. Acestia ar putea ramane in curand fara cladirile reabilitate, chiar daca premierul Boc a promis ca in ciuda crizei datoriile restante vor fi achitate.

Primaria Bacau a fost data in judecata de mai multi puscariasi din tara pe motiv ca nu ar fi raspuns la cererile pe legea 544/2001, privind liberul acces la informatiile de interes public. Daca in 2008 numarul litigiilor pe aceasta lege era de 4, in 2009, numarul proceselor a crescut la 41. „Cei mai multi dintre detinuti nici macar nu au depus o cerere pe legea 544/2001, dar ne actioneaza in instanta. Ei fac acest lucru pentru a fi adusi mai aproape de casa. Probabil cineva ii invata sa faca asta”, a declarat Andreea Butnaru, responsabil pe relatiile cu publicul din partea Primariei.
Potrivit mai multor surse din administratia Penitenciarului Bacau, detinutii au gasit, prin intermediul actiunilor in instanta, calea spre libertate si turism in sistemul penitenciar autohton. Situatia este confirmata si de actualul sef al Penitenciarului Bacau, Victor Cuzic, care a lasat de inteles ca puscariasii au libertate de expresie maxima. “Ei au dreptul sa scrie orice, sa trimita plicuri cui vor. Noi nu avem niciun control asupra corespondentei. Chiar putem spune ca din acest punct de vedere ei sunt liberi. Plicurile sunt verificate sa nu aiba substante chimice interzise”, a afirmat acesta.

Dat in judecata de puscariasi din Timisoara

Ultima “gaselnita” a detinutilor o reprezinta plangerile civile pentru neraspunderea in termen la solicitari de interes public. Secretarul Ovidiu Popovici crede ca practica persoanelor private de libertate este generalizata. “Ei cauta orice pentru a iesi putin din puscarie. Au aflat ca pot calatori de la un penitenciar la altul, in functie de locul in care au procesele. Primarul municipiului Bacau este dat in judecata de puscariasi de la Timisoara, care vor o gura de aer si sa-si vada prietenii din Bacau”, a explicat Popovici. Puscariasii au invatat si au fost invatati sa fie reclamagii. Unele organizatii, care apara drepturile omului si implicit ale persoanelor private de libertate, incurajeaza aceasta practica in randul detinutilor.

Cheltuirea banului public, cea mai ceruta informatie

Numarul cererilor pe 544/2001, depuse la Primaria Bacau, a crescut in ultimii ani. Cele mai multe cereri s-au inregistrat in 2007, 157 de solicitari si in 2009, cand s-au inregistrat 97. Tematica solicitarilor, venite atat din partea mass-media, cat si a bacauanilor, releva un interes crescut fata de modul in care reprezentantii municipalitatii inteleg sa cheltuie banul public sau sa organizeze licitatii. In 2006 au fost depuse 69 de cereri in baza legii 544, din care 41 au fost depuse de persoane juridice. In 2007 au fost depuse 157 de cereri. Cele mai multe s-au referit la modul de desfasurare a licitatiilor publice sau la regimul juridic al unor terenuri. Tot in acest an au fost depuse doua reclamatii administrative la adresa angajatilor primariei. In 2008, numarul cererilor s-a redus la 95, dar s-a diversificat tematica: investitii publice, bani atrasi din 2004, situatia juridica a terenurilor, modul de improprietarire s.a. Anul trecut au fost depuse 97 de solicitari, referitoare la salariatii primariei, la sumele cheltuite la Romanian Top Hits, achizitii publice, reabilitare termica etc. In 2009, pe motiv de neraspundere la solicitari, primaria a fost data in judecata de puscariasi de 41 de ori. La jumatatea lui 2010, numarul solicitarilor pe Legea 544 este de 34.

Joaca de-a autorizatiile din Primaria Bacau, cercetata de Parchet

Vasile Botomei a primit vineri, 18 iunie, copiile dupa autorizatia de functionare pentru spatiile Bartolo, de pe strada Republicii 27, semnata in data de 23 iunie 2009, valabila pana in data de 23 iunie 2010. Practic, autorizatia este valabila doar in acest weekend. Botomei a fost controlat in ultimul an de mai multe ori de Politia Primariei si sanctionat pentru lipsa autorizatiei de functionare, desi aceasta exista inregistrata la municipalitate. Avocatul afirma ca nu a fost notificat vizavi de existenta autorizatiei de functionare.

