Secretarul de stat Irimia a venit degeaba
Constantin Irimia, secretar de stat in Ministerul Sanatatii, a sosit, vineri, in Bacau pentru a se intalni cu presedintele Consilului Judetean (CJ) Bacau, Dragos Benea, asa cum a promis Attila Cseke, la ultima videoconferinta. Tema discutiei a fost reducerea numarului de paturi in spitalele din judet.
Pana pe 10 iulie, CJ Bacau ar fi trebuit sa preia in administrare Spitalul de Pediatrie si Spitalul Judetean de Urgenta (SJU). In mod surprinzator, inainte de preda spitalele, ministerul a decis sa reduca numarul de paturi, fara sa consulte si institutia care urmeaza sa le administreze. Dragos Benea l-a anuntat pe ministrul Sanatatii ca CJ nu va semna protocolul de predare-primire decat daca va recapata inapoi 147 de paturi, lucru pe care l-a explicat si la intalnirea cu secretarul de stat Constantin Irimia. La intalnirea cu oficialul Irimia au participat si prefectul judetului, doi consilieri judeteni, directorii DSP, CJAS si toti medicii care conduc sectiile Spitalului de Pediatrie si SJU. Ei au incercat sa-l convinga pe reprezentantul Guvernul sa le dea inapoi cateva paturi, spre binele populatiei din judet. Un numar mai mic de paturi nu inseamna doar mai putini pacienti internati, ci si mai putini bani alocati de CJAS celor doua unitati medicale, a explicat Aurel Cretu, liderul SANITAS. Constantin Irimia l-a contrazis si a afirmat ca spitalizarea, mai exact cazarea bolnavilor, costa foarte mult si ca in viitor finantarea se va face in functie de numarul cazurilor contractate si de indicele de complexitate a acestora. Irimia i-a sfatuit pe medici sa depuna un memoriu la MSP, desi exista unul, in care sa-si argumenteze solicitarea. Spitalul de Pediatrie a pierdut 99 de paturi, iar Spitalul de Urgenta, 120. Intalnirea cu secretarul de stat nu a adus niciun pat inapoi, prin urmare cele doua unitati nu vor fi preluate de CJ.
Cu detalii in editia de luni, 19 iulie, a cotidianului Desteptarea.
Consiliul Judetean nu va prelua spitalele
Karting / Open Master Italia: Duel la varf
52 de concurenti
Acest weekend va gazdui o noua etapa din Open Master Italia, una dintre cele mai puternice competitii continentale de karting. Runda a cincea, programata sambata si duminica pe circuitul de la Viterbo reuneste la startul clasei Mini o participare-record. Printre cei 52 de piloti inscrisi in concurs figureaza si doi romani: fostii colegi de la Selena Motor Sport Bacau, Denis Marcu si Petrut Florescu.
Remember
Cei doi se vor reintalni pe circuitul de la Viterbo dupa ce saptamana trecuta au incins un duel pe cinste in etapa a patra a Campionatului National, desfasurata in Bacau. Castig de cauza a avut Denis Marcu, pilotul asistat din punct de vedere tehnic de Selena Motor Sport impunandu-se in ambele manse si consolidandu-si astfel pozitia de lider in clasamentul general.
Fara incidente
De data aceasta, Marcu va avea si alti adversari redutabili in afara lui Florescu. Principalii contracandidati sunt italienii Lorenzo Scata, care conduce ostilitatile in ierarhia generala si Lorenzo Travisanutto. "Sunt convins ca pot lupta cu succes pentru podium. Tot ce imi doresc e sa fiu ferit de incidente si de penalizari", a declarat pilotul lansat de Selena Motor Sport.
Fotbal / Primul test
FCM Bacau intalneste azi Ceahlaul intr-un amical la Targu-Neamt
FCM Bacau incepe astazi seria jocurilor de verificare din inter-sezon. Prima adversara a formatiei pregatite de Vasile Jercalau si Daniel Bogdan este divizionara B Ceahlaul Piatra Neamt. Intalnirea, programata de la ora 11.00, la Targu-Neamt le gaseste pe cele doua rivale in cu totul alte ipostaze fata de precedentul duel amical, desfasurat in ianuarie. Daca Ceahlaul a parasit intre timp scena primei ligi, in schimb echipa-fanion a Bacaului a retrogradat, pentru prima oara in istoria sa de 60 de ani, in Divizia C.
Lot nou
Trimisi in liga a treia de municipalitate, care a decis retragerea echipei din campionat cu doua etape inainte de finalul sezonului trecut, bacauanii vor sa recupereze rapid terenul pierdut. In acest sens, FCM Bacau a demarat constructia unei echipe care sa imbine tineretea cu experienta. In lotul de 21 pe care FCM-ul il va deplasa azi la Targu-Neamt se regasesc sperante precum Furtuna si Bejan, confirmari gen Boghian, Taban sau Vraciu, dar si fotbalisti experimentati de talia lui Apostol, Codreanu si Dobos.
Opt jocuri
Pana la startul campionatului, programat la finalul lunii august, FCM Bacau va sustine opt partide, incluzand aici si jocurile din Cupa Romaniei. Urmatoarele doua meciuri-test vor avea loc in compania Onestiului, saptamana viitoare, atunci cand bacauanii vor intra intr-un stagiu de pregatire centralizata. "Vom ramane in cantonament pana pe 31 iulie, atunci cand vom disputa primul joc oficial al sezonului, in Cupa Romaniei", a declarat presedintele FCM Bacau, Daniel Scanteie.
40 de milioane din acordeon
Își câștigă existența cu ajutorul acordeonului de aproape 50 de ani. De la 13 ani a înțeles că prin cântec poate trăi, iar acum are 61 de ani și opt copii, dintre care cinci sunt fete. A rămas la prima nevastă, pe care a cucerit-o prin cântec.
“I-am cântat piesa «Solzi de pește», a Mariei Ciobanu. S-a îndrăgostit de mine și în 1971 am făcut nunta”, ne-a povestit acordeonistul Costel Mandache, un muzicant nelipsit din localurile băcăuane. Vara își încearcă talentul pe terase sau face câte o incursiune pe litoral, de unde scoate bani buni.
Totuși, criza economică l-a afectat foarte mult. “E criză, nu mai scot așa bine. În zilele mai bune scot 1-2 milioane pe zi. Câștig câte 30-40 de milioane pe lună, din care îmi întrețin familia”, afirmă Mandache. Acordeonistul afirmă că înainte de criză, în 2008-2009, câștiga cu mult mai bine, peste 50 de milioane pe lună. “Am fost o săptămână la mare, la Costinești. Au ieșit bani, dar parcă lumea e mai strânsă la pungă. În alți ani, pe litoral câștigam câte 3-4 milioane pe zi, plus mâncare”.
Costel Mandache afirmă că provine dintr-o familie tradițională de muzicanți. “Cânta și bunicul, și tata. Acum, trei copii au pășit pe calea asta. Cântă, se descurcă”, a spus sacadat Costel Mandache.
Băcăuanul e scump la vorbă. Pentru o halbă de bere, țigări sau pentru câțiva lei este dispus să cânte piese lăutărești vechi. Trece de la Cristian Vasile la un tango celebru, apoi interpretează câteva acorduri din “Mână birjar”, al lui Jean Moscopol. Schițează un gest că e timpul să plece, nu înainte de a-și bea ultima înghițitură de bere. “E cald, mai trec pe la vreo două terase și mă duc acasă. Am muncit suficient!”, încheie conversația Costel Mandache.
Mircea Merticariu
Somnul alesilor
Sa-ne-ntelegem: cunosc si cativa parlamentari care nu dorm in timpul activitatii. Nu pentru ca in acest segment temporal isi rezolva afacerile personale, ci pur si simplu pentru ca nu dorm. Randurile care urmeaza ii vizeaza doar pe ceilalti, care au boala somnului. Grija pentru ei este generata mai ales de faptul ca ma deranjeaza cumplit sforaitul de la transmisiile TV in direct, ineficienta lor, dar ma ingrijoreaza si starea lor de sanatate. Pana la sesiunea parlamentara proxima le recomand acestora cateva lecturi cu rol oblojitor.
