luni, 29 decembrie 2025
type here...
Acasă Blog Pagina 5167

„Cultura imblanzeste oamenii si ii apropie”

de
Deșteptarea
-

Interviu cu Carmen Mihalache, redactor sef al revistei Ateneu

– Carmen, ce s-a intamplat cu asa-zisa campanie “Dati un leu pentru Ateneu”?
– Nu stiu, cred ca era vorba despre Ateneul roman. Cel de la Bucuresti. Dar, desi traim niste vremuri de crunta austeritate, cand criza este cat casa, nu as vrea ca o revista de mare traditie, cum este Ateneu, care a facut istorie in cultura romaneasca, uite, in 2014 vom sarbatori semicentenarul, sa ajunga vreodata intr-o asemenea situatie, sa aiba nevoie de mila publica. Cultura priveste intreaga societate si nu este exclusiv pentru oamenii cultivati. O revista de cultura, daca nu este subventionata de stat, si ar fi lasata in voia pietii libere, ar disparea in cel mai scurt timp. Pentru ca ea nu raspunde unor nevoi primare, nu este de imbracat, de mancat, nu e pentru distractia tampa. Dar ea face bine la cap. Eu cred ca, la ora actuala, este nevoie de o campanie nationala pentru lectura. Cartile, revistele de cultura, operele de arta pastreaza memoria a tot ceea ce facem si suntem noi, oamenii, fiind semnul trecerii noastre prin timp.
– Sunt 30 de ani de presa, sunt ani de cand esti in fruntea bucatelor spirituale ale bacauanilor…
– Da, sunt 30 de ani de cand lucrez, timp in care am facut mai multe profesii care m-au ajutat, ca experiente diverse, in ceea ce sunt acum. Am fost referent literar la Teatrul “Mihai Eminescu” din Botosani, cand am venit in Bacau am fost muzeograf, am lucrat apoi la Centrul “George Apostu”, sef sectie Muzeu, am facut emisiuni la radio, televiziune, presa cotidiana la DESTEPTAREA, am trecut si pe la cele doua teatre bacauane ca secretar literar, pentru scurt timp si, de fiecare data, m-am reintors la ATENEU. Aici simt ca este casa mea.

ATENEU are o echipa de profesionisti

– Ai avut privilegiul, sansa, sa lucrezi la Ateneu cu nume grele in cultura bacauana: George Balaita, George Genoiu, Sergiu Adam, Ovidiu Genaru, Constantin Calin, Stelian Nanianu, Vasile Sporici etc. Cum incapeau toate aceste personalitati intr-o redactie? Nu ieseau scantei, nu sareau clantele de la usi?
– Mi-am dorit dintodeauna sa lucrez intr-un mediu artistic, cu oameni cultivati, creativi, cu personalitati de exceptie. Cand eram adolescenta ma visam la Paris, traind in boema, voiam sa calatoresc, sa am multe experiente, sa cunosc cat mai multi oameni, sa scriu. La Ateneu am ajuns foarte greu (si nu i-am mai gasit acolo pe toti cei amintiti de tine), am fost intai colaborator, mai multi ani, am inceput cu lucruri marunte, recenzii, mici cronici de spectacole, abia in 1984 am intrat cu drepturi depline in redactie. Eram foarte tanara si singura femeie redactor. Nu era o ipostaza prea comoda, exigentele erau mari, dar a trebuit sa ma adaptez rapid, sa devin si eu mai „barbata”, mai sigura pe mine. Redactor sef era George Genoiu, apoi, dupa ’90, a venit Sergiu Adam, doi oameni cu firi foarte diferite, cu alt stil de conducere. In redactie era un climat intelectual, normal, dar si momente de tensiune. Important insa, pana la urma, era ca totul sa iasa bine, revista era cautata, citita si apreciata. Scriitorii se bucurau de mult prestigiu pe vremea aceea, iar eu eram mandra ca faceam parte dintr-o redactie de renume. Dar si acum Ateneul are o buna echipa de profesionisti, oameni cunoscuti si respectati in breasla.
– De cine te-ai simtit mai aproape, pe cine te sprijineai la greu, de la cine cereai un sfat?
– Mai apropiati imi erau colegii mei de birou, redactori, carturari veritabili, de la care am invatat mult, regretatul Vasile Sporici si Constantin Calin. Am continuat colaborarea cu ei si peste ani, cand am devenit redactor sef. Si, desigur, data fiind experienta lor, le ceream sfatul, de multe ori. Ca si lui Sergiu Adam, de altfel, cu el lucrand mai mult timp impreuna. M-am impacat bine cu Stelian Nanianu (el ma stia de cand eram o fetita, fiind prieten de familie cu ai mei), care avea mereu o vorba de duh, si era un profesionist impecabil. Colaboram normal cu toti din redactie, eu avand o natura neconflictuala, pacifista, dar, cea mai lipita de sufletul meu a fost si a ramas secretara noastra, Niculina Moisa (Melculina, cum ii zicea Vlad al meu, cand era mic). Cu ea pot sa vorbesc absolut orice, de la probleme de redactie pana la lucruri care tin de existenta obisnuita. Apropiati imi sunt multi dintre colaboratorii revistei, oameni de spirit, prieteni statornici ai revistei si ai mei, si am noroc (am contribuit la el, alegandu-mi oamenii) sa lucrez cu o echipa tanara, ambitioasa, pasionata de treaba pe care o facem.

Logica de femeie

– Ce s-a lipit mai bine de sufletul tau, presa cotidiana sau revista?
– Amandoua fac parte din mine. Am reflexul de a scrie la ziar, pentru ca nu pot sa raman indiferenta fata de ce se petrece in jurul meu. Si nu am cum sa nu prelungesc, prin reflectie, prin analiza, evenimentele la care sunt martora, pentru ca sunt cronicar de profesie. Critic de teatru, mai exact. Daca ma duc la o premiera, la o expozitie, la un vernisaj, o lansare de carte simt nevoia sa impartasesc si altora din ceea ce am auzit, vazut si am simtit, cititorilor mei de la ziar sau de la revista si chiar as vrea sa-i contaminez de bucuria participarii la un eveniment artistic. Revista, stii si tu, are o perioada de incubatie mai mare, apare lunar, pe cand ziarul „arde”, e prompt, e aici si acum, iar eu nu pot sa lipsesc din „spectacolul” asta cotidian. La ziarul DESTEPTAREA am avut si am rubrici permanente, e o treaba serioasa pentru mine. Iti amintesti de Logica de femeie, Cinemond, Antract, Bold si altele. „Logica de femeie” a devenit titlul primei mele carti.
– Vorbeste-mi de cartile tale…
– Am zis de Logica de femeie, care reuneste note, impresii, comentarii. O carticica de tablete. A urmat Unora le place teatrul, ambele carti aparand la Editura DESTEPTAREA, apoi Magia amintirii – Convorbiri cu Ilie Boca, o carte apreciata de critici si draga mie, Dialoguri in atelier, cuprinzand interviuri cu artisti plastici bacauani, si ultima in ordinea aparitiei, ca mai pregatesc eu ceva, este Urat mai traiti, domnilor! Ma plictisesc repede, si imi place sa schimb registrul scriiturii, sa inventez altceva, sa-mi aleg alte teme.

Generozitate si altruism

– Critic de teatru, ziarist, sef de revista. Unde locuiesti mai confortabil?
– Ma simt firesc in toate ipostazele insirate. Dar sunt, in chip esential, o „teatralista”, ma atrage spectacolul. De aceea, as vrea sa fac si din fiecare numar de revista un fel de spectacol publicistic. La fel, si din oricare text scris de mine. Cand il pun in pagina, il si regizez, intru intr-un dialog imaginar cu cititorul, il iau drept partener. Pasiunea mea pentru teatru se explica prin aceea ca el este o arta totala, trebuie, ca sa ma pot pronunta, sa citesc multa literatura dramatica, sa stiu istoria teatrului, a artelor plastice (spectacolele au decor, costume), sa am habar de muzica, de dans. Apropo de asta, a face o revista, dupa cum spunea foarte inspirat Radu Cosasu, este ca si cum ai dansa. La modul metaforic, desigur. Trebuie sa o faci relaxat, nu sub presiune, ci cu placere, cu pasiune. Calm, atent, fara agitatie inutila si stres contraproductiv. Nu e prea confortabil sa lucrezi in cultura in zilele noastre, austere, sarace, si atunci, cu atat mai mult, un manager trebuie sa intretina o buna atmosfera, sa fie ponderat, cald, destins, generos, sa aiba „open mind” si un spirit altruist. Sa accepte initiativele destepte si sa spuna mai des DA. Da, se poate.
– Doamna, nu vreau un raspuns de complezenta, cum vezi in continuare rolul si soarta presei scrise, in conditiile in care multi, destul de multi, veniti, neaveniti, rautaciosi, care au ales Google de pe tava oferita la botez, canta prohodul presei scrise?
– Nu… Nu… Eu as merge mai curand pe sunetul unui clopotel de trezire la realitate, la gandire lucida. Cred ca litera tiparita, cuvantul tiparit are soliditate, substanta. Ce e pe ecran curge, se duce, iti trece rapid prin fata ochilor. Dar, domnule, ziarul se citeste in tren, la serviciu, in parc, pe terasa, se comenteaza, agita si provoaca polemici. Cum vezi tu oameni cu laptopul de gat prin parc, comentand un articol de ziar sau din revista? Internetul isi are utilitatea lui, este un mijloc de informare, dar ziarele, revistele raman in colectii, in biblioteci, te poti intoarce mereu la ele. Sigur ca se pot stoca, „digitaliza” acum, ca orice informatie, dar pentru mine are farmec doar ce e pe suport de hartie, imi place aceasta materialitate, tocmai pentru ca sunt o mare idealista si locuiesc inca, din pura placere, in Galaxia Guttenberg. Cred, de altfel, ca e bine sa coexiste cele doua forme, cea traditionala cu tehnicile de ultima ora. Se poate pastra un echilibru care sa impace toate gusturile si nevoile.

Apreciez sensibilitatea, creativitatea si umorul

– Un raspuns scurt vreau la urmatoarea intrebare: Ce apreciezi cel mai mult la oameni, la colaboratorii tai, la colegi?
– La oameni, in general, apreciez bunavointa, sensibilitatea. Creativitatea si umorul. As fi pus inteligenta pe primul loc, dar am cunoscut, din nefericire, destui oameni inteligenti care plesnesc de rautate si sunt de o vanitate cumplita. Nu-mi plac ipocritii, cei care nu-si asuma raspunderi, care fac slalom printre constiinta si interes. Respect oamenii de onoare, de caracter, pe cei cu demnitate.
– Carmen, dar pe acasa cand mai dai?
– Ma temeam de o asemenea intrebare. In fiecare zi, cand sunt in Bacau, si de fiecare data cu vreo doua sacose. Nu-mi displace deloc sa merg la piata. Acolo observ lumea, mai stau de vorba cu oamenii, iau pulsul vietii obisnuite. Iar in dupa-amiezile libere mai si gatesc. Fiul meu cel mic, Vlad, sta cu mine, si il rasfat cu felurile de mancare preferate de el. Acasa este locul in care sunt inconjurata de lucrurile mele dragi, de carti, tablouri. Cand am timp, ma delectez cu filme, sunt o mare cinefila, si-mi aleg filme bune, in cunostinta de cauza.

