PD-L Bacau arde-n flacari

Filiala bacauana a PD-L fierbe mocnit dupa ce desfiintarea unei functii de subprefect a invrajbit taberele din partid. Constantin Scripat este sustinut de senatorul Gabriel Berca, presedintele interimar al filialei, in timp ce Tudorita Lungu beneficiaza de sprijinul prefectului Neculai Olaru, fost sef al PD-L Bacau. In timp ce Berca declara ca Scripat e ca si asigurat pe functie, Olaru a precizat ca a informat Guvernul cu privire la continuareA mandatului Tudoritei Lungu. Din cei doi subprefecti va ramane numai unul. Cine?

Desfiintarea unui post de subprefect a deschis cutia Pandorei in sanul organizatiei democrat-liberale. Dupa ce guvernantii au decis sa reorganizeze prefecturile din tara, suprimand 40 de posturi de subprefecti, taberele din filiala bacauana a PD-L au inceput sa faca lobby pentru sustinerea propriilor pretendenti. In timp ce subprefectul Constantin Scripat se bucura de sustinerea senatorului Gabriel Berca, presedintele interimar al PD-L, Tudorita Lungu – al doilea subprefect – este sustinuta puternic de Neculai Olaru, proaspat prefect al judetului Bacau. In aceste zile, intre cele doua tabere se deruleaza o lupta surda privind impunerea propriului subprefect.

A instiintat Guvernul

Neculai Olaru a declarat ca o sustine pe Tudorita Lungu. Prefectul a afirmat ca Lungu este cea mai potrivita pentru functia de subprefect si ca Scripat se poate intoarce, linistit, in corpul inspectorilor guvernamentali. „Exista aceasta decizie a Guvernului si, sigur, trebuie sa ne pliem pe ea. Trebuie facuta cea mai buna alegere si eu cred ca aceasta este Tudorita Lungu. Ea este de departe cea mai potrivita pentru functia de subprefect. Dl.Scripat se poate intoarce pe functia de inspector guvernamental. Sunt convins, de altfel, ca dl. Scripat e preocupat sa nu perturbe activitatea Prefecturii Bacau. De asemenea, mi se pare normal ca opinia prefectilor sa fie luata in calcul de catre Guvern, devreme ce suprimarea unui post de subprefect aduce schimbari majore in managementul Prefecturii“, a explicat Olaru. Sustinerea oferita Tudoritei Lungu de catre Olaru e mai veche. Aceasta a fost propusa de PD-L Bacau, condus la acea data chiar de Olaru, la functia de prefect, dupa ce Dorian Pocovnicu (PSD) a fost revocat din functie de guvernul Boc, in toamna lui 2009. In cele din urma, prefect a devenit Claudiu Balan.

„Partidul nu e SRL”

De cealalta parte, Gabriel Berca a declarat ca sedinta de Guvern (n.r. – are loc in fiecare miercuri) a inceput cu Scripat ca propunere de ramanere in functie. „Tudorita Lungu nu era inalt functionar. Acum doua luni, Scripat a fost mutat de la Valcea la Bacau conform principiului mobilitatii inaltilor functionari publici. El nu poate fi mutat decat o data pe an. Timp de un an Scripat nu se misca din functie“, a decretat Berca. El a lansat un atac virulent la adresa „celor care cred ca partidul este un SRL“. Berca a dezvaluit ca s-a incercat subminarea lui Scripat de catre o aripa din PD-L Bacau. „Cei care au incercat aceasta subminare vor raspunde in fata Biroului Permanent Judetean. Acest partid nu este un SRL, nu este inscris la Registrul Comertului. Cine isi inchipuie ca acest partid poate fi controlat ca un SRL este liber sa plece“, a amenintat senatorul.

Ape tulburi

Disensiunile din interiorul organizatiei PD-L au cunoscut o amplificare in ultima perioada, pe fondul neasimilarii de catre filiala a noii conduceri impuse de sefii centrali ai partidului. Berca ar fi acuzat de unii pedelisti ca ia decizii in mod unilateral, fapt pe care l-a acuzat la Romeo Stavarache inainte de a demisiona din PNL. Mai mult, aceleasi voci din sanul PD-L sustin ca Berca a penelizat partidul. De critica nu a scapat nici deputatul Mihai Banu, demisionat din PNL odata cu Berca. Banu e vazut drept principalul artizan al masurilor impuse de Berca si principalul focar de probleme in interiorul partidului.

Aglomeratia, traficul infernal, mizeria si lipsa spatiilor verzi sunt doar cativa din factorii care au contribuit la polurea aerului din Bacau. Judetul nostru mai are la dispozitie doar doua saptamani, timp in care trebuie sa finalizeze adoptarea planului de imbunatatire a calitatii aerului, asta pentru ca Bacaul nu indeplineste normele europene.

Judetul Bacau face parte dintr-un grup de 11 judete, care pana la sfarsitul lunii trebuie sa finalizeze adoptarea planului de imbunatatire a calitatii aerului. Acest plan trebuie aprobat in sedinta de Consiliu Judetean. Se pare ca in aceasta luna proiectul va intra pe ordinea de zi. In acest plan intra atat municipiul Bacau, cat si comuna Letea Veche. Cele doua consilii locale sunt cele care trebuie sa aprobe acest plan pentru masurile ce tin de cele doua unitati administrativ-teritoriale. “Calitatea aerului in Bacau este sub medie in Uniunea Europeana. Avem de luat unele masuri pentru a imbunatati calitatea aerului si asta pana in 2013”, a declarat Paul Toderica, director Agentia pentru Protectia Mediului Bacau. Reprezentantii APM au precizat faptul ca saptamana viitoare va fi finalizat acest program. El va fi trimis la Ministerul Mediului pentru a putea fi comunicat mai departe Uniunii Europene. Bacaul nu este nici pe departe un oras verde. Aerul este mai mult decat poluat. Lipsa spatiilor verzi si mizeria de pe strazi sunt doar cateva motive care au dus la poluare.

Avem nevoie de o centura ocolitoare

In ultima video-conferinta cu ministrul Vasile Blaga, acesta a atras atentia asupra oraselor care nu dispun de o centura ocolitoare. Aceasta ar fi mai mult de cat necesara daca ne dorim ca aerul pe care-l respiram sa fie unul curat. Numarul mare de masini care tranziteaza municipiul Bacau ar fi putut fi deviat catre o varianta ocolitoare, care din pacate nu exista. In acest moment, in municipiul Bacau sunt aproximativ 50.000 de autoturisme la care se mai adauga autoutilitarele si mopedele. Noxele emanate de aceste vehicule sunt inhalate de bacauani. Reprezentantii Guvernului au sfatuit autoritatile locale sa ia masuri pentru a diminua traficul in zonele aglomerate ale municipiului. Pentru ca singura varianta ocolitoare este prin Letea Veche, locuitorii din zona au de suferit din cauza poluarii.

Strazi mizerabile

La capitolul curatenie, Bacaul nu mai exceleaza de ani buni. Cea mai poluata zona din municipiul Bacau este zona industriala. Conform datelor oferite de catre reprezentantii APM, CET Bacau este principalul poluator, mai ales pe perioada iernii, cand sunt utilizate cantitati mari de carbuni. La poluarea din aceasta zona se mai adauga si traficul de masini grele care circula atat ziua cat si noaptea si care imprastie in aer toata mizeria de pe strazi. In marile orase Europe, drumurile sunt spalate in permanenta cu ajutorul unor utilaje speciale. Actiunea se produce atat in timpul zilei, cat si in timpul noptii pentru a indeparta praful si mizeria care se acumuleaza. Pentru a curata drumurile sunt folosite substante chimice, detergenti speciali. Acestea curata in primul rand soselele, dar au si proprietati de a improspata aerul. In Bacau acest obicei nu exista. Singura varianta de a curata strazile este maturatul, lucru care inrautateste si mai mult situatia. Tot praful este ridicat in aer si ajunge direct in casele oamenilor. De aceea, in zonele aglomerate ale Bacaului, cetatenii evita sa deschida ferestrele pentru a aerisi locuintele.