In ultimii sase ani, Botomei s-a lovit de refuzul Primariei Bacau de a-i elibera autorizatia de functionare. In 2006, printr-o decizie definitiva si irevocabila a instantei, a incercat executarea silita a primarului Stavarache. Executorul Florin Chiticeanu a constatat refuzul edilului de a elibera autorizatia de functionare, motiv pentru care la inceputul anului 2007 este format dosarul 19/P/2007, referitor la refuzul primarului de pune in executare o hotarare judecatoreasca definitiva si irevocabila. Timp de trei ani, Botomei a facut demersuri la Parchet si Inspectoratul de Politie Judetean, pentru inceperea urmariri penale pentru fata de seful municipalitatii. Plangerile s-au intors cu NUP (n.r. – neinceperea urmaririi penale) timp de mai multi ani.
In februarie 2010, Tribunalul Bacau ii da castig de cauza lui Botomei si infirma rezolutia procurorului, de neincepere a urmaririi penale fata de edilul bacauan. Acesta a fost chemat la audieri, fapt confirmat si de reprezentantii IPJ Bacau. “Exista un dosar, care se afla acum la Parchet. Domnul Stavarache, la fel ca orice alta persoana, se prezinta la audieri ori de cate ori considera procurorul ca este necesar”, ne-a declarat Gabi Stefanescu, purtator de cuvant al IPJ Bacau. Pentru a infirma acuzele existente in plangerea penala, pentru care este pasibil chiar si de pedeapsa cu inchisoarea, primarul Stavarache a semnat autorizatia de functionare, dar pe care nu a transmis-o si beneficiarului. “In 2006 i-am pus in vedere primarului sa emita autorizatia de functionare in termen de 10 zile. Deoarece nu a respectat acest termen, Vasile Botomei i-a facut plangere penala. Nu am cunostinta de eliberarea vreunei autorizatii de functionare, care trebuia sa-i fie trimisa beneficiarului, cu confirmare de primire”, ne-a declarat executorul Chiticeanu.

Chiriasii au fost pusi pe fuga

In ultimii sase ani, peste 100 de agenti economici si-au manifestat intentia de a inchiria spatii la Bartolo, unde Botomei este proprietar. De fiecare data s-au lovit de refuzul municipalitatii de a elibera autorizatia de functionare. Hartuiti de controalele zilnice ale Politiei Primariei, de amenintarile inspectorilor, micii afaceristi au renuntat la idee. Numai in ultimul an, firmele Adir Group, Geocip, Radu Con, SC Ro Ger SRL s.a. s-au lovit de refuzul primariei de a le elibera autorizatie de functionare. “Primaria a raspuns fiecarui agent economic ca nu ii poate elibera autorizatie, deoarece spatiile nu au autorizatie, nu sunt legale”, a afirmat Vasile Botomei.

Un control, un abuz

La inceputul lunii martie, angajatii Politiei Primariei dar si ai municipalitatii au efectuat un control conjugat la una din firmele care au inchiriat spatii la Bartolo. Desi trecusera mai bine de 30 de zile de cand reprezentantii societatii solicitasera autorizatia (termen dupa care se aplica autorizarea tacita) inspectorii primariei l-au somat pe comerciant sa inchida afacerea si sa paraseasca incinta, deoarece spatiile de la Bartolo nu ar fi autorizate si prin urmare, ar fi ilegale. Controlul inspectorilor a nascut atunci un scandal de proportii. “In luna martie, angajatii primariei au facut scandal, au vorbit golaneste si mi-au dat afara un chirias. Am aflat vineri ca eu am autorizatie de functionare de un an de zile. Atunci, de ce mi-au dat afara chiriasii? Acesta este un abuz grav!”, a conchis Botomei.
Politia Primariei Bacau a incercat sa arunce vina pe umerii firmei Raducon SRL, care a fost implicata in conflictul din luna martie dar nu au putut sa ne explice de ce nu a primit autorizatie societatea. “Societatea sanctionata in mod repetat de lucratorii Biorului de Inspectie Comerciala se numeste S.C. RADUCON S.R.L., societate care nu detinea autorizatie de functionare si profil de activitate. Autorizatia la care faceti referire si care expira in data de 23.06.2010, este eliberata pe numele societatii SC BARTOLO PROD COM SRL, care este doar detinatoarea spatiului respectiv, activitatea comerciala fiind desfasurata de SC. RADUCON SRL", a precizat Florin Podoleanu, purtatorul de cuvant al Politiei Primariei Bacau.

