Reprezentare nationala numai in Liga a III-a! In etapa inaugurala este programat un derby local: FCM Onesti – FCM Bacau
In sezonul 2010-2011, Bacaul va avea cinci echipe de Liga a III-a. E culmea decaderii fotbalistice a unui judet care a ajuns sa fie reprezentat numai in ultimul esalon national! Federatia a definitivat, ieri, componenta seriilor din diviziile B si C si a stabilit programul noului campionat. Configuratia editiei viitoare mai pastreaza insa o serie de rezerve intr-o vara fierbinte, afectata de criza financiara.
Pentru prima data in istoria sa de 60 de ani, FCM Bacau se va alinia la startul esalonului trei dupa ce a fost retrogradata la masa verde la dictarea municipalitatii. "Galben-albastrii" vor porni la un nou drum printr-un derby cu FCM Onesti (care a luat locul Recoltei Tufesti, Braila). La primul meci in fata propriilor suporteri, FCM-ul va infrunta echipa clasata pe pozitia secunda a Seriei I in precedentul campionat, CS Panciu. Duelul cu noua structura patronata de municipalitate, Mesagerul, este programat destul de repede, in etapa a IV-a. Aerostar se aliniaza la o strategie care vizeaza promovarea tinerilor, in timp ce FC Willy s-a inscris in competitie fara sa stie daca o va duce pana la capat.
Pe langa programul editiei 2010-2011, la FRF s-au ales ieri si reprezentantii cluburilor din esaloanele inferioare in Comitetul Executiv. La Liga a II-a a fost desemnat Marian Rusen (presedintele nou-promovatei Juventus Bucuresti), iar la Liga a III-a, unde a fost nominalizat si Valerian Voicu (Aerostar), cluburile l-au delegat pe Cristi Bobar (CSM Resita).
Fotbal / Vitamina C
Afaceri noi pe timp de criza
16 tineri bacauani vor lua Startul in afaceri in aceasta toamna. Dupa ce au trecut de prima etapa, cea administrativa, planurile lor de afaceri au intrat in faza a 2-a de analiza, cea financiar-economica. Viitorii antreprenori vor beneficia de o finantare nerambursabila de 100.000 lei.
Nu mai putin de 57 de tineri bacauani s-au aratat interesati la inceputul lunii iulie sa inceapa o afacere prin intermediul programului national cu finantare nerambursabila START. In joc sunt 100.000 lei, bani pe care acesti tineri ii pot obtine pentru a pune in practica planul de afacere. “Din cei 57 de inscrisi in program, 16 tineri au depus planurile de afacere saptamana trecuta. In urma evaluarii administrative, planurile au fost trimise la Bucuresti, unde vor primi girul final pentru finantare. Noi credem ca vor avea succes, domeniile de activitate in care acesti tineri vor sa desfasoare o activitate fiind dintre cele mai diverse”, declara purtatorul de cuvant al Oficiului Teritorial pentru IMM-uri, Cristina Ghinda. La nivel national, bugetul alocat anul acesta programului este de 6.000 mii lei. Finantarea maxima este de 100.000 lei/beneficiar, reprezentand 70% din valoarea investitiei. Cei care nu au posibilitatea de a acoperi co-participarea de 30% pot obtine un credit bancar, printr-o unitate-partenera Oficiului. Creditarea merge pana la maximum 50.000 lei/beneficiar, Fondul National pentru Garantarea Creditelor pentru IMM-uri garantand pentru acestia 80% din valoarea preconizata a investitiei.
Spitalele bacauane isi cer paturile inapoi
Dupa ce au fost predate de Ministerul Sanatatii (MS) consiliilor locale si Consiliului Judetean Bacau, spitalele publice ar putea sa recapete o parte din paturile scoase din structura lor in luna iunie. Primele care au avut castig de cauza au fost Spitalul Judetean de Urgenta si Spitalul de Pediatrie. MS a aprobat ca primul sa recapete 65 de paturi din cele 120 reduse, iar Spitalul de Pediatrie, 40 din 96. “Am fost informati ca s-a primit avizul, ne-a declarat dr. Aura Cretu, director adjunct al Directiei de Sanatate Publica. Si alte spitale au cerut realocarea unui numar de paturi. Printre acestea, Spitalul Municipal Onesti, care cere inapoi 21 de paturi.” Si spitalele din Moinesti si Buhusi incearca sa recastige macar o parte din ceea ce au pierdut, in timp ce la Comanesti se urmareste modificarea structurii prin transferul de paturi intre sectii, in functie de adresabilitate, “poate chiar redeschiderea maternitatii”, dupa cum ne-a declarat primarul Viorel Miron. Odata cu preluarea spitalelor de catre administratiile locale, procedura s-a schimbat. Managerii solicita consiliului local sau celui judetean, daca este in subordinea acestuia, modificarea structurii. Primarul sau presedintele CJ cere avizul MS, iar daca il primeste, initiaza o hotarare de CL sau CJ. In luna iunie, MS a redus 419 paturi din spitalele bacauane. In cursul lunii iulie, cu structura modificata, unitatile sanitare au trecut in subordinea administratiilor locale.
Pensionarii de boala, de negasit la domiciliu
A inceput vanatoarea „stranierilor”
Luna trecuta, 150 de pensionari de boala nu au fost gasiti acasa si vor trebui sa se prezinte la comisia de expertiza medicala. Toti cei care primesc pensia de invaliditate in cont de card vor fi vizitati la domiciliu. Primariile vor trimite la Casa de Pensii lista cu pensionarii de invaliditate, plecati la munca in strainatate.
Sute de pensionari de invaliditate au fost vizitati la domiciliu pe parcursul lunii trecute de catre o comisie formata din medici experti si alti reprezentanti ai Casei Judetene de Pensii (CJP). Multi dintre ei, spre nenorocul lor, nu au fost gasiti la adresa inscrisa in decizia de pensionare, astfel ca vor suporta consecintele. “Este vorba, pana acum, de 150 de cazuri, ne-a spus Liviu Cretu, directorul coordonator al CJP Bacau. Ei vor trebui sa se prezinte la comisia de expertiza a capacitatii de munca in vederea lamuririi problemei privind domiciliul. Dupa aceea vor fi supusi revizuirii medicale.” Dar la domiciliu vor fi facute verificari si la multi alti pensionari. Toti cei carora li se vireaza pensia de invaliditate pe card vor fi vizitati la adresa la care figureaza in decizia de pensionare ca locuiesc. In prezent, aproape 5.700 de pensionari, printre care si multi, de invaliditate, iau pensia prin cont de card. In cazul a aproximativ 3.000, luna de luna cuponul mov cu achitarea pensiei este returnat CJP, deoarece titularul nu a fost gasit acasa de catre postas pentru a-i fi inmanat.
Liste cu cei plecati la munca
Dar monitorizarea indeaproape a pensionarilor de invaliditate nu se rezuma numai la vizite la domiciliu. Conducerea Casei Judetene de Pensii a solicitat sprijinul Institutiei Prefectului in obtinerea de la toate primariile a listelor cu pensionarii de invaliditate plecati din localitate. “Totodata, am atentionat Posta sa nu inmaneze talonul mov decat titularului pensiei, a mai declarat directorul CJP Bacau. Prin comisia speciala, vom reverifica toate pensiile de invaliditate revizuibile.” S-a instituit si regula ca fiecare inscriere noua la pensia de invaliditate sa fie avizata de catre medicul-sef al Oficiului judetean de expertiza medicala. Concomitent, o comisie, formata din trei medici experti, verifica si ea dosarele noi de la fiecare cabinet si inainteaza saptamanal lista cu acestea Institutului National de Expertiza. Odata cu aceste masuri, s-a introdus si un sistem informatic pentru a crea o baza de date accesibila cu toti pensionarii de invaliditate, compatibila cu datele Casei Nationale de Pensii.
Alcoolismul și violența, principalele cauze de divorț
O nouă modă a pus stăpânire pe Bacău: divorțul. Indiferent de vârsta pe care o au cei doi soți, acțiunea se divorț este înaintată fără niciun fel de remușcări. Unii se despart la mai puțin de un an de la căsătorie. Alții… după zeci de ani de conviețuire. În anul 2009 s-au înregistrat peste 1.300 de cereri de divorț.