Traim in orasul betoanelor

Si lipsa spatiilor verzi contribuie la gradul mare de poluare. “Cerintele” Uniunii Europene stabilesc 26 mp de spatiu verde pe cap de locuitor, insa in Bacau un singur cetatean dispune in medie de aproximativ 18 mp. Pana in 2010 municipiul Bacau trebuie sa gaseasca solutii pentru a ajunge la cel putin 20 mp/cap de locuitor si pana in 2013 trebuie sa atinga norma de 26 mp/cap de locuitor. Mai mult, unele spatii verzi sunt distruse pentru a fi inlocuite de cladiri din beton. Bacauanii nu mai au unde sa evadeze pentru o gura de aer curat. In zilele libere fie iau cu asalt Parcul Cancicov, fie prefera sa plece in alte orase precum Piatra Neamt sau Slanic Moldova, unde autoritatile locale au profitat din plin de spatiile verzi si au amenajat parcuri.

Cheia orasului nu deschide nicio usa

Cetatenii de onoare ai municipiului Bacau au fost uitati de autoritati. Cazul este aproape singular in tara. Majoritatea primariilor de orase au acordat cetatenilor care au facut cinste comunitatii diferite drepturi si distinctii. In alte orase, cetatenii de onoare sunt invitati, asa cum prevede legea 72/2003, la sedintele de Consiliu Local si la toate evenimentele de importanta nationala care sunt serbate de autoritati. In plus, de la localitate la localitate, posesorii titlului onorific primesc gratuitate la manifestarile cultural-artistice, sportive, o suprafata de teren sau gratuitate la transportul in comun. Primaria Bacau nu le-a acordat niciun drept celor pe care i-a cinstit cu o diploma si o cheie mare de bronz-“Cheia orasului”, o cheie care nu deschide in cele din urma nicio usa.

Cetatenii de onoare ai municipiului Bacau, oameni de cultura, istorici, filantropi sau sportivi nu primesc niciun fel de atentie din partea autoritatilor. Cateva acte normative permit acordarea drepturilor, pentru care este necesara doar bunavointa autoritatilor locale. “Cetatenii de onoare au facut ceva pentru comunitate, din acest motiv au primit aceste distinctii. Noi, cetatenii de onoare ai municipiului Bacau, nu am primit niciun fel de drepturi. Nici macar nu suntem chemati la 1 Decembrie sau alte evenimente nationale”, ne-a declarat scriitorul Eugen Sendrea. Un alt cetatean de onoare al municipiului Bacau, cineastul Vladimir Lucavetchi (foto), bacauan care a surprins pe pelicula jumatate de secol de istorie a orasului, spune ca acordarea de privilegii este atributul autoritatilor locale. “Noi nu am avut niciun fel de pretentii. Poate daca ar exista privilegii pentru cetatenii de onoare ar aparea intrigi si sustineri, unii s-ar baga in fata, fara niciun drept. Ramane la latitudinea autoritatilor. Probabil, alte consilii din tara au dat mai multe drepturi pentru ca au avut de unde”, a declarat, ironic, Vladimir Lucavetchi.

„S-au ales cu o hartie si o cheie de bronz”

Printre personalitatile de frunte ale Bacaului se numara si profesorul doctor Ioan Mitrea, istoric cu o cariera impresionanta. “Eu am si titlul de cavaler, pe langa distinctia de cetatean de onoare. Potrivit legii, autoritatile locale sunt obligate sa ne invite la evenimentele nationale. Ca cetatean de onoare, ca om care ai realizat ceva pentru comunitate, te duci la evenimente tot pentru comunitate. Stiu ca in alte parti s-au acordat drepturi, la noi nu ni s-au dat nici macar legitimatii sau gratuitate pe transport. Ni s-a dat o hartie si o cheie mare de bronz, care e buna doar de vandut la fier vechi”, a precizat prof.dr. Ioan Mitrea.

“Eroii si cetatenii de onoare sunt tratati cu indiferenta”

Comandorul Alexandru Leonov, veteran si presedinte al Asociatiei Nationale a Veteranilor de Razboi (ANVR) Filiala Bacau, a primit totodata si distinctia de cetatean de onoare al judetului Bacau. Alexandru Leonov a remarcat prin comparatie faptul ca adevaratii eroi ai neamului sunt dispretuiti de autoritatile din Romania. In timp ce revolutionarii au primit pensii compensatorii (cumulate in valoare de peste 1 miliard de lei vechi, pentru cei care au venituri sub salariul mediu pe economie), terenuri, plus alte facilitati, in Bacau veteranii de razboi si cetatenii de onoare au fost dati uitarii. “Este un titlu onorific. Daca exista posibilitatea, ar fi bine sa fie date aceste drepturi. Si veteranii de razboi, care au luptat pentru aceasta tara, au avut o indemnizatie de mizerie de 24 de lei, care a crescut in urma cu doi ani la 92 de lei. Asa sunt tratati cei care au facut ceva pentru aceasta tara”, a declarat comandorul Leonov.

Lista incompleta pe site-ul Primariei

Reprezentantii Primariei Bacau nu au mai actualizat listele cu cetatenii de onoare ai municipiului din 2008. Vladimir Lucavetchi sau Petru Placinta au fost uitati din lista postata pe site-ul Primariei. Printre cetatenii de onoare se numara Grigore Vieru, Leonida Lari, Victor Precup, Victor Botocan, Ioan Puscuta, Relu Auras, Sebi Diaconu, Alexandru Safran, Ioan Dogaru, Igor Ciornei, Constantin Galeriu, Ovidiu Genaru, Ovidiu Balan, Iulian Antonescu, Ilie Boca, Solomon Marcus, Ioan Maric si alte personalitati care au marcat pozitiv destinele orasului Bacau.

Privilegii acordate in alte localitati din tara

Toate localitatile importante din Romania au acordat unele facilitati cetatenilor de onoare. In Sighisoara, ei au dreptul, potrivit unei hotarari a consiliului local, “de a lua cuvantul în sedinþele Consiliului Local Sighiºoara, la dezbaterea materialelor care privesc întreaga comunitate, dreptul de a participa la toate manifestarile desfasurate sub patronajul Consiliului Local al municipiului Sighisoara sau în care acesta este co-organizator; dreptul de a calatori gratuit pe toate mijloacele de transport în comun din municipiul Sighisoara etc”.
Si in municipiul Zalau, judetul Salaj, persoanele carora li se ofera titlul de cetatean de onoare primesc teren din partea municipalitatii. Potrivit HCL 128/2001, acestea “pot beneficia, la propunerea primarului, cu aprobarea Consiliului local al municipiului Zalau, de atribuirea in proprietate a unei suprafete de teren de pana la 500 mp, in intravilanul municipiului, in vederea construirii unei locuinte cu conditia sa nu detina un alt teren mai mare de 500 mp pe raza administrativa a municipiului Zalau”.