As incepe cu propunerea lui Raymond Chandler, Somnul de veci, carte dupa care a fost realizat si un film grozav, dar se va crede ca le doresc trecerea grabnica in marea eternitate. Zau ca nu asta doresc. Mai interesanta ar fi cartea-bucurie a Alexandrei Bordeianu, Ziua in care a fugit somnul (Editura Nemira), dar, credeti-ma, idealul din titlu este o mare utopie pentru un ales al natiei. Cartea are insa ilustratii minunate si ar putea fi atractiva si pentru ca este adresata pruncilor. Mai intentionam sa recomand Medicina somnului (Daniela Boisteanu s.a., Editura Medicala), dar dupa lectura am vazut ca se adreseaza celor un miliard de pamanteni care nu au somn fiziologic, nu parlamentarilor care dorm pe rupte si in timpul serviciului. Petru Lascau, un pastor american mintos, cu origini daco-getice, scrie o carte minunata si sincera: Lupta cu somnul. E o carte de eseuri crestine, pentru ca prelatul vizeaza lupta cu somnul in timpul slujbei religioase. Sfaturile pot fi extrapolate si la nivelul disputei cu somnul parlamentar. Cartea are si un moto interesant, care merge la inima parlamentarului roman: „Ati luptat vreodata cu somnul? Teribila lupta”. Editura Mladinskaia Bucuresti propune o carte de exceptie pentru doamnele parlamentarese: Slabeste in somn – formula revolutionara, de Helmult Gillessen. Ca argument va oferim chiar sfatul autorului: „Somnul reprezinta faza cea mai lunga de ardere a grasimilor: cu aceasta carte puteti utiliza pentru slabire puterea hormonilor si a bioritmurilor si, astfel, nu veti mai avea numai in vis o figura placuta!” Sa slabesti astfel, in vreme ce esti platit de contribuabil, este o adevarata delectare! Daca nu-i cu mare suparare, oferim pentru lectura si Casa somnului (Editura Polirom), semnata de Jonathan Coe. Imi place cum rationati, daca v-ati gandit ca este vorba despre Casa Poporului, unde-si are sediul Parlamentul nostru, dar va dezamagesc… Este vorba despre o universitate transformata peste ani intr-o clinica pentru insomniaci. Ce-ar putea invata alesul natiei din cartea asta? Macar faptul ca somnul este o boala ce rontaie, in conditii normale, o treime din viata fiecaruia. Daca mai dormim si la slujba, iata ca se fac doua treimi. Cand Dumnezeu mai traim? Numai in campaniile electorale si cand jecmanim statul? Daca niciuna dintre lecturi nu-si face efectul, ca medicament anti-somn, aflati ca a fost inventata pentru soferii care se afla in pericol de a adormi la volan sapca anti-somn. Aceasta este inzestrata cu senzori de monitorizare a creierului si tipa daca Mos Ene da iama prin gene. Exista insa un inconvenient: daca parlamentarii ar purta-o, contribuabilul roman ar plati mult pentru aceasta inventie si nici nu i-am mai auzi pe alde Adrian Paunescu et comp. sforaind in asa hal, incat tencuiala de la asezamantul lui Ceausescu sta sa cada.
Personalul din spitale se subtiaza
Ministerul Sanatatii a stabilit clar schema pentru personalul administrativ al spitalelor. In functie de numarul de paturi, fiecare unitate spitaliceasca trebuie sa concedieze sau sa angajeze personal TESA. Asa cum arata la aceasta ora structura spitalelor dupa recenta reducere a numarului de paturi ordonata de MS, zeci de angajati TESA vor ramane pe drumuri. O disponibilizare masiva ar urma sa aiba loc la Spitalul Judetean de Urgenta Bacau (SJU), care trebuie sa renunte la 37 de angajati TESA din 71. SJU se incadreaza in categoria celor cu peste 800 de paturi (are 1062), care au dreptul la 34 de angajati administrativi. Are acum 71. Disponibilizari ar trebui sa aiba loc si la Spitalul de Pediatrie, unde sunt acum 26 de angajati TESA. Aceasta, daca demersurile administratiei locale pentru recastigarea numarului de paturi reduse de MS vor ramane fara rezultat. Spitalul se incadreaza in categoria celor care au intre 141 si 400 de paturi. Ar trebui sa ramana cu doar 18 salariati la administrativ. La fel, Spitalul Municipal de Urgenta Moinesti, care ar trebui sa renunte la 7 salariati. “O situatie mai putin obisnuita apare la aceasta categorie stabilita dupa numarul de paturi, ne-a declarat Adam Jofa, sef resurse umane la Directia de Sanatate Publica. Spitalul din Moinesti, cu 388 de paturi, trebuie sa concedieze personal, iar cel din Buhusi, cu 173 de paturi, trebuie sa mai angajeze 4 oameni la administrativ. La fel, Spitalul TBC, care poate sa mai angajeze 5 persoane.” Spitalele din Comanesti si Onesti depasesc doar cu 1 salariat limita stabilita pentru personalul TESA. Desi 5 din cele 7 spitale publice din judet au fost preluate de consiliile locale, descentralizarea este, cel putin in ceea ce priveste politica de personal, doar teoretica. Normativul este stabilit tot de MS, iar pentru angajari trebuie respectata legislatia specifica. “Aceasta prevede ca nu se pot face angajari decat in limita a 15% din locurile vacantate”, a mai aratat seful de resurse umane de la DSP.
Doina Mincu
Persoanele cu dizabilitati, luate la intrebari
Ministerul Muncii a dispus, in urma cu o luna, ca persoanele cu handicap din judet sa fie verificate. Primii luati la intrebari au fost cei care erau reclamati si cei din zonele cu aglomerari de certificate. In final, au fost chemate la reevaluare 105 persoane. Cei care nu se prezinta isi pierd toate drepturile.
Persoanele cu dizabilitati din judetul Bacau au fost verificate de o comisie expres infiintata de Ministerul Muncii pentru a-i depista pe falsii handicapati, care primesc in mod nemeritat ajutor de la stat. „S-au facut verificari atat in privinta documentelor cat si a starii persoanelor care au certificat de handicap”, arata Dana Titaru, director adjunct al Directiei Generale de Asistenta Sociala si Protectia Copilului (DGASPC). Comisia a fost formata din reprezentanti ai Inspectoratului Teritorial de Munca (ITM) Bacau, Serviciului de evaluare a adultilor din cadrul DGASPC si ai Directiei de Sanatate Publica (DSP). Controlul a durat o luna si s-a efectuat prin sondaj. Daca s-ar repeta, altii ar fi cei depistati. Din cei 14.900 de adulti cu handicap din judet, cei mai multi au handicap fizic (27,3 la suta) si deficiente de vaz (20,19 la suta). Cei mai putini sunt bacauanii cu handicap asociat. In total, comisia a verificat 1615 dosare pentru a vedea daca au toate actele medicale, sociale, de identitate prevazute de lege. „In alegerea localitatilor in care s-au efectuat controale s-a tinut cont de frecventa asistatilor cu un anumit tip de handicap raportat la numarul total de persoane cu handicap, numarul de locuitori, numarul sesizarilor si contestatiilor”, declara Constantin Mandache, inspector sef adjunct al ITM Bacau.
Cardiacii s-au inghesuit la Darmanesti
Efectiv, au fost vizitate la domiciliu 297 de persoane, din care 27 au fost chemate la reevaluare din cauza neconcordantei dintre actele medicale depuse la dosar si starea persoanei. Unii au fost prinsi „in fapt” de comisie. „A fost verificata o familie din Darmanesti, in care ambii soti sunt persoane cu handicap: sotul e nevazator, iar femeia are un handicap somatic, arata Constantin Mandache. Inspectorii s-au intalnit cu ei cand se intorceau de la camp. Cei doi au recunoscut ca veneau de la munca, desi starea lor nu ar fi trebuit sa le permita sub nicio forma sa se deplaseze neinsotiti in afara locuintei.” Dupa verificarea celor 1615 de dosare, 43 de persoane au fost propuse spre reevaluare, toate din Darmanesti, din cauza „repetitivitatii handicapului de tip somatic in baza diagnosticului de stenoza mitrala.” Simultan, comisia a verificat 135 de nevazatori care aveau si permis auto, dintre care 35 au fost citate pentru reevaluare. Pentru doi, gradul de handicap a fost schimbat din I in II, iar patru nu s-au prezentat la reevaluare si le-a fost sistata plata ajutorului incepand cu luna iulie.
Reclamati de vecini
Comisia de verificare a fost pusa pe drumuri si de sesizari care nu erau decat rodul invidiei sau al rautatii. „Locatari dintr-un bloc din Bacau reclamau ca in trei familii vecine exista false persoane cu handicap, ne-a declarat dr. Sorin Stancea, reprezentantul Directiei de Sanatate Publica in comisie. Toti cei reclamati erau cu adevarat bolnavi.” Una dintre persoanele cu handicap era un tanar care suferea de o afectiune medicala, insa putea lucra. Vecinii erau nemultumiti ca primeste si indemnizatie, si salariu. „Normal ar fi ca aceste persoane sa fie incurajate sa desfasoare activitati usoare, sa fie integrate in societate”, crede dr. Stancea.
Doina Mincu
Aglomeratie in tabara de la Valea Budului
Directia Judeteana pentru Tineret (DJT) va incheia sezonul de tabere pentru elevi pe plus. Pana in acest moment, tabara de engleza de la Valea Budului, o tabara-traditie in judetul nostru, s-a bucurat de un succes mult mai mare decat anul trecut. In mod surprinzator, 80 la suta dintre participanti sunt din alte judete decat Bacau.
Pentru vacanta de vara, DJT a propus elevilor o tabara de studiu a limbii engleze in centrul de agrement Valea Budului. “Aceasta tabara este singura din tara cu traditie in cunoasterea si aprofundarea limbii engleze si are o continuitate de 19 ani la Valea Budului. Avem profesori straini, animatori si studenti care se vor ocupa de copii”, a declarat Stelian Ungureanu, director coordonator DJT. Pe langa studiul limbii, elevii au in program activitati educative, sportive, artistice si culturale. „Pentru aceasta serie, a patra, avem 11 voluntari din Spania, Germania, Mexic, Olanda si Portugalia, toti vorbitori de limba engleza care au pregatit jocuri pentru copii, concursuri. Miercuri seara am avut de pilda o seara a talentelor”, a mai spus directorul DJT. 94 de copii si insotitorii lor ocupa in acest moment aproximativ 90 la suta din capacitatea de cazare a taberei. Majoritatea elevilor care opteaza pentru aceasta tabara sunt din Bucuresti, Galati, Braila, Buzau, Targu Mures, Sibiu, Arges. Doar 20 la suta dintre cei care aplica pentru aceasta locatie sunt din judetul Bacau, probabil, pe fondul unei cereri mai mari de a pleca in tabara la mare.
Mai exista locuri libere
In perioada imediat urmatoare se mai desfasoara alte trei tabere de engleza. Inca mai exista locuri pentru doritori. Mai multe informatii se pot obtine de la sediul DJT din strada Cuza Voda, nr. 6. Totodata, in intervalul 15-21 august va avea loc tabara de arte. La sfarsit de august, Valea Budului va fi invadata de iubitorii de chineza, intr-un eveniment organizat de o asociatie din Iasi. In septembrie se incheie oficial tabara de vara.