„Domnule judecător, m-am săturat să iau bătaie!” sau „M-am săturat de câte ori m-a înșelat!” sunt replici devenite aproape obișnuință în procesele de divorț. Și în anul 2009, la fel ca și în perioadele precedente, băcăuanii au umplut sălile de judecată pentru a se despărți definitiv de partenerii de viață. În anul 2009, la Direcția Județeană de Statistică au fost înregistrate 4.347 de căsătorii și 1.304 divorțuri. 60% dintre acestea au fost în mediul urban, restul de 40% fiind în mediul rural. „Aceasta a fost cea mai mică rată a divorțurilor din județul Bacău în ultimii 10 ani, adică de 1,8 la o mie de locuitori. În paralel, nuptialitatea s-a menținut în jurul valorii de 6 la mie”, a declarat Eugenia Harja, directorul Direcției Județene de Statistică Bacău.
Perioada dificilă: primii 5 ani
Aceasta este însă numai partea vizibilă a situației. Numai 34,5% dintre cei care decid să pună capăt căsătoriei o fac pe cale amiabilă. Pentru cei mai mulți dintre ei situația este cu mult mai complicată. Dacă până acum ceva vreme momentul de cumpănă al unui mariaj era la 10-14 ani de la momentul unirii destinelor, acum cea mai dificilă perioadă este în primii 5 ani. Nu mai puțin de 30% dintre cei care divorțează iau această decizie în primii ani de mariaj. O situație asemănătoare se înregistrează și la cei care „au la activ” peste 20 de ani de căsnicie. „Orice proces de divorț este însoțit de o serie de decizii dificile, de o comunicare tensionată cu soțul/soția, de greutăți în plan sentimental, tocmai pentru că tema divorțului pune în discuție o problemă psihologică centrală – familia”, ne-a declarat psihologul Cezara Nederi.
Alcoolismul și violența, în top
După spusele specialiștilor, mulți pacienți cu vârsta peste 30 de ani relatează faptul că părinții lor au rămas împreună pentru că aveau unul, doi sau mai mulți copii. A rămâne împreună pentru copil nu mai este o motivație suficientă. Motivele pentru care băcăuanii intentențează acțiune de divorț sunt dintre cele mai diverse: infidelitate conjugală, alcoolism, violență sau cauze combinate. Procentul acestora din urmă este relevant. Nu mai puțin de 24,3%. Astfel, în anul 2009 au fost înregistrate 451 de divorțuri cauzate de alcoolism, infidelitate și violență – toate combinate. „Cauzele divorțului se mențin în general în ultimii ani și, de regulă, au mai multe motivații de bază: infidelitate, alcoolism și violență”, a mai afirmat Eugenia Harja.
„Am 75 de ani și vreau să divorțez”
Există însă și ciudățenii. 51 de bărbați cu vârste cuprinse între 60-75 de ani au decis în anul 2009 să divorțeze. 30 dintre aceștia sunt din mediul urban, restul din mediul rural. Lor li s-au alăturat alți 7 bărbați cu vârsta de peste 75 de ani, dar și o femeie de aceeași vârstă. Mânați de motive numai de ei știute, au decis că viața lor ar fi mult mai frumoasă și mai ușoară dacă s-ar descotorosi de partenerul de viață. „Dispariția familiei clasice a devenit un fenomen în sine extins. Confruntarea dintre cele două tipare, tradițional și nou, conduce la multe dificultăți interioare cu care se confruntă fiecare persoană aflată într-un asemenea proces de decizie”, a mai afirmat psihologul Cezara Nederi. Conform acelorași date oferite de Direcția Județeană de Statistică, la 130 de căsătorii încheiate în primele 5 luni ale anului în curs, s-au desfăcut alte 100.
Divorțul se poate pronunța pe baza acordului ambilor soți dacă sunt îndeplinite următoarele condiții:
- până la data cererii de divorț a trecut cel puțin un an de la încheierea căsătoriei;
- să nu existe copii minori rezultati din căsătorie.
Regula principală pentru pronunțarea unui divorț în cazul în care sunt implicați și copii este aceea de a prezenta interes major față de binele copilului. În instanță, copiii peste 10 ani sunt și ei interogați și numai dacă instanța consideră necesar sunt audiați și cei care au vârsta sub 10 ani. Un proces de divorț în care nu sunt implicați copii poate fi finalizat chiar și la primul termen, adică într-o lună.
Ce acceptă Biserica?
Motivele de divorț admise de legile de stat nu coincid cu cele acceptate de către Biserica. Numai în cazul adulterului desfacerea căsătoriei nu întâmpină niciun fel de greutăți. Alte motive acceptate de Biserică sunt crima, avortul, silirea la acte imorale, impotenta, bolile grave sau contagioase. Desfacerea legăturii de taină sau divorțul bisericesc se pronunță prin hotărârea episcopului eparhiot, pe baza cererii celor interesați, însoțită de actul doveditor al obținerii divorțului civil.
Alexandra Zaharia
Calvarul bolnavilor
Ore de asteptare pentru o reteta
Sute de bolnavi cu afectiuni cronice s-au inghesuit ieri la usile cabinetelor medicale din Spitalul Judetean de Urgenta Bacau si din policlinica acestuia. Pacientii asteptau sa primeasca retete sau certificate de concediu medical. Intr-o atmosfera sufocanta, sprijiniti de pereti, bolnavii si rudele acestora asteptau sa fie primiti de medicii de la Psihiatrie, Diabet sau Oncologie. Multi dintre ei nu mai aveau putere nici macar sa se planga. Oficial, vina este a pacientilor care nu se programeaza la medic.
Medicii specialisti au dat ieri pe banda rulanta retete si certificate de concediu medical. Aproape ca nu a existat cabinet la care sa nu fie cozi nesfarsite. Bolnavii, cu fetele palide si triste, au avut de indurat ore de chin, pe holurile stramte si cu aer incins. Cel mai mult s-a asteptat la cabinetele de psihiatrie, oncologie si diabet. Pacientii cu afectiuni psihice, tratati la domiciliu, au fost chemati in sectia de psihiatrie a spitalului pentru a-si primi retetele. Pe scara ingusta care duce la primul etaj al cladirii in care se afla aceasta sectie abia se putea urca. Zeci de bolnavi sau apartinatori asteptau sa le vina randul la singurul medic disponibil, dr. Carmen Covrig, sefa sectiei.
Un medic la zeci de pacienti
Cabinetul de oncologie din policlinica SJU se afla intr-un hol ingust, fara geamuri sau sistem de ventilatie. Dupa ore de asteptare, bolnavii nu mai aveau putere nici sa vorbeasca. De cate ori aparea asistenta in usa deschisa, intindeau actele de identitate, trimiterile sau biletele de iesire din spitale. Mai puteau doar sa implore mut mila. Ion Ailenei parea pierdut in pijamaua prea larga. Din soapte se intelegea ca a fost externat, dar avea nevoie de reteta. Statea de 2 ore sprijinit de perete asteptand sa fie chemat in cabinet. Pacientii nu intelegeau de ce merge totul atat de greu. “Ar trebui sa fie 3-4 asistente care sa scrie retetele, iar medicul sa puna parafa.” “Va fi si mai greu. Am auzit ca mai pleaca din doctori in strainatate. Au facut atata scoala ca sa le taie salariul cum vrea cine vine la putere?” Rodica C. trecea in premiera prin asa ceva. “Norocul meu ca am facut pana acum tratamentul in Bucuresti, unde parca nu sunt conditiile de aici.”
Diabeticii, la un pas de lesin
La usa cabinetului de diabet, un barbat tinea in mana o lista de ordine. 79 de pacienti erau inscrisi la un singur cabinet. Gherghina Marin tacea lipita de scaun. A intrat in policlinica la ora 7 si a prins-o pranzul tot fara reteta. Este diabetica si nu mancase inca nimic. Dumitru Popescu, din Glavanesti, a implinit si el 5 ore de asteptare, la fel ca Marin Boghean, din Podu Turcului.