Chiar daca doar putin peste 72 la suta dintre absolventii claselor a XII-a au promovat in acest an examenul de bacalaureat, oferta educationala pusa la bataie de cele doua universitati din Bacau este una consistenta. Elevii au de ales intre a fi studenti la stat sau la privat in noul an universitar. Astfel, la Universitatea „Vasile Alecsandri” din Bacau inscrierile au debutat luni, 12 iulie, la majoritatea facultatilor. Pe 15 iulie isi deschid portile facultatile de Stiinte si Stiinte Economice. Doar Departamentul pentru Pregatirea Personalului Didactic a dat startul inscrierilor pe 6 iulie. In total, la universitatea de stat sunt disponibile in acest an 634 de locuri la buget si alte 1.800 la taxa. Pentru studiile de licenta, Ingineria pune la dispozitie 302 locuri la buget si 560 cu taxa, Literele – 88 la buget si 142 cu taxa, Stiintele – 74 la buget si 225 cu taxa, Stiintele Economice – 58 la buget si 474 cu taxa, Stiintele Miscarii – 78 la buget si 359 cu taxa. Departamentul pentru Pregatirea Personalului Didactic ofera 19 locuri la buget si alte 40 la taxa. Si absolventii de studii de superioare se pot inscrie la master sau doctorat. Pentru studii de master exista 315 locuri la buget si 764 la taxa, in timp ce oferta pentru doctorat este de 15 locuri la buget si doar 9 la taxa. „Pana in acest moment, 60 de candidati si-au depus dosarele”, a confirmat prof.univ.dr. Catalina Ababei, cancelar al Universitatii „Vasile Alecsandri”. Taxele de scolarizare depind in functie de forma de invatamant si specializare. Astfel, cel mai putin vor plati studentii de la Inginerie si Stiinte Economice care vor opta pentru invatamant la distanta si fara frecventa – 1.800 de lei pe an si cel mai mult, studentii de la Stiintele Miscarii, cursuri de zi – 2.800 de lei. Inscrierile au debutat si la Universitatea „George Bacovia”, unde pe parcursul intregii luni se vor putea depune dosarele. Oferta este mai putin diversificata, absolventii de liceu putand opta intre Facultatile de Finante si Contabilitate, Drept si Administratie si Management-Marketing. La Finante sunt disponibile 445 de locuri pentru studii de licenta si 145 la master. 375 de locuri pentru licenta si alte 50 la master sunt deschise la Drept si Administratie si 575 pentru licenta si 200 pentru master la Management-Marketing. Taxele de studiu ajung la 2.700 lei in primii doi ani de licenta si 2.550 lei in ultimul an. Masteranzii vor da pentru scolarizare 2.500 de lei pe an. „In functie de locurile ramase neocupate dupa aceasta prima sesiune de admitere, se va organiza o alta etapa in luna august”, ni s-a comunicat de la comisia de admitere a Universitatii Bacovia.

Primaria Agas va fi „executata“

Dupa inundatiile din 2005, CL Agas a ramas cu 10 miliarde datorie pentru refacerea drumului Sulta – Cosnea. Data in judecata de constructor, primaria urmeaza sa fie executata silit. Viitorul e sumbru: inundatiile din iulie 2010 au mai distrus 13 obiective, ceea ce inseamna noi cheltuieli.

Consiliul Local (CL) Agas a fost dat in judecata de firma de constructii care a refacut drumul Sulta – Cosnea, dupa inundatiile din 2005, si care nu a primit nici dupa 5 ani toti banii pentru aceste lucrari. Datoria e uriasa pentru o biata primarie rurala. Din 17 miliarde de lei, cat costa drumul construit de SC Petromservice SA, au ramas de achitat 9 miliarde, la care se adauga 1,2 miliarde de lei, penalizari pentru intarzieri la plata facturilor. Firma a dat in judecata CL Agas si a castigat. De altfel, „Petrom Service nici nu mai exista, a intrat in faliment, iar cel care vrea sa recupereze banii e judecatorul sindic”, arata Doru Merlusca, primarul din Agas. Edilul spune ca, odata procesul pierdut, urmeaza executarea silita. 17 miliarde de lei? Cu toata bunavointa, CL Agas nu poate plati acesti bani din bugetul pe 2010. Aflata pe marginea prapastiei, primaria a cerut ajutorul Consiliului Judetean (CJ) Bacau, dar nici autoritatile judetene nu au vistieria doldora. “Datoria e mostenita de la fostul primar, care nu primit toti banii pentru inlaturarea distrugerilor provocate de inundatiile din 2005 din cauza ca nu a terminat documentatia la timp. Merlusca plateste tribut pentru indolenta lui Spoiala”, acuza Silviu Bondor, vicepresedintele CJ.

Viituri, criza economica si iar viituri…

Ultimele inundatii au mai pus un bolovan in spinarea autoritatilor: „S-au distrus o groaza de poduri, drumuri forestiere si drumuri comunale, afirma Doru Merlusca. Am trimis situatia la CJ si Prefectura, sunt 13 obiective de refacut!” Edilul asteapta Fondul Solidaritatea! Pentru plata datoriei din 2005, Silviu Bondor, vicepresedinte CJ, a facut demersuri inca de anul trecut: intocmit o nota de fundamentare in care se solicita atribuirea, din Fondul de Rezerva, a 950.000 lei pentru refacerea drumului si a trei poduri peste Trotus, lucrari executate si neachitate, si a 972.000 lei pentru finalizarea podului din Sulta, insa criza a blocat documentul la MFP. La apelul primarului, care a facut naveta la CJ, Silviu Bondor a reluat actiunea: le-a pus in brate, parlamentarilor de Bacau, nota de fundamentare din 2009 si le-a cerut sa se miste. Ce urmeaza? Silviu Bondor crede ca”esalonat, banii vor veni.” Doru Merlusca e, totusi, ingrijorat ca MFP ar putea sa-i blocheze conturile: „Sa ai conturile blocate inseamna sa nu mai poti plati utilitati, consumabile, salarii, nimic, nimic… De fapt, nu mai putem functiona. Inchidem primaria si plecam acasa!”

Social-democratii bacauani mimeaza unitatea dupa conferinta judeteana de alegeri. Desi mai multe voci din conducerea partidului au catalogat alegerile de la sfarsitul saptamanii trecute drept un „moment zero”, „un nou start” pentru organizatie, aceasta ramane puternic fractionata. O relativa unitate in plan politic se incheaga in jurul ideii de stopare a ascensiunii PD-L catre functiile importante din judet: presedintia CJ, respectiv Primaria municipiului de resedinta.
Intr-un interviu acordat cotidianului Desteptarea, Victor Ponta, liderul PSD, a declarat ca social-democratii bacauani trebuie sa castige municipiul de resedinta in 2012. „Categoric astept de la Bacau (…) sa se bata foarte serios sa castige municipiul”, a decretat Ponta. Imperativul enuntat de seful PSD nu e intamplator: Bacaul grupeaza o treime din populatia judetului si, la alegerile locale din 2008, s-a dovedit ca cine castiga municipiul de resedinta, poate emite pretentii si la castigarea judetului. In acelasi context, Viorel Hrebenciuc – liderul PSD Bacau – a subliniat ca partidul trebuie sa se impuna in „batalia pe internet”.

Intre taberele din PSD Bacau s-a instalat un mariaj de convenienta dupa alegerile de la sfarsitul saptamanii trecute. Toata lumea vorbeste de ce va fi, nu de ce a fost. Mesajul lansat de Victor Ponta cu prilejul conferintei de alegeri a facut imposibila transarea, in public, a disensiunilor surde din organizatie. Mai mult, miscarea lui Viorel Hrebenciuc de desfiintare a functiei de presedinte executiv, miza pentru care – oficial sau nu – s-au luptat Dragos Benea si Gabriel Vlase, pare sa-i fi redus la tacere pe cei doi politicieni si, in contextul dat, pare sa-i fi readus cu picioarele pe pamant. Hrebenciuc a intuit ca filiala ar fi fost in pericol sa faca implozie daca balanta s-ar fi inclinat in favoarea unuia sau altuia dintre pretendenti.
Din acest punct de vedere, cele doua tabere din PSD Bacau par sa fi convenit, in tacere, un armistitiu plecand de la premisa ca ascensiunea PD-L-ului la putere in judet trebuie stopata cu orice pret. Este o idee ce a razbatut limpede si complet din conferinta de alegeri si detaliul care pare sa-i fi readus, din nou, la aceeasi masa pe liderii social-democrati, pana mai ieri dezbinati.

De ce gafaie PSD in municipiu?

A doua idee vizeaza nemijlocit focalizarea partidului pe zonele urbane si, in primul rand, pe municipiul resedinta de judet. Dupa pierderea lui in 2004, municipiul a devenit o moneda de schimb in trocurile politice angajate de Hrebenciuc pentru “pastrarea” judetului. Logica din spatele acestor intelegeri subterane, care nu au fost recunoscute oficial nici pana astazi, a fost aceeasi incercare de tinere la respect a PD-L-ului in judet. In schimbul judetului, PSD a fost nevoit sa ofere, pe tava, municipiul. Timp de mai multi ani municipala social-democrata a baltit intr-o letargie politica penalizata de intelegerile pentru si in favoarea judetului, dar si de o superstitie de-a lui Hrebenciuc: aceea potrivit careia un primar social-democrat in Bacau ar atenta la “integritatea” politica a liderului pesedist, la statutul sau in definitiv. Asta a invatat Hrebenciuc din episodul “Dumitru Sechelariu primar PSD”. In politica importante sunt voturile, iar Sechelariu avea suficiente voturi in spate cat sa pretinda, la un moment dat, sefia PSD Bacau sau poate chiar mai mult. Poate chiar indepartarea definitiva a lui Hrebenciuc. Intr-un fel, pierderea municipiului de resedinta, in 2004, a fost un soi de balon de oxigen pentru Hrebenciuc. A ramas sef al PSD Bacau, dar si cu un activ politic bun de bagat in combinatii: organizatia municipala condusa cu mana de fier, pana la accidentul localelor din 2004, de Sechelariu.