Nu sunt o fire confortabila

– Ai doi copii mari, un mariaj intrerupt, cu 25 la suta mai putin la salariu, ai castigat concursul pentru a conduce revista inca un “mandat”, esti optimista…
– Hai, ca le-ai amestecat rau de tot. Am destule ingrijorari, dar imi cultiv voluntar un optimism de rezistenta, ca sa nu-mi pierd tonusul si orice chef de a mai face vreun lucru. Mi-a fost in multe imprejurari foarte greu, dar nu am capitulat. Sigur ca mi-am dorit sa am o familie frumoasa, si o am, una mai atipica, e drept. Cat despre chestiunile de cuplu, astea sunt si complicate, si delicate la culme. Mai ales cand in joc se afla doi caposi cu personalitati puternice, cu orgoliu si ambitia de a se afirma in profesie, cam sar scantei. La un moment dat, cineva nu mai incape si, sa nu ne mai ascundem dupa vorbe, nu se poate sa faci profesie cu adevarat, sa te dedici, si sa ai si o casnicie reusita. Ceva incepe sa scartaie, cu de toate nu se poate. Eu am o fire independenta si destul de complicata, o personalitate ferma, nu-s deci usor „guvernabila”, iar barbatii, de regula, prefera femeile mai simple, odihnitoare, docile.
– In relatia ta cu cei doi copii, cei doi tineri, esti numai mama, este prietena, discutati, iti cer sfatul?
– Am cu ei un fel de relatie bazata pe o tandra camaraderie si complicitate. Alexandru si Vlad sunt fiintele cele mai pretioase pentru mine – normal, nu-i asa? – si de aceea mai am si porniri de closca uneori (ironizate strasnic de baieti), imi sare inima din orice, pentru ca, daca li s-ar intampla ceva rau, asta m-ar destabiliza complet. As fi pierduta. Fiii mei sunt deja barbati si discut foarte transant cu ei, spunem lucrurilor pe nume, ne straduim sa ne rezolvam problemele, pentru ca ele nu ne ocolesc. Ca pe toata lumea, de altfel. Dar deviza mea, pe care le-am transmis-o si lor, e cea desprinsa din nuvela lui Hemingway, „Batranul si marea”: “Omul poate fi distrus, dar nu invins”. Eu chiar cred cu tarie in asta. Am sa-ti mai spun apoi ca una dintre marile mele bucurii este prezenta in viata mea a unor prieteni (putini, dar buni), care-mi simt starile sufletesti, ma sustin, ma incurajeaza. Ei alcatuiesc o fortificatie, un fel de dig protector. Care ma ajuta sa nu ma ia valul.
– Liberala sau conservatoare?
– Liberala in gandire si conservatoare in tot ceea ce priveste valorile, morale si spirituale. Este o combinatie buna in acceptia mea, imi asigura echilibrul.

Gheorghe Baltatescu

Cine va conduce regiunea Bacau – Neamt – Vaslui?

    de
    Deșteptarea
    -

    Reorganizarea administrativa, gaselnita politica

    De cateva saptamani, tema reorganizarii administrativ-teritoriale a tarii a prins din nou contur. Doar inundatiile si convulsiile Executivului au facut ca dezbaterea privind reimpartirea administrativa sa nu aiba un ecoul scontat. Mai multi lideri politici bacauani sunt prinsi in malaxorul reorganizarii, desi la nivel declarativ acestia sustin ca discutiile sunt abia la inceput. Judetul Bacau urmeaza sa faca parte, la pachet cu Neamt si Vaslui (posibil si Iasi) dintr-o regiune de sine statatoare. Cine o va conduce?

    Guvernarea defectuoasa a PD-L, pe fondul acutizarii efectelor crizei economice, ar putea fi “pansata” cu o noua tema de interes politic: cea a reorganizarii administrativ-teritoriale. Daca, in trecut, tema votului uninominal sau cea a micsorarii Parlamentului au tinut capul de afis, ideea reimpartirii administrative a tarii – sub pretextul ca actuala arhitectura administrativa (cu 40 de judete) e invhechita – urmeaza sa preia stafeta.
    Pentru a controla deficitul de imagine, partidul de guvernamant pare tentat sa realizeze o impartire pe sfere de influenta politica, valorificandu-si liderii regionali aparuti si cultivati in decursul timpului.
    In Moldova, o astfel de reorganizare ar viza comasarea judetelor Suceava si Botosani in arealul de influenta al lui Gheorghe Flutur, lider pedelist aflat la sefia CJ Suceava, precum si constituirea unei regiuni in jurul judetului Neamt, al carui municipiu de resedinta – Piatra Neamt – e condus de primarul pedelist Gheorghe Stefan “Pinalti”. Din aceasta regiune, ar urma sa faca parte judetul Bacau. Iasiul si Vasluiul vor alcatui a treia regiune.
    De altfel, Gheorghe Flutur a declarat ca este adeptul crearii unor regiuni de pana la 1 milion de locuitori. Dupa criteriile lui Flutur, Bacaul ar putea alcatui, impreuna cu Neamtul, o astfel de regiune. Mai mult, “capitalele” Moldovei ar urma sa fie Suceava si Neamt, la care – din ratiuni istorice – se va adauga Iasiul. Bacaul pare iesit din toate calculele, izolarea tot mai pronuntata a municipiului fiind o constanta a ultimilor ani.

    Cine va conduce regiunile?

    O alta varianta de lucru presupune alcatuirea de regiuni din cate trei judete, Bacaul urmand sa intre in “combinatie” cu Vasluiul si Neamtul, deci tot sub pulpana lui Stefan Pinalti. Cine vor fi, insa, viitorii sefi de regiuni? Nimic nu e batut in cuie. Deocamdata, doar numele lui Romeo Stavarache – primarul Bacaului – a fost vehiculat, in interiorul PNL, drept posibil candidat, daca reorganizarea administrativa se va produce pana la localele din 2012. Surse apropiate partidului au declarat pentru cotidianul Desteptarea ca lui Stavarache i s-a pus in vedere sa-si pregateasca, din timp, doi-trei succesori din care unul sa fie aruncat in lupta pentru fotoliul de primar, la alegerile locale din 2012. Este si motivul pentru care doi politicieni liberali, Dragos Luchian si Cristian Cojocaru, au devenit din ce in ce mai prezenti in peisajul public local. Primul, este singurul om din conducerea Primariei care iese – constant – cu declaratii in presa. Semn ca, inainte de toate, este lasat sa o faca, tocmai din considerentul de sporire a notorietatii si de posibila preluare a stafetei de la actualul edil sef. Stavarache, poate mai mult ca oricand, mizeaza pe varianta Luchian ca eventual urmas la Primarie. Al doilea, Cristian Cojocaru, a devenit din ce in ce mai prezent in interiorul partidului. La sugestia lui Cojocaru, consilierii judeteni Enasoae si Dogaru au fost demisi din PNL, lucru recunoscut public chiar de Stavarache.

    „Se va face“

    Gabriel Berca, presedintele interimar al PD-L Bacau, a declarat pentru cotidianul Desteptarea ca reorganizarea administrativa va avea loc, dar ca 2012 e un termen prea apropiat in timp. Berca a apreciat ca impartirea se va realiza doar pe criterii administrative, nicidecum politice. “Nu vrem feudalizarea Romaniei. Din punctul meu de vedere, discutia e prematura. Impartirea va avea loc pe criterii administrative si nu politice. Oricum, vor fi discutii lungi in Parlament pentru ca Legislativul trebuie sa se pronunte. 2012 mi se pare un termen nerealist”, a declarat Berca. De cealalta parte, presedintele CJ Bacau, Dragos Benea, a afirmat ca are cunostinta despre proiectul de reorganizare administrativa.
    “Este un proiect al PD-L-ului. Am cunostinta despre el, dar nu stiu in ce masura acest proiect va ramane batut in cuie. Bacaul e clar ca va face parte dintr-o regiune cu Neamt si Vaslui. Ramane de vazut ce se va intampla mai departe”, a spus Benea. El a mai declarat ca in PSD nu s-a discutat despre viitorul candidat la sefia regiunii. “E pielea ursului din padure. Noi nu vindem asa ceva”, a afirmat seful CJ.

    Reorganizare dupa 40 de ani

    In martie 2010, seful statului, Traian Basescu, declara ca tara are nevoie de o noua impartire administrativ-teritoriala. Basescu a aratat ca Romania functioneaza pe bazele ultimei organizari administrative, care dateaza din 1968, fapt ce genereaza o suita de disfunctii in administratie.

    Cum e in UE

    Pana in 2013, an in care se finalizeaza actuala executie bugetara, in Uniunea Europeana vor fi regandite regiunile de dezvoltare. Acestea vor fi de trei categorii, functie de numarul de locuitori: pana la 800.000, pana la 1,5 milioane, respectiv pana la 3 milioane. Din 2014, dupa aprobarea unui nou buget al UE, fondurile europene vor fi distribuite pe aceste categorii regionale.
    In prezent, in Romania functioneaza cu 8 regiuni de dezvoltare, create la sfarsitul anilor ‘90. Judetul Bacau face parte din cea mai saraca regiune din UE, cea de Nord-Est.

    Lucian Bogdanel

    Tot pe loc si mai deloc

      de
      Deșteptarea
      -

      Asfaltari cu frana de mana trasa

      Orasul Bacau este un adevarat santier, in care nicio lucrare demarata nu se mai termina. Dupa aproape trei saptamani de cand strazile din cartierul Nord au fost decopertate, nici acum nu s-au terminat lucrarile. Strazile sunt in continuare “dezvelite” si lasate la voia intamplarii. Daca in urma cu o saptamana mai zareai cate un utilaj, acum nu mai gasesti niciunul. In timp ce soferii se chinuie sa ocoleasca gropile, muncitorii sprijina gardurile. La propriu. In drumul nostru am intalnit doua echipe ce apartin firmei responsabile cu asfaltarea, insa niciuna nu muncea. In jurul orei 15.00 angajatii, toropiti de caldura, monitorizau traficul, in loc sa puna mana pe lopata. Asa se intampla cand o firma este platita la ora de munca pentru realizarea unui proiect, si nu la lucrare. Pentru fiecare ora de stat la umbra, muncitorii primesc bani. “Avem si noi voie sa stam cinci minute sa ne odihnim. Avem un an la dispozitie sa terminam lucrarea”, s-a scuzat unul dintre muncitori. In acest ritm, lucrarile pentru marea asfaltare promisa de municipalitate se vor termina abia anul viitor.

      Bacaul paralizat

      Intr-un oras care este tranzitat zilnic de mii de masini, precum Bacaul, orice lucrare de asfaltare ingreuneaza circulatia, traficul devenind infernal. Daca in partea de nord abia se poate circula, nici in partea de vest a orasului situatia nu e mai roza. Lucrarile la pasajul subteran au dat deja peste cap circulatia. Odata cu inchiderea trecerii la nivel cu calea ferata de pe strada Tolstoi, soferii vor avea si mai mult de ocolit. Practic, jumatate din oras va fi paralizata. Cei care vor dori sa ajunga in cartierul CFR vor fi nevoiti fie sa traverseze pasarela de la Narcisa, fie pasarela Margineni.