"N-a vrut s-o ridice de la Posta"

De cealalta parte, reprezentantii Primariei afirma ca Botomei a refuzat sa ridice de la Posta autorizatia transmisa de municipalitate. Atat Ovidiu Popovici – secretarul municipiului, cat si Maria Jinga – consilier juridic in cadrul Directiei Juridice, au decretat ca avocatului i s-a eliberat autorizatia in urma cu un an. "El a facut plangere penala pentru ca nu i se da o autorizatie. Aceasta i-a fost comunicata din 2009. N-a vrut s-o ridice de la Posta. I-am comunicat si la sediul firmei, cu confirmare de primire", a opinat Popovici.

Bugetarii, intre concediere si reduceri salariale

Desi e doar al zecelea in tara din punctul de vedere al contributiei in PIB-ul Romaniei, judetul Bacau e fruntas in materie de birocratie. Cu peste 22.000 de bugetari, Bacaul ocupa pozitia a cincea intr-un clasament al numarului de angajati in sectorul public. Reducerile de costuri din administratia publica locala este de asteptat sa afecteze o buna parte dintre "birocratii" Bacaului. Daca in Prefectura se fac deja calcule si scheme cu privire la viitoarea configuratie a institutiei, in primariile din judet nu se stie mai nimic despre "taierile" ce urmeaza a fi facute.

Masurile de reducere a cheltuielilor in sistemul bugetar vor afecta mai multe mii de angajati din judet. De altfel, Bacaul – desi abia al zecelea judet in materie de contributie la PIB-ul Romaniei, conform datelor statistice din 2008 – ocupa o pozitie fruntasa din punctul de vedere al numarului de angajati bugetari. Cu peste 22.000 de angajati platiti de stat, Bacaul ocupa locul 5 intre judetele din tara, motiv pentru care este de asteptat ca taierile salariale sau reducerile de posturi sa-l afecteze frontal. Angela Bogea, sefa directiei Resurse Umane din cadrul Consiliului Judetean, a declarat pentru cotidianul Desteptarea ca masurile impuse de Guvern ii vor afecta pe angajatii cu lefuri mai mici. Bogea a apreciat ca reducerile de costuri se vor realiza prin doua moduri: scaderea salariilor angajatilor sau suprimarea unor posturi, astfel incat ceilalti functionari sa nu resimta reducerile salariale. "Probabil ca inca nu sunt decise standardele de cost. Daca proiectul care va fi pus in aplicare e cel care a circulat pe siturile ministerelor de resort, la CJ nu trebuie sa dam afara pe nimeni. In general, posturile unde pot fi operate schimbari sunt cele mai prost platite", a explicat Bogea. Ea a precizat ca nu are o "lista neagra" in baza careia urmeaza a fi facute concedieri, dar ca asteapta un act normativ in acest sens.

Calcule la Prefectura

Conducerea Prefecturii, de cealalta parte, face deja simulari privind configuratia viitoarei organigrame a institutiei, in conditiile reducerii fondului de salarii cu 25 la suta. Potrivit prefectului Claudiu Balan, judetul Bacau are un numar ridicat de locuitori, iar reducerile de posturi din administratie ar trebui sa tina cont de acest indicator. "Plecam de la ideea ca judetul Bacau are un numar destul de mare de locuitori. Prefectura Bacau are incadrati 49 de angajati, in timp ce Prefectura Harghita peste 50, desi numarul locuitorilor din judetul vecin e jumatate din al nostru. Numarul de localitati din judetul Bacau e, de asemenea, mare. Suntem pe locul 2 in tara dupa numarul de unitati administrativ teritoriale", a declarat Balan.

Peste 700 de angajati la o directie din primarie

Directia Servicii Publice din subordinea Primariei Bacau contabilizeaza peste 700 de angajati. Cel mai probabil, Primaria se va achita de taierile impuse de guvernanti prin diminuarea numarului de lucratori de la… salubritate. Miscarea nu e greu de operat, in conditiile in care angajatii directiei amintite sunt personal contractual. "Toata Primaria va fi afectata de reducerile impuse. Vom face reduceri unde numarul de angajati e mai mare decat volumul de munca. Primaria are doar 237 de functionari publici si peste 750 de angajati cu contract incadrati la Directia Servicii Publice", a spus Ovidiu Popovici, secretarul municipiului.