Judet impartit in zone de responsabilitate politica

Alegerile de saptamana trecuta par a avea un castigator, desfiintarea functiei de presedinte executiv fiind – de fapt – moneda de schimb cu care s-a jucat raportul de influenta in interiorul organizatiei. Din cei 17 vicepresedinti, 10 pot fi “banuiti” sau chiar dovediti de a fi in relatii bune spre foarte bune cu presedintele CJ, Dragos Benea. Unii dintre acestia au fost sau sunt consilieri judeteni: Ionel Flororiu, Dan Tataru, Oana Chelaru, Dumitru Bontas, Dumitru Braneanu. Altii vin din aparatul tehnic subordonat CJ – Valentin Palea. Cu totii au facut parte, intr-o forma sau alta, din echipa cu care Benea a condus, in judetul Bacau, campania electorala pentru alegerile prezidentiale din toamna anului trecut. Faptul ca seful CJ pare sa-si fi impus propria agenda politica la varful conducerii PSD Bacau este intarit de desemnarea in functia de secretar general al filialei a Irinei Florea, consilier local si purtator de cuvant al CJ. Practic, Benea va controla organizatiile pesediste din judet cu mana unui secretar general a carui prima calitate este loialitatea. Biroul Permanent al PSD Bacau este influentat, prin intermediul vicepresedintilor apropiati lui, de presedintele CJ. Judetul a fost impartit in zone de responsabilitate politica. Fiecare vicepresedinte raspunde de o astfel de zona alcatuita din 5-6 comune, unul dintre deziderate fiind flexibilizarea unui sistem electoral decrepit. Benea afirma ca marele castig al alegerilor il reprezinta faptul ca dupa data de 9 iulie deciziile in partid se vor lua consensual, nu unilateral. “Vor fi decizii colective. De altfel prima intalnire a noului Birou Permanent Judetean va avea loc saptamana viitoare. Acesta este marele castig al alegerilor: deciziile vor fi luate in mod democratic, intr-un format de lucru statutar”, a declarat seful CJ.

Mandru, tot mai aproape de sefia municipalei

Toti ochii sunt atintiti acum pe municipala PSD, mai ales ca Ponta i-a somat pe social-democrati sa castige Primaria Bacau, la localele din 2012. Prefacerile de la municipiu se anunta a fi de substanta, dupa ce timp de mai multi ani organizatia nu pare sa fi starnit interesele conducerii filialei judetene. Dupa modelul instituit la judet, municipiul urmeaza a fi impartit in 23 de zone de responsabilitate politica, in conformitate cu numarul maxim de alesi locali. Vrei sa ajungi consilier local, iti castigi voturile in zona de responsabilitate incredintata. In contextul politic rezultat dupa alegerile de saptamana trecuta, numele afaceristului Virgil Mandru pare din ce in ce mai prezent in calculele pentru sefia municipalei. Mandru ar putea “calari” valul starnit de scrutinul judetean si s-ar putea impune, cu ajutorul lui Benea, in fruntea municipalei. Alegerile sunt programate pentru aceasta toamna.

Culisele revenirii acasa a lui Hrebenciuc

Dupa 20 de ani de politica la centru, Hrebenciuc s-a decis sa revina acasa. Ce a stat insa in spatele deciziei? Liderul pesedist a declarat pentru cotidianul Desteptarea ca vroia sa renunte la statutul de lider al deputatilor PSD inca din iarna, dar a candidat pentru a fi reconfirmat in functie, dupa esecul de la prezidentiale, cand acelasi Hrebenciuc a fost directorul campaniei lui Geoana. “Eu in iarna nu mai aveam de gand sa candidez la functia de lider de grup. In schimb, aparitia dl. Munteanu (n.r. – deputatul nemtean Ioan Munteanu) ma obliga sa candidez pentru ca lumea ar fi interpretat ca mi-e frica de competitie. Nu mi-a fost frica niciodata. Mai sunt si presedintele Comisiei de Afaceri Europene. Fizic, nu-mi ajunge timpul pentru a duce si functia de lider de grup”, a explicat Hrebenciuc. El a dezvaluit ca va ramane vicelider de grup si ca-l va sprijini pe cel care-i va lua locul. Surse apropiate PSD Bacau au dezvaluit ca Ponta i-a pus in vedere lui Hrebenciuc sa opteze doar pentru una din functii, Mircea Dusa urmand a-i lua locul in functia de lider al deputatilor pesedisti. Hrebenciuc a mai spus ca disensiunile din PSD au fost exagerate de presa locala si ca daca au existat au fost “pasagere”.

Vor 51 la suta

Pentru alegerile din 2012, PSD Bacau si-a propus un scor de 51 la suta. Scorul e considerat tangibil de catre conducerea filialei. Ponta a atras atentia ca desemnarea echipei de candidati pentru localele din 2012 va fi realizata pana cel tarziu in primavara anului viitor, pe baza unor sondaje de opinie relevante. “Eu ca presedinte voi fi extrem de prezent in judet. Simt oamenii de aici si imi place aici”, a declarat Hrebenciuc, care pare sa fi fost obligat de Ponta sa-si dovedeasca, printr-un scor consistent la localele din 2012, abilitatile de bun organizator si strateg politic.

Dumitru Sechelariu, actionarul majoritar al SC Transport Public SA, a remis presei un comunicat in care deplange modul „amatorist“ in care Ziarul de Bacau, „oficiosul primarului Stavarache“, a tratat problema „grevei spontane“ de la societatea de transport in comun. Comunicatul vine la o zi de la afirmatiile fostului prefect Claudiu Balan care a declarat pentru cotidianul Desteptarea ca HCL 91 prin intermediul careia Primaria a demarat scoaterea la licitatie a traseelor de transport din municipiu nu respecta nicio lege in vigoare.