2500 de bacauani au primit ilegal ajutoare sociale
Judetul Bacau, primul loc la numarul de dosare suspendate
Judetul Bacau este pe primul loc in tara la suspendarea dosarelor de ajutor social. Acest lucru atesta ca drepturile banesti au fost acordate necuvenit, urmare a nerespectarii prevederilor legale de catre asistentii sociali din primariile judetului. In prima etapa a campaniei nationale de verificare a acestor dosare, din cele peste 9.000 de cazuri punctuale controlate, 2.459 au fost suspendate de la plata.
Judetul Bacau se afla pe primul loc la nivel national in privinta suspendarii dosarelor privind acordarea venitului minim garantat. Un loc rusinos, care arata ca angajatii primariilor nu isi fac treaba si nici nu au ezitat sa incalce flagrant legea. Pana acum, in cele 7 saptamani de derulare a campaniei nationale pentru verificarea respectarii Legii 416, inspectorii sociali de la Inspectoratul Teritorial de Munca (ITM) Bacau au reusit sa controleze 67 din cele 92 de primarii din intreg judetul.
30 la suta din dosare, ilegale
Cele 67 de primarii inspectate aveau in plata la data controlului 9.232 de dosare de ajutor sociale, din care, in urma verificarilor, 2.429 au fost suspendate. “S-a constatat de catre inspectorii sociali ca asistentii sociali si referent care trebuiau sa monitorizeze atent aceste dosare nu si-au facut treaba, a declarat Cristian Cucuian, inspector sef ITM Bacau. Nu au efectuat anchete sociale din 6 in 6 luni, asa cum aveau obligatia si nu au aratat clar, prin acte, ca beneficiarii sunt in evidenta Agentiei pentru Ocuparea Fortei de Munca Bacau.”
Pe langa aceste nereguli constatate s-a mai stabilit ca la unele primarii fisele de calcul nu au fost vizate de Controlul Financiar Preventiv, unele decizii de acordare, modificare sau incetare de plata nu erau depuse la dosar, iar in alte cazuri lipseau adeverintele scolare ale copiilor beneficiarilor si adeverintele de la registrul agricol, prin care trebuie sa se dovedeasca nivelul venitului pe membru de familie.
La Lipova au fost suspendate toate dosarele
Primaria Lipova are 520 de dosare aprobate in baza Legii 416 privind venitul minim garantat si pentru toate 520 a fost suspendata plata. Viceprimarul Costel Holtea sustine ca erorile erau minore: “Nu aveau viza de la fortele de munca sau nu erau actualizate adeverintele medicale. Teoretic, sunt suspendate. Practic, nici nu am facut plati in 2010 din cauza ca nu am avut bani.” Spera, insa, ca va avea in trimestrele III si IV. Si Primaria Horgesti e performera la sanctiuni, cu 527 de dosare suspendate de la plata. Edilul Ionel Turcan sustine ca desi Horgesti e o comuna mare, administratia are putini angajati: “Avem un singur referent la o populatie de 5.200 de locuitori. Pe de alta parte, noi nu am incalcat legea. Eu ii «taiasem» deja pe toti cei care aveau masini, gatere, salupe… Inspectorii au gasit niste adeverinte care nu erau actualizate si ne-au cerut sa refacem dosarele.”
Primarii de “top”:
– Primaria Motoseni – dosare verificate – 223, dosare suspendate – 223
– Primaria Ghimes – dosare verificate – 109, dosare suspendate – 109
– Primaria Horgesti – dosare verificate – 527, dosare suspendate – 527
– Primaria Glavanesti – dosare verificate – 174, dosare suspendate – 174
– Primaria Secuieni – dosare verificate -160, dosare suspendate – 160
– Primaria Lipova – dosare verificate – 520, dosare suspendate – 520
– Primaria Tatarasti – dosare verificate – 114, dosare suspendate – 114
– Primaria Pancesti – dosare verificate – 225, dosare suspendate – 225
Dosare intocmite de bibliotecari
La Pancesti, nici macar nu exista un angajat care sa se ocupe de ajutoare sociale si de incalzire. Se ocupa, de asta, biblotecara. “Suntem 11 angajati si toti avem sarcini suplimentare”, afirma Traian Giurgiu, viceprimarul din Pancesti. De altfel, nu e doar vina autoritatilor, ci si a oamenilor, care nu aduc in termen adeverinta prin care AJOFM confirma ca se afla in cautarea unui loc de munca. Primaria Tatarasti a primit sarcina sa faca 114 anchete sociale de la zero. “Era normal, cand i-am facut noi ancheta nu avea nici cal, nu avea nici vaca, iar intre timp, poate situatia s-a schimbat”, arata Vasile Sidor, viceprimar. Tocmai de aceea, legiuitorul a prevazut obligativitatea ca primaria sa actualizeze din 6 in 6 luni anchetele sociale. Doar ca la Tatarasti nu a fost respectata. Viceprimarul are si explicatii: volumul de munca e foarte mare, “iar noi suntem 13 cu tot cu paznic si femeia de serviciu, asa incat un singur referent face tot, si dosarele la 416, si la ajutorul de incalzire.” Si din cauza ca primaria e saraca, avand “doar un harb de masina” si benzina putina, referentul “face teren” pe jos dintr-un sat in altul. Acum, ca a fost sarcina de la ITM, s-au mobilizat toti: “Am facut deja anchetele sociale, sustine Vasile Sidor. Toti am participat, si agronom, si secretar, au mers si cei doi casieri si am terminat intr-o saptamana.” Ar putea fi o solutie cu repetitie, mai ales ca suntem in plina criza.
Dosare penale pentru vinovati
“Noi am informat permanent Ministerul Muncii de aceste controale si rezultatele lor, a mai spus Cucuian. Se va lua o masura unitara la nivel de tara, dar cu siguranta mlte dosare vor fi sistate de la plata. Acolo unde e vorba de plati nejustificate, de dosare intocmite fraudulos, se va ajunge si la dosare penale, daca este cazul.” De altfel, ministrul Muncii, Mihai Seitan, a declarat ca este decis ca acolo unde se constata o incadrare flagranta a legii, atat beneficiarul dreptului de ajutor social, cat mai ales persoanele care au aprobat dosarele vor fi cercetati penal si vor da explicatii in instanta.
Silvia Patrascanu
Fotbal juniori / Proiect de relansare
Sectorul juvenil ocupa un loc de cinste in proiectele derulate de Asociatia Judeteana de Fotbal Bacau. Forul local initiaza competitii noi, se alatura celor organizate la nivel national sau reinvie traditii. Este si cazul unui campionat judetean pentru juniori A1, pe care Bacaul nu l-a mai avut de mai bine de 18 ani.
Singurul judet lipsa
Ajuns singurul judet din Romania fara un astfel de turneu, Bacaul va reintra din toamna in normalitate. Presedintele AJF-ului, Cristi Sava, a luat masuri pentru a readuce orasul pe harta Federatiei la nivel de juniori A1. "Obiectivul nostru este sa revigoram fotbalul juvenil", a explicat Sava.
Confirmari si liste de asteptare
Planul le-a fost deja prezentat antrenorilor de copii si juniori din judet, primele confirmari venind de la Aerostar, LPS Bacau (trei echipe), Athletic Darmanesti, FCM Onesti, Sportul Racaciuni, Infratirea Ghimes, Flamura Sascut si FCM Bacau. "Am mai trimis invitatii la 28 de primarii din judet", a detaliat presedintele Cristi Sava, care anticipeaza ca listele de participare sa fie completate cu macar alte 7-8 echipe.
Zone geografice
In functie de numarul de formatii care se vor inscrie la start, AJF Bacau va stabili sistemul de desfasurare a campionatului judetean pentru juniori A1. Cert este ca, intr-o prima faza, cluburile participante vor fi repartizate pe criterii geografice, pe zonele Bacau si Trotus. Campionatul va incepe in septembrie, iar inscrierile se pot face pana pe 15 august.
Minifotbal / Dublu eveniment
Un moment festiv si altul solemn pentru minifotbalul si sportul bacauan. Organizatorii Campionatului Municipal pentru Amatori au premiat laureatii editiei 2009-2010, marcand totodata lansarea unui turneu comemorativ derulat in amintirea marelui doctor sportiv Teofil Bora.