Primarii nu stiu ce e de facut

Masurile pe care Guvernul doreste sa le aplice in perioada imediat urmatoare au creat o adevarata bulibaseala la nivelul primariilor din judet. Nimeni nu stie ce are de facut, toata lumea asteapta aparitia actelor legislative pentru a se hotari ce trebuie facut: sa se reduca salariile cu 25 de procente sau sa se concedieze unii dintre angajati. Situatia este una generalizata, indiferent de gradul de dezvoltare al comunei sau de numarul de lucratori. La Primaria Buhusi salariul mediu net nu depaseste 900 de lei. Tot aici sunt 33 de functionari publici si 8 angajati pe baza de contract. La Ghimes-Faget, Garbea Vilmos spune ca “la noi… nu avem ce sa dam afara. Am cu patru angajati mai putin decat prevede organigrama. Vom face reduceri salariale. Cand nu mai putem, inchidem pravalia si plecam". Aici lucreaza 12 persoane: 6 functionari publici si 6 angajati pe baza de contract. Un lucrator in primaria de aici castiga in medie 650 de lei. La Rachitoasa totul este deja stabilit. Nimeni nu va pleca acasa din cei 17 angajati – 7 functionari publici si 10 angajati pe baza de contract. Salariul mediu net este de 850 lei. Pentru altii, pensionarea unor angajati este o adevarata mana cereasca. Nu trebuie sa fie nimeni concediat. Ioan Cosmin Curelea, primar in comuna Casin, ne-a declarat: “Se vor reduce salariile. Recunosc si faptul ca am avut noroc. 5 doamne si-au depus dosarele de pensionare. Unul dintre acestea a fost chiar aprobat. Asa ca… nu voi concedia pe nimeni. Este adevarat si faptul ca aceste posturi, dupa vacantare, vor fi blocate. Deci, nici nu voi putea face angajari". La primaria din localitate salariul mediu net este de 900 de lei. Acum lucreaza 10 functionari publici si 4 persoane angajate pe baza de contract. Altii sunt destul de nehotarati, sau, mai bine-zis, stau in expectativa. La Primaria Garleni se castiga aproximativ 900 de lei pe luna si sunt 11 lucratori: 5 functionari publici si 6 angajati pe baza de contract. “Nu pot sa va spun cu exactitate ce voi face in continuare. Sa vad legea. Nu intentionez sa desfac nimanui contractul de munca. Oricum suntem la limita de supravietuire”, a afirmat Valentin Flenchea.

Parapetul distrus in urma accidentului auto de joi seara, cand de pe podul Margineni o masina a plonjat in gol zeci de metri, a fost "reparat" de catre edili. Improvizatia executata de lucratorii Directiei Drumuri Publice din subordinea municipalitatii e de rasul curcilor. Florin Mateuta, seful Directiei, sustine ca un nou parapet urmeaza a fi edificat in cateva zile. Mateuta a motivat necesitatea improvizarii prin faptul ca parapetul distrus "nu este unul obisnuit" si necesita o reconstructie mai elaborata. In tot acest timp, parapetii subreziti ai pasarelei risca sa cedeze oricand.

Dupa accidentul soldat cu un mort de saptamana trecuta, cand o masina a plonjat in gol de pe pasarela Margineni, autoritatile locale au decis sa remedieze dauna produsa la parapetul podului. Zis si… nefacut. Asa-zisa "reparatie" nu e decat o improvizatie, reprezentantii Primariei sustinand ca parapetul distrus necesita o reconstructie mai elaborata datorita… complexitatii sale.
Ceea ce pot vedea acum bacauanii nu este nici pe departe un parapet, ci o facatura sinistra care poate pune in pericol viata oricarui om ce traverseaza, la pas, podul. “Nu-i bun ce au facut ei aici. Primaria trebuia sa faca podul asta, dar n-a facut nimic. |sta-i pod? Nu mai e cum era odata! |sta a ajuns de rasul lumii. Poate sa cada un copil, un batran, o masina, oricine”, a declarat, iritata, Elena Botezatu. Mai mult, bacauanii sustin ca in timpul noptii pasarela devine un pericol de moarte din cauza faptului ca e slab luminata. "Asta nu este in niciun caz o pasarela, pentru ca nu asigura niciun fel de protectie. Ziua mai vezi ceva, dar noaptea… Oricum, sa faca ceva cu ea, pentru ca nu poate fi lasata in felul asta”, a opinat Daniela Canelea.