Comunicatul remis presei de omul de afaceri bacauan vizeaza articolul „Se zdruncina Transportul Public al lui Sechelariu“, aparut ca deschidere in editia de luni a oficiosului lui Stavarache. Documentul incrimineaza mai multe afirmatii gratuite facute de jurnalisti vizavi de dreptul de proprietate asupra terenului de la Transport Public, precum si fata de starea de sanatate a actionarului majoritar al societatii. Sub pretextul ca abordeaza problema grevei soferilor de la Transport Public, jurnalistii oficiosului au facut cu ou si cu otet conducerea societatii, precum si pe actionarul ei majoritar. In replica, Sechelariu afirma ca s-a obisnuit ca numele sau sa fie permanent denigrat in paginile oficiosului lui Stavarache. „Referitor la «descinderea DNA» si la certificatul de atestare al proprietatii asupra terenului – «mar al discordiei» de care faceti vorbire in acelasi context defaimator – va comunicam ca prin rezolutii N.U.P succesive emise de institutia invocata de dvs., privatizarea societatii, emiterea certificatului de atestare asupra terenului de catre Consiliul Judetean cat si proprietatea asupra acestuia au fost retinute fara nicio rezerva ca fiind perfect legale, neexistand premisele vreunei infractiuni la care voalat sau nu, faceti referire in randurile incriminate“, se arata in comunicatul amintit.
Actionarul majoritar al Transport Public a dezvaluit ca in 2008 primarul Romeo Stavarache a incurajat derularea unei investitii pe terenul societatii, constand in construirea unui hypermarket, dar ca ulterior edilul a inceput sa sicaneze derularea proiectului.
„Chiar Romeo Stavarache a fost persoana care a incurajat dezvoltarea proiectului imobiliar in respectiva locatie «pe proprietatea exclusiva a societatii» asa cum de altfel insusi Primarul Mun. Bacau mentioneaza in propunerea de aprobare a PUD-ului inaintata Consiliului Local, pentru sedinta din data de 20.07.2009. Mai mult, va amintim un lucru cunoscut pe deplin de catre dvs. dar trecut la modul cel mai neprofesionist intotdeauna sub tacere si anume faptul ca Romeo Stavarache a renuntat expres in numele institutiei pe care o pastoreste duplicitar, la toate actiunile in justitie impotriva terenului respectiv, la inceputul anului 2009, inclusiv la o revendicare asupra acestuia“, se precizeaza documentul citat.
Sechelariu a mai aratat ca nu a fugit din calea procurorilor DNA refugiindu-se in spitale si ca a stat la dispozitia acestora ori de cate ori a fost necesar. „Referitor la chestiunea «refugiului meu la spitale din Iasi si Bacau» din calea procurorilor DNA, tin sa va comunic faptul ca nu am ezitat sa ma prezint in fata acestora de fiecare data cand au considerat necesar, antecedentele mele medicale agravate fiind de fapt motivul internarilor la spitalele de care vorbeati. De altfel, nici chiar medicul specialist chemat de procurorii DNA in vederea avizarii cererii de deplasare in Bucuresti, constatand starea mea precara de sanatate, nu a putut sa se exprime favorabil fata de o astfel de solicitare“, se mentioneaza in comunicatul amintit. Dumitru Sechelariu a declarat pentru cotidianul Desteptarea ca in jurul societatii pe care o controleaza „oamenii lui Stavarache au tesut o intreaga legenda a minciunii“ si ca firma este victima abuzurilor administratiei locale. „Nu inteleg ce legatura are greva soferilor de la Transport Public cu falsa problema a dreptului de proprietate asupra terenului societatii, cu DNA-ul si cu o investitie pe respectivul teren? Pana la un punct eu m-am solidarizat cu acei soferi, dar ei au depasit orice limita. Au lezat interesele societatii si pe cele ale comunitatii. Cei de la oficiosul lui Stavarache au comasat alandala mai multe probleme, in incercarea de a denatura realitatea. Ma asteptam sa fiu contactat de respectivii ziaristi, mai ales ca am fost oricand disponibil sa ofer relatii vizavi de situatia societatii mele. Intr-adevar, Transport Public se zdruncina din toate incheieturile. Autobuzele societatii se zdruncina zi de zi in hartoapele si gropile aparute pe strazile Bacaului, hartoape de care Stavarache nu e strain. Poate face ceva pentru asfaltarea strazilor acestui targ, ca despre oras nu mai poate fi vorba. De aia l-au ales oamenii, sa aiba grija de targ“, a declarat afaceristul bacauan.

HCL ilegala

Replica lui Sechelariu survine la o zi de la afirmatiile fostului prefect Claudiu Balan care a declarat pentru cotidianul Desteptarea ca blocarea scoaterii la licitatie a traseelor de transport in comun din municipiu nu este rezultatul unor presiuni politice. Acelasi cotidian aservit intereselor Primariei mentiona in articolul amintit ca Prefectura ar fi actionat la comanda politica atunci cand a decis sa atace in contencios administrativ HCL 91, care a stat la baza demararii procedurilor de scoatere la licitatie a traseelor. „Noi am atacat acea hotarare pentru ca din punctul nostru de vedere nu respecta nici cerintele UE, nici cele ale legislatiei romanesti in vigoare. Nu are nicio legatura cu politicul. Asupra mea nu s-a facut niciun fel de presiune, nici de bine, nici de rau. Eu zic ca le-am facut un bine celor de la Primarie. Dadeau in altceva dupa aia. Eu nu am tinut cont nici de unii, nici de altii si nici nu am dat tema cuiva. Sunt de parere ca acea institutie (n.r. – Institutia Prefectului) trebuie, in primul rand, sa vegheze la respectarea legii. Asta a fost linia mea“, a declarat fostul prefect.

Bacauanii, invitati sa-si puna flanele

Vara este sezonul in care, de obicei, asociatiile de proprietari mai reduc din datoriile pe care le au catre furnizorii de utilitati. In acest an, lucrurile stau cu totul altfel. Incasarile au scazut foarte mult, la fel ca si veniturile locatarilor. Administratorii si presedintii asociatiilor isi fac deja griji pentru viitor, mai ales ca s-a anuntat eliminarea ajutorului de caldura, iar gigacaloria nu va mai fi subventionata. Acestia estimeaza ca datoriile vor creste de 3-4 ori.

Eliminarea ajutorului de caldura si a subventiei la producerea gigacaloriei este una dintre masurile anuntate de guvernanti pentru reducerea cheltuielilor bugetare. In aceste conditii, gigacaloria produsa de CET ii va costa pe bacauani aproape dublu fata de iarna trecuta. Mai mult, familiile cu venituri reduse nu vor mai fi ajutate financiar si vor plati costul integral al intretinerii. “Este genocid, ne-a declarat Ioan Tarca, presedintele Asociatiei de proprietari 51 Aviatori. Avem in asociatie doua blocuri unde locatarii au datorii de 800 milioane lei vechi. Nu au serviciu, au pensii mici, asa ca la iarna se vor indatora si mai tare.” In aceasta asociatie, in iarna trecuta au primit ajutor de caldura 154 de proprietari de apartamente. “Aveam astfel asigurate 100 de milioane pe luna, bani vechi, sau chiar 170 de milioane. Era bine, mai reduceam din factura”, ne-a spus si administratorul Vasilica Floares.

80% din locatari cu ajutor de caldura

In unele zone din Bacau, ajutorul de caldura era vital pentru locatari, ca si pentru asociatii. “80% din locatarii nostri aveau acest sprijin, ne-a declarat administratorul Asociatiei 36, de pe strada Carpati. Este o zona cu multa populatie necajita. Pana acum, oamenii se imparteau in pensionari si salariati. Acum sunt pensionari si someri. Deja ne-au scazut incasarile. Tot mai multi locatari vin pe la asociatie sa intrebe cat mai au de plata si sa ne roage sa-i pasuim.” Aceasta asociatie are de platit facturi restante de la CET in valoare de 180.000 de lei (1,8 miliarde lei vechi). Scaderea incasarilor, saracirea populatiei, masurile de reducere a subventiilor si ajutoarelor nu sunt de bun augur pentru relatia cu furnizorul de agent termic.

Mai pun pe ei o flanea, o patura

Locatarilor nu le vine inca sa creada ca intretinerea ar putea sa-i coste mai mult decat iarna trecuta. “Din ce voi plati intretinerea cu pensia mea de 350 de lei, intreaba Maria Calin, locatar. Si asa am datorii la intretinere. Se aduna cu fiecare luna. Fara ajutoare, ma indatorez si mai mult. O sa iasa lumea in strada.” Alt locatar al unui bloc din cartierul Aviatori platea numai pentru incalzirea locuintei sale modeste 180 de lei pe luna. Mai primea si ajutor de caldura. Fara acesta, va fi intr-o situatie dificila. “Eu sunt pensionat, iar sotia e somera. Ne va fi tare greu.” Pretul gigacaloriei produse de CET este de 148,6 lei, diferenta de la acest tarif local la costul real de productie (272,15 lei/gigacalorie) fiind acoperita de la bugetul local si cel de stat. Daca pretul local va fi suportat integral de locatari, bacauanii vor avea de ales: datorii imense sau frig in case. “Vor inchide caloriferele si vor mai pune pe ei o flanea, o patura. Alta solutie nu au”, a concluzionat presedintele Asociatiei 51.