Premiere
Ceremonia de premiere a celor mai bune echipe din editia a IV-a a campionatului bacauan de minifotbal a fost prezidata de Razvan Burleanu, presedintele Asociatiei Romane de Minifotbal si initiatorul acestui proiect. "Imi doresc ca anul viitor, din cele doua echipe pe care Bacaul le va trimite la turneele finale, macar una din ele sa ajunga in fazele avansate. Anul acesta castigatoarea a fost din Iasi si va merge in toamna la un meci de-al lui Cristi Chivu. Mi-as dori sa insotesc si eu o echipa bacauana la un joc de-al lui Cristi", a transmis Razvan Burleanu, alaturi de care s-au aflat sponsorii competitiei. La invitatie au raspuns si doi fosti mari fotbalisti ai Bacaului, Costel Campeanu si Gabi Hodina, care au inmanat o parte dintre premii. "Consider ca a fost cel mai puternic campionat de pana acum si sper ca in sezonul viitor sa ridicam stacheta", a completat managerul competitiei locale, Gheorghe Burleanu. Toate echipele au primit diplome de participare, dupa care s-a trecut la celebrarea premiantilor, recompensati cu bani sau echipament sportiv. Din superliga a II-a au fost rasplatite primele doua clasate, FC Anonimii si Express, iar din Liga I a minifotbalului bacauan au fost chemate in cadru festiv primele sase formatii desemnate in urma play-off-ului: Tofan Sport, Legendele, FC Coriolan, Gim Sport, Dedeman si X-Carp. Cel mai bun portar a fost desemnat Codrin Pop (care a fost premiat de Costel Campeanu), iar titlul pentru cel mai bun jucator i-a revenit lui Sorin Ghius. Trofeul "fair-play" a fost decernat echipei Red Team.
Memorial "Teofil Bora"
Daca in Campionatul Municipal de Minifotbal pentru Amatori s-a ajuns la a patra editie, organizatorii au lansat totodata un turneu pe care si-l doresc de asemenea sa devina traditional: Memorialul "Teofil Bora". "Mi-e foarte greu sa exprim cine a fost dr. Bora. A fost parintele meu spiritual si va ramane cel mai iubit dintre pamanteni. Parintii mi-au dat viata, iar domnul doctor Bora m-a mentinut in forma maxima pentru performanta", a declarat Gheorghe Burleanu, completand ca "incercam sa finalizam bustul doctorului Bora, statuie care va fi instalata in curtea stadionului «Municipal»". La "Memorial" s-au inscris 9 echipe, impartite prin tragere la sorti in doua serii: A (FC Nordului, FC Bambus, Rapid Giulesti, FC Stars, Anonimii) si B (Dedeman, Fair-Play, ISU Bacau, FC Nord). Lovitura de incepere s-a dat ieri, turneul urmand sa se incheie peste aproximativ trei saptamani.
Rebus neterminat
La sediul Federatiei Romane de Fotbal se va desfasura, astazi, tragerea la sorti a programului competitional pentru ligile a II-a si a III-a
Cu trei saptamani inainte de inceperea sezonului 2010-2011, peste esaloanele inferioare pluteste incertitudinea. Criza financiara face victime in fotbalul romanesc, numeroase echipe aflandu-se in imposibilitatea de a se alinia la startul noii stagiuni. Sunt multe cluburi care nu au trimis inca cererile de inscriere in noul campionat, desi termenul a fost 30 iulie. Componenta seriilor din ligile a II-a si a III-a, care ar trebui sa fie definitivate astazi, se prezinta deocamdata precum un rebus neterminat.
Probleme mari
Dintre echipele retrogradate din Liga I, Politehnica Iasi sta pe un butoi cu pulbere din cauza datoriilor financiare si risca sa nu intre in divizia secunda. Probleme mari si la FC Snagov, revelatia sezonului precedent in Seria I a ligii a doua despartindu-se de antrenorul Reghecampf, plecat la Bistrita impreuna cu presedinta clubului, Ana Maria Prodan. Pe litoral, dupa ce Sageata Stejaru s-a mutat la Navodari, a ramas ca Farul Constanta sa se zbata pentru supravietuire. Din Seria a II-a de anul trecut, UTA Arad a declarat deja forfait pentru nou an competitional.
Cate locuri libere?
In liga a II-a se anunta deci o serie de locuri libere. Cate? Probabil ca situatia se va clarifica astazi. In cazul in care seriile nu se vor completa, ramane de vazut cine va primi drept de participare in esalonul secund. FCM Bacau, echipa retrasa din campionat de catre municipalitate si retrogradata automat in Liga a III-a, ar putea avea astfel sanse de a evolua tot in esalonul in care anul trecut si-a castigat pe teren dreptul de a juca.
Promovare-retrogradare
La Liga a III-a, aceeasi nesiguranta. Seria I, in care momentan pare ca va fi repartizata FCM Bacau, nu este inca organizata. Nou-promovata, Mesagerul a fost sacrificata pentru a face loc noii structuri Sport Club Bacau, o alta struto-camila sustinuta de administratia bacauana si lipsita deocamdata de identitate. FC Willy se afla in pragul neparticiparii, in timp ce la Aerostar este liniste. La "vecini" s-a reinfiintat Cetate Suceava. Multe alte variante apar dupa ce Federatia a dat din nou liber la vanzarea de locuri, prin cesiuni, fuziuni sau absorbtii. De situatie a profitat inclusiv FCM Onesti, care, retrogradata in Liga a IV-a, a revenit in esalonul trei in locul celor de la Recolta Tufesti (Braila).
Sedinta
Seriile si programul sezonului 2010-2011 ar trebui sa se stabileasca astazi (ora 11.00), daca Federatia va avea posibilitatea de a definitiva coordonatele noului campionat in conditiile in care se anunta in continuare probleme financiare pentru unele cluburi care pot sa renunte sau sa-si cedeze locurile. Tot astazi, la Casa Fotbalului va avea loc si Adunarea Generala a FRF pentru alegerea vicepresedintelui federatiei pe probleme de fotbal amator si desemnarea reprezentantilor cluburilor din Liga a II-a si Liga a III-a in Comitetul Executiv.
Atletism / La o aruncare de podium
Aflata in primul an la categoria tineret, Bianca Perie incepe sa se impuna la nivel mondial in competitia senioarelor
In anul in care a facut trecerea de la juniori la tineret, Bianca Perie si-a trecut in palmares cea mai buna evolutie de pana acum la nivel de seniori. In cadrul Campionatelor Europene de la Barcelona, atleta de la SCM Bacau a incheiat proba de aruncarea ciocanului pe pozitia a IV-a, depasind inca o data granita celor 70 m.
Constanta
Pentru sportiva bacauana, luna iulie s-a derulat sub zodia performantei, cu ascendent in "constanta". La prima competitie din acest interval, CN pentru juniori II (9-10 iulie), Bianca Perie a evoluat in afara concursului si a facut record personal, reusind sa schimbe pentru prima data prefixul psihologic cu o aruncare de 70.09 m. La o saptamana distanta, in cadrul CN pentru seniori si tineret, eleva antrenorului Lucica Cucos a entuziasmat cu un rezultat de 73,52 m, nou record national la tineret. Totul a culminat la "europenele" senioarelor, unde Bianca Perie a fost cea mai tanara participanta si a terminat competitia la un pas de medalie.
Companie selecta
Atleta legitimata la SCM Bacau a inceput finala continentala cu o aruncare de locul trei, 69.92 metri, pe care a Imbunatatit-o semnificativ la a doua Incercare, 71.62 metri. Acesta a fost si cel mai bun rezultat al sau in Spania, prin care a ocupat pozitia a IV-a. Ultima treapta a podiumului a fost adjudecata de poloneza Anita Wlodarczyk (73.56 m), campioana mondiala anul trecut si o sportiva care acum cateva saptamani a stabilit un nou record al lumii (78.30 m). Medalia de aur a fost castigata de Betty Heidler (Germania), 76.38 m), urmata de Tatyana Lysenko (Rusia, 75.65 m).