Multe facilitati
DJT a pregatit opt serii de cate sapte zile pentru elevi, incepand cu 13 iunie. Costul acestei tabere este de 550 de lei, pret in care sunt incluse cazarea si masa, activitatile organizate, transportul dus-intors, asistenta medicala permanenta, accesul la discoteca si conexiunea la Internet, jumatate de ora pe zi. „Pretul a ramas neschimbat de anul trecut. Este un motiv pentru care a mers mai bine tabara anul acesta. Programul s-a schimbat, la fel si animatorii. Am incercat sa diversificam oferta”, a subliniat Stelian Ungureanu. Conducerea institutiei intentioneaza totodata sa dea un caracter permanent acestor tabere, astfel ca sa poata fi cazati copiii si pe timpul iernii sau in sezonul mai rece.
Hrebenciuc renunta, din toamna, la sefia grupului de deputati PSD
Victor Ponta, liderul PSD, a dezvaluit in urma cu cateva zile ca Viorel Hrebenciuc, seful grupului PSD din Camera Deputatilor se va retrage din functie in aceasta toamna. Dezvaluirea lui Ponta confirma informatiile aparute in cotidianul Desteptarea in urma cu o saptamana cand, dupa alegerile din filiala Bacau a formatiunii social-democrate, au iesit la iveala mai multe informatii cu privire la viitorul politic al lui Hrebenciuc.
Hrebenciuc renunta, oficial, la functia de lider al deputatilor social-democrati. Anuntul a fost facut, in urma cu doua zile, chiar de liderul PSD, Victor Ponta. Acesta a dezvaluit ca Hrebenciuc l-a anuntat ca nu mai doreste sa fie lider de grup, incepand cu sesiunea parlamentara de toamna. Afirmatia lui Ponta survine unor discutii despre organizarea partidului si tintele filialelor din tara la alegerile locale din 2012. Declaratia liderului PSD vine sa confirme o suita de informatii aparute in urma cu o saptamana in cotidianul Desteptarea. Potrivit acestora, Viorel Hrebenciuc urmeaza sa renunte la functia de lider de grup pentru a se dedica mai mult activitatii din organizatia bacauana. Cu ocazia alegerilor interne, deputatul social-democrat a declarat ca motivul renuntarii il constituie faptul ca nu mai are timp sa se ocupe si de sefia Comisiei de Afaceri Europene a Parlamentului. Hrebenciuc a declarat pentru cotidianul Desteptarea ca va ramane, totusi, vicelider al grupului de deputati PSD. “Fizic nu-mi ajunge timpul pentru a duce functia de lider de grup. Voi ramane vicelider. Sunt si presedinte al Comisiei de Afaceri Europene a Parlamentului, functie in care nu m-ati vazut pentru ca eram lider de grup. Dupa intrarea in vigoare a Tratatului de la Lisabona, atributiile acestei comisii vor fi mai extinse”, a apreciat Hrebenciuc. Surse apropiate PSD Bacau au dezvaluit ca intre Ponta si Hrebenciuc ar fi avut loc un troc politic, liderul PSD cerandu-i sefului de grup sa aleaga intre presedintia organizatiei Bacau si functia de lider al deputatilor. In cele din urma, Hrebenciuc a optat pentru prima varianta si, pentru a-si facilita revenirea acasa, dar si pentru a aplana orice conflict la varful PSD Bacau, a desfiintat functia de presedinte executiv detinuta, pana recent, de deputatul Gabriel Vlase.
Hrebenciuc a mai declarat dupa scrutinul intern de saptamana trecuta ca PSD Bacau isi propune un scor de 51 la suta la alegerile locale din 2012, mentionand ca procentul poate fi atins fara probleme. Hrebenciuc a mai fost lider al deputatilor PSD intre 2000 si 2004, vicelider intre 2004 si 2005, iar incepand cu 2005 a revenit in fruntea grupului parlamentar al PSD din Camera Deputatilor, functie in care a fost reconfirmat dupa alegerile generale din 2008, precum si dupa prezidentialele din 2009.
„Cultura imblanzeste oamenii si ii apropie”
Interviu cu Carmen Mihalache, redactor sef al revistei Ateneu
– Carmen, ce s-a intamplat cu asa-zisa campanie “Dati un leu pentru Ateneu”?
– Nu stiu, cred ca era vorba despre Ateneul roman. Cel de la Bucuresti. Dar, desi traim niste vremuri de crunta austeritate, cand criza este cat casa, nu as vrea ca o revista de mare traditie, cum este Ateneu, care a facut istorie in cultura romaneasca, uite, in 2014 vom sarbatori semicentenarul, sa ajunga vreodata intr-o asemenea situatie, sa aiba nevoie de mila publica. Cultura priveste intreaga societate si nu este exclusiv pentru oamenii cultivati. O revista de cultura, daca nu este subventionata de stat, si ar fi lasata in voia pietii libere, ar disparea in cel mai scurt timp. Pentru ca ea nu raspunde unor nevoi primare, nu este de imbracat, de mancat, nu e pentru distractia tampa. Dar ea face bine la cap. Eu cred ca, la ora actuala, este nevoie de o campanie nationala pentru lectura. Cartile, revistele de cultura, operele de arta pastreaza memoria a tot ceea ce facem si suntem noi, oamenii, fiind semnul trecerii noastre prin timp.
– Sunt 30 de ani de presa, sunt ani de cand esti in fruntea bucatelor spirituale ale bacauanilor…
– Da, sunt 30 de ani de cand lucrez, timp in care am facut mai multe profesii care m-au ajutat, ca experiente diverse, in ceea ce sunt acum. Am fost referent literar la Teatrul “Mihai Eminescu” din Botosani, cand am venit in Bacau am fost muzeograf, am lucrat apoi la Centrul “George Apostu”, sef sectie Muzeu, am facut emisiuni la radio, televiziune, presa cotidiana la DESTEPTAREA, am trecut si pe la cele doua teatre bacauane ca secretar literar, pentru scurt timp si, de fiecare data, m-am reintors la ATENEU. Aici simt ca este casa mea.
ATENEU are o echipa de profesionisti
– Ai avut privilegiul, sansa, sa lucrezi la Ateneu cu nume grele in cultura bacauana: George Balaita, George Genoiu, Sergiu Adam, Ovidiu Genaru, Constantin Calin, Stelian Nanianu, Vasile Sporici etc. Cum incapeau toate aceste personalitati intr-o redactie? Nu ieseau scantei, nu sareau clantele de la usi?
– Mi-am dorit dintodeauna sa lucrez intr-un mediu artistic, cu oameni cultivati, creativi, cu personalitati de exceptie. Cand eram adolescenta ma visam la Paris, traind in boema, voiam sa calatoresc, sa am multe experiente, sa cunosc cat mai multi oameni, sa scriu. La Ateneu am ajuns foarte greu (si nu i-am mai gasit acolo pe toti cei amintiti de tine), am fost intai colaborator, mai multi ani, am inceput cu lucruri marunte, recenzii, mici cronici de spectacole, abia in 1984 am intrat cu drepturi depline in redactie. Eram foarte tanara si singura femeie redactor. Nu era o ipostaza prea comoda, exigentele erau mari, dar a trebuit sa ma adaptez rapid, sa devin si eu mai „barbata”, mai sigura pe mine. Redactor sef era George Genoiu, apoi, dupa ’90, a venit Sergiu Adam, doi oameni cu firi foarte diferite, cu alt stil de conducere. In redactie era un climat intelectual, normal, dar si momente de tensiune. Important insa, pana la urma, era ca totul sa iasa bine, revista era cautata, citita si apreciata. Scriitorii se bucurau de mult prestigiu pe vremea aceea, iar eu eram mandra ca faceam parte dintr-o redactie de renume. Dar si acum Ateneul are o buna echipa de profesionisti, oameni cunoscuti si respectati in breasla.
– De cine te-ai simtit mai aproape, pe cine te sprijineai la greu, de la cine cereai un sfat?
– Mai apropiati imi erau colegii mei de birou, redactori, carturari veritabili, de la care am invatat mult, regretatul Vasile Sporici si Constantin Calin. Am continuat colaborarea cu ei si peste ani, cand am devenit redactor sef. Si, desigur, data fiind experienta lor, le ceream sfatul, de multe ori. Ca si lui Sergiu Adam, de altfel, cu el lucrand mai mult timp impreuna. M-am impacat bine cu Stelian Nanianu (el ma stia de cand eram o fetita, fiind prieten de familie cu ai mei), care avea mereu o vorba de duh, si era un profesionist impecabil. Colaboram normal cu toti din redactie, eu avand o natura neconflictuala, pacifista, dar, cea mai lipita de sufletul meu a fost si a ramas secretara noastra, Niculina Moisa (Melculina, cum ii zicea Vlad al meu, cand era mic). Cu ea pot sa vorbesc absolut orice, de la probleme de redactie pana la lucruri care tin de existenta obisnuita. Apropiati imi sunt multi dintre colaboratorii revistei, oameni de spirit, prieteni statornici ai revistei si ai mei, si am noroc (am contribuit la el, alegandu-mi oamenii) sa lucrez cu o echipa tanara, ambitioasa, pasionata de treaba pe care o facem.
Logica de femeie
– Ce s-a lipit mai bine de sufletul tau, presa cotidiana sau revista?