      Bulevardul inceput si… neterminat

      Tot la capitolul “lucrari neterminate” poate fi incadrat si bulevardul Vasile Parvan. De ani de zile locuitorii din zona se plang de felul cum arata aceasta “artera rutiera”. Dupa o iarna in care multi soferi si-au “nenorocit” masinile, municipalitatea a demarat un proiect de reabilitare a strazii care prevedea si realizarea sistemului de canalizare. Cu chiu, cu vai, acesta din urma s-a realizat. Ce a ramas dupa, nu este greu de imaginat. Dupa ce s-a turnat primul strat de asfalt, soferii continua sa faca slalom pe acest drum. De ce? Gurile de canalizare amplasate pe mijlocul strazii sunt mult prea inalte. De ceva vreme lucrarile au fost sistate, se pare, din lipsa fondurilor. Dupa ce au asteptat ani de zile sa vada strada terminata, locuitorii din cartierul CFR se pare ca vor mai avea de asteptat inca pe atat.

      Sinziana Filimon

      Asfalt subtire de 47 de miliarde

      47 de miliarde de lei vechi primeste societatea Bitunova Romania, care realizeaza in aceaste zile, in Bacau, lucrari de asfaltare, de turnare a „unor covoare bituminoase foarte subtiri, la rece”. In data de 26 mai 2010, societatea Bitunova a castigat contractul cu Primaria Bacau, care se poate prelungi pana la valoarea de 115 miliarde de lei vechi, aproximativ 2,7 milioane de euro. La licitatie au mai participat inca doua societati, asupra carora municipalitatea a preferat sa pastreze confidentialitatea.
      Potrivit datelor existente la Oficiul National al Registrului Comertului (ONRC), societatea Bitunova Romania este detinuta, in momentul de fata, in proportie de 100% de societatea Bitunova Baustoffechnick GmbH, inregistrata in Austria, care face parte din Grupul Strabag, controlat de importanta institutie financiara Raifeissen Bank Austria.
      Societatea Bitunova Romania pare abonata la banul public. Majoritatea oraselor importante din tara au atribuit contracte de lucrari societatii. In ciuda datelor financiare raportate, participarea straina de capital este foarte redusa, doar 10.582 de lei si 33 de mii de dolari. Aportul societatii este de 16.110 lei, care sunt impartiti in 1611 parti sociale. In Romania, administrator este Radu Liviu Andrei, care are mandat de doi ani.

      Au incalcat conditiile prevazute in contract?

      Potrivit anuntului de atribuire a licitatiei, castigatorul nu are dreptul sa subcontracteze lucrari. Atat muncitorii de la Bitunova, cat si unii consilieri locali ne-au confirmat faptul ca in Bacau, societatea Bitunova a avut parte de ajutorul unei societati. „A lucrat firma Akis, care e greceasca. Acum am vazut ca si-au strans lucrurile”, ne-a spus un muncitor de la Bitunova Romania. Situatia ne-a fost confirmata si de consilierul local Marcel Nichita. „Am fost cu primarul pe teren. S-a suparat ca aceasta firma nu si-a facut treaba”, a afirmat Nichita.
      Mircea Merticariu

      MACEL in primarii

        de
        Deșteptarea
        -

        Aproape 1000 de angajati din administratia locala vor deveni someri

        Judetul Bacau va ramane cu 5500 de posturi in administratia publica locala, potrivit prevederilor OUG 63/2010. Situatia nu cuprinde si asistentii sociali de pe langa primarii sau serviciile publice de asistenta sociala din cadrul municipiilor. Cateva sute de bacauani, care lucreaza in primariile din judet si in Consiliul Judetean Bacau vor ajunge in somaj. Vestea disponibilizarii in masa a creat deja o stare de tensiune in toate primariile. Cea mai afectata dintre toate este Primaria Bacau, care va pierde aproximativ 500 de locuri de munca. Institutia Prefectului a transmis la Ministerul Administratiei si Internelor (MAI) situatia cu numarul maxim de posturi din primariile bacauane.

        Institutia Prefectului nu are centralizata situatia la zi a posturilor ocupate in administratia bacauana, dar numarul poate fi aproximat la 6300-6400. In urma aplicarii prevederilor OUG 63/2010, potrivit situatiei transmise de Institutia Prefectului la Ministerul Administratiei si Internelor (MAI), Consiliul Judetean Bacau va ramane cu 719 posturi, municipiile, cu 1440 (Bacau, Onesti si Moinesti), orasele, cu 622 (Buhusi, Comanesti, Darmanesti, Slanic Moldova, Tg. Ocna), iar cele 85 de comune, cu 2769 de salariati. “Cele mai afectate primarii sunt cele de orase si municipii. Acolo s-au facut foarte multe angajari, iar acum, vor trebui sa reduca semnificativ numarul salariatilor”, a declarat subprefectul Tudorita Lungu.

        Si dati afara, si cu banii luati

        Primaria Bacau va trebui sa dea afara 500 de angajati. Aproximativ 350 sunt din aparatul de specialitate al primarului, dar si din alte directii subordonate. Politia Primariei Bacau isi va reduce numarul angajatilor, de la 324 la 176, atat cat este prevazut in Ordonanta de Guvern. Primarul Romeo Stavarache a promis in sedinta extraordinara de Consiliu Local Bacau, care a avut loc in data de 8 iulie, ca in aceasta saptamana va avea loc o alta sedinta in care se va prezenta noua organigrama, care va cuprinde posturile eliminate din administratie. Edilul a mai promis ca fiecare angajat din primarie va sustine concurs pentru angajarea pe post. Promisiunea primarului nu a mai fost respectata, astfel ca angajatii primariei traiesc inca intr-o stare de incertitudine. “Nu stim ce va fi. Ni se reduc salariile cu 25% si in acelasi timp stim ca o buna parte din noi va ramane fara loc de munca in aceasta perioada de criza”, ne-a declarat un salariat de la Taxe si Impozite Locale. Ovidiu Popovici, secretarul municipiului Bacau, a declarat pentru cotidianul Desteptarea ca pentru institutie urmeaza o situatie dificila. ”Vom pierde aproximativ 500 de oameni. Disponibilizarile se vor face dupa criterii clare, precizate in cadrul legislativ. Vor avea loc discutii cu reprezentantii salariatilor pentru a stabili cine va ramane pe post si cine va pleca”.
        Primaria Bacau va ramane cu 912 posturi, la care se adauga angajatii Serviciului Public de Asistenta Sociala (SPAS). “Si aici vor avea loc disponibilizari, dar inca nu a fost emis niciun act normativ in acest sens”, a mai spus Popovici.

        Evidenta Persoanelor, sub semnul intrebarii

        Reprezentantii Primariei Bacau sunt nemultumiti de faptul ca nu li s-au aprobat mai multe posturi pentru Serviciul Public Comunitar de Evidenta a Persoanelor. In noua organigrama, Primaria Bacau poate bugeta un maxim de 27 de salariati. Reprezentantii municipalitatii au argumentat pentru existenta a 48 de posturi, fapt justificat de activitatea foarte bogata. “Acest serviciu de evidenta a populatiei se ocupa atat de municipiu, cat si de 35 de comune. Noua ni s-au aprobat posturi doar pentru numarul de cetateni ai Bacaului si nu au fost luati in considerare ceilalti. Probabil, vom percepe taxa sau nu vom mai presta acest serviciu fata de cetatenii comunelor”, a mai spus Popovici.

        Mircea Merticariu

        Birocratia a crescut ca “Fat Frumos”

        Organigrama Primariei Bacau a inflorit de la an la an. La inceputul lui 2010, in organigrama oficiala erau mentionate 1442 de posturi, dar bugetate pana la sfarsitul anului, 1496. In ultimii ani, in primarie au fost angajate cateva sute de oameni. Cele mai multe angajari s-au facut la spatii verzi, salubrizare, Politia Primariei s.a. In acelasi timp, motivat de realizarea unor proiecte cu fonduri europene au fost infiintate mai multe departamente (Unitati de Implementare a Proiectelor (UIP) in care s-au facut noi angajari. Administratia bacauana a gasit portite pentru salvarea unor angajati, cu pretul cheltuirii altor bani publici. Consiliul Local Bacau a creat mai multe societati subordonate (Art Bacau, Novabac s.a.), care ar putea prelua o parte din salariatii disponibilizati.

        51 de someri printre angajatii Primariei Moinesti

        20% din anagajatii Primariei Moinesti vor pleca acasa. Din cei 250 de salariati, vor mai ramane 199. Viorel Ilie, primarul municipiului Moinesti, afirma ca problema ar putea fi rezolvata in mare masura daca s-ar reusi externalizarea Serviciului de Colectare Selectiva a Deseurilor, infiintat odata cu implementarea unui proiect european, finalizat in primavara. “Noi trebuie sa dam afara 51 de salariati. Este o decizie foarte grea, mai ales in aceasta perioada de criza. O parte din posturi s-ar putea salva daca am reusi sa externalizam Serviciul de Colectare Selectiva a Deseurilor, unde lucreaza 44 de angajati”, ne-a declarat Viorel Ilie, primarul Moinestiului.

        Disponibilizarile arunca primaria buhuseana in corzi

        Minune: de la ultimele alegeri, populatia buhuseana a scazut cu aproximativ o mie de locuitori! Daca ritmul va fi pastrat, in mai putin de douazeci de ani populatia orasului Buhusi va deveni zero. Cel putin asa stau lucrurile dupa ultimele date oferite de Directia Judeteana de Statistica. La 19.600 persoane a ajuns populatia targului Buhusi. Sunt un fan Mark Twain, cel care ne-a spus si faptul ca „exista trei feluri de minciuni: minciunile, minciunile sfinte si statisticile”. In aceasta zicere umoristica nu cred insa integral, tocmai de aceea ma sperie perspectiva unui Buhusi pustiu peste douazeci de ani. Administratia buhuseana este lovita de un taifun cu repetitie: „decaderea” orasului in grad, din cauza reducerii statistice a numarului populatiei, si hotararea inteleapta a guvernului (cu g… mic) de scadere a numarului salariatilor. Din cauza primului taifun ar trebui sa dispara, fara ghilimele, 50 de salariati, taifunul al doilea solicitand alte 30 de victime de acest gen. Asta ar insemna ca aproape 45 la suta dintre salariatii Consiliului Local ar trebui disponibilizati, incepand cu 1 iulie. Primarul Ionel Turcea este foc si para: „De unde sa disponibilizez? Exista 38 de functionari repartizati cate unul sau doi la un serviciu. La Taxe si Impozite, unde sunt mai multi, numai numarul amenzilor zilnice care trebuie inregistrate, gestionate, urmarite este de 60. Daca vom disponibiliza, nu vom mai putea raspunde nici Guvernului, Prefecturii, Consiliului Judetean, cetatenilor, la sumedenia de solicitari. Nu pot disponibiliza nici macar un singur functionar. La Spatii Verzi avem, pentru un oras, 25 de persoane. De unde sa trimitem in somaj? Daca renunt la unii din echipa de constructii-intretinere, vom efectua lucrarile cu diferite firme, iar costurile vor fi enorme. Avem in administrare spitalul, scolile, alte institutii publice. Serviciile sociale? Le inchidem?” O problema delicata o constituie Directia de Gospodarie Comunala, dependenta de primarie, care nu este insa subventionata de la bugetul de stat. Aceasta functioneaza pe baza de autofinantare, dar guvernul nu tine seama de acest aspect. S-ar putea reduce personalul de aici? Primarul zice: „Sunt 50 de salariati. Avem de gestionat zece puturi de captare a apei potabile, trei schimburi la statia de epurare, alti salariati sunt necesari la statia de distributie-pompe, unii au in grija canalizarea (cu probleme majore, instalatiile fiind vechi!), nu putem uita de cei care se ocupa de incasari, debitori, de interventiile la instalatiile de apa si canal. Ce mai incolo-incoace, viata cotidiana civilizata a orasului este dependenta de acesti oameni!” Intre timp, unii se… autodisponibilizeaza. Doi dintre functionari, nemultumiti de „amputarea” salariilor cu 25 la suta, au anuntat in scris ca renunta la slujbe. Sunt tineri, performanti si n-au fost adaptati la munca patriotica socialista. Sa nu uitam: pe holurile primariei buhusene, contrar perceptiei noastre, se discuta despre faptul ca Mark Twain ar fi avut dreptate. In consecinta, nu este exclus ca salariatii acestei institutii sa solicite argumente oficiale pentru „retrogradarea” targului la sub 20.000 de suflete haituite.