Dezvoltatorul imobiliar „Magenta Rezidential Patru” organizeaza astazi, de la ora 16.00, la Universitatea „Vasile Alecsandri” din Bacau, o dezbatere publica referitoare la impactul asupra mediului, pe care il va avea construirea unui imobil de 12 etaje in locul zonei verzi din spatele Universitatii „George Bacovia”, pe strada Pictor Aman, numarul 33. Dezvoltatorul imobiliar are de gand sa construiasca un complex comercial si o cladire de 12 etaje, pe locul in care acum se afla una din cele mai dense plantatii de arbori din Bacau. Vor fi taiati peste 80 de copaci, unii protejati de lege (patru nuci). Asociatia „Iubim Natura”, care va lua parte la dezbaterea publica si-a anuntat deja dezaprobarea fata de acest proiect, care este pe cale sa genereze un alt scandal, in care sunt implicate si persoane din administratia locala. In 2007, Primaria Bacau si Consiliul Local Bacau si-au dat acordul pentru schimbarea destinatiei terenului din buricul targului. La acea data, prin HCL 232/2007 si alte autorizatii s-a semnat actul de defrisare a unei oaze de verdeata din Bacau.

Sub indrumarea primariei

Parcul neamenajat din spatele Universitatii “George Bacovia”, care are o suprafata de 2500 de metri patrati si peste 80 de arbori maturi, se va transforma in curand in santier. Dezvoltatorul Magenta Rezidential Patru are de gand sa construiasca un imobil de 12 etaje si un complex comercial al carui regim de inaltime este S+P+1.
Pentru acest teren, in anul 2007, Primaria Bacau si-a dat acordul schimbarii destinatiei, din “spatii plantate, agrement, sport” (conform PUG-ului din anul 2000) in “curti, constructii”.
Inceptul afacerii care iese astazi la iveala dateaza din 2007. In data de 28 iunie 2007, Consiliul Local Bacau a aprobat proiectul de hotarare privind “Planul Urbanistic Zonal pentru construire Complex Comercial S+P+M si Rezidential apartamente 12 E, pe strada Pictor Aman, sola 38, Parcela 1433/36/1/2, care se va realiza pe teren proprietate particulara” (facsimil 1). Potrivit proiectului de hotarare, beneficiarul era SC Alfa Media Investment SRL, societate controlata de afaceristul bacauan Dobrin Dancuta, care era si proprietarul terenului.
In vara lui 2007, Dobrin Dancuta a obtinut PUZ-ul dar si certificatul de urbanism necesar construirii imobilului. Imediat dupa primirea acordurilor, terenul a fost vandut, pentru o suma semnificativa catre societatea SC Magenta Rezidential Patru (societate condusa in acte de Jose Luis Lopez Carpintero), care are sediul intr-un apartament din sectorul 3 al Capitalei, pe strada Calea Vitan.
Miscarea facuta de Primaria Bacau, in iunie 2007, de schimbare a destinatiei terenului din spatiu de agrement in “curti, constructii” s-a facut inainte de Ordonanta de Guvern 114 din octombrie 2007. “La vremea aceea, in iunie 2007, in legea mediului erau exceptate terenurile proprietate particulara. Prin Ordonanta 114 din octombrie 2007 schimbarea destinatiei terenurilor «zone verzi» nu se mai poate face, chiar daca acestea sunt private”, ne-a declarat Doina Mihordescu, seful Biroului Autorizari, din cadrul Agentiei Judetene pentru Protectia Mediului (APM) Bacau. Practic, administratia bacauana a acceptat schimbarea destinatiei unei zone verzi cu putin timp inainte de emiterea Ordonantei 114/2007.

Fara studiu de impact

Reprezentantii Asociatiei “Iubim Natura” sunt primii care au remarcat unele aspecte de ilegalitate, care insotesc aprobarea PUZ-ului in 2007. “PUZ-ul obtinut in 2007 avea nevoie de autorizatie de mediu pentru a fi in legalitate, dar proiectul a trecut mai departe fara nicio problema”, afirma Florin Suciu, presedintele Asociatiei “Iubim Natura”.
Reprezentantii Agentiei Judetene pentru Protectia Mediului (APM) Bacau au solicitat in urma cu cateva luni (cand proiectul a fost adus in faza preliminara de avizare si dezbaterere) reprezentantilor firmei Magenta Rezidential Patru realizarea unui studiu de impact. “Noi am identificat aceasta zona verde, neamenajata, si am considerat necesar sa cerem beneficiarului realizarea unui studiu de impact asupra mediului, chiar daca acest lucru nu era obligatoriu, data fiind destinatia terenului. Societatea Magenta s-a conformat iar maine (n.r. – astazi) vor prezenta concluziile acestui studiu”, ne-a declarat Doina Mihordescu.
Florin Suciu crede ca studiul comandat de Magenta Rezidential Patru este nerealist. “Acest studiu de impact este comandat si platit de societatea beneficiara. Nu sunt sigur ca datele prezentate sunt corecte”.

Nu se mai poate schimba mare lucru

Astazi, bacauanii interesati, asociatiile ecologice, autoritatile locale dar si reprezentantii firmei Magenta vor sta la aceeasi masa pentru a discuta despre impactul care il provoca mediului inconjurator construirea unui complex comercial si a unui imobil de 12 etaje. Reprezentantii Agentiei Judetene pentru Protectia Mediului vor modera intalnirea. In urma dezbaterii, a propunerilor care vor fi facute, reprezentantii APM vor dispune societatii unele masuri. “Noi am facut adrese la primarie pentru a vedea daca acest teren este in registrul verde al municipiului. Oricum, in acest caz OK-ul principal (autorizatia de constructie) il va da Primaria Bacau”, ne-a declarat Paul Toderica, directorul APM Bacau. In cadrul dezbaterii va fi prezentat raportul privind studiul de evaluare a impactului asupra mediului in vederea obtinerii autorizatiei de mediu. “Amendamentele vor fi consemnate, iar daca acestea vor fi pertinente, se vor dispune masuri. Bacauanii mai au posibilitatea, in cazul acordarii autorizatiei, de contestare a acestei decizii in termen de 30 de zile. Dar, nu putem anticipa ce va fi la dezbatere”, ne-a precizat Doina Mihordescu, seful Biroului Autorizari din cadrul APM Bacau.
Potrivit actelor si autorizatiilor ce insotesc terenul intrat in proprietatea Magenta, pe locul din spatele Universitatii George Bacovia, vizavi de Inspectoratul de Stat in Constructii se poate construi. Cu ale cuvinte, dezbaterea publica de astazi de la Universitatea “Vasile Alecsandri” nu mai poate aduce mari surprize. “Cand vor incepe lucrarile, vom sti daca este in regula acest proiect. Din pacate, pentru noi, angajatii Inspectoratului de Stat in Constructii (ISC) aceasta era singura oaza de verdeata pe care o mai aveam”, ne-a declarat Valeria Enache, directorul Inspectoratului de Stat in Constructii Bacau.

PUG-ul le pune bete in roate

“Conform PUG-ului din anul 2000 (care inca mai este in vigoare) terenul avea destinatia de: «spatii plantate, agrement si sport». Prin HCL 232 din iunie 2007 si prin certificatul de urbanism, Primaria Bacau a aprobat schimbarea destinatiei in «curti constructii». Terenul de 2500 de metri patrati nu este mentionat in registrul verde al municipiului. Societatea Magenta nu are nicio vina, deoarece a cumparat terenul cu aceasta destinatie (curti, constructii), prin urmare are voie sa construiasca in conformitate cu certificatul de urbanism emis de Primaria Bacau”, precizeaza Doina Mihordescu, seful Biroului Autorizari din cadrul APM Bacau.

Defrisam parcuri, desi suntem deficitari la capitolul „zona verde“

Potrivit normelor europene, toate orasele din Romania trebuie sa aiba pana la sfarsitul acestui an cel putin 20 de metri patrati de zona verde, pe cap de locuitor. Pana in 2013 aceasta suprafata trebuie sa fie de minim 26 de metri patrati. Bacaul este departe de a indeplini aceasta cerinta. Reprezentantii administratiei bacauane au incercat sa pacaleasca pana acum forurile care monitorizeaza evolutia suprafetei verzi pe cap de locuitor si indicii de poluare. In momentul de fata, potrivit raportarilor oficiale, bacauanii au cate 18 metri de zona verde pe cap de locuitor. “Eu stiu ca avem in realitate 12 metri patrati de zona verde pe cap de locuitor in municipiul Bacau. Aceasta defrisare va fi inca un afront la adresa bacauanilor. Primaria incearca sa pacaleasca si raporteaza date eronate de spatiu verde. In aceasta categorie sunt incluse aliniamentele stradale, spatiile dintre blocuri si chiar suprafete verzi aflate in afara localitatii”, a precizat Florin Suciu. Reprezentantii administratiei bacauane au transmis in mai multe randuri raportari referitoare la suprafata verde a orasului, in care erau incluse atat Parcul Gheraiesti, cat si sutele de hectare de teren forestier din Padurea Tamasi, aflata la zeci de kilometri de oras. In noul PUG ce urmeaza sa fie aprobat, in categoria de zona verde a fost inclusa chiar si livada Fructex. Pana la inchiderea editiei, Primaria nu ne-a remis o pozitie oficiala vizavi de acceptul dat in 2007, la schimbarea destinatiei terenului pe care urmeaza a fi edificat proiectul imobiliar.