– Amandoua fac parte din mine. Am reflexul de a scrie la ziar, pentru ca nu pot sa raman indiferenta fata de ce se petrece in jurul meu. Si nu am cum sa nu prelungesc, prin reflectie, prin analiza, evenimentele la care sunt martora, pentru ca sunt cronicar de profesie. Critic de teatru, mai exact. Daca ma duc la o premiera, la o expozitie, la un vernisaj, o lansare de carte simt nevoia sa impartasesc si altora din ceea ce am auzit, vazut si am simtit, cititorilor mei de la ziar sau de la revista si chiar as vrea sa-i contaminez de bucuria participarii la un eveniment artistic. Revista, stii si tu, are o perioada de incubatie mai mare, apare lunar, pe cand ziarul „arde”, e prompt, e aici si acum, iar eu nu pot sa lipsesc din „spectacolul” asta cotidian. La ziarul DESTEPTAREA am avut si am rubrici permanente, e o treaba serioasa pentru mine. Iti amintesti de Logica de femeie, Cinemond, Antract, Bold si altele. „Logica de femeie” a devenit titlul primei mele carti.
– Vorbeste-mi de cartile tale…
– Am zis de Logica de femeie, care reuneste note, impresii, comentarii. O carticica de tablete. A urmat Unora le place teatrul, ambele carti aparand la Editura DESTEPTAREA, apoi Magia amintirii – Convorbiri cu Ilie Boca, o carte apreciata de critici si draga mie, Dialoguri in atelier, cuprinzand interviuri cu artisti plastici bacauani, si ultima in ordinea aparitiei, ca mai pregatesc eu ceva, este Urat mai traiti, domnilor! Ma plictisesc repede, si imi place sa schimb registrul scriiturii, sa inventez altceva, sa-mi aleg alte teme.
Generozitate si altruism
– Critic de teatru, ziarist, sef de revista. Unde locuiesti mai confortabil?
– Ma simt firesc in toate ipostazele insirate. Dar sunt, in chip esential, o „teatralista”, ma atrage spectacolul. De aceea, as vrea sa fac si din fiecare numar de revista un fel de spectacol publicistic. La fel, si din oricare text scris de mine. Cand il pun in pagina, il si regizez, intru intr-un dialog imaginar cu cititorul, il iau drept partener. Pasiunea mea pentru teatru se explica prin aceea ca el este o arta totala, trebuie, ca sa ma pot pronunta, sa citesc multa literatura dramatica, sa stiu istoria teatrului, a artelor plastice (spectacolele au decor, costume), sa am habar de muzica, de dans. Apropo de asta, a face o revista, dupa cum spunea foarte inspirat Radu Cosasu, este ca si cum ai dansa. La modul metaforic, desigur. Trebuie sa o faci relaxat, nu sub presiune, ci cu placere, cu pasiune. Calm, atent, fara agitatie inutila si stres contraproductiv. Nu e prea confortabil sa lucrezi in cultura in zilele noastre, austere, sarace, si atunci, cu atat mai mult, un manager trebuie sa intretina o buna atmosfera, sa fie ponderat, cald, destins, generos, sa aiba „open mind” si un spirit altruist. Sa accepte initiativele destepte si sa spuna mai des DA. Da, se poate.
– Doamna, nu vreau un raspuns de complezenta, cum vezi in continuare rolul si soarta presei scrise, in conditiile in care multi, destul de multi, veniti, neaveniti, rautaciosi, care au ales Google de pe tava oferita la botez, canta prohodul presei scrise?
– Nu… Nu… Eu as merge mai curand pe sunetul unui clopotel de trezire la realitate, la gandire lucida. Cred ca litera tiparita, cuvantul tiparit are soliditate, substanta. Ce e pe ecran curge, se duce, iti trece rapid prin fata ochilor. Dar, domnule, ziarul se citeste in tren, la serviciu, in parc, pe terasa, se comenteaza, agita si provoaca polemici. Cum vezi tu oameni cu laptopul de gat prin parc, comentand un articol de ziar sau din revista? Internetul isi are utilitatea lui, este un mijloc de informare, dar ziarele, revistele raman in colectii, in biblioteci, te poti intoarce mereu la ele. Sigur ca se pot stoca, „digitaliza” acum, ca orice informatie, dar pentru mine are farmec doar ce e pe suport de hartie, imi place aceasta materialitate, tocmai pentru ca sunt o mare idealista si locuiesc inca, din pura placere, in Galaxia Guttenberg. Cred, de altfel, ca e bine sa coexiste cele doua forme, cea traditionala cu tehnicile de ultima ora. Se poate pastra un echilibru care sa impace toate gusturile si nevoile.
Apreciez sensibilitatea, creativitatea si umorul
– Un raspuns scurt vreau la urmatoarea intrebare: Ce apreciezi cel mai mult la oameni, la colaboratorii tai, la colegi?
– La oameni, in general, apreciez bunavointa, sensibilitatea. Creativitatea si umorul. As fi pus inteligenta pe primul loc, dar am cunoscut, din nefericire, destui oameni inteligenti care plesnesc de rautate si sunt de o vanitate cumplita. Nu-mi plac ipocritii, cei care nu-si asuma raspunderi, care fac slalom printre constiinta si interes. Respect oamenii de onoare, de caracter, pe cei cu demnitate.
– Carmen, dar pe acasa cand mai dai?
– Ma temeam de o asemenea intrebare. In fiecare zi, cand sunt in Bacau, si de fiecare data cu vreo doua sacose. Nu-mi displace deloc sa merg la piata. Acolo observ lumea, mai stau de vorba cu oamenii, iau pulsul vietii obisnuite. Iar in dupa-amiezile libere mai si gatesc. Fiul meu cel mic, Vlad, sta cu mine, si il rasfat cu felurile de mancare preferate de el. Acasa este locul in care sunt inconjurata de lucrurile mele dragi, de carti, tablouri. Cand am timp, ma delectez cu filme, sunt o mare cinefila, si-mi aleg filme bune, in cunostinta de cauza.
Nu sunt o fire confortabila
– Ai doi copii mari, un mariaj intrerupt, cu 25 la suta mai putin la salariu, ai castigat concursul pentru a conduce revista inca un “mandat”, esti optimista…
– Hai, ca le-ai amestecat rau de tot. Am destule ingrijorari, dar imi cultiv voluntar un optimism de rezistenta, ca sa nu-mi pierd tonusul si orice chef de a mai face vreun lucru. Mi-a fost in multe imprejurari foarte greu, dar nu am capitulat. Sigur ca mi-am dorit sa am o familie frumoasa, si o am, una mai atipica, e drept. Cat despre chestiunile de cuplu, astea sunt si complicate, si delicate la culme. Mai ales cand in joc se afla doi caposi cu personalitati puternice, cu orgoliu si ambitia de a se afirma in profesie, cam sar scantei. La un moment dat, cineva nu mai incape si, sa nu ne mai ascundem dupa vorbe, nu se poate sa faci profesie cu adevarat, sa te dedici, si sa ai si o casnicie reusita. Ceva incepe sa scartaie, cu de toate nu se poate. Eu am o fire independenta si destul de complicata, o personalitate ferma, nu-s deci usor „guvernabila”, iar barbatii, de regula, prefera femeile mai simple, odihnitoare, docile.
– In relatia ta cu cei doi copii, cei doi tineri, esti numai mama, este prietena, discutati, iti cer sfatul?
– Am cu ei un fel de relatie bazata pe o tandra camaraderie si complicitate. Alexandru si Vlad sunt fiintele cele mai pretioase pentru mine – normal, nu-i asa? – si de aceea mai am si porniri de closca uneori (ironizate strasnic de baieti), imi sare inima din orice, pentru ca, daca li s-ar intampla ceva rau, asta m-ar destabiliza complet. As fi pierduta. Fiii mei sunt deja barbati si discut foarte transant cu ei, spunem lucrurilor pe nume, ne straduim sa ne rezolvam problemele, pentru ca ele nu ne ocolesc. Ca pe toata lumea, de altfel. Dar deviza mea, pe care le-am transmis-o si lor, e cea desprinsa din nuvela lui Hemingway, „Batranul si marea”: “Omul poate fi distrus, dar nu invins”. Eu chiar cred cu tarie in asta. Am sa-ti mai spun apoi ca una dintre marile mele bucurii este prezenta in viata mea a unor prieteni (putini, dar buni), care-mi simt starile sufletesti, ma sustin, ma incurajeaza. Ei alcatuiesc o fortificatie, un fel de dig protector. Care ma ajuta sa nu ma ia valul.
– Liberala sau conservatoare?
– Liberala in gandire si conservatoare in tot ceea ce priveste valorile, morale si spirituale. Este o combinatie buna in acceptia mea, imi asigura echilibrul.
Cine va conduce regiunea Bacau – Neamt – Vaslui?
Reorganizarea administrativa, gaselnita politica
De cateva saptamani, tema reorganizarii administrativ-teritoriale a tarii a prins din nou contur. Doar inundatiile si convulsiile Executivului au facut ca dezbaterea privind reimpartirea administrativa sa nu aiba un ecoul scontat. Mai multi lideri politici bacauani sunt prinsi in malaxorul reorganizarii, desi la nivel declarativ acestia sustin ca discutiile sunt abia la inceput. Judetul Bacau urmeaza sa faca parte, la pachet cu Neamt si Vaslui (posibil si Iasi) dintr-o regiune de sine statatoare. Cine o va conduce?
Guvernarea defectuoasa a PD-L, pe fondul acutizarii efectelor crizei economice, ar putea fi “pansata” cu o noua tema de interes politic: cea a reorganizarii administrativ-teritoriale. Daca, in trecut, tema votului uninominal sau cea a micsorarii Parlamentului au tinut capul de afis, ideea reimpartirii administrative a tarii – sub pretextul ca actuala arhitectura administrativa (cu 40 de judete) e invhechita – urmeaza sa preia stafeta.