Sudorii lui Mateuta, sculptori post-moderni

Florin Mateuta, seful Directiei Drumuri Publice, din cadrul Primariei Bacau, a afirmat ca lucrarile de refacere a parapetului vor mai dura cateva zile, data fiind modalitatea de confectionare a acestuia. Mateuta a declarat ca parapetii pasarelei nu sunt facuti sa reziste la accidente. "Nu e un parapet obisnuit. Noi am sudat ceva acolo, dar in maximum doua zile parapetul va fi reparat. Un astfel de parapet nu e calculat sa reziste la socuri de acest fel. El ii protejeaza mai mult pe pietoni. Nu e facut sa reziste la accidente", a spus seful de la Drumuri. Rezultatul sudurii efectuate de lucratorii directiei ar putea lasa cu gura cascata orice sculptor post-modern. Imaginile de la fata locului sunt graitoare.
Din pacate, podul Margineni nu pare a fi o prioritate pentru municipalitate, chiar daca sefii acesteia se lauda ca pasarela va fi modernizata incepand cu anul viitor. Pe o pasarela intens circulata, asa-zisii parapeti sunt plini de rugina, vopseaua este sarita, tablele indoite, iar asfaltul podului ciuruit de fisuri. Opera de arta nasita de angajatii din Primarie nu face altceva decat sa intregeasca acest peisaj sumbru.

A plonjat spre moarte

Joia trecuta, in jurul orei 17.30, pe podul de la Margineni s-a produs un accident rutier soldat cu un mort. Un barbat de 51 de ani s-a prabusit cu autoturismul in care se afla de pe pasarela. Parapetii invechiti au fost secerati de autoturism, aceasta cazand in gol de la mare inaltime. Din pacate, pentru sofer nu s-a mai putut face nimic. Motivul care a dus la producerea accidentului ramane un mister. Este posibil ca barbatul sa fi adormit la volan sau sa i se fi facut, subit, rau.

Conduce 68 de angajati specializati in siguranta circulatiei

Potrivit Organigramei Primariei Bacau, aprobata prin Hotararea nr.208 din 19 iunie 2009, Florin Mateuta conduce o directie in subordinea careia lucreaza 122 de angajati. Paradoxal, 68 dintre acestia activeaza la sectia parc auto si siguranta circulatiei, iar 16 in cadrul serviciului de drumuri si poduri. Cei 80 de angajati ar trebui sa se ocupe de problemele aparute pe drumurile municipiului, asa cum s-a intamplat, la sfarsitul saptamanii trecute, in tragedia de pe pasarela Margineni.

Primaria comunei Sascut are de achitat o datorie de 11 milioane de lei (110 miliarde lei vechi), dupa ce fostul primar Ion Rauta a incheiat un contract inainte de alegerile locale din 2008 cu o firma pentru asfaltarea drumurilor din comuna. Acestea au fost reabilitate, insa doar pe jumatate, fiind turnat doar primul strat, ce reprezinta jumatate din valoarea contractului, respectiv 55 miliarde lei vechi. Cristinel Bostan, actualul primar arata cu degetul spre fostul edil si spune ca “a reabilitat drumurile comunale fara sa achite nici un ban constructorului, fara sa dispuna de o Hotarare de Consiliu Local si fara sa fi prins suma respectiva in bugetul local din acel an”. Cei aproximativ 20 de km de drumuri asfaltate au ramas asa, doar cu primul strat. Primaria a incercat sa achite datoria, insa din cauza faptului ca bugetul este limitat, au fost achitate doar 15 miliarde de lei vechi din datoria de 110 miliarde. Problema este ca “pana vom achita integral datoria fata de constructor, cel mai probabil vom fi nevoiti reasfaltam si asta din cauza ca stratul turnat nu este cel de uzura si cel mai probabil se va degrada”, a mai declarat Cristinel Bostan, primarul comunei Sascut. Cu cele 3 miliarde lei vechi primiti de la Guvern dupa alegerile din 2008, primaria a asfaltat toate cele sapte strazi din localitatea Sascut.