„Unii tristi fac valuri“

Dobrin Dancuta, patronul societatii Alfa Media Investment, a declarat pentru cotidianul Desteptarea ca terenul vandut catre Magenta face parte din zona cea mai dezvoltata a municipiului. Dancuta a atacat asociatiile care sunt impotriva proiectului imobiliar, catalogandu-le drept “tristi care fac valuri”.
“E un PUZ aprobat de primarie in 2007. Terenul, care a fost al meu, proprietate particulara, l-am vandut cu toate aprobarile necesare, cu PUZ si certificat de urbanism, catre Magenta. Am primit o suma semnificativa, nu va pot spune cat, deoarece exista unele clauze de confidentialitate. Nu inteleg de ce fac unii tristi fac valuri. Daca ar fi dupa ei nu s-ar mai construi nimic, ca pe vremea lui Stefan cel Mare. Acel teren despre care vorbiti se afla in zona cea mai evolutiva, de dezvoltare a municipiului si nu vad nicio problema in construirea unui imobil”, a declarat Dobrin Dancuta.

Magenta va planta 80 de arbori in compensare

In luna aprilie, SC House Construct Invest Environment SRL a realizat un raport privind impactul asupra mediului pe care il va avea noua constructie. Intregul parc neamenajat este descris cu precizie, in privinta speciilor si a masurilor care vor fi dispuse in compensare, in conformitate cu normele de mediu aflate in vigoare. “In prezent in zona aflata intre Universitatea Bacovia si terenurile de sport sunt 86 de arbori si arbusti ornamentali, intre care si 4 nuci (Juglans regia), specie protejata prin legea pomiculturii (legea 348/2003). Vegetatia lemnoasa este compusa din arbori din specii diferite proveniti din plantatii artificiale: salcami, castani, tei, tuia, pini, 4 nuci si un stejar. Pe amplasament mai sunt prezenti si arbusti ornamentali (Spiraeea, Forsitia) sub forma de gard viu sau grupuri izolate”, se arata in studiul de impact asupra mediului. Reprezentantii Agentiei Judetene pentru Protectia Mediului (APM) Bacau ne-au confirmat obligatiile de mediu pe care si le asuma Magenta Reziential Patru. In concuziile raportului de impact sunt precizate unele obligatii care trebuie respectate de beneficiar. “Firma Magenta va trebui sa respecte unele masuri, care sunt prevazute in concluziile raportului. Vor trebui sa planteze 21 de nuci si alti 56 de arbori, in compensare”, ne-a mai declarat Doina Mihordescu, seful Biroului Autorizari al APM Bacau.

Cadrele didactice care vor preda in noul an scolar se pregatesc de examenul de titularizare. In prealabil, profesorii care predau discipline tehnice au sustinut ieri probele practice, o conditie obligatorie pentru inscrierea la titularizare. Inspectoratul Scolar a fixat trei centre de examinare, in functie de specializari. La Colegiul Pedagogic „Stefan cel Mare” au sustinut probele profesorii de informatica. „La aceasta examinare s-au inscris 24 de candidati. Acestia au avut de rezolvat cinci subiecte care testeaza cunostintele de operare si programare pe calculator, conform metodologiei. Candidatii sunt declarati admisi sau respinsi, ca sa poata participa la concursul de titularizare”, a subliniat Cora Nechita, inspector de informatica. In paralel, s-au desfasurat probele pentru cadrele didactice din specializarile confectii, electrotehnica, electromecanica, energetica, mecanica, telecomunicatii, transporturi si prelucrarea lemnului la CT „Dumitru Mangeron” si alimentatie publica, agricultura, asistenta medicala generala, comert si industrie alimentara la Grupul Scolar de Ecologie „Grigore Antipa”. Concursul pentru ocuparea posturilor are loc pe 14 iulie. Doua zile mai tarziu sunt asteptate rezultatele si se pot depune contestatiile. In zilele de 21 si 22 iulie au loc sedintele publice de repartizare a candidatilor care au obtinut cel putin nota sapte, pe posturile titularizabile. In judetul Bacau, exista 338 de astfel de posturi (67 in mediul urban si 271 in mediul rural), 516 catedre netitularizabile (287 in mediul urban si 229 in mediul rural) si 795 de catedre incomplete.

Suntem in UE, dar unii bacauani traiesc ca in Evul Mediu

Familia Sion va fi evacuata in urmatoarele zile din grajdul in care locuieste de sase ani. Salariatii Serviciului Public de Asistenta Sociala si Protectia Copilului (SPAS) din cadrul Primariei Bacau au facut o ancheta sociala, dar, deocamdata, pentru familia Sion nu s-a gasit o solutie.

Familia Sion a primit vestea ca va fi evacuata din grajdul, fosta crescatorie de porci, in care locuieste de sase ani. Asa-zisa locuinta se afla la periferia Bacaului, pe strada Veronica Micle din cartierul Izvoare. Constantin Sion este disperat deoarece, daca va fi dat afara din grajd, va trebui sa locuiasca sub cerul liber impreuna cu sotia si cei trei copii minori. Bacauanul mai are inca trei copii, care au fost preluati de Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului (DGASPC) Bacau. Ieri, executorul judecatoresc, insotit de jandarmi l-au somat sa paraseasca incaperea, fara ferestre si utilitati. “A venit azi executorul, cu politia si jandarmii sa ma scoata din casa. Vor demola acest grajd, care e vechea porcarie, unde se cresteau porci altadata. Au venit de la primarie, au facut ancheta sociala, dar nu s-a mai intamplat nimic. Sunt disperat, mi-am facut bagajele, vom trai sub cerul liber”, ne-a spus Constantin Sion. Sotia, Doina Sion, ne-a povestit ca de la un timp traiesc mai greu. “Nu am mai avut bani. Copiii i-am retras de la scoala. Traim mai greu, de la o vreme”. Vecinii au o parere buna despre familia Sion. Cuminti, nu fac scandaluri, traiesc de pe o zi pe alta, din ce le dau oamenii si din banii castigati in constructii de Constantin Sion. “Nu au facut probleme niciodata. Sunt la locul lor. Mai aduce bani in casa capul familiei”, ne-a spus Daniel Zaharia.

Promisiuni de ajutor

Autoritatile bacauane inca nu au gasit o solutie pentru a-l ajuta. Reprezentantii Primariei Bacau vor face o alta ancheta sociala pentru a stabili ce masuri se impun. “Tinand cont de faptul ca este un caz social, in primul rand datorita copiilor minori pe care ii are in intretinere, salariatii SPAS s-au autosesizat, s-au deplasat la fata locului, unde vor efectua o ancheta sociala. In functie de rezultatele acestei anchete, se vor dispune cele mai bune si eficiente masuri”, ne-a precizat Ionut Tomescu.

Alesii trimisi in Legislativ nu se omoara cu munca

Deputatii si senatorii trimisi de bacauani in Parlament sunt campioni la chiul. Potrivit unui studiu elaborat de Institutul pentru Politici Publice (IPP), demnitarii care ar trebui sa reprezinte Bacaul in Legislativ inregistreaza procente foarte mici in materie de prezenta la vot in Camera Deputatilor sau Senat. Printre acestia exista si alesi ceva mai constiinciosi. Trei deputati de-ai puterii inregistreaza prezente la vot de peste 85 la suta.