Pentru a controla deficitul de imagine, partidul de guvernamant pare tentat sa realizeze o impartire pe sfere de influenta politica, valorificandu-si liderii regionali aparuti si cultivati in decursul timpului.
In Moldova, o astfel de reorganizare ar viza comasarea judetelor Suceava si Botosani in arealul de influenta al lui Gheorghe Flutur, lider pedelist aflat la sefia CJ Suceava, precum si constituirea unei regiuni in jurul judetului Neamt, al carui municipiu de resedinta – Piatra Neamt – e condus de primarul pedelist Gheorghe Stefan “Pinalti”. Din aceasta regiune, ar urma sa faca parte judetul Bacau. Iasiul si Vasluiul vor alcatui a treia regiune.
De altfel, Gheorghe Flutur a declarat ca este adeptul crearii unor regiuni de pana la 1 milion de locuitori. Dupa criteriile lui Flutur, Bacaul ar putea alcatui, impreuna cu Neamtul, o astfel de regiune. Mai mult, “capitalele” Moldovei ar urma sa fie Suceava si Neamt, la care – din ratiuni istorice – se va adauga Iasiul. Bacaul pare iesit din toate calculele, izolarea tot mai pronuntata a municipiului fiind o constanta a ultimilor ani.
Cine va conduce regiunile?
O alta varianta de lucru presupune alcatuirea de regiuni din cate trei judete, Bacaul urmand sa intre in “combinatie” cu Vasluiul si Neamtul, deci tot sub pulpana lui Stefan Pinalti. Cine vor fi, insa, viitorii sefi de regiuni? Nimic nu e batut in cuie. Deocamdata, doar numele lui Romeo Stavarache – primarul Bacaului – a fost vehiculat, in interiorul PNL, drept posibil candidat, daca reorganizarea administrativa se va produce pana la localele din 2012. Surse apropiate partidului au declarat pentru cotidianul Desteptarea ca lui Stavarache i s-a pus in vedere sa-si pregateasca, din timp, doi-trei succesori din care unul sa fie aruncat in lupta pentru fotoliul de primar, la alegerile locale din 2012. Este si motivul pentru care doi politicieni liberali, Dragos Luchian si Cristian Cojocaru, au devenit din ce in ce mai prezenti in peisajul public local. Primul, este singurul om din conducerea Primariei care iese – constant – cu declaratii in presa. Semn ca, inainte de toate, este lasat sa o faca, tocmai din considerentul de sporire a notorietatii si de posibila preluare a stafetei de la actualul edil sef. Stavarache, poate mai mult ca oricand, mizeaza pe varianta Luchian ca eventual urmas la Primarie. Al doilea, Cristian Cojocaru, a devenit din ce in ce mai prezent in interiorul partidului. La sugestia lui Cojocaru, consilierii judeteni Enasoae si Dogaru au fost demisi din PNL, lucru recunoscut public chiar de Stavarache.
„Se va face“
Gabriel Berca, presedintele interimar al PD-L Bacau, a declarat pentru cotidianul Desteptarea ca reorganizarea administrativa va avea loc, dar ca 2012 e un termen prea apropiat in timp. Berca a apreciat ca impartirea se va realiza doar pe criterii administrative, nicidecum politice. “Nu vrem feudalizarea Romaniei. Din punctul meu de vedere, discutia e prematura. Impartirea va avea loc pe criterii administrative si nu politice. Oricum, vor fi discutii lungi in Parlament pentru ca Legislativul trebuie sa se pronunte. 2012 mi se pare un termen nerealist”, a declarat Berca. De cealalta parte, presedintele CJ Bacau, Dragos Benea, a afirmat ca are cunostinta despre proiectul de reorganizare administrativa.
“Este un proiect al PD-L-ului. Am cunostinta despre el, dar nu stiu in ce masura acest proiect va ramane batut in cuie. Bacaul e clar ca va face parte dintr-o regiune cu Neamt si Vaslui. Ramane de vazut ce se va intampla mai departe”, a spus Benea. El a mai declarat ca in PSD nu s-a discutat despre viitorul candidat la sefia regiunii. “E pielea ursului din padure. Noi nu vindem asa ceva”, a afirmat seful CJ.
Reorganizare dupa 40 de ani
In martie 2010, seful statului, Traian Basescu, declara ca tara are nevoie de o noua impartire administrativ-teritoriala. Basescu a aratat ca Romania functioneaza pe bazele ultimei organizari administrative, care dateaza din 1968, fapt ce genereaza o suita de disfunctii in administratie.
Cum e in UE
Pana in 2013, an in care se finalizeaza actuala executie bugetara, in Uniunea Europeana vor fi regandite regiunile de dezvoltare. Acestea vor fi de trei categorii, functie de numarul de locuitori: pana la 800.000, pana la 1,5 milioane, respectiv pana la 3 milioane. Din 2014, dupa aprobarea unui nou buget al UE, fondurile europene vor fi distribuite pe aceste categorii regionale.
In prezent, in Romania functioneaza cu 8 regiuni de dezvoltare, create la sfarsitul anilor ‘90. Judetul Bacau face parte din cea mai saraca regiune din UE, cea de Nord-Est.
Tot pe loc si mai deloc
Asfaltari cu frana de mana trasa
Orasul Bacau este un adevarat santier, in care nicio lucrare demarata nu se mai termina. Dupa aproape trei saptamani de cand strazile din cartierul Nord au fost decopertate, nici acum nu s-au terminat lucrarile. Strazile sunt in continuare “dezvelite” si lasate la voia intamplarii. Daca in urma cu o saptamana mai zareai cate un utilaj, acum nu mai gasesti niciunul. In timp ce soferii se chinuie sa ocoleasca gropile, muncitorii sprijina gardurile. La propriu. In drumul nostru am intalnit doua echipe ce apartin firmei responsabile cu asfaltarea, insa niciuna nu muncea. In jurul orei 15.00 angajatii, toropiti de caldura, monitorizau traficul, in loc sa puna mana pe lopata. Asa se intampla cand o firma este platita la ora de munca pentru realizarea unui proiect, si nu la lucrare. Pentru fiecare ora de stat la umbra, muncitorii primesc bani. “Avem si noi voie sa stam cinci minute sa ne odihnim. Avem un an la dispozitie sa terminam lucrarea”, s-a scuzat unul dintre muncitori. In acest ritm, lucrarile pentru marea asfaltare promisa de municipalitate se vor termina abia anul viitor.
Bacaul paralizat
Intr-un oras care este tranzitat zilnic de mii de masini, precum Bacaul, orice lucrare de asfaltare ingreuneaza circulatia, traficul devenind infernal. Daca in partea de nord abia se poate circula, nici in partea de vest a orasului situatia nu e mai roza. Lucrarile la pasajul subteran au dat deja peste cap circulatia. Odata cu inchiderea trecerii la nivel cu calea ferata de pe strada Tolstoi, soferii vor avea si mai mult de ocolit. Practic, jumatate din oras va fi paralizata. Cei care vor dori sa ajunga in cartierul CFR vor fi nevoiti fie sa traverseze pasarela de la Narcisa, fie pasarela Margineni.
Bulevardul inceput si… neterminat
Tot la capitolul “lucrari neterminate” poate fi incadrat si bulevardul Vasile Parvan. De ani de zile locuitorii din zona se plang de felul cum arata aceasta “artera rutiera”. Dupa o iarna in care multi soferi si-au “nenorocit” masinile, municipalitatea a demarat un proiect de reabilitare a strazii care prevedea si realizarea sistemului de canalizare. Cu chiu, cu vai, acesta din urma s-a realizat. Ce a ramas dupa, nu este greu de imaginat. Dupa ce s-a turnat primul strat de asfalt, soferii continua sa faca slalom pe acest drum. De ce? Gurile de canalizare amplasate pe mijlocul strazii sunt mult prea inalte. De ceva vreme lucrarile au fost sistate, se pare, din lipsa fondurilor. Dupa ce au asteptat ani de zile sa vada strada terminata, locuitorii din cartierul CFR se pare ca vor mai avea de asteptat inca pe atat.
Asfalt subtire de 47 de miliarde
47 de miliarde de lei vechi primeste societatea Bitunova Romania, care realizeaza in aceaste zile, in Bacau, lucrari de asfaltare, de turnare a „unor covoare bituminoase foarte subtiri, la rece”. In data de 26 mai 2010, societatea Bitunova a castigat contractul cu Primaria Bacau, care se poate prelungi pana la valoarea de 115 miliarde de lei vechi, aproximativ 2,7 milioane de euro. La licitatie au mai participat inca doua societati, asupra carora municipalitatea a preferat sa pastreze confidentialitatea.
Potrivit datelor existente la Oficiul National al Registrului Comertului (ONRC), societatea Bitunova Romania este detinuta, in momentul de fata, in proportie de 100% de societatea Bitunova Baustoffechnick GmbH, inregistrata in Austria, care face parte din Grupul Strabag, controlat de importanta institutie financiara Raifeissen Bank Austria.
Societatea Bitunova Romania pare abonata la banul public. Majoritatea oraselor importante din tara au atribuit contracte de lucrari societatii. In ciuda datelor financiare raportate, participarea straina de capital este foarte redusa, doar 10.582 de lei si 33 de mii de dolari. Aportul societatii este de 16.110 lei, care sunt impartiti in 1611 parti sociale. In Romania, administrator este Radu Liviu Andrei, care are mandat de doi ani.
Au incalcat conditiile prevazute in contract?