Perspective
La bilantul pe 2009, antrenorul Lucian Cucos anunta ca "obiectivul principal pe 2010 este sa facem un salt calitativ si sa aruncam in jur de 72-73 m, prin care sa putem prinde finala la Campionatul European de seniori. Speram ca, pana la 1 august, Bianca sa fie intre primele opt din Europa". La 20 de ani, sportiva bacauana este in grafic. Cvadrupla campioana mondiala la nivel de juniori (performanta unica in istoria atletismului mondial), Bianca Perie si-a facut intrarea in elita si urmeaza un program cu finalitate la Jocurile Olimpice din 2012, unde va incerca sa cucereasca o medalie.
Automobilism / Formula GP3: Viteza, capitol evidentiat
Formula GP3 a programat in acest weekend o noua etapa, desfasurata in paralel cu Marele Premiu de Formula 1 al Ungariei. Runda a sasea din campionatul in care concureaza Doru Sechelariu s-a derulat pe circuitul Hungaroring din Budapesta. Inceputa cu cea mai buna sesiune de calificari a sezonului, in care pilotul bacauan a inregistrat al 6-lea timp, seria de pe Hungaroring s-a concretizat cu un loc 14 si un loc 21 in cele doua curse.
Antrenamente de 10
La startul etapei din Ungaria, in cadrul antrenamentelor libere de vineri dupa-amiaza, Doru Sechelariu a fost al 10-lea. A doua zi dimineata a confirmat in calificari, unde piloutul bacauan a realizat cea mai buna sesiune din acest campionat: al 6-lea timp. Sechelariu a avut insa de ispasit o penalizare de 10 locuri, aplicata in urma accidentului suferit saptamana trecuta la Hockenheim, la care s-a adaugat o sanctiune de trei pozitii dictata in conditiile in care responsabilii curselor de pe Hungaroring au considerat ca bacauanul nu a redus suficient viteza in momentul in care pe circuit era fluturat drapelul galben.
Rapiditate
Cu 13 locuri penalizare, Doru Sechelariu a plecat in prima cursa de pe pozitia a 19-a si a facut o mansa exemplara. Dupa cateva depasiri spectaculoase, pilotul echipei Tech1 Racing a urcat pe 14 si a demonstrat tuturor ca este foarte rapid, reusind sa inregistreze al treilea cel mai bun tur din cursa. De pe 14, bacauanul a luat startul apoi in cursa a doua, in care dupa primele viraje a urcat pe 9 in mai putin de un tur de pista. Inceputul vijelios a fost insa compromis dupa ce brazilianul Nunes a acrosat monopostul pilotat de Doru Sechelariu, situatie care a dus la pierderea a foarte multe locuri. In final, pilotul bacauan a terminat pe 21.
Ierarhii
Prima mansa din Ungaria a fost castigata de Nico Muller, care s-a impus in fata liderului general Esteban Gutiérrez. In mansa secunda s-a impus Alexander Rossi, urmat de Wickens si Smith. Cu doua etape inainte de finalul campionatului, Gutiérrez are 75 p., cu un avans de 35 de puncte fata de Robert Wickens, in timp ce Muller este pe trei (cu 36 p.).
Urmatoarea etapa din Formula GP3, penultima din acest campionat, va avea loc in Belgia, la Spa Francorchamps, in intervalul 27-29 august.
Fotbal / Cine-i de „B”?
La final de cantonament, "galben-albastrii" au invins categoric adversarul care le-a luat locul, la "masa verde", in divizia secunda
Seria victoriilor amicale continua. La 10 zile dupa ce s-au impus cu 6-1 in deplasare la FCM Onesti si la o saptamana de la jocul scoala castigat cu 9-0 in fata celor de la AS Nicolae Balcescu, "galben-albastrii" au reusit sa faca si prima victima de divizie secunda. Un succes bacauan fara dubii, dar insotit totusi de un semn de intrebare. Cine are echipa de "B" cand Gloria Buzau, ramasa in Liga a II-a chiar dupa retrogradarea dictata a FCM-ului la "masa verde", a plecat surclasata de pe "Municipal"?
Inainte de pauza
Inceputa cu o ora intarziere pentru ca oaspetii au ajuns mai greu la stadion, prima repriza s-a derulat intr-o nota de dominare galben-albastra. Golul a cazut insa abia inainte de pauza. Prefatata de actiunile lui Vraciu, Lozneanu sau Luncanu, deschiderea scorului a venit dintr-o faza fixa. Lovitura libera, 25 m, transformare impecabila Marius Dobos!
Sub 20 de ani
In partea secunda, antrenorul Gheorghe Poenaru a pus in scena un carusel al schimbarilor, iar pe teren au aparut jucatori sub 20 de ani. Dupa ce goal-keeper-ul Stamatin a blocat egalarea fata in fata cu Lupu (’60), bacauanilor le-au fost suficiente sapte minute pentru a ridica diferenta la nivel de neprezentare. Curiliuc (’69), cu o lovitura precisa de cap, si Bursuc (’75) au semnat un 3-0 concludent.
Off-side
Oaspetii au marcat din off-side (’80), gol nevalidat de "centralul" Cristi Sava, in timp ce Stamatin le-a refuzat un cadou reusind sa respinga de langa bara o minge trimisa cu emotii spre propria poarta de Bejan. 3-0, ca la "masa verde". Asa cum Gloria Buzau si-a pastrat locul in Liga a II-a, dupa ce municipalitatea a dictat retrogradarea FCM Bacau!
FCM Bacau: Roca (Stamatin ’46) – Codreanu (Bejan ’46), Lozneanu (Agheorghiesei ’65), Ursu (Lupu ’65), Eudean (Pavel ’75) – Mihalachioaie (Intuneric ’60), Luncanu (Bursuc ’46), Apostol (Huiban ’46), Dobos (Lipovanu ’46) – Vraciu (Furtuna ’55, Scanteie ’78), Boghian (Curiliuc ’46).
Gloria Buzau: Sarbu – C. Pusca, C. Marin, Scarlat, L. Stefan – G. Cruceru, Otvos, Lucan, C. Ursu – Ungureanu, Smedescu. Au mai jucat: Budur, Lupu, Moise, M. Pusc, M. Stefan, Chimir, I. Ionescu.
Dumitru Sechelariu: "Pe drumul cel bun"
Atmosfera calda in lotul Bacaului. Finantatorul FCM Bacau a venit langa echipa, oferindu-le "galben-albastrilor" intregul sau sprijin in vederea noului sezon. Elocvent in acest sens este faptul ca Dumitru Sechelariu a urmarit din tribuna amicalul cu Gloria Buzau. Incantat de jocul etalat de elevii lui Gheorghe Poenaru, patronul FCM-ului a laudat mixul de experienta si tinerete din lotul bacauan, declarandu-se optimist in perspectiva campionatului 2010-2011. "Sunt extraordinar de multumit de modul in care se prezinta echipa. Ne aflam pe drumul cel bun", a spus Dumitru Sechelariu, care i-a remarcat pe nou-venitii Lozneanu si Curiliuc, a apreciat evolutia tuturor jucatorilor pe care ii cunostea dinainte, a acordat un plus pentru tinerele sperante Scanteie si Pavel si si-a exprimat increderea in "veteranii" Codreanu si Apostol, a caror experienta joaca un rol de baza in noua formula a FCM-ului.
Referitor la faptul ca clubul "galben-albastru" se pregateste, pentru prima data in istoria sa de 60 de ani, sa se alinieze la startul Ligii a III-a dupa ce a fost retrogradat la catre municipalitate, Dumitru Sechelariu a precizat ca "exista posibilitatea sa jucam in liga secunda, in cazul in care vor fi echipe care nu se vor inscrie in campionat. Daca ar aparea un astfel de loc, acesta ar trebui sa revina FCM-ului, fiindca noi am fost retrogradati la masa verde. Maniera in care administratia Stavarache a tratat FCM-ul este sub orice critica".