        Ion Fercu

        S-au intors pentru ca nu au plecat niciodata

        de
        Deșteptarea
        -

        Codreanu si Apostol vor sa readuca pe FCM Bacau in liga secunda

        FCM Bacau priveste spre viitor, reinnodand firele trecutului. Astfel, la pregatirile echipei-fanion a judetului participa doi jucatori care au evoluat ani la randul in prima liga sub culorile galben-albastre: Stefan Apostol  (foto) si Cornel Codreanu. Ambii au parasit Botosaniul, alegand Bacaul. „Si-am facut-o cu inima“, spun cu convingere cei doi, care s-au inteles verbal cu conducerea FCM-ului. Daca Apostol se intoarce la Bacau dupa o absenta de cinci ani, in schimb pentru Codreanu este a treia revenire in ultimele patru sezoane.

        Convinsi de Sechelariu

        „Ne-am intors acasa“, spune Fane Apostol. „De fapt, noi n-am plecat cu adevarat niciodata“, adauga Cornel Codreanu. „Eram convins ca, mai devreme sau mai tarziu, voi juca din nou pentru FCM, asa ca apelul pe care mi l-a adresat Dumitru Sechelariu m-a bucurat foarte mult“, revine in discutie Apostol. Aceeasi motivatie si in cazul lui Codreanu: „Faptul ca domnul Sechelariu m-a sunat personal, spunandu-mi ca echipa are nevoie de mine, m-a impresionat“.

        Doi ca unul

        Cei doi se completeaza perfect. Pe gazon, si in afara lui. „De fapt, terenul ne-a unit, iar apoi prietenia a depasit spatiul fotbalistic“, dezvaluie Codreanu. „Ne avem ca fratii“, explica Apostol, iar faptele stau marturie. Cand jucau amandoi pe aceeasi banda, se intelegeau din priviri. Apoi, cand Apostol a fost retras fundas dreapta, Codreanu a invatat sa joace pe partea opusa. Dupa ce Codreanu a revenit pe dreapta, Apostol si-a exploatat calitatile fizice si inteligenta in joc in linia mediana.

        Promovare = provocare

        Fane Apostol va implini in curand 36 de ani, iar Cornel Codreanu merge pe 34. Prin urmare, 70 de ani in doi. Cand ii vezi insa cum alearga, nu dai niciunia mai mult de 22. „Am avut mereu grija de mine. Sincer, cred ca mai pot juca inca vreo trei-patru ani“, spune Apostol. „Singurul meu regret sunt cele sapte operatii, care m-au facut sa pierd patru ani de fotbal“. Amandoi sunt convinsi ca FCM Bacau poate reveni in liga secunda dupa numai un an de C: „Promovarea echipei reprezinta o adevarata provocare pentru noi“.

        Dan Sion

        Karting / Open Master Italia: Tur de forta

        de
        Deșteptarea
        -

        Vara intensa pentru Denis Marcu. A doua zi dupa ce a castigat etapa a patra a Campionatului National de karting desfasurata in Bacau, pilotul asistat din punct de vedere tehnic de Selena Motor Sport a plecat in Italia, la Viterbo, unde va concura sambata si duminica in Open Master-ul Italiei. Circuitul de la Viterbo gazduieste a cincea etapa a Open Master-ului italian, competitie in care Marcu a avut evolutii apreciate la clasa Mini.

        Forma sportiva buna

        „Imi doresc sa fiu ferit de incidente si sa obtin o noua clasare pe podium, chiar daca ma voi lupta cu cei mai buni piloti europeni“, a prefatat Denis Marcu concursul din acest week-end. „Important este ca Denis se afla intr-o forma buna, asa cum a dovedit-o si la Campionatul National“, a precizat directorul Sportiv al Selenei Motor Sport, Vladimir Bortov.

        Pe mai multe fronturi

        Denis Marcu isi continua lupta pe mai multe fronturi. Pe langa Open Master si competitia interna, al carei lider este, Marcu participa si in Campionatul Europei de Sud Est. De altfel, dupa etapa de la Viterbo, pilotul roman nu se va intoarce acasa, ci va pleca in Bulgaria, la Plovdiv, pentru o noua runda a Campionatului Europei de Sud-Est. „Vreau sa-mi pastrez titlul cucerit anul trecut“, a anuntat Marcu.

        Dan Sion

        Carpeli in loc de aer conditionat in Piata Centrala

          de
          Deșteptarea
          -

          In Piata Centrala, comerciantii si clientii sufera din cauza zapuselii. La etajul cladirii, in spatiile abia modernizate pe bani grei, ar fi trebuit montata si o instalatie de climatizare. A fost insa uitata, asa ca vara este un cosmar pentru cei de la tarabe. Noua conducere a Administratiei Pietelor da asigurari ca in prima parte a lunii august va intra in functiune o asemenea instalatie. Cei care platesc taxele pentru a-si vinde marfurile nu mai au insa incredere in promisiuni.

          Zapuseala, duhoarea si taxele prea mari sunt cateva dintre nemultumirile comerciantilor din Piata Centrala. La etajul cladirii, toata lumea sufera din cauza efectului de sera. Acoperisul este nou, insa placile de policarbonat nu sunt o bariera impotriva razelor solare. “Se incingeau tarabele de nu mai puteam vinde faguri, ne-a declarat Cornel Sturzu. De aceea am pus cu totii bani si am intins folii protectoare. Este insa atat de cald, iar eu sunt si cardiac. Nu-i pasa nimanui de noi. Trec pe aici sa-si ia banii, altii isi iau si «dreptul», ce sa ne mai ascundem, fiindca stie toata lumea. Abia rezist 4-5 ore pe zi aici.” Comerciantii spun ca administratia s-a apucat de reparat scarile, in loc sa faca o aerisire in aceasta hala. “Pentru noi, care stam mai langa usa, mai e cum mai e, spune si Despina Toderas. In capatul halei, e prapad, lesini. Trebuia pusa de la inceput instalatia de aer conditionat. Nu stim daca o vor monta. Nu ne spune nimeni nimic. Noi suntem buni doar sa platim taxe.”

          “Unde se duc banii producatorilor?”

          “In loc sa foloseasca banii pe care ii dam pentru investitii, nu stim unde-i dau, ne-a declarat si Maricela Ciubotaru. Unde se duc banii de la producatori? Curge apa pe noi. Isi bat joc de noi. Dau in fiecare zi taxa pe taraba, dar nu reusesc sa stau mai mult de orele 12-13.” Calitatea lucrarilor de modernizare lasa de dorit. “Cand e cald, murim aici, ne-a spus Neculai Florea (foto). Cand ploua, ne ploua in cap. Platesc taraba pe toata ziua si abia stau 4-5 ore. Aer conditionat? De unde? Noua nu ne spune nimeni nimic.” Conducerea Administratiei Pietelor da asigurari ca problema va fi rezolvata in scurt timp. “Chiar azi am dus referatul la Primaria Bacau pentru modificarea sumei necesare investitiei in instalatia de climatizare, ne-a declarat Vasilica Busuioc, directorul Administratiei Pietelor. Suma initiala a fost de 15.000 de euro fara TVA. Trebuie inclus si TVA-ul. Am discutat si cu executantul lucrarii. Daca primim repede aprobarea primariei, in prima saptamana din august va fi aer conditionat in spatiul de la etajul pietei.”

          Doina Mincu

          Proprietarul face ce vrea!: Terorizati de gandaci

            de
            Deșteptarea
            -

            Locatarii blocului 3, sc. C, de pe str. Tolstoi, au ajuns la capatul rabdarii: „Ne vom imbolnavi de hepatita”, „nu mai putem scapa de gandaci”, „miroase ingrozitor a urina, a putred”. Sursa disperarii e vecina lor, Janica Iacob, de 83 de ani, care nu mai poate face curatenie in apartament, dar nici nu-i lasa pe altii sa o ajute.

            Margareta Buhoci, 62 de ani, si Iustina Hincu, 81 de ani, au venit la redactie dupa ce au ajuns la concluzia ca nicio institutie nu vrea sa le ajute. „De cand s-a mutat aici Janica Iacob, eu zugravesc de doua ori pe an din cauza ca ma inunda sistematic, spune Margareta Buhoci. Am adus instalatori si i-am rugat sa ne lase sa reparam noi, dar nu au vrut.” Janica Iacob locuieste cu fiul ei, de asemenea, bolnav. „Si agresiv”, precizeaza vecinii. Am incercat sa stam de vorba cu el, dar a refuzat: „Eu nu primesc pe nimeni, eu sunt proprietar.” Nici batrana nu a fost mai cooperanta: „Fac curatenie eu, cand vreau eu, nu cand vor ei!” a spus octogenara, din prag. „E plin de hartii mucegaite, de sticle, butelii, oase, urina cat lumea, nu stiu ce sa mai spun! E o mizerie ce n-a vazut pamantul”, afirma Margareta Buhoci. Oamenii sunt de-a dreptul disperati: „Gandacii alearga pe pereti, dam cu spray, dar degeaba”, „toata casa e plina de gunoaie”, de haine murdare, de resturi de alimente. „Cand gateste, e nenorocire! Miroase a carne imputita prajita! E batrana si nu mai stie ce face”, adauga Luminita Coseri, care are doi copii si trebuie sa stea „intr-un curent infernal” ca sa-si aeriseasca locuinta. „Trebuie sa existe o lege, trebuie sa existe o procedura” cred locatarii. „Noi am anuntat si DSP, si Primaria Bacau, am fost si la asociatie, dar toti ne-au spus ca sunt proprietari si nu au ce le face!”

            Se poate sau nu se poate?

            La Directia de Sanatate Publica (DSP) s-au primit in ultima vreme mai multe reclamatii ale locatarilor din blocuri impotriva vecinilor care nu isi intretin apartamentele. „In unele cazuri este vorba despre adevarate focare de infectie, ne-a declarat dr. Marin Bustuc, director coordonator adjunct al DSP. In apartamente de acest fel apar vectori de transmitere a unor boli dermatologice si neurologice. Sesizam politia si primaria, convingem proprietarul sa lase apartamentul liber o jumatate de zi, facem dezinsectia si dezinfectia, dupa care acesta se poate intoarce in casa.” DSP va aplica procedura, daca va primi si sprijinul altor institutii. „Fiind vorba de o proprietate privata, Primaria Bacau nu are competente in rezolvarea acestei probleme. Locatarii se pot adresa, in schimb, Directiei de Sanatate Publica si sectiei de politie la care sunt arondati”, a declarat Ionut Tomescu, purtator de cuvant al Primariei Bacau.