Potrivit anuntului de atribuire a licitatiei, castigatorul nu are dreptul sa subcontracteze lucrari. Atat muncitorii de la Bitunova, cat si unii consilieri locali ne-au confirmat faptul ca in Bacau, societatea Bitunova a avut parte de ajutorul unei societati. „A lucrat firma Akis, care e greceasca. Acum am vazut ca si-au strans lucrurile”, ne-a spus un muncitor de la Bitunova Romania. Situatia ne-a fost confirmata si de consilierul local Marcel Nichita. „Am fost cu primarul pe teren. S-a suparat ca aceasta firma nu si-a facut treaba”, a afirmat Nichita.
Mircea Merticariu
MACEL in primarii
Aproape 1000 de angajati din administratia locala vor deveni someri
Judetul Bacau va ramane cu 5500 de posturi in administratia publica locala, potrivit prevederilor OUG 63/2010. Situatia nu cuprinde si asistentii sociali de pe langa primarii sau serviciile publice de asistenta sociala din cadrul municipiilor. Cateva sute de bacauani, care lucreaza in primariile din judet si in Consiliul Judetean Bacau vor ajunge in somaj. Vestea disponibilizarii in masa a creat deja o stare de tensiune in toate primariile. Cea mai afectata dintre toate este Primaria Bacau, care va pierde aproximativ 500 de locuri de munca. Institutia Prefectului a transmis la Ministerul Administratiei si Internelor (MAI) situatia cu numarul maxim de posturi din primariile bacauane.
Institutia Prefectului nu are centralizata situatia la zi a posturilor ocupate in administratia bacauana, dar numarul poate fi aproximat la 6300-6400. In urma aplicarii prevederilor OUG 63/2010, potrivit situatiei transmise de Institutia Prefectului la Ministerul Administratiei si Internelor (MAI), Consiliul Judetean Bacau va ramane cu 719 posturi, municipiile, cu 1440 (Bacau, Onesti si Moinesti), orasele, cu 622 (Buhusi, Comanesti, Darmanesti, Slanic Moldova, Tg. Ocna), iar cele 85 de comune, cu 2769 de salariati. “Cele mai afectate primarii sunt cele de orase si municipii. Acolo s-au facut foarte multe angajari, iar acum, vor trebui sa reduca semnificativ numarul salariatilor”, a declarat subprefectul Tudorita Lungu.
Si dati afara, si cu banii luati
Primaria Bacau va trebui sa dea afara 500 de angajati. Aproximativ 350 sunt din aparatul de specialitate al primarului, dar si din alte directii subordonate. Politia Primariei Bacau isi va reduce numarul angajatilor, de la 324 la 176, atat cat este prevazut in Ordonanta de Guvern. Primarul Romeo Stavarache a promis in sedinta extraordinara de Consiliu Local Bacau, care a avut loc in data de 8 iulie, ca in aceasta saptamana va avea loc o alta sedinta in care se va prezenta noua organigrama, care va cuprinde posturile eliminate din administratie. Edilul a mai promis ca fiecare angajat din primarie va sustine concurs pentru angajarea pe post. Promisiunea primarului nu a mai fost respectata, astfel ca angajatii primariei traiesc inca intr-o stare de incertitudine. “Nu stim ce va fi. Ni se reduc salariile cu 25% si in acelasi timp stim ca o buna parte din noi va ramane fara loc de munca in aceasta perioada de criza”, ne-a declarat un salariat de la Taxe si Impozite Locale. Ovidiu Popovici, secretarul municipiului Bacau, a declarat pentru cotidianul Desteptarea ca pentru institutie urmeaza o situatie dificila. ”Vom pierde aproximativ 500 de oameni. Disponibilizarile se vor face dupa criterii clare, precizate in cadrul legislativ. Vor avea loc discutii cu reprezentantii salariatilor pentru a stabili cine va ramane pe post si cine va pleca”.
Primaria Bacau va ramane cu 912 posturi, la care se adauga angajatii Serviciului Public de Asistenta Sociala (SPAS). “Si aici vor avea loc disponibilizari, dar inca nu a fost emis niciun act normativ in acest sens”, a mai spus Popovici.
Evidenta Persoanelor, sub semnul intrebarii
Reprezentantii Primariei Bacau sunt nemultumiti de faptul ca nu li s-au aprobat mai multe posturi pentru Serviciul Public Comunitar de Evidenta a Persoanelor. In noua organigrama, Primaria Bacau poate bugeta un maxim de 27 de salariati. Reprezentantii municipalitatii au argumentat pentru existenta a 48 de posturi, fapt justificat de activitatea foarte bogata. “Acest serviciu de evidenta a populatiei se ocupa atat de municipiu, cat si de 35 de comune. Noua ni s-au aprobat posturi doar pentru numarul de cetateni ai Bacaului si nu au fost luati in considerare ceilalti. Probabil, vom percepe taxa sau nu vom mai presta acest serviciu fata de cetatenii comunelor”, a mai spus Popovici.
Birocratia a crescut ca “Fat Frumos”
Organigrama Primariei Bacau a inflorit de la an la an. La inceputul lui 2010, in organigrama oficiala erau mentionate 1442 de posturi, dar bugetate pana la sfarsitul anului, 1496. In ultimii ani, in primarie au fost angajate cateva sute de oameni. Cele mai multe angajari s-au facut la spatii verzi, salubrizare, Politia Primariei s.a. In acelasi timp, motivat de realizarea unor proiecte cu fonduri europene au fost infiintate mai multe departamente (Unitati de Implementare a Proiectelor (UIP) in care s-au facut noi angajari. Administratia bacauana a gasit portite pentru salvarea unor angajati, cu pretul cheltuirii altor bani publici. Consiliul Local Bacau a creat mai multe societati subordonate (Art Bacau, Novabac s.a.), care ar putea prelua o parte din salariatii disponibilizati.
51 de someri printre angajatii Primariei Moinesti
20% din anagajatii Primariei Moinesti vor pleca acasa. Din cei 250 de salariati, vor mai ramane 199. Viorel Ilie, primarul municipiului Moinesti, afirma ca problema ar putea fi rezolvata in mare masura daca s-ar reusi externalizarea Serviciului de Colectare Selectiva a Deseurilor, infiintat odata cu implementarea unui proiect european, finalizat in primavara. “Noi trebuie sa dam afara 51 de salariati. Este o decizie foarte grea, mai ales in aceasta perioada de criza. O parte din posturi s-ar putea salva daca am reusi sa externalizam Serviciul de Colectare Selectiva a Deseurilor, unde lucreaza 44 de angajati”, ne-a declarat Viorel Ilie, primarul Moinestiului.
Disponibilizarile arunca primaria buhuseana in corzi
Minune: de la ultimele alegeri, populatia buhuseana a scazut cu aproximativ o mie de locuitori! Daca ritmul va fi pastrat, in mai putin de douazeci de ani populatia orasului Buhusi va deveni zero. Cel putin asa stau lucrurile dupa ultimele date oferite de Directia Judeteana de Statistica. La 19.600 persoane a ajuns populatia targului Buhusi. Sunt un fan Mark Twain, cel care ne-a spus si faptul ca „exista trei feluri de minciuni: minciunile, minciunile sfinte si statisticile”. In aceasta zicere umoristica nu cred insa integral, tocmai de aceea ma sperie perspectiva unui Buhusi pustiu peste douazeci de ani. Administratia buhuseana este lovita de un taifun cu repetitie: „decaderea” orasului in grad, din cauza reducerii statistice a numarului populatiei, si hotararea inteleapta a guvernului (cu g… mic) de scadere a numarului salariatilor. Din cauza primului taifun ar trebui sa dispara, fara ghilimele, 50 de salariati, taifunul al doilea solicitand alte 30 de victime de acest gen. Asta ar insemna ca aproape 45 la suta dintre salariatii Consiliului Local ar trebui disponibilizati, incepand cu 1 iulie. Primarul Ionel Turcea este foc si para: „De unde sa disponibilizez? Exista 38 de functionari repartizati cate unul sau doi la un serviciu. La Taxe si Impozite, unde sunt mai multi, numai numarul amenzilor zilnice care trebuie inregistrate, gestionate, urmarite este de 60. Daca vom disponibiliza, nu vom mai putea raspunde nici Guvernului, Prefecturii, Consiliului Judetean, cetatenilor, la sumedenia de solicitari. Nu pot disponibiliza nici macar un singur functionar. La Spatii Verzi avem, pentru un oras, 25 de persoane. De unde sa trimitem in somaj? Daca renunt la unii din echipa de constructii-intretinere, vom efectua lucrarile cu diferite firme, iar costurile vor fi enorme. Avem in administrare spitalul, scolile, alte institutii publice. Serviciile sociale? Le inchidem?” O problema delicata o constituie Directia de Gospodarie Comunala, dependenta de primarie, care nu este insa subventionata de la bugetul de stat. Aceasta functioneaza pe baza de autofinantare, dar guvernul nu tine seama de acest aspect. S-ar putea reduce personalul de aici? Primarul zice: „Sunt 50 de salariati. Avem de gestionat zece puturi de captare a apei potabile, trei schimburi la statia de epurare, alti salariati sunt necesari la statia de distributie-pompe, unii au in grija canalizarea (cu probleme majore, instalatiile fiind vechi!), nu putem uita de cei care se ocupa de incasari, debitori, de interventiile la instalatiile de apa si canal. Ce mai incolo-incoace, viata cotidiana civilizata a orasului este dependenta de acesti oameni!” Intre timp, unii se… autodisponibilizeaza. Doi dintre functionari, nemultumiti de „amputarea” salariilor cu 25 la suta, au anuntat in scris ca renunta la slujbe. Sunt tineri, performanti si n-au fost adaptati la munca patriotica socialista. Sa nu uitam: pe holurile primariei buhusene, contrar perceptiei noastre, se discuta despre faptul ca Mark Twain ar fi avut dreptate. In consecinta, nu este exclus ca salariatii acestei institutii sa solicite argumente oficiale pentru „retrogradarea” targului la sub 20.000 de suflete haituite.