Proprietarii au scos la vanzare Hanul Orbic
Hanul de la Gura Orbicului-Buhusi, monument istoric de arhitectura laica, a fost construit In a doua jumatate a secolului al XVIII-lea, tip rates (han postal fortificat), si se numara, In urma cu vreo treizeci de ani, printre cele mai bine pastrate hanuri moldovenesti. Ratesul a jucat un rol important pe drumul comercial de pe Valea Bistritei. Aici poposeau carele ardelenesti si moldovenesti Incarcate cu marfuri. In fapt, astazi vorbim despre fostul rates Orbic, pentru ca el a ajuns o ruina… Timid, au Incercat sa-l restaureze comunistii, dar s-a opus Paul Niculescu-Mizil, cel care, facandu-si tacut manichiura, i-a raspuns unui oficial buhusean primit In audienta: „NU!”. Dupa 1990, proprietarii, carora comunistii le luasera cu forta cea mai mare parte din han, au reintrat In posesia acestei parti. S-a Incercat restaurarea monumentului istoric. A fost aprobata, In urma cu vreo zece ani, si o suma de patru miliarde de lei vechi, dar pentru ca monumentul nu apartinea comunitatii locale, restaurarea n-a fost posibila. Negocierile Consiliului Local cu proprietarii hanului, In vederea vanzarii-cumpararii acestuia, au esuat atunci. Acum, proprietarii – Barladeanu Lucia, Anitei Gelu, Aanitei Angelina, Anitei Stelian, Danila Marioara – au trimis catre Primaria Buhusi o Instiintare de vanzare a Hanului Orbic (504 mp, plus un teren de 3.497 mp). Pretul solicitat: 420.000 lei sau 100.000 de euro. Proprietarii mai formulasera o asemenea Instiintare Directiei Judetene pentru Cultura si Patrimoniul Cultural National Bacau, invitand statul roman sa-si exercite, conform legii, dreptul de preemptiune pentru cumpararea monumentului istoric. Institutia amintita a anuntat ca nu-si exercita dreptul la preemptiune, dar a apreciat ca „oportuna cumpararea imobilului de catre Primaria Buhusi”, apreciind ca „valoarea deosebita a cladirii (…) ar justifica investitia, cu atat mai mult cu cat reprezinta o marturie a traditiei negustoresti de pe valea Bistritei si poate duce la relansarea turistica a zonei”. Conform legii nr. 422/2001, „In cazul In care Ministerul Culturii si Cultelor nu Isi exercita dreptul de preemptiune (…), acest drept se transfera autoritatilor publice locale, care Il pot exercita In curs de 15 zile”. Consilierii buhuseni au analizat documentul si, dupa dezbateri In care n-au lipsit vocile contra, motivate de penuria bugetara, au aprobat, In principiu, ca monumentul istoric ar putea fi cumparat de comunitate. Ing. Vasile Zaharia, viceprimar, spune: „Nu Inseamna ca daca a fost luata aceasta hotarare comunitatea va si cumpara hanul. Exista o perioada In care putem exercita dreptul de preemptiune. Fiind vorba despre bani publici, va trebui realizata o evaluare a imobilului si terenului de catre experti. Nimeni nu poate spune acum ce valoare vor stabili expertii. Ne gandim ca este o buna ocazie de valorificare a unui monument istoric. Poate reusim accesarea unui proiect cu finantare europeana. Orasul Buhusi nu are niciun reper turistic foarte important. Hanul Orbic ar fi o sansa buna In acest sens”. Daca Primaria Buhusi nu va cumpara Hanul Orbic, proprietarii Il vor putea vinde unor persoane fizice. Potrivit legislatiei, In termen de 15 zile de la data vanzarii trebuie Instiintata Directia pentru Cultura si Patrimoniul National Bacau. In plus, indiferent de cine ar fi proprietar, orice interventie asupra monumentului, inclusiv schimbarea destinatiei, se efectueaza doar cu avizul Ministerului Culturii si Patrimoniului National.
Vacanta la Stanisesti
Liceenii duc viata de cercetasi
Sase sute copii din zona rurala Podu Turcului, alaturi de care se afla voluntarii FSC Bacau si cei ai organizatiei “Libra” din Marea Britanie, participa la “Scoala de vara”. Proiectul se adreseaza copiilor saraci din zona de est a judetului si din Bacau, dar si liceenilor voluntari. Tinerii organizeaza si sustin, in timpul verii, “activitati educative, cluburi tematice, jocuri, toate avand ca obiectiv oferirea unei vacante active si interesante unor copii pentru care vara inseamna, in mod traditional, munca la camp cot la cot cu parintii lor”, explica Ionut Chirita, FSC. Gabriel Magurianu, coordonatorul voluntarilor, se ocupa de sase ani de organizarea acestor “scoli”, in care pustii picteaza, danseaza, invata engleza, iar liceenii, sa se gospodareasca singuri si sa-si asume responsabilitati. “«Scoala de vara» din acest an consta in cate o sesiune de o saptamana-doua in Podu Turcului, Vultureni, Stanisesti, Tatarasti, Motoseni si Rachitoasa, ultimele doua comune gazduind aceasta campanie pentru prima oara”, arata Gabi. Programul educativ include activitati sportive, cluburi, limba engleza, muzica, lucru manual, multe concursuri cu premii si jocuri de echipa. Debutul a fost pe 12 iulie, iar inchiderea va fi pe 14 august.
„Zile pline“ pentru Otilia
Saptamana trecuta, scoala de vara a poposit in Stanisesti, comuna in care proiectul a fost inaugurat in vara 2005. Peste 200 de copii din toate satele au fost prezenti la activitatile gazduite de Scoala “G. Apostu”. Veterana intr-ale voluntariatului, Otilia Balint, eleva la Colegiul Pedagogic, se ocupa de clubul de engleza, impreuna cu o colega din Marea Britanie: “De trei ani vin la Stanisesti si sunt foarte bucuroasa sa-i revad pe copii si sa constat ca, de la an la an, cunostintele lor de engleza se imbunatatesc, mai ales ca si eu contribui la evolutia lor.” Ziua unui voluntar e “plina” de dimineata pana noaptea tarziu, dar satisfactiile fac sa merite efortul: “Ne trezim devreme si ne pregatim sesiunile din acea zi. Mancam si ne spalam repede, iar la 9 incepem activitatea. Cluburile se desfasoara prin rotatie, astfel incat toti copiii sa participe la cat mai multe cluburi intr-o zi, in functie de preferintele si aptitudinile lor”. La clubul de engleza tinut de Otilia participa in special copii mari, de la a V-a in sus. “Faptul ca avem alaturi de noi voluntari britanici e un avantaj extraordinar. Copiii care stiu deja engleza la un nivel mediu pot exersa mult mai bine prin discutii cu colegii nostri din Anglia”.
Dorm in saci si fac baie in lighean
La ora 11, copiii si voluntarii au o pauza de gustare, apoi reiau activitatile pana la ora 14. Atunci, copiii merg acasa, pentru masa si odihna, iar voluntarii incep activitatile administrative: pregatesc masa de pranz si cina, fac curatenie in salile de activitate si le pregatesc pentru a doua zi. “La ora 18, copiii revin pentru programul de seara, care in cele mai multe cazuri consta in vizionare de filme adecvate varstei lor, discoteca, jocuri si activitati distractive.” De la ora 22, dupa ce copiii pleaca, Gabi Magurianu si voluntarii lui fac bilantul zilei. Uneori, ii prinde miezul noptii. Chiar daca programul e incarcat, tinerii britanici nu se plang. Catherine si Abby fac voluntariat si in Anglia, insa la Stanisesti au descoperit o alta lume: “Suntem extrem de incantate, tot ce se intampla e foarte frumos. Zona e superba si ne simtim ca intr-o tabara de cercetasi. Ne odihnim in saci de dormit, intr-una dintre clase, si ne spalam in lighean. Cu toate astea, atmosfera e grozava si nu ne-am simtit niciodata in nesiguranta. Oamenii sunt foarte prietenosi, copiii sunt draguti si receptivi, iar voluntarii FSC fac o treaba minunata. E cu adevarat o experienta de neuitat!” Chiar daca, adesea, se culca dupa miezul noptii, voluntarii nu se simt obositi. “Bucuria copiilor ne umple de energie, afirma Otilia. De multe ori, dupa scoala de vara revin acasa mai odihnita si mai relaxata decat daca as fi stat toata ziua in Bacau fara sa fac mare lucru.”