Proiecte noi de drumuri

In 2009 acutualul edil al comunei Sascut a depus un proiect european integrat pe masura 322 care cuprinde si reabilitarea unor drumuri comunale: Pancesti – Sascut Sat, Pancvesti – E 85 si drumul din Valea Nacu Sat si Dj Sascut pana in satul Urechesti. Valoarea proiectului pentru reabilitarea acestor drumuri se ridica la aproximativ 1 milion de euro. Desi este eligibil, acesta nu a primit finantare, asa ca primaria a depus contestatie si urmeaza ca peste aproximativ zece zile sa primeasca un raspuns. “Asteptam aprobarea proiectului. Am facut contestatie pentru ca nu era alta cale de a obtine finantare”, a precizat Cristinel Bostan. Singurul proiect care pare sa prinda contur in acest moment este cel depus pe masura 125, ce are ca scop astfaltarea drumurilor forestiere si agricole, respective a drumurilor Sascut – Contesti si Schineni – E 85. Valoarea proiectului este de aproximativ 1 milion de euro. Acesta afost deja depus si a obtinut punctaj maxim. “Saptamana aceasta vor fi trimisi oameni in teren pentru a verifica situatia la fata locului”, a mai adaugat primarul comunei Sascut.

Producatorii de branza, sufocati de ciobanii de oras

Producatorii de branza patrund tot mai greu in pietele bacauane. Este vorba, evident, despre adevaratii producatori, cei care detin oi, prepara casul si urda, investesc in nutret si se trezesc in miez de noapte pentru a ingriji animalele, nu despre speculantii cu certificat de producator. „De la ora 3 dimineata am stat la usa pietei pentru a prinde un locla o masa, sa-mi vand casul, ni s-a plans un producator din satul Slobozia, comuna Stanisesti. De ieri am plecat de acasa, am trecut dealul sa ies la sosea, sa prind o ocazie, sa vand si eu n iste branza, ca din ceea ce producem traim. Cand s-a deschis usa pietei, nu gaseam o masa. Ne impingeau de colo-colo cei care sunt toata ziua aici. De unde au cas sa vanda zilnic?” N. Cretu, din Oncesti, ne-a spus ca el are 500 de oi si vine la piata de 2 ori pe saptamana. „Cei care stau zilnic aici, la tarabe, cu sute de kilograme de cas, ar trebui sa aiba mii de oi. De ce nu ii verifica nimeni? Ne preseaza sa le vindem lor casul cu 6 lei, ca sa-l dea cu 12. Ei castiga sute de milioane pe luna, iar noi, cei care muncim la oi, abia ne ducem zilele.” Producatorii spun ca speculantii au prioritate la mese, fiindca stiu sa „unga” pe cine trebuie. „Eu muncesc zi si noapte, cu nevasta si copiii, nu-mi vine sa le dau lor casul ca spaga. In piata asta, pe un rand intreg de tarabe, doar 3 suntem producatori. Restul iau de la cei care produc si vand dublu.” Producatorii din toate zonele judetului au aceasta problema cand incearca sa patruda in piete. Chiar si viceprimarul comunei Colonesti a fost asaltat de speculanti. „Am oi si am vrut sa vand casul in Piata Centrala din Bacau. Nu puteam scapa de asa-zisii producatori care fac legea in piete. Ce sa faca un biet taran care vine cu cateva kilograme de cas cand il inconjoara o droaie si ii iau marfa?” Conducerea Administratiei Pietelor promite sa faca ordine. Noul director, Vasilica Busuioc, ne-a declarat ca a luat certificatele de producator la puricat. Pentru ca si spilcuitii care sunt zi de zi in piata si nu au muls in viata lor o oaie au astfel de certificate. „Am simtit si eu, de cum am venit in functie, ca nu-i in regula sa vinzi zi de zi cas in piata. Pana acum nu s-a recurs la asa ceva, dar am facut un registru in care fiecare este trecut zilnic exact cu cantitatea vanduta. La finalul unei luni vreau sa vad cine depaseste cantitatea trecuta in certificat. La fel vom proceda in toate pietele. Cat despre adevaratii producatori, ii astept la birou cu toate nemultumirile lor si vom incerca sa le facilitam accesul la vitrinele frigorifice, mai ales celor care vin o data sau de doua ori in piete.”