S-au intors pentru ca nu au plecat niciodata
Codreanu si Apostol vor sa readuca pe FCM Bacau in liga secunda
FCM Bacau priveste spre viitor, reinnodand firele trecutului. Astfel, la pregatirile echipei-fanion a judetului participa doi jucatori care au evoluat ani la randul in prima liga sub culorile galben-albastre: Stefan Apostol (foto) si Cornel Codreanu. Ambii au parasit Botosaniul, alegand Bacaul. „Si-am facut-o cu inima“, spun cu convingere cei doi, care s-au inteles verbal cu conducerea FCM-ului. Daca Apostol se intoarce la Bacau dupa o absenta de cinci ani, in schimb pentru Codreanu este a treia revenire in ultimele patru sezoane.
Convinsi de Sechelariu
„Ne-am intors acasa“, spune Fane Apostol. „De fapt, noi n-am plecat cu adevarat niciodata“, adauga Cornel Codreanu. „Eram convins ca, mai devreme sau mai tarziu, voi juca din nou pentru FCM, asa ca apelul pe care mi l-a adresat Dumitru Sechelariu m-a bucurat foarte mult“, revine in discutie Apostol. Aceeasi motivatie si in cazul lui Codreanu: „Faptul ca domnul Sechelariu m-a sunat personal, spunandu-mi ca echipa are nevoie de mine, m-a impresionat“.
Doi ca unul
Cei doi se completeaza perfect. Pe gazon, si in afara lui. „De fapt, terenul ne-a unit, iar apoi prietenia a depasit spatiul fotbalistic“, dezvaluie Codreanu. „Ne avem ca fratii“, explica Apostol, iar faptele stau marturie. Cand jucau amandoi pe aceeasi banda, se intelegeau din priviri. Apoi, cand Apostol a fost retras fundas dreapta, Codreanu a invatat sa joace pe partea opusa. Dupa ce Codreanu a revenit pe dreapta, Apostol si-a exploatat calitatile fizice si inteligenta in joc in linia mediana.
Promovare = provocare
Fane Apostol va implini in curand 36 de ani, iar Cornel Codreanu merge pe 34. Prin urmare, 70 de ani in doi. Cand ii vezi insa cum alearga, nu dai niciunia mai mult de 22. „Am avut mereu grija de mine. Sincer, cred ca mai pot juca inca vreo trei-patru ani“, spune Apostol. „Singurul meu regret sunt cele sapte operatii, care m-au facut sa pierd patru ani de fotbal“. Amandoi sunt convinsi ca FCM Bacau poate reveni in liga secunda dupa numai un an de C: „Promovarea echipei reprezinta o adevarata provocare pentru noi“.
Karting / Open Master Italia: Tur de forta
Vara intensa pentru Denis Marcu. A doua zi dupa ce a castigat etapa a patra a Campionatului National de karting desfasurata in Bacau, pilotul asistat din punct de vedere tehnic de Selena Motor Sport a plecat in Italia, la Viterbo, unde va concura sambata si duminica in Open Master-ul Italiei. Circuitul de la Viterbo gazduieste a cincea etapa a Open Master-ului italian, competitie in care Marcu a avut evolutii apreciate la clasa Mini.
Forma sportiva buna
„Imi doresc sa fiu ferit de incidente si sa obtin o noua clasare pe podium, chiar daca ma voi lupta cu cei mai buni piloti europeni“, a prefatat Denis Marcu concursul din acest week-end. „Important este ca Denis se afla intr-o forma buna, asa cum a dovedit-o si la Campionatul National“, a precizat directorul Sportiv al Selenei Motor Sport, Vladimir Bortov.
Pe mai multe fronturi
Denis Marcu isi continua lupta pe mai multe fronturi. Pe langa Open Master si competitia interna, al carei lider este, Marcu participa si in Campionatul Europei de Sud Est. De altfel, dupa etapa de la Viterbo, pilotul roman nu se va intoarce acasa, ci va pleca in Bulgaria, la Plovdiv, pentru o noua runda a Campionatului Europei de Sud-Est. „Vreau sa-mi pastrez titlul cucerit anul trecut“, a anuntat Marcu.
Carpeli in loc de aer conditionat in Piata Centrala
In Piata Centrala, comerciantii si clientii sufera din cauza zapuselii. La etajul cladirii, in spatiile abia modernizate pe bani grei, ar fi trebuit montata si o instalatie de climatizare. A fost insa uitata, asa ca vara este un cosmar pentru cei de la tarabe. Noua conducere a Administratiei Pietelor da asigurari ca in prima parte a lunii august va intra in functiune o asemenea instalatie. Cei care platesc taxele pentru a-si vinde marfurile nu mai au insa incredere in promisiuni.
Zapuseala, duhoarea si taxele prea mari sunt cateva dintre nemultumirile comerciantilor din Piata Centrala. La etajul cladirii, toata lumea sufera din cauza efectului de sera. Acoperisul este nou, insa placile de policarbonat nu sunt o bariera impotriva razelor solare. “Se incingeau tarabele de nu mai puteam vinde faguri, ne-a declarat Cornel Sturzu. De aceea am pus cu totii bani si am intins folii protectoare. Este insa atat de cald, iar eu sunt si cardiac. Nu-i pasa nimanui de noi. Trec pe aici sa-si ia banii, altii isi iau si «dreptul», ce sa ne mai ascundem, fiindca stie toata lumea. Abia rezist 4-5 ore pe zi aici.” Comerciantii spun ca administratia s-a apucat de reparat scarile, in loc sa faca o aerisire in aceasta hala. “Pentru noi, care stam mai langa usa, mai e cum mai e, spune si Despina Toderas. In capatul halei, e prapad, lesini. Trebuia pusa de la inceput instalatia de aer conditionat. Nu stim daca o vor monta. Nu ne spune nimeni nimic. Noi suntem buni doar sa platim taxe.”
“Unde se duc banii producatorilor?”
“In loc sa foloseasca banii pe care ii dam pentru investitii, nu stim unde-i dau, ne-a declarat si Maricela Ciubotaru. Unde se duc banii de la producatori? Curge apa pe noi. Isi bat joc de noi. Dau in fiecare zi taxa pe taraba, dar nu reusesc sa stau mai mult de orele 12-13.” Calitatea lucrarilor de modernizare lasa de dorit. “Cand e cald, murim aici, ne-a spus Neculai Florea (foto). Cand ploua, ne ploua in cap. Platesc taraba pe toata ziua si abia stau 4-5 ore. Aer conditionat? De unde? Noua nu ne spune nimeni nimic.” Conducerea Administratiei Pietelor da asigurari ca problema va fi rezolvata in scurt timp. “Chiar azi am dus referatul la Primaria Bacau pentru modificarea sumei necesare investitiei in instalatia de climatizare, ne-a declarat Vasilica Busuioc, directorul Administratiei Pietelor. Suma initiala a fost de 15.000 de euro fara TVA. Trebuie inclus si TVA-ul. Am discutat si cu executantul lucrarii. Daca primim repede aprobarea primariei, in prima saptamana din august va fi aer conditionat in spatiul de la etajul pietei.”
Proprietarul face ce vrea!: Terorizati de gandaci
Locatarii blocului 3, sc. C, de pe str. Tolstoi, au ajuns la capatul rabdarii: „Ne vom imbolnavi de hepatita”, „nu mai putem scapa de gandaci”, „miroase ingrozitor a urina, a putred”. Sursa disperarii e vecina lor, Janica Iacob, de 83 de ani, care nu mai poate face curatenie in apartament, dar nici nu-i lasa pe altii sa o ajute.
Margareta Buhoci, 62 de ani, si Iustina Hincu, 81 de ani, au venit la redactie dupa ce au ajuns la concluzia ca nicio institutie nu vrea sa le ajute. „De cand s-a mutat aici Janica Iacob, eu zugravesc de doua ori pe an din cauza ca ma inunda sistematic, spune Margareta Buhoci. Am adus instalatori si i-am rugat sa ne lase sa reparam noi, dar nu au vrut.” Janica Iacob locuieste cu fiul ei, de asemenea, bolnav. „Si agresiv”, precizeaza vecinii. Am incercat sa stam de vorba cu el, dar a refuzat: „Eu nu primesc pe nimeni, eu sunt proprietar.” Nici batrana nu a fost mai cooperanta: „Fac curatenie eu, cand vreau eu, nu cand vor ei!” a spus octogenara, din prag. „E plin de hartii mucegaite, de sticle, butelii, oase, urina cat lumea, nu stiu ce sa mai spun! E o mizerie ce n-a vazut pamantul”, afirma Margareta Buhoci. Oamenii sunt de-a dreptul disperati: „Gandacii alearga pe pereti, dam cu spray, dar degeaba”, „toata casa e plina de gunoaie”, de haine murdare, de resturi de alimente. „Cand gateste, e nenorocire! Miroase a carne imputita prajita! E batrana si nu mai stie ce face”, adauga Luminita Coseri, care are doi copii si trebuie sa stea „intr-un curent infernal” ca sa-si aeriseasca locuinta. „Trebuie sa existe o lege, trebuie sa existe o procedura” cred locatarii. „Noi am anuntat si DSP, si Primaria Bacau, am fost si la asociatie, dar toti ne-au spus ca sunt proprietari si nu au ce le face!”
Se poate sau nu se poate?