            Silvia Patrascanu
            Doina Mincu

            Angajati sa faca „doua hartii pe luna”

              de
              Deșteptarea
              -

              Reducerea de personal, pe placul bugetarilor

              Diminuarea salariilor cu 25 la suta i-a revoltat pe bugetari, mai ales pe cei care se considera “exploatati”, chinuiti, “munciti”, in schimb, reducerea de personal e considerata, de aceiasi, o chestiune “absolut normala”, ba chiar benefica.

              “Avem colegi care nu stiu daca fac doua hartii pe luna”, afirma un consilier din cadrul CJ Bacau. Si il credem pentru ca am observat, de-a lungul timpului, multe activitati care nu au de-a face cu profesia. Ieri, de exemplu, toata lumea vorbea despre moartea Madalinei Manole. Sinucidere? Infarct? Omor? Functionarii, transformati brusc in criminalisti, analizau detaliile si incercau sa descopere cauzele posibile ale decesului. Nimeni nu vorbea despre cheltuieli, despre eficientizare, despre termene etc. “In toate directiile noastre, muncesc 4-5 oameni, dintre cei vechi, cu experienta, iar zece stau, sustin chiar salariatii CJ, evident, sub protectia anonimatului. Fetele astea, mai noi, nu fac nimic, nu stiu nimic”, iar batranii sunt “obositi si depasiti”. Acum sase ani erau “jumatate dintre angajatii de acum” si “toti zbarnaiau”. Si in Prefectura, sunt sectoare sau perioade lejere: “Munceste doamna Volcescu, munceste doamna Voinea, restul, din doi in doi.” Cand sunt evenimente, rapoarte, situatii si trebuie sa se implice, “cele neinvatate cu munca incep sa se planga”.

              Pe teren, la cumparaturi

              Totusi, ce fac oamenii astia opt ore pe zi, cinci zile pe saptamana? Nu mor de urat? Pai, intra in cladire la ora 8, semneaza condica, se saluta, “pun imediat de cafea, daca nu-i cheama seful”, povestesc ce-au visat, “ce-au vazut, seara, la televizor”, ce prostii au facut copiii sau cum se inteleg cu soacra. Intre 10 si 12, isi mananca sandvisul, mai “stau pe internet”, se duc la cumparaturi sau isi platesc facturile, “unii cu invoire, altii fara”. Si functionarii din primariile rurale au program de lehuza. Ori vin mai tarziu, ori pleaca mai devreme. Daca ii crezi pe edili, sunt prea putini angajati, iar daca te iei dupa ceea ce vezi, nici acestia, putinii, nu prea forfotesc. Ca sa fim rigurosi, oamenii muncesc, dar pe rand, nu toti deodata. In plus, exista o limita: ora 14! Dupa pauza de masa, care “dureaza cat dureaza”, ce sa mai faci in primarie? Fireste, toata lumea e plecata cu treburi. Vinerea, programul se termina la ora 12, insa birourile sunt pustii de pe la 11. In primariile de la marginea judetului, gasesti usile incuiate si la 10. In altele, mai apropiate de oras, ramane, de obicei, macar un functionar care te informeaza, serios, ca “domnu’ primar e la Bacau”, iar “vicele e pe teren, la o masuratoare.”

              OG 63, publicata in Monitorul Oficial pe 2 iulie 2010, se aplica incepand cu data de 5 iulie. Formula stabilita de Guvern duce la reduceri de personal situate intre 20 si 50 la suta, in functie dimensiunea aparatului administrativ. Exista institutii in care numarul angajatilor e sub limita stabilita de Guvern, cum e CJ Bacau, in schimb, altele, cum ar fi primariile mari, sunt nevoite sa faca disponibilizari. Fireste, se cauta solutii pentru ca numarul concediatilor sa fie cat mai mic: vor fi reduse posturile vacante, vor fi externalizate servicii, ca paza, curatenia, intretinerile, se vor pensiona cei pensionabili. Partea buna e ca, din ianuarie, institutiile vor putea sa revina la salariile de la 1 iulie, cu o conditie: sa se incadreze in buget. Daca sunt in stare sa renunte la plimbatorii de hartii si sa-i pastreze doar pe angajatii competenti, vor putea sa-i plateasca asa cum merita.

              Silvia Patrascanu

              Unii fara posturi, altii doar cu speranta

                de
                Deșteptarea
                -

                Daca anul trecut catorva zeci de absolventi ai Universitatii „Spiru Haret” li s-a refuzat intrarea in sala de examen pentru titularizarea in invatamant, anul acesta au aparut probleme cu absolventii promotiilor de dupa anul 2000, care si-au definitivat studiile la Universitatea „Lucian Blaga”, din Sibiu. In timp ce ei nu au sustinut examenul, patru profesori au concurat ieri pe un loc titularizabil in judetul Bacau.

                Examenul de titularizare nu a fost lipsit de incidente nici anul acesta. O parte din profesorii care trebuiau ieri sa sustina examenul au aflat cu stupoare ca nu vor intra in sala, pentru ca dosarele lor, acceptate si validate anterior, nu mai sunt valabile. Motivul invocat de conducerea Inspectoratului Scolar Judetean (ISJ) a fost ca specializarile absolvite la forma de invatamant la distanta nu au acreditare, in consecinta diplomele lor nu au valoare. „Conform legilor in vigoare avem dreptul de participa la examen. Daca universitatea avea specializarile acreditate la zi, acestea erau acreditate la toate formele. Vorbim despre un abuz si o ilegalitate comisa de comisie si de inspectorat”, a declarat extrem de suparat Stefan Selaru, cadru didactic. 27 de profesori s-ar afla in aceasta situatie, cel putin din listele afisate de ISJ. In realitate, unele cadre care au diplome de la aceeasi universitate au sustinut examenul, fie in anii anteriori, fie chiar la editia din acest an. „Anul trecut o colega a obtinut o nota mare la titularizare si acum are post cu aceleasi studii ca si noi. Este curios ca noi nici nu am fost primiti si mai mult, ca dosarele noastre au fost nu doar acceptate, ci si validate”, a explicat si profesorul Daniela Solomonea. Declaratia acesteia este contrazisa de presedintele comisiei judetene de la titularizare, inspectorul adjunct Nicu Harasemciuc care sustine ca „dosarele nu au fost validate. Dupa ce s-a observat ca au facut studiile la distanta s-au luat la verificat diplomele si s-a observat ca nu exista acreditare pentru acele specializari”.

                „Ne-au taiat craca de sub picioare”

                Profesorii sunt nemultumiti intrucat, dupa ce au profesat in sistem, acum si studiile pentru care au platit destul de mult sunt fara valoare in fata aceluiasi minister care le-a eliberat diplomele. „Am ales o universitate de stat, cu preturi pe masura. Am urmat si un master si ne-am dat si definitivatul, plus cei trei ani in sistem. Deodata, ne trezim ca nu mai suntem folositori pentru minister. Ne-au traiat craca de sub picioare, daca putem spune asta”, a subliniat si Catalin Popovici, pana anul acesta suplinitor calificat de istorie la Liceul din Hemeiusi. Dascalii care se afla in aceasta situatie sunt decisi sa mearga in instanta pentru a le fi respectate drepturile. Acestia au solicita documente si puncte de vedere atat de la conducerea Universitatii „Lucian Blaga”, cat si de la Ministerul Educatiei si Agentia Romana de Asigurare a Calitatii in Invatamantul Superior.

                Premiere la titularizarea din 2010

                In acest an, spre deosebire de 2009, subiectele au fost elaborate nu de ISJ, ci au venit de la Centrul pentru Curriculum si Evaluare din cadrul ministerului. Pentru a impiedica fraudarea concursului, fiecare candidat a primit un autocolant cu un cod de bare pe baza caruia va putea fi identificat. In plus, lucrarile vor lua calea celor 11 centre nationale de evaluare, in functie de disciplina. Cele mai multe dosare pentru concursul de titularizare au fost depuse de educatori – 160, limba romana – o limba straina – 130, invatatori – 129, matematica – fizica – 124 si educatie fizica si sport – 117. 1.414 profesori s-au inscris pentru titularizare, insa doar 1.164 s-au prezentat. Nu s-a inregistrat nici o eliminare. Primele rezultate sunt asteptate pe 18 iulie, cand se pot depune si contestatiile. Profesorii care au sustinut ieri titularizarea s-au aratat neincrezatori la iesirea din salile de examen. Subiectele li s-au parut mult mai grele decat anul trecut, asadar si sperantele lor de a ocupa un post titularizabil sunt mai mici. „Subiectele au fost grele. Sunt si putine posturi. Degeaba obtii o nota mare daca nu sunt suficiente locuri”, ne-a spus Maria Popa, profesor de biologie, care participa pentru a doua oara la acest examen. Alte cadre didactice s-au aratat nemultumite de supraveghetori, acuzand faptul ca se putea copia, daca te aflai in sala „potrivita”. In plus, „cu salarii ca acestea din invatamant, plecam bone in Italia, nu se mai merita”, ne-a spus un cadru didactic.

                Andreea Lupascu

                Dezastru de 25 milioane de euro

                  de
                  Deșteptarea
                  -

                  Autoritățile au contabilizat pagubele după inundații

                  După două săptămâni de la producerea inundațiilor în județul Bacău, autoritățile au remis Executivului primele raportări oficiale ale pagubelor. Dezastrul lăsat în urmă de ape a fost evaluat la 25 milioane de euro. Dacă inundațiile de acum doi ani au afectat doar 7 localități, cele din 2010 au produs pagube în 70. Practic, diluviul din acest an a afectat de 10 ori mai multe localități decât cel din 2008. Cele mai însemnate pagube se înregistrează la capitolul infrastructură. 118 kilometri de drumuri județene și 414 de drumuri comunale au suferit deteriorări majore în urma inundațiilor.

                  Pagubele lăsate în urmă de inundațiile din acest an se cifrează la aproximativ 25 de milioane de euro. Potrivit unui raport remis de autorități Guvernului, calamitățile produse în urmă cu două săptămâni au generat pagube de peste 100 de milioane RON. Cele mai însemnate pierderi s-au contabilizat la capitolul infrastructură. Apele au distrus 1,7 kilometri de diguri și peste 17 kilometri de maluri și regularizări. Mai mult, peste 118 kilometri de drumuri județene au fost afectate de inundații. Acestea se adaugă la cei peste 400 de kilometri de drumuri comunale deteriorate de puhoaiele de ape.

                  450 de case avariate

                  Numărul caselor avariate în urma inundațiilor se cifrează la 447, în timp ce 18 case au fost complet distruse. 65 de case se află în pericol de prăbușire. Pagubele totale înregistrate la imobilele lovite de ape se ridică la peste 1 milion de euro. O situație critică se înregistrează în privința terenurilor agricole. Peste 5000 de hectare au fost afectate de inundații, totalizând o pagubă de 2,65 milioane RON. De asemenea, au mai fost afectate 5 hectare de păduri. Valoarea pagubelor contabilizate la capitolul agricultură se ridică la 3 milioane de euro (12,4 milioane RON).

                  Remedierea pagubelor, o necunoscută

                  Reprezentanții Guvernului în teritoriu susțin că valoarea pagubelor a fost ridicată pentru că au fost afectate drumuri județene și comunale. Neculai Olaru, prefectul județului Bacău, a declarat pentru cotidianul Deșteptarea că este prematur ca autoritățile să avanseze o perioadă privind remedierea pierderilor. „Pagubele sunt foarte mari pentru că e vorba de drumuri județene și drumuri comunale deteriorate. Nu putem evalua acum timpul necesar pentru remedierea tuturor acestor pagube. E prematur. Nu știm, deocamdată, câți bani ne vor fi puși la dispoziție de Guvern“, a afirmat Olaru.