Invazia pepenilor
Taxe prea mari, mizerie si preturi piperate in Piata Centrala
Pepenarii au invadat pietele bacauane. In afara de preturile piperate, in care se regasesc taxele prea mari pe care producatorii de pepeni le platesc catre Administratia Pietelor din Bacau, conditiile in care acestia isi desfasoara activitatea iti taie pofta de pepeni pentru toata vara. Comerciantii sustin ca sunt efectiv jumuliti de bani, dar in schimb nu primesc nimic.
Pietele bacauane s-au umplut de munti de pepeni. In Piata Centrala s-a decis ca locul in care pepenarii sa-si vanda marfa sa fie in spate, in zona pe unde se face si aprovizionarea. O alegere neinspirata, spun comerciatii, pentru ca astfel se creeaza blocaje imense, mai ales in timpul saptamanii. Pe tot tronsonul de drum din spatele pietei nu se mai circula si din acest motiv singurele cai de acces cu masina in zona raman cele doua artere laterale, fiecare cu sens unic. “Si asa se creeaza blocaje. Acolo jos, in aprovizionare, aici, in fata pietei, in trafic. Cand nu era inchisa si strada aceea, din spatele pietei, mai puteam intoarce pe acolo, dar acum ne facem mii de nervi. Vom suporta aceste conditii pana in toamna, cand vor pleca pepenarii”, ne-a spus revoltat un taximetrist parcat in zona.
Taxa echivalenta cu o chirie intr-un apartament de lux din capitala
Blestemul pepenilor este extrem de crud pentru producatorii veniti in Bacau, in majoritatea lor din Galati. In dorinta de a face cativa banuti din vanzarea culturii de pepeni din acest an, acesti oameni impartasesc pentru o luna sau doua aceleasi greutati. Dincolo de gramezile de pepeni, traiesc in niste conditii mizere. “Sunt aici de 3 saptamani. Taxa e destul de mare fata de alte piete, mai ales la conditiile pe care le avem. Vor plata anticipata, la toaleta platim 1 leu, ori de cate ori avem nevoie, iar acolo numai toaleta nu e. Conditiile sunt destul de grele. Taxa de aici poate fi comparata in termeni reali cu o chirie lunara la un apartament de lux in centrul Bucurestiului. E destul de greu pentru noi”, ne-a spus Valerian Auras Fuica, student. Este fiu de producator si in timpul vacantei vinde pepeni. De 4 ani. “Eu vin de 10 ani in piata din Bacau. Taxa e destul de mare si e regasita in pretul pepenilor. Nu avem ce face. E greu pentru tarani, munca e multa. Altfel nu se poate. Dormim pe tarabe noaptea, stam aici langa marfa sa nu ne-o fure careva. Ce sa facem? Paznici nu sunt, desi noi platim taxa la zi, si chiar anticipat”, ne-a declarat si Aurica Arton, producator din Galati. “Nu ne asigura nimic in acesti bani. Fac putina curatenie cu furtunul de apa seara, dar numai in fata tarabelor. In rest, tot noi ne facem curatenia”, ne-a precizat un alt producator, Alexandru Halauca. Pe zi fiecare plateste 12 lei/taraba, unde este expusa marfa, si inca 4 lei/metru patrat, pe locurile de depozitare. Nu isi permit seara sa abandoneze pepenii, asa ca dorm pe tarabe, in corturi improvizate sau in masini. “Ar trebui sa se construiasca aici un motel al pietei, a fost parerea unei vanzatoare de la un magazin din zona. Ca stau saracii ca vai de ei.” Ideea e impartasita de multi, dar ramane doar o iluzie, in realitate.
Pret: 1,5 lei/kilogram
La asa conditii nu este de mirare ca un kilogram de pepene se vinde cu 1,5 lei. Un pret foarte mare fata de cel din supermarketurile bacauane (0,8 lei/kg) sau chiar din alte piete din tara (o medie de 1 leu/kg). “E si munca lor la mijloc si, probabil, celelalte taxe pe care sunt obligati sa le plateasca”, a fost parerea lui Aurel Dancuta, cumparator. “E mult insa fata de anii trecuti. Curatenia e cum e, dar nu-i foarte acceptabila”, a adaugat si Maria Muraru, in timp ce cumpara un pepene. Comerciantii sunt siguri ca si in acest an vanzarile vor merge prost. Spera sa supravietuiasca, insa considera ca painea pe care vor s-o castige cinstit in Bacau e mult prea amara.
„Am decis ca pepenii sa fie comercializati in spatele pietei, pentru ca e vorba de cantitati mari. I-am lasat pe producatori sa-si instaleze si corturi. In ceea ce priveste curatenia, si in regulament scrie ca fiecare trebuie sa pastreze curat si sa curete locul de munca. Taxa nu o comentez. Este stabilita prin hotararea Consiliului Local.”
Pastile ieftine pentru asistati
„Caminele“ nu au bani de medicamente
Fondul pentru medicamentele de urgenta din centrele de asistenta sociala a fost redus drastic. Pentru fiecare batran din camin lunar mai sunt doar 16 lei. Unii batrani se roaga sa moara in orice clipa. Bolnavii psihic merg la munca prin sat ca sa-si cumpere medicamente.
Centrele de recuperare si reabilitare neuropsihiatrica (CRRN) destinate adultilor cu dizabilitati, precum si centrele de ingrijire si asistenta (CIA) a varstnicilor au ajuns in impas: sumele destinate asigurarii tratamentelor nu mai sunt suficiente. Prima dintre cauze e faptul ca statul nu mai compenseaza decat medicamentele cele mai ieftine dintr-o anumita clasa. In plus, unitatile au acum mult mai putini bani pentru medicamentele de urgenta. Asistatii au doua solutii: fie scot bani din buzunar si continua tratamentul recomandat, fie il schimba, chiar daca cel vechi e considerat de catre medicul specialist cel mai adecvat. In cazul bolilor psihice, respectarea schemei de tratament e foarte importanta, daca tot vorbim de centre de reabilitare, si nu de izolare a celor care sufera de schizofrenie, paranoia etc. “Unii dintre asistatii care au putere de munca lucreaza cu ziua in sat si pun deoparte banutii castigati pentru a-si cumpara medicamente”, explica, amar, un sef de centru. Cei care nu pot munci tocmai pentru ca au boli grave, asociate, nu au nici bani. Unii asistati primesc pensie sau ajutor social, insa dau 80 la suta din aceste venituri pentru a acoperi o parte din cheltuielile facute de CRRN sau CIA cu hrana, cazarea, utilitatile. Ce le ramane e “nimica toata, bani de buzunar.”
„Masurile ne-au luat prin surprindere“
Banii pentru medicamente nu mai ajung si din cauza ca bugetul centrelor e mai mic in 2010. Pe fondul crizei economice, Guvernul le-a cerut institutiilor sa reduca toate cheltuielile cu 20 la suta. Desi DGASPC a fost intotdeauana finantata la limita, consilierii judeteni o considera o povara pentru buget si ii aloca din ce in ce mai putini bani. “Aceste masuri ne-au luat prin surprindere, deoarece in bugetul aprobat de Consiliul Judetean nu au fost prinse cheltuieli in plus pentru procurarea de medicamente”, recunoaste Sorin Brasoveanu, directorul DGASPC Bacau. Care e efectul masurilor privind compensarea medicamentelor? Cheltuirea unor sume de bani mult mai mari pentru a putea asigura persoanelor asistate medicamentele de care nu se pot lipsi: “Incercam, in colaborare cu Casa Judeteana de Asigurari de Sanatate, sa identificam solutiile optime astfel incat rezidentii sa nu aiba de suferit si sa le fie asigurat tratamentul necesar”, spune Sorin Brasoveanu, incercand sa para optimist.