La Directia de Sanatate Publica (DSP) s-au primit in ultima vreme mai multe reclamatii ale locatarilor din blocuri impotriva vecinilor care nu isi intretin apartamentele. „In unele cazuri este vorba despre adevarate focare de infectie, ne-a declarat dr. Marin Bustuc, director coordonator adjunct al DSP. In apartamente de acest fel apar vectori de transmitere a unor boli dermatologice si neurologice. Sesizam politia si primaria, convingem proprietarul sa lase apartamentul liber o jumatate de zi, facem dezinsectia si dezinfectia, dupa care acesta se poate intoarce in casa.” DSP va aplica procedura, daca va primi si sprijinul altor institutii. „Fiind vorba de o proprietate privata, Primaria Bacau nu are competente in rezolvarea acestei probleme. Locatarii se pot adresa, in schimb, Directiei de Sanatate Publica si sectiei de politie la care sunt arondati”, a declarat Ionut Tomescu, purtator de cuvant al Primariei Bacau.
Doina Mincu
Angajati sa faca „doua hartii pe luna”
Reducerea de personal, pe placul bugetarilor
Diminuarea salariilor cu 25 la suta i-a revoltat pe bugetari, mai ales pe cei care se considera “exploatati”, chinuiti, “munciti”, in schimb, reducerea de personal e considerata, de aceiasi, o chestiune “absolut normala”, ba chiar benefica.
“Avem colegi care nu stiu daca fac doua hartii pe luna”, afirma un consilier din cadrul CJ Bacau. Si il credem pentru ca am observat, de-a lungul timpului, multe activitati care nu au de-a face cu profesia. Ieri, de exemplu, toata lumea vorbea despre moartea Madalinei Manole. Sinucidere? Infarct? Omor? Functionarii, transformati brusc in criminalisti, analizau detaliile si incercau sa descopere cauzele posibile ale decesului. Nimeni nu vorbea despre cheltuieli, despre eficientizare, despre termene etc. “In toate directiile noastre, muncesc 4-5 oameni, dintre cei vechi, cu experienta, iar zece stau, sustin chiar salariatii CJ, evident, sub protectia anonimatului. Fetele astea, mai noi, nu fac nimic, nu stiu nimic”, iar batranii sunt “obositi si depasiti”. Acum sase ani erau “jumatate dintre angajatii de acum” si “toti zbarnaiau”. Si in Prefectura, sunt sectoare sau perioade lejere: “Munceste doamna Volcescu, munceste doamna Voinea, restul, din doi in doi.” Cand sunt evenimente, rapoarte, situatii si trebuie sa se implice, “cele neinvatate cu munca incep sa se planga”.
Pe teren, la cumparaturi
Totusi, ce fac oamenii astia opt ore pe zi, cinci zile pe saptamana? Nu mor de urat? Pai, intra in cladire la ora 8, semneaza condica, se saluta, “pun imediat de cafea, daca nu-i cheama seful”, povestesc ce-au visat, “ce-au vazut, seara, la televizor”, ce prostii au facut copiii sau cum se inteleg cu soacra. Intre 10 si 12, isi mananca sandvisul, mai “stau pe internet”, se duc la cumparaturi sau isi platesc facturile, “unii cu invoire, altii fara”. Si functionarii din primariile rurale au program de lehuza. Ori vin mai tarziu, ori pleaca mai devreme. Daca ii crezi pe edili, sunt prea putini angajati, iar daca te iei dupa ceea ce vezi, nici acestia, putinii, nu prea forfotesc. Ca sa fim rigurosi, oamenii muncesc, dar pe rand, nu toti deodata. In plus, exista o limita: ora 14! Dupa pauza de masa, care “dureaza cat dureaza”, ce sa mai faci in primarie? Fireste, toata lumea e plecata cu treburi. Vinerea, programul se termina la ora 12, insa birourile sunt pustii de pe la 11. In primariile de la marginea judetului, gasesti usile incuiate si la 10. In altele, mai apropiate de oras, ramane, de obicei, macar un functionar care te informeaza, serios, ca “domnu’ primar e la Bacau”, iar “vicele e pe teren, la o masuratoare.”
OG 63, publicata in Monitorul Oficial pe 2 iulie 2010, se aplica incepand cu data de 5 iulie. Formula stabilita de Guvern duce la reduceri de personal situate intre 20 si 50 la suta, in functie dimensiunea aparatului administrativ. Exista institutii in care numarul angajatilor e sub limita stabilita de Guvern, cum e CJ Bacau, in schimb, altele, cum ar fi primariile mari, sunt nevoite sa faca disponibilizari. Fireste, se cauta solutii pentru ca numarul concediatilor sa fie cat mai mic: vor fi reduse posturile vacante, vor fi externalizate servicii, ca paza, curatenia, intretinerile, se vor pensiona cei pensionabili. Partea buna e ca, din ianuarie, institutiile vor putea sa revina la salariile de la 1 iulie, cu o conditie: sa se incadreze in buget. Daca sunt in stare sa renunte la plimbatorii de hartii si sa-i pastreze doar pe angajatii competenti, vor putea sa-i plateasca asa cum merita.
Unii fara posturi, altii doar cu speranta
Daca anul trecut catorva zeci de absolventi ai Universitatii „Spiru Haret” li s-a refuzat intrarea in sala de examen pentru titularizarea in invatamant, anul acesta au aparut probleme cu absolventii promotiilor de dupa anul 2000, care si-au definitivat studiile la Universitatea „Lucian Blaga”, din Sibiu. In timp ce ei nu au sustinut examenul, patru profesori au concurat ieri pe un loc titularizabil in judetul Bacau.
Examenul de titularizare nu a fost lipsit de incidente nici anul acesta. O parte din profesorii care trebuiau ieri sa sustina examenul au aflat cu stupoare ca nu vor intra in sala, pentru ca dosarele lor, acceptate si validate anterior, nu mai sunt valabile. Motivul invocat de conducerea Inspectoratului Scolar Judetean (ISJ) a fost ca specializarile absolvite la forma de invatamant la distanta nu au acreditare, in consecinta diplomele lor nu au valoare. „Conform legilor in vigoare avem dreptul de participa la examen. Daca universitatea avea specializarile acreditate la zi, acestea erau acreditate la toate formele. Vorbim despre un abuz si o ilegalitate comisa de comisie si de inspectorat”, a declarat extrem de suparat Stefan Selaru, cadru didactic. 27 de profesori s-ar afla in aceasta situatie, cel putin din listele afisate de ISJ. In realitate, unele cadre care au diplome de la aceeasi universitate au sustinut examenul, fie in anii anteriori, fie chiar la editia din acest an. „Anul trecut o colega a obtinut o nota mare la titularizare si acum are post cu aceleasi studii ca si noi. Este curios ca noi nici nu am fost primiti si mai mult, ca dosarele noastre au fost nu doar acceptate, ci si validate”, a explicat si profesorul Daniela Solomonea. Declaratia acesteia este contrazisa de presedintele comisiei judetene de la titularizare, inspectorul adjunct Nicu Harasemciuc care sustine ca „dosarele nu au fost validate. Dupa ce s-a observat ca au facut studiile la distanta s-au luat la verificat diplomele si s-a observat ca nu exista acreditare pentru acele specializari”.
„Ne-au taiat craca de sub picioare”
Profesorii sunt nemultumiti intrucat, dupa ce au profesat in sistem, acum si studiile pentru care au platit destul de mult sunt fara valoare in fata aceluiasi minister care le-a eliberat diplomele. „Am ales o universitate de stat, cu preturi pe masura. Am urmat si un master si ne-am dat si definitivatul, plus cei trei ani in sistem. Deodata, ne trezim ca nu mai suntem folositori pentru minister. Ne-au traiat craca de sub picioare, daca putem spune asta”, a subliniat si Catalin Popovici, pana anul acesta suplinitor calificat de istorie la Liceul din Hemeiusi. Dascalii care se afla in aceasta situatie sunt decisi sa mearga in instanta pentru a le fi respectate drepturile. Acestia au solicita documente si puncte de vedere atat de la conducerea Universitatii „Lucian Blaga”, cat si de la Ministerul Educatiei si Agentia Romana de Asigurare a Calitatii in Invatamantul Superior.
Premiere la titularizarea din 2010
In acest an, spre deosebire de 2009, subiectele au fost elaborate nu de ISJ, ci au venit de la Centrul pentru Curriculum si Evaluare din cadrul ministerului. Pentru a impiedica fraudarea concursului, fiecare candidat a primit un autocolant cu un cod de bare pe baza caruia va putea fi identificat. In plus, lucrarile vor lua calea celor 11 centre nationale de evaluare, in functie de disciplina. Cele mai multe dosare pentru concursul de titularizare au fost depuse de educatori – 160, limba romana – o limba straina – 130, invatatori – 129, matematica – fizica – 124 si educatie fizica si sport – 117. 1.414 profesori s-au inscris pentru titularizare, insa doar 1.164 s-au prezentat. Nu s-a inregistrat nici o eliminare. Primele rezultate sunt asteptate pe 18 iulie, cand se pot depune si contestatiile. Profesorii care au sustinut ieri titularizarea s-au aratat neincrezatori la iesirea din salile de examen. Subiectele li s-au parut mult mai grele decat anul trecut, asadar si sperantele lor de a ocupa un post titularizabil sunt mai mici. „Subiectele au fost grele. Sunt si putine posturi. Degeaba obtii o nota mare daca nu sunt suficiente locuri”, ne-a spus Maria Popa, profesor de biologie, care participa pentru a doua oara la acest examen. Alte cadre didactice s-au aratat nemultumite de supraveghetori, acuzand faptul ca se putea copia, daca te aflai in sala „potrivita”. In plus, „cu salarii ca acestea din invatamant, plecam bone in Italia, nu se mai merita”, ne-a spus un cadru didactic.