                  Fac dig de 6 milioane de euro

                  Guvernul a aprobat în ședința de săptămâna trecută investirea a 25 de milioane de lei (aprox. 6 milioane de euro) în construirea unui dig de apărare a Săuceștiului. Digul va avea 18 kilometri. Lucrările la digul promis sinistraților din comuna Săucești vor debuta în acest an. Banii vor fi dați prin intermediul fondului de mediu, ei urmând să vină în două tranșe: 14 milioane în 2010, respectiv 11 milioane în 2011.

                  De 10 ori mai multe localități afectate

                  Dacă în 2008 inundațiile afectau doar 7 localități, anul acesta prăpădul s-a abătut asupra a 70 de localități. Dumitru Nada, secretarul Comitetului Județean pentru Situații de Urgență a declarat că în 2008 au fost afectate doar comunele situate în bazinul hidrografic al Siretului, în timp ce anul acesta s-au înregistrat pagube și în localitățile situate pe Trotuș. „Anul acesta sunt 68 de localități afectate, chiar 70 dacă vorbim și de terenuri agricole. În 2008, doar 7 localități au fost lovite de inundații. Avem de 10 ori mai multe localități afectate. Nu mai știu valoarea exactă a pagubelor din 2008, dar e clar că anul acesta e vorba de mult mai multe localități. Avem pagube și în comunele situate pe Trotuș, în timp ce în 2008 au fost afectate doar cele din bazinul hidrografic al Siretului“, a explicat Nada.

                  Case construite în zona inundabilă

                  După inundațiile din 2005 și 2008, Guvernul Tăriceanu a construit peste 600 de case, la roșu, în județul Bacău: 205, la Rotunda, pentru sinistrații din Gura Văii, respectiv 403 pentru sinistrații de la Săucești. Ambele „proiecte imobiliare“ au costat statul român peste 6 milioane de euro. După cinci ani de la edificarea lor, casele de la Rotunda sunt devastate în totalitate. Autoritățile locale spun că abia către 2015 ar putea recupera banii investiți de guvern în cele 205 locuințe. De cealaltă parte, cele 400 de case de la Săucești au făcut cunoștință cu apele Siretului pentru că au fost construite tot în zona inundabilă, fără ca digul ce apără comuna de apele râului să fie redimensionat. Fiecare casă reconstruită la Săucești a costat statul român 50.000 de lei: 40.000 construcția, 10.000 manopera.

                  Lucian Bogdănel

                  Berca: „Scripat ramane subprefect”. Olaru: „Lungu va continua in functie”

                    de
                    Deșteptarea
                    -

                    PD-L Bacau arde-n flacari

                    Filiala bacauana a PD-L fierbe mocnit dupa ce desfiintarea unei functii de subprefect a invrajbit taberele din partid. Constantin Scripat este sustinut de senatorul Gabriel Berca, presedintele interimar al filialei, in timp ce Tudorita Lungu beneficiaza de sprijinul prefectului Neculai Olaru, fost sef al PD-L Bacau. In timp ce Berca declara ca Scripat e ca si asigurat pe functie, Olaru a precizat ca a informat Guvernul cu privire la continuareA mandatului Tudoritei Lungu. Din cei doi subprefecti va ramane numai unul. Cine?

                    Desfiintarea unui post de subprefect a deschis cutia Pandorei in sanul organizatiei democrat-liberale. Dupa ce guvernantii au decis sa reorganizeze prefecturile din tara, suprimand 40 de posturi de subprefecti, taberele din filiala bacauana a PD-L au inceput sa faca lobby pentru sustinerea propriilor pretendenti. In timp ce subprefectul Constantin Scripat se bucura de sustinerea senatorului Gabriel Berca, presedintele interimar al PD-L, Tudorita Lungu – al doilea subprefect – este sustinuta puternic de Neculai Olaru, proaspat prefect al judetului Bacau. In aceste zile, intre cele doua tabere se deruleaza o lupta surda privind impunerea propriului subprefect.

                    A instiintat Guvernul

                    Neculai Olaru a declarat ca o sustine pe Tudorita Lungu. Prefectul a afirmat ca Lungu este cea mai potrivita pentru functia de subprefect si ca Scripat se poate intoarce, linistit, in corpul inspectorilor guvernamentali. „Exista aceasta decizie a Guvernului si, sigur, trebuie sa ne pliem pe ea. Trebuie facuta cea mai buna alegere si eu cred ca aceasta este Tudorita Lungu. Ea este de departe cea mai potrivita pentru functia de subprefect. Dl.Scripat se poate intoarce pe functia de inspector guvernamental. Sunt convins, de altfel, ca dl. Scripat e preocupat sa nu perturbe activitatea Prefecturii Bacau. De asemenea, mi se pare normal ca opinia prefectilor sa fie luata in calcul de catre Guvern, devreme ce suprimarea unui post de subprefect aduce schimbari majore in managementul Prefecturii“, a explicat Olaru. Sustinerea oferita Tudoritei Lungu de catre Olaru e mai veche. Aceasta a fost propusa de PD-L Bacau, condus la acea data chiar de Olaru, la functia de prefect, dupa ce Dorian Pocovnicu (PSD) a fost revocat din functie de guvernul Boc, in toamna lui 2009. In cele din urma, prefect a devenit Claudiu Balan.

                    „Partidul nu e SRL”

                    De cealalta parte, Gabriel Berca a declarat ca sedinta de Guvern (n.r. – are loc in fiecare miercuri) a inceput cu Scripat ca propunere de ramanere in functie. „Tudorita Lungu nu era inalt functionar. Acum doua luni, Scripat a fost mutat de la Valcea la Bacau conform principiului mobilitatii inaltilor functionari publici. El nu poate fi mutat decat o data pe an. Timp de un an Scripat nu se misca din functie“, a decretat Berca. El a lansat un atac virulent la adresa „celor care cred ca partidul este un SRL“. Berca a dezvaluit ca s-a incercat subminarea lui Scripat de catre o aripa din PD-L Bacau. „Cei care au incercat aceasta subminare vor raspunde in fata Biroului Permanent Judetean. Acest partid nu este un SRL, nu este inscris la Registrul Comertului. Cine isi inchipuie ca acest partid poate fi controlat ca un SRL este liber sa plece“, a amenintat senatorul.

                    Ape tulburi

                    Disensiunile din interiorul organizatiei PD-L au cunoscut o amplificare in ultima perioada, pe fondul neasimilarii de catre filiala a noii conduceri impuse de sefii centrali ai partidului. Berca ar fi acuzat de unii pedelisti ca ia decizii in mod unilateral, fapt pe care l-a acuzat la Romeo Stavarache inainte de a demisiona din PNL. Mai mult, aceleasi voci din sanul PD-L sustin ca Berca a penelizat partidul. De critica nu a scapat nici deputatul Mihai Banu, demisionat din PNL odata cu Berca. Banu e vazut drept principalul artizan al masurilor impuse de Berca si principalul focar de probleme in interiorul partidului.

                    Lucian Bogdanel

                    Oferta Bacaului: poluare, aglomeratie, betoane

                      de
                      Deșteptarea
                      -

                      Aglomeratia, traficul infernal, mizeria si lipsa spatiilor verzi sunt doar cativa din factorii care au contribuit la polurea aerului din Bacau. Judetul nostru mai are la dispozitie doar doua saptamani, timp in care trebuie sa finalizeze adoptarea planului de imbunatatire a calitatii aerului, asta pentru ca Bacaul nu indeplineste normele europene.

                      Judetul Bacau face parte dintr-un grup de 11 judete, care pana la sfarsitul lunii trebuie sa finalizeze adoptarea planului de imbunatatire a calitatii aerului. Acest plan trebuie aprobat in sedinta de Consiliu Judetean. Se pare ca in aceasta luna proiectul va intra pe ordinea de zi. In acest plan intra atat municipiul Bacau, cat si comuna Letea Veche. Cele doua consilii locale sunt cele care trebuie sa aprobe acest plan pentru masurile ce tin de cele doua unitati administrativ-teritoriale. “Calitatea aerului in Bacau este sub medie in Uniunea Europeana. Avem de luat unele masuri pentru a imbunatati calitatea aerului si asta pana in 2013”, a declarat Paul Toderica, director Agentia pentru Protectia Mediului Bacau. Reprezentantii APM au precizat faptul ca saptamana viitoare va fi finalizat acest program. El va fi trimis la Ministerul Mediului pentru a putea fi comunicat mai departe Uniunii Europene. Bacaul nu este nici pe departe un oras verde. Aerul este mai mult decat poluat. Lipsa spatiilor verzi si mizeria de pe strazi sunt doar cateva motive care au dus la poluare.

                      Avem nevoie de o centura ocolitoare

                      In ultima video-conferinta cu ministrul Vasile Blaga, acesta a atras atentia asupra oraselor care nu dispun de o centura ocolitoare. Aceasta ar fi mai mult de cat necesara daca ne dorim ca aerul pe care-l respiram sa fie unul curat. Numarul mare de masini care tranziteaza municipiul Bacau ar fi putut fi deviat catre o varianta ocolitoare, care din pacate nu exista. In acest moment, in municipiul Bacau sunt aproximativ 50.000 de autoturisme la care se mai adauga autoutilitarele si mopedele. Noxele emanate de aceste vehicule sunt inhalate de bacauani. Reprezentantii Guvernului au sfatuit autoritatile locale sa ia masuri pentru a diminua traficul in zonele aglomerate ale municipiului. Pentru ca singura varianta ocolitoare este prin Letea Veche, locuitorii din zona au de suferit din cauza poluarii.

                      Strazi mizerabile

                      La capitolul curatenie, Bacaul nu mai exceleaza de ani buni. Cea mai poluata zona din municipiul Bacau este zona industriala. Conform datelor oferite de catre reprezentantii APM, CET Bacau este principalul poluator, mai ales pe perioada iernii, cand sunt utilizate cantitati mari de carbuni. La poluarea din aceasta zona se mai adauga si traficul de masini grele care circula atat ziua cat si noaptea si care imprastie in aer toata mizeria de pe strazi. In marile orase Europe, drumurile sunt spalate in permanenta cu ajutorul unor utilaje speciale. Actiunea se produce atat in timpul zilei, cat si in timpul noptii pentru a indeparta praful si mizeria care se acumuleaza. Pentru a curata drumurile sunt folosite substante chimice, detergenti speciali. Acestea curata in primul rand soselele, dar au si proprietati de a improspata aerul. In Bacau acest obicei nu exista. Singura varianta de a curata strazile este maturatul, lucru care inrautateste si mai mult situatia. Tot praful este ridicat in aer si ajunge direct in casele oamenilor. De aceea, in zonele aglomerate ale Bacaului, cetatenii evita sa deschida ferestrele pentru a aerisi locuintele.