Trimisii bacauanilor in Legislativ sunt campioni la chiul. In sesiunea parlamentara februarie-iunie 2010, acestia au inregistrat procente foarte mici in privinta participarii la vot atat la Camera Deputatilor, cat si la Senat. Intre "chiulangii" s-au mai regasit insa si parlamentari cu prezenta relativ buna la vot. Din acest punct de vedere, se detaseaza parlamentarii puterii, in frunte cu Vasile Gherasim (PD-L). Acesta si-a exprimat votul de 368 de ori din 387 de voturi finale posibile, totalizand un procent de 95,09 la suta. Gherasim este cel mai bine clasat deputat bacauan, desi a candidat in Bacau, in colegiul 7, trimis de la centru. El este urmat de Valerian Vreme (PD-L), deputatul onestean totalizand o prezenta la vot de 94 la suta. Pe locul trei, la o distanta semnificativa, se situeaza Adrian Popescu (PD-L), cu o prezenta la vot de 88,37 la suta.
Dintre deputatii Opozitiei, se remarca Iulian Iancu (PSD). Parlamentarul bacauan, venit din colegiul 8 de deputati, a inregistrat o prezenta la vot de 77 la suta, sub media de prezenta inregistrata pe Camera Deputatilor (78 la suta). Primul intre liberali este Ionel Palar. Deputatul penelist a inregistrat o prezenta la vot mult sub media din Camera: doar 65 la suta.
La polul opus se situeaza deputatii social-democrati Viorel Hrebenciuc si Gabriel Vlase. Primul a avut in sesiunea tocmai incheiata o prezenta la vot de 40,83 la suta, in timp ce al doilea este ultimul intre deputatii bacauani, cu o prezenta la vot de doar 31,52 la suta.

Berca, ultimul intre senatorii bacauani

In pole-position la Senat se afla Elena Mitrea (PSD). Senatorul social-democrat a inregistrat cea mai buna prezenta la vot dintre toti senatorii bacauani: 66 la suta. La doar trei procente in urma ei se claseaza fostul presedinte al PD-L Bacau, Vasile Nistor, care a acumulat un procentaj de 63 la suta. Cel mai slab clasat senator bacauan este Gabriel Berca (PD-L). Acesta a inregistrat o prezenta la vot de doar 30,58 la suta. Practic, Berca a votat in Senat de 100 de ori din cele 327 de voturi finale posibile. In termeni bruti, fostul senator liberal a "ratat" doua din trei voturi.

Clasare mediocra

Chiar daca procentual exista parlamentari bacauani cu o prezenta apropiata de 100 la suta, trimisii judetului in Legislativ sunt clasati mediocru. Cel mai activ parlamentar – Vasile Gherasim – e clasat abia pe locul 45 din punctul de vedere al prezentei la vot in Camera Deputatilor. Valerian Vreme apare pe locul 58, in timp ce Adrian Popescu e deputat de locul 116. Viorel Hrebenciuc si Gabriel Vlase apar pe locurile 300, respectiv 317. Camera Deputatilor numara 333 de alesi. La Senat, Elena Mitrea, cel mai harnic senator bacauan din punctul de vedere al numarului de voturi exprimate, apare abia pe locul 53 in clasamentul general. Gabriel Berca, cel mai slab cotat senator bacauan dupa prezenta la vot, s-a clasat abia pe locul 111. Senatul numara 137 de alesi.

Robert Negoita si Crin Antonescu, lenesi “cum laudae”

In plan central, cei mai lenesi deputati s-au dovedit a fi Bogdan Niculescu Duvaz (PSD), cu o prezenta la vot de doar 16,54 la suta, respectiv Robert Negoita (PSD), cu 10 la suta. Concret, Negoita si-a exprimat votul intr-o proportie de 1/10 (un vot exprimat din zece posibile). Pozitia de cel mai lenes senator e monopolizata de mai multi ani de Crin Antonescu, liderul PNL. Acesta a inregistrat o prezenta la vot de sub 1 la suta. Practic, Antonescu pare sa nu-si fi frecventat locul de munca in sesiunea februarie – iunie 2010. La fel de lenes s-a dovedit a fi Ioan Ghise (PNL), cu o prezenta de 1,53 la suta. Podiumul lenei la Senat e completat de Dan Voiculescu (PC), cu o prezenta la vot de doar 1,83 la suta.

Majoritatea bacauanilor care vor sa se relaxeze in timpul liber, aleg sa faca o plimbare prin parcurile din Bacau. Din pacate, aceasta iesire relaxanta se poate transforma foarte usor intr-una neplacuta. Motivul? Tantarii si insectele care au luat cu asalt spatiile verzi din oras si in speecial Parcul Cancicov.

Insectele, dar mai ales tantarii, au devenit cei mai mari dusmani ai bacauanilor in ultima perioada. Parcul Cancicov este plin de aceste vietati. Oamenii care ies la o plimbare nu pot sta linistiti pe o banca pentru ca sunt atacati de “micii vampiri”. Desi ultima dezinsectie a fost finalizata pe 4 iulie, se pare ca nu a fost suficient pentru a starpi insectele. Posibil este ca substanta folosita sa nu fi fost destul de eficienta. “Nu exista niciun fel de probleme cu substanta folosita. Ea este de buna calitate, omologata. Fata de alti ani apar probleme ca urmare a ploilor din aceasta vara si a inundatiilor din Saucesti si Letea Veche, care au favorizat aparitia fenomenului de mlastinire. Din acest punct de vedere este necesar sa se execute si pe raza acestor comune tratamente similare”, a declarat Ionut Tomescu, purtator de cuvant Primaria Bacau. Chiar daca acesta este motivul, masuri trebuie luate. Pana acum, in municipiul Bacau, dezinsectia se facea de doua ori pe an, insa anul acesta, primaria si-a propus sa execute acest tratament de trei ori. “Urmatorul tratament va fi executat la sfarsitul acestei saptamani, in special in zonele verzi din oras, si unul la sfarsitul lunii iulie, inceputul lunii august”, a mai precizat Tomescu. Anul acesta s-au alocat 243.000 de lei de la bugetul CL pentru dezinsectie. Cu toate ca aceste zburatoare ar fi trebuit sa moara in urma dezinsectiei, dimpotriva, acestea se inmultesc pe zi ce trece.
Copiii sunt cei care sufera cel mai mult. “In fiecare seara cand ies cu cel mic in parc suntem atacati de tantari, chiar daca folosim creme speciale. Este un parc superb, dar din pacate nu exista un confort in acest sens”, a spus Gabriela Batlan.
Nu doar ploile din ultima perioada au provocat aceasta “explozie”, ci poate si faptul ca spatiile verzi nu sunt tocmai ingrijite. Iarba mare, plina de buruieni, este cel mai bun adapost al tantarilor. “De cate ori vin in parc este plin de tantari. Probabil ca au aparut si nu i-a starpit nimeni. Nu s-a interesat nimeni de noi. Inainte treceau mai des cu avioanele si aruncau cu substante speciale. Acum nu am mai vazut sa se intample asta”, a zis Mioara Porcescu. Si Roza Ilies vine in parc in fiecare zi cu nepotul insa, in ultima vreme este foarte deranjata de aceste insecte. “Este cumplit. A trecut un avion saptamana trecuta, insa nu este nici pe departe suficient. Ar trebui sa fie facuta dezinsectia mai des. Tantarii sunt foarte periculosi in special pentru copii, dar si pentru noi, cei care-i supraveghem”, s-a plans femeia.

Roseata, umflatura si senzatia de mancarime sunt simptomele care apar de fiecare data dupa intepatura unui tantar. Medicii sunt de parere ca aceste insecte nu trebuie ignorate. De cele mai multe ori, tantarul poate intepa in acelasi loc si uneori poate provoca o reactie severa. In cazul copiilor, eruptia care apare la nivelul pielii este mai puternica si poate fi insotita de leziuni persistente. In cazul unei intepaturi tot medicii recomanda sa nu agresam acea zona pentru ca rana provocata se poate suprainfecta. Cel mai indicat lucru pe care-l putem face este sa dezinfectam zona iritata si sa folosim comprese cu apa rece.