                      Traim in orasul betoanelor

                      Si lipsa spatiilor verzi contribuie la gradul mare de poluare. “Cerintele” Uniunii Europene stabilesc 26 mp de spatiu verde pe cap de locuitor, insa in Bacau un singur cetatean dispune in medie de aproximativ 18 mp. Pana in 2010 municipiul Bacau trebuie sa gaseasca solutii pentru a ajunge la cel putin 20 mp/cap de locuitor si pana in 2013 trebuie sa atinga norma de 26 mp/cap de locuitor. Mai mult, unele spatii verzi sunt distruse pentru a fi inlocuite de cladiri din beton. Bacauanii nu mai au unde sa evadeze pentru o gura de aer curat. In zilele libere fie iau cu asalt Parcul Cancicov, fie prefera sa plece in alte orase precum Piatra Neamt sau Slanic Moldova, unde autoritatile locale au profitat din plin de spatiile verzi si au amenajat parcuri.

                      Sinziana Filimon

                      Tenis / Cupa Izotec: Victorie bacauana

                      de
                      Deșteptarea
                      -

                      Turneul de tenis Cupa Izotec desfasurat la Piatra Neamt a ajuns la final. Tenisul bacauan a obtinut un loc intai prin Mara Sechelariu si doua pozitii secunde, prin Teodora Munteanu si Ema Sechelariu. La categoria 10 ani fete, in finala disputata ieri, Mara Sechelariu a invins-o cu scorul de 6-1, 6-2 pe Cosmina Sava, de la Giglio Iasi. In felul acesta, bacauanca si-a adjudecat turneul nemtean, bisand succesul de saptamana trecuta, de la Cupa EMD Tennis Academy. Cu doua victorii la activ in primele zile ale turneului, Teodora Munteanu (SCM Bacau) a disputat partida decisiva pentru locurile 1-2 la categoria 12 ani fete impotriva nemtencei Ingrid Irimia. Castig de cauza a avut jucatoarea din Piatra Neamt, care s-a impus cu scorul de 6-3, 6-1. Calificata in finala de 14 ani fete, Ema Sechelariu a cedat ultima partida a turneului, sustinuta in compania Brandusei Grasu, de la Kym Star, cu scorul de 6-1, 6-1. Ceilalti bacauani participanti la turneul desfasurat la Piatra Neamt s-au oprit in semifinale.

                      Dan Sion

                      Fotbal, Liga a III-a: Nu pierd timpul!

                      de
                      Deșteptarea
                      -

                      FCM Bacau pregateste noul sezon competitional

                      FCM Bacau nu pierde timpul. Legitimeaza unii jucatori, trateaza cu altii, perfecteaza meciuri de verificare. “Pana la startul campionatului mai este o luna si jumatate, perioada in care trebuie sa punem la punct o multime de lucruri. Daca nu ne grabim, intram in criza de timp”, a explicat presedintele clubului, Daniel Scanteie, care a fost prezent ieri la Federatie pentru a definitiva actele referitoare la legitimarea mijlocasului George Taban si a atacantilor Catalin Vraciu si Gabriel Boghian.

                      Tratative

                      Initial, “galben-albastrii” trebuiau sa intre in cantonament la mijlocul acestei saptamani, insa s-a hotarat ca stagiul de pregatire centralizata sa inceapa pe data de 21 iulie. In felul a cesta, FCM Bacau are timp pentru a-si definitiva lotul cu care va ataca sezonul. “Suntem in discutii cu mai multi jucatori, printre acestia figurand si Cornel Codreanu si Stefan Apostol, ambii liberi de contract. In linii mari, ne-am inteles si nu cred ca va fi vreo problema in privinta sosirii lor”, a precizat presedintele Scanteie.

                      Teste

                      Bacauanii si-au definitivat si programul meciurilor de verificare. Pana la startul Ligii a III-a, FCM Bacau va sustine sapte jocuri, daca includem si partida din Cupa Romaniei, programata pe data de 31 iulie. Seria testelor va incepe chiar saptamana aceasta. Astfel, vineri, de la ora 11.00, “galben-albastrii” vor intalni divizionara B Ceahlaul Piatra Neamt, la Targu-Neamt. Pe 4 august, bacauanii vor juca impotriva unei alte echipe de liga secunda, FC Botosani, pe 6 se vor deplasa la Roman, pentru jocul cu Petrotub, iar pe 11 se vor confrunta cu Dunarea Galati. In fine, pe 21 si 24 august va avea loc o “dubla” cu Onestiul.

                      Relansare

                      Revenit in calitate de consilier la clubul la care a fost presedinte mai bine de un deceniu si jumatate, Corneliu Costinescu este convins ca FCM Bacau va reveni, la randul ei, acolo unde ii e locul. “Chiar daca porneste, pentru prima data in istoria sa, din Divizia C, FCM Bacau poate reveni in elita fotbalistica. Vrem sa formam o echipa care sa imbine experienta cu entuziasmul tineretii. Vom proceda la fel cum am facut si in urma cu 18 ani, cand am raspuns, ca si acum, chemarii prietenului meu, Dumitru Sechelariu de a relansa aceasta echipa”, a declarat Corneliu Costinescu.

                      Dan Sion

                      Tabara pentru copiii din Saucesti

                        de
                        Deșteptarea
                        -

                        Agentia de turism bacauana Inter-Tour si Patronatul Asociatiei Nationale a Agentiilor de Turism (ANAT) au oferit copiilor sinistratilor din comuna Saucesti o tabara in statiunea Eforie Nord. 45 de copii si patru cadre didactice au pornit ieri intr-o excursie menita sa le mai distraga atentia de la situatia dificila prin care au trecut de curand. Acestia vor ramane la mare pana pe 19 iulie. Copiii si insotitorii lor vor beneficia de cazare la hotelurile de doua stele Cupidon si Azur si de trei mese asigurate prin fonduri venite de la Patronatul ANAT. Copiii au programate diverse excursii si chiar un tur al Constantei, unde vor putea intra si la parcul de distractii Aqua Magic.

                        Andreea Lupascu

                        Cetatenii de onoare ai Bacaului, ignorati de autoritati

                          de
                          Deșteptarea
                          -

                          Cheia orasului nu deschide nicio usa

                          Cetatenii de onoare ai municipiului Bacau au fost uitati de autoritati. Cazul este aproape singular in tara. Majoritatea primariilor de orase au acordat cetatenilor care au facut cinste comunitatii diferite drepturi si distinctii. In alte orase, cetatenii de onoare sunt invitati, asa cum prevede legea 72/2003, la sedintele de Consiliu Local si la toate evenimentele de importanta nationala care sunt serbate de autoritati. In plus, de la localitate la localitate, posesorii titlului onorific primesc gratuitate la manifestarile cultural-artistice, sportive, o suprafata de teren sau gratuitate la transportul in comun. Primaria Bacau nu le-a acordat niciun drept celor pe care i-a cinstit cu o diploma si o cheie mare de bronz-“Cheia orasului”, o cheie care nu deschide in cele din urma nicio usa.

                          Cetatenii de onoare ai municipiului Bacau, oameni de cultura, istorici, filantropi sau sportivi nu primesc niciun fel de atentie din partea autoritatilor. Cateva acte normative permit acordarea drepturilor, pentru care este necesara doar bunavointa autoritatilor locale. “Cetatenii de onoare au facut ceva pentru comunitate, din acest motiv au primit aceste distinctii. Noi, cetatenii de onoare ai municipiului Bacau, nu am primit niciun fel de drepturi. Nici macar nu suntem chemati la 1 Decembrie sau alte evenimente nationale”, ne-a declarat scriitorul Eugen Sendrea. Un alt cetatean de onoare al municipiului Bacau, cineastul Vladimir Lucavetchi (foto), bacauan care a surprins pe pelicula jumatate de secol de istorie a orasului, spune ca acordarea de privilegii este atributul autoritatilor locale. “Noi nu am avut niciun fel de pretentii. Poate daca ar exista privilegii pentru cetatenii de onoare ar aparea intrigi si sustineri, unii s-ar baga in fata, fara niciun drept. Ramane la latitudinea autoritatilor. Probabil, alte consilii din tara au dat mai multe drepturi pentru ca au avut de unde”, a declarat, ironic, Vladimir Lucavetchi.

                          „S-au ales cu o hartie si o cheie de bronz”

                          Printre personalitatile de frunte ale Bacaului se numara si profesorul doctor Ioan Mitrea, istoric cu o cariera impresionanta. “Eu am si titlul de cavaler, pe langa distinctia de cetatean de onoare. Potrivit legii, autoritatile locale sunt obligate sa ne invite la evenimentele nationale. Ca cetatean de onoare, ca om care ai realizat ceva pentru comunitate, te duci la evenimente tot pentru comunitate. Stiu ca in alte parti s-au acordat drepturi, la noi nu ni s-au dat nici macar legitimatii sau gratuitate pe transport. Ni s-a dat o hartie si o cheie mare de bronz, care e buna doar de vandut la fier vechi”, a precizat prof.dr. Ioan Mitrea.

                          “Eroii si cetatenii de onoare sunt tratati cu indiferenta”

                          Comandorul Alexandru Leonov, veteran si presedinte al Asociatiei Nationale a Veteranilor de Razboi (ANVR) Filiala Bacau, a primit totodata si distinctia de cetatean de onoare al judetului Bacau. Alexandru Leonov a remarcat prin comparatie faptul ca adevaratii eroi ai neamului sunt dispretuiti de autoritatile din Romania. In timp ce revolutionarii au primit pensii compensatorii (cumulate in valoare de peste 1 miliard de lei vechi, pentru cei care au venituri sub salariul mediu pe economie), terenuri, plus alte facilitati, in Bacau veteranii de razboi si cetatenii de onoare au fost dati uitarii. “Este un titlu onorific. Daca exista posibilitatea, ar fi bine sa fie date aceste drepturi. Si veteranii de razboi, care au luptat pentru aceasta tara, au avut o indemnizatie de mizerie de 24 de lei, care a crescut in urma cu doi ani la 92 de lei. Asa sunt tratati cei care au facut ceva pentru aceasta tara”, a declarat comandorul Leonov.

                          Lista incompleta pe site-ul Primariei

                          Reprezentantii Primariei Bacau nu au mai actualizat listele cu cetatenii de onoare ai municipiului din 2008. Vladimir Lucavetchi sau Petru Placinta au fost uitati din lista postata pe site-ul Primariei. Printre cetatenii de onoare se numara Grigore Vieru, Leonida Lari, Victor Precup, Victor Botocan, Ioan Puscuta, Relu Auras, Sebi Diaconu, Alexandru Safran, Ioan Dogaru, Igor Ciornei, Constantin Galeriu, Ovidiu Genaru, Ovidiu Balan, Iulian Antonescu, Ilie Boca, Solomon Marcus, Ioan Maric si alte personalitati care au marcat pozitiv destinele orasului Bacau.

                          Privilegii acordate in alte localitati din tara

                          Toate localitatile importante din Romania au acordat unele facilitati cetatenilor de onoare. In Sighisoara, ei au dreptul, potrivit unei hotarari a consiliului local, “de a lua cuvantul în sedinþele Consiliului Local Sighiºoara, la dezbaterea materialelor care privesc întreaga comunitate, dreptul de a participa la toate manifestarile desfasurate sub patronajul Consiliului Local al municipiului Sighisoara sau în care acesta este co-organizator; dreptul de a calatori gratuit pe toate mijloacele de transport în comun din municipiul Sighisoara etc”.
                          Si in municipiul Zalau, judetul Salaj, persoanele carora li se ofera titlul de cetatean de onoare primesc teren din partea municipalitatii. Potrivit HCL 128/2001, acestea “pot beneficia, la propunerea primarului, cu aprobarea Consiliului local al municipiului Zalau, de atribuirea in proprietate a unei suprafete de teren de pana la 500 mp, in intravilanul municipiului, in vederea construirii unei locuinte cu conditia sa nu detina un alt teren mai mare de 500 mp pe raza administrativa a municipiului Zalau”.

                          Mircea Merticariu

                          Mii de locuri in universitatile bacauane

                            de
                            Deșteptarea
                            -

                            Chiar daca doar putin peste 72 la suta dintre absolventii claselor a XII-a au promovat in acest an examenul de bacalaureat, oferta educationala pusa la bataie de cele doua universitati din Bacau este una consistenta. Elevii au de ales intre a fi studenti la stat sau la privat in noul an universitar. Astfel, la Universitatea „Vasile Alecsandri” din Bacau inscrierile au debutat luni, 12 iulie, la majoritatea facultatilor. Pe 15 iulie isi deschid portile facultatile de Stiinte si Stiinte Economice. Doar Departamentul pentru Pregatirea Personalului Didactic a dat startul inscrierilor pe 6 iulie. In total, la universitatea de stat sunt disponibile in acest an 634 de locuri la buget si alte 1.800 la taxa. Pentru studiile de licenta, Ingineria pune la dispozitie 302 locuri la buget si 560 cu taxa, Literele – 88 la buget si 142 cu taxa, Stiintele – 74 la buget si 225 cu taxa, Stiintele Economice – 58 la buget si 474 cu taxa, Stiintele Miscarii – 78 la buget si 359 cu taxa. Departamentul pentru Pregatirea Personalului Didactic ofera 19 locuri la buget si alte 40 la taxa. Si absolventii de studii de superioare se pot inscrie la master sau doctorat. Pentru studii de master exista 315 locuri la buget si 764 la taxa, in timp ce oferta pentru doctorat este de 15 locuri la buget si doar 9 la taxa. „Pana in acest moment, 60 de candidati si-au depus dosarele”, a confirmat prof.univ.dr. Catalina Ababei, cancelar al Universitatii „Vasile Alecsandri”. Taxele de scolarizare depind in functie de forma de invatamant si specializare. Astfel, cel mai putin vor plati studentii de la Inginerie si Stiinte Economice care vor opta pentru invatamant la distanta si fara frecventa – 1.800 de lei pe an si cel mai mult, studentii de la Stiintele Miscarii, cursuri de zi – 2.800 de lei. Inscrierile au debutat si la Universitatea „George Bacovia”, unde pe parcursul intregii luni se vor putea depune dosarele. Oferta este mai putin diversificata, absolventii de liceu putand opta intre Facultatile de Finante si Contabilitate, Drept si Administratie si Management-Marketing. La Finante sunt disponibile 445 de locuri pentru studii de licenta si 145 la master. 375 de locuri pentru licenta si alte 50 la master sunt deschise la Drept si Administratie si 575 pentru licenta si 200 pentru master la Management-Marketing. Taxele de studiu ajung la 2.700 lei in primii doi ani de licenta si 2.550 lei in ultimul an. Masteranzii vor da pentru scolarizare 2.500 de lei pe an. „In functie de locurile ramase neocupate dupa aceasta prima sesiune de admitere, se va organiza o alta etapa in luna august”, ni s-a comunicat de la comisia de admitere a Universitatii Bacovia.

                            Andreea Lupascu

                            Munca platita in cativa ani

                            de
                            Deșteptarea
                            -

                            Lichidatorii fac voluntariat

                            Aproape 3,5 milioane de lei. Aceasta este valoare datoriei pe care o are UNPIR Bacau catre lichidatori. Situatia dureaza de cativa ani. Mai mult decat atat, numarul lichidatorilor numiti de catre ORC si platiti din fondul de lichidare al UNPIR este in crestere vertiginoasa.

                            Lichidatorii numiti de catre ORC fac munca voluntara. Acestia mai au de recuperat din fondul de lichidare al UNPIR, nu mai putin de 3.340.000 lei. In aceasta situatie s-a ajuns din mai multe cauze. Arieratele foarte mari, prabusirea pietei, dar si onorariile mai mult decat consistente stabilite de catre unele instante au avut drept consecinta acumularea acestei sume uriase. Mai mult decat atat, o cauza specifica Bacaului a fost aceea ca timp de doi ani a fost un singur judecator sindic. Multe dosare au fost amanate iar solutionarea acestora s-a facut cam in aceeasi perioada.

                            Bacaul, fruntas la datorii

                            Deficitul creat a fost unul semnificativ. “Bacaul se numara printre primele 7-8 judete din tara la capitolul datorii catre lichidatori. Noi achitam acum restantele din semestrul II, 2007. Nu mai putin de 93% din valoarea datoriilor o reprezinta onorariile catre practicieni pentru procedurile deschise pe Legea 85”, ne-a declarat Florin Dragomir, presedinte UNPIR Bacau. Mai mult de jumatate din aceasta suma, adica 2.500.000 lei sunt restante din anul 2009. Numirea lichidatorilor de catre ORC se face in conformitate cu prevederile Legii 31/1990 privind societatile comerciale, cu modificarile si completarile ulterioare. Conform actului normativ, o terta persoana sau Oficiul National poate sesiza Tribunalul in vederea pronuntarii dizolvarii societatii respective. Aceata masura poate fi luata in cazurile in care societatea nu mai are organe statutate, nu a depus in termen se sase luni bilantul contabil anual, societatea si-a incetat activitatea sau nu mai are sediu social cunoscut, societatea nu si-a completat capitalul social in conditiile prevazute de lege. Astfel, Tribunalul va pronunta dizolvarea, iar in termen de 30 de zile de la data publicarii ei in Monitorul Oficial, orice persoana interesata poate face recurs. In conditiile in care creantele nu sunt acoperite, statul, prin ANAF, solicita numirea unui lichidator. In conformitate cu normativele in vigoare, acesta va fi desemnat de ORC.

                            O procedura completa, 3.000 lei

                            Dupa ce procedura a fost finalizata lichidatorul ar trebui sa-si primeasca si onorariul. Lucru care nu se intampla decat in urmatorii ani. Si asta din cauza faptului ca fondul special constituit in acest sens este total insuicient. “Conform Legii 277/2009, printre taxele percepute la ORC se numara si cea denumita «fond de lichidare». Valoarea acesteia este stabilita la 30% din taxele de registru”, ne-a declarat Gheorghe Patrichi, director ORC Bacau. Onorariul unui lichidator poate varia. Initial a fost de 1.000 de lei pentru toata procedura, suma care, dupa spusele lichidatorilor, era total insuficienta. “Pe baza unor metode de calcul, UNPIR a stabilit un onorariu de 3.000 de lei pentru intreaga procedura. Nici acesti bani nu acopera intotdeauna cheltuielile facute de lichidator dar, oricum, este mai bine”, a mai spus Florin Dragomir, presedintele UNPIR Bacau. In general, lichidatorii nu pot refuza astfel de numiri, din mai multe motive: reprezinta o institutie de interes public, se rodeaza in meserie (in cazul celor aflati la inceputul carierei), refuzand sistematic astfel de numiri s-ar putea ca lichidatorul sa nu mai fie desemnat deloc. Asa ca trebuie sa munceasca si pe bani putini.

                            Numar dublu de numiri

                            Numarul numirilor facute de catre ORC a crescut spectaculos in acest an. “Daca tot anul 2009 am facut 40 de numiri, acum, in prima jumatate a lui 2010 avem deja peste 80”, a spus directorul ORC, Gheorghe Patrichi. Lichidatorii spera ca in anul 2010 situatia sa se schimbe. Si asta pentru ca din anul 2009, fiecare practician in insolventa, trebuie sa vireze in Fondul de lichidare un procent de 2%. Initial procentul a fost de 1,5%. Masura se aplica numai pentru lichidarea societatilor care au bunuri in patrimoniu.

                            Alexandra Zaharia

                            Conturi blocate de inundatii

                              de
                              Deșteptarea
                              -

                              Primaria Agas va fi „executata“

                              Dupa inundatiile din 2005, CL Agas a ramas cu 10 miliarde datorie pentru refacerea drumului Sulta – Cosnea. Data in judecata de constructor, primaria urmeaza sa fie executata silit. Viitorul e sumbru: inundatiile din iulie 2010 au mai distrus 13 obiective, ceea ce inseamna noi cheltuieli.

                              Consiliul Local (CL) Agas a fost dat in judecata de firma de constructii care a refacut drumul Sulta – Cosnea, dupa inundatiile din 2005, si care nu a primit nici dupa 5 ani toti banii pentru aceste lucrari. Datoria e uriasa pentru o biata primarie rurala. Din 17 miliarde de lei, cat costa drumul construit de SC Petromservice SA, au ramas de achitat 9 miliarde, la care se adauga 1,2 miliarde de lei, penalizari pentru intarzieri la plata facturilor. Firma a dat in judecata CL Agas si a castigat. De altfel, „Petrom Service nici nu mai exista, a intrat in faliment, iar cel care vrea sa recupereze banii e judecatorul sindic”, arata Doru Merlusca, primarul din Agas. Edilul spune ca, odata procesul pierdut, urmeaza executarea silita. 17 miliarde de lei? Cu toata bunavointa, CL Agas nu poate plati acesti bani din bugetul pe 2010. Aflata pe marginea prapastiei, primaria a cerut ajutorul Consiliului Judetean (CJ) Bacau, dar nici autoritatile judetene nu au vistieria doldora. “Datoria e mostenita de la fostul primar, care nu primit toti banii pentru inlaturarea distrugerilor provocate de inundatiile din 2005 din cauza ca nu a terminat documentatia la timp. Merlusca plateste tribut pentru indolenta lui Spoiala”, acuza Silviu Bondor, vicepresedintele CJ.

                              Viituri, criza economica si iar viituri…

                              Ultimele inundatii au mai pus un bolovan in spinarea autoritatilor: „S-au distrus o groaza de poduri, drumuri forestiere si drumuri comunale, afirma Doru Merlusca. Am trimis situatia la CJ si Prefectura, sunt 13 obiective de refacut!” Edilul asteapta Fondul Solidaritatea! Pentru plata datoriei din 2005, Silviu Bondor, vicepresedinte CJ, a facut demersuri inca de anul trecut: intocmit o nota de fundamentare in care se solicita atribuirea, din Fondul de Rezerva, a 950.000 lei pentru refacerea drumului si a trei poduri peste Trotus, lucrari executate si neachitate, si a 972.000 lei pentru finalizarea podului din Sulta, insa criza a blocat documentul la MFP. La apelul primarului, care a facut naveta la CJ, Silviu Bondor a reluat actiunea: le-a pus in brate, parlamentarilor de Bacau, nota de fundamentare din 2009 si le-a cerut sa se miste. Ce urmeaza? Silviu Bondor crede ca”esalonat, banii vor veni.” Doru Merlusca e, totusi, ingrijorat ca MFP ar putea sa-i blocheze conturile: „Sa ai conturile blocate inseamna sa nu mai poti plati utilitati, consumabile, salarii, nimic, nimic… De fapt, nu mai putem functiona. Inchidem primaria si plecam acasa!”

                              Silvia Patrascanu
                              1...5.1665.1675.168...5.787Pagina 5.167 din 5.787

                              		 ziare & stiri
                              © Deșteptarea - unicul ziar tipărit din Bacău, neîntrerupt, de 36 de ani.