16 lei/lunar de fiecare batran
Reducerea cu 20 la suta a cheltuielilor inseamna bani mai putini pentru medicamentele de urgenta si la Caminul pentru Persoane Varstnice Bacau. Daca pana acum, din bugetul pe care il avea putea aloca lunar pentru medicamente o suma de pana la 5.000 lei, din luna iulie conducerea unitatii a fost nevoita sa reduca aceasta suma la 3.000-4.000 lei. “Daca ar fi sa facem un calcul strict, rezulta o cheltuiala de 16 lei pe luna cu medicamentele de urgenta (boli acute – n.n.) pe fiecare beneficiar, ceea ce este foarte putin, ne-a declarat Victor Salomia, directorul caminului. Mare parte dintre asistatii nostri au boli cronice si isi procura tratamentul cu ajutorul retetelor compensate, dar situatiile de urgenta impun ca si noi sa avem un minim de medicamente pe care sa-l asiguram beneficiarilor.”
„Ma rog la Dumnezeu sa mor!“
Pentru cei mai multi batrani din camin, medicamentele de la cabinetul acestuia reprezentau o alternativa la lipsa lor de bani pentru retete compensate. Acum, ei sunt de-a dreptul disperati, mai ales ca pentru medicamentele compensate trebuie sa scoata din buzunar bani mai multi. “Din pensia mea de 400 lei platesc taxa la camin si imi mai ramane o suta si ceva, ne spune Florica Manole, in varsta de 74 ani. Sotul meu sufera de o boala psihica, am si eu diverse afectiuni. Trei sute de lei pe luna se duc numai pe medicamente. Dar ne mai trebuie si o leguma, o fructa. In fiecare luna trebuie sa ma imprumut de bani, ca sa-mi permit sa le iau. Si nu suntem pretentiosi!” Ana Georgescu are si ea o gramada de boli. Este operata la ambele picioare de neoplasm, sufera de hipotiroida nodulara, are boala Adison, osteoporoza si gonartroza. Din pensia ei de 642 lei, contribuie cu 60 la suta la camin. “Din ce-mi ramane nu reusesc sa fac nimic, ne spune Ana Georgescu. Mi s-au umflat picioarele de doua luni si stau asa, pentru ca nu am cu ce sa-mi iau medicamente.” Marieta Danceanu are o pensie de 619 lei. Din aceasta suma contribuie la cheltuielile caminului cu 394 lei. Ii mai raman 225 lei pe care trebuie sa ii intinda cum poate pana la urmatoarea pensie. “Eu am astm bronsic, am probleme cu inima, sufar si de osteoporoza. Pentru aceasta luam un medicament care ma costa inainte 14 lei. Acum trebuie sa dau pe el 87 lei, pentru ca nu se mai compenseaza decat 10 la suta. La toate medicamentele compensarea este mult mai mica. Am renuntat la cateva, dar si asa nu-mi mai ramane sub nici o forma un ban pentru o fructa sau un iaurt. Am ajuns de plans! Nu-mi mai pot lua nicio pereche de papuci! Ma rog la Dumnezeu sa mor in orice moment!”
Elena Tintaru
Siretul a furat o suta de hectare
Agricultorii se tem de faliment
Potopul de la inceputul lui iulie a distrus mari suprafete cultivate cu porumb, floarea-soarelui, legume. Conform DADR, pagubele se ridica la 2 milioane de lei. Fermierii sustin ca sunt mult mai mari. Unii nu au pierdut doar productia pe 2010, ci si pamantul: in judetul Bacau, Siretul a rupt 95 ha de teren.
Inundatiile din iunie-iulie au produs pagube mari agricultorilor din judet. Cele mai intinse terenuri calamitate sunt la porumb: 1487 ha, dintre acestea, 1153 ha fiind afectate de la 30 la 100 la suta. “Porumbul, doar daca a fost culcat la pamant, nu-si mai revine”, afirma Ioan Chiriac, directorul DADR Bacau. Nu la fel stau lucrurile la grau, rapita sau lucerna, care sunt pierdute. Din cele 131 ha cu grau, 44 ha au fost afectate suta la suta. Apele iesite din matca au inundat si 145 ha cu floarea-soarelui, 125 ha legume, 597 ha plante de nutret. In total, au fost inundate 3.496 ha, pierderile ridicandu-se la 1.935.061 lei (aproape 20 de miliarde de lei vechi). Cele mai afectate de calamitati sunt comunele Saucesti – 815 ha, Livezi – 400 ha, Parincea – 290 ha, Balcani si Urechesti, cu 200 ha, Letea Veche – 191 ha, Prajesti – 162 ha, Beresti Tazlau – 150 ha si Buhoci – 115 ha. Pierderile se impart intre 25 de societati comerciale si 3200 de gospodarii. “Valorile nu sunt foarte mari. Pierderea e mai mult in zona aceasta, a gospodariilor populatiei”, sustine Ioan Chiriac, aratand ca pentru tarani inseamna mult distrugerea gradinilor.
Floarea-soarelui e in Marea Neagra
Seful DADR afirma ca cel mai grav nu e faptul ca apa si malul au inecat culturile, ci ca “Siretul a rupt 95 de hectare, teren pe care il gasim in Delta, acum. Si eroziunea continua!”. Ing. Laurentiu Baciu a pierdut 3 hectare: “Floarea-soarelui a plecat cu tot cu teren si a ajuns in Marea Neagra. La fosta statiune, in trei ani s-au pierdut 20 ha. Pe toata Valea Siretului, de la Pascani incoace, e asa.” In privinta valorii, nu e de acord cu seful DADR: “Pagubele sunt enorme pentru agricultori, dar nu se uita nimeni la noi. Vorbesc numai despre case, fac promisiuni ca vor da materiale, iar de agricultura au uitat. Ii intereseaza numai propaganda electorala”, acuza Laurentiu Baciu, vicepresedintele Ligii Agricultorilor pe tara. El sustine ca unii fermieri nu-si vor mai reveni niciodata: “Eu am si culturi care n-au suferit, dar pentru altii inseamna falimentul.” Mai ales ca statul nu le va da un leu. Fermierii sunt suparati pe guvernanti: “Ne dau buna ziua, ca-s baieti respectuosi, arata ing. Baciu. Nu stiu ce va fi. Sunt asigurat doar pentru o parte din culturi. M-am asigurat la rapita, grau si lotul de hibridare. La floarea-soarelui nu, am zis ca nu se poate intampla nimic!” Paguba este de vreo 10 miliarde de lei vechi. Nici la culturile asigurate, nu e sigur ca va primi despagubiri: “Au tot venit, au tot masurat, cica sa vedem ce se mai intampla! Ce sa se mai intample?”
Bacauanii din Cartierul CFR se revolta
Pentru locuitorii din cartierul CFR, zona cea mai afectata de inundatii din Bacau, timpul pare ca s-a oprit in loc. Uitati de autoritati, de fortele de interventie, fiecare isi aduna acum ultimele puteri si incearca sa o ia de la capat. Multi au ramas fara agoniseala de o viata, dupa ce apele Negelului au transformat totul intr-un cosmar. Mirosul de putrefactie si namolul lasat in urma sunt greu de suportat. Si duminica, in zi de sarbatoare, sinistratii de pe strada Arcadie Septilici munceau de zor. Fara ajutorul nimanui.
Neputinta, groaza si deznadejde. Acestea sunt singurele sentimente care-i incearca acum pe locuitorii din zona cartierului CFR, de pe strada Arcadie Septilici. Apele Negelului, care s-au revarsat in zona, au transformat totul intr-un cosmar. Mal, mizerie, apa cleioasa, pasari inecate, miros inecacios de putrefactie, focare de infectie la tot pasul. Sunt urmele dezastrului care s-a abatut peste bacauanii din zona. Apele s-au retras in tacere si au lasat in urma un peisaj agonic. Zeci de gospodarii s-au transformat, rand pe rand, in ruine. Case cu peretii sparti, culturi puse la pamant, oameni parca blestemati. Toate sunt marturia urgiei. Uitati de autoritatile locale si de fortele de interventie, locuitorilor nu le-a mai ramas nimic de facut, decat sa incerce sa o ia de la capat. Singuri, ai nimanui.
Strigate de disperare
„De patru nopti dormim in masina. Nu a venit nimeni sa ne dea o mana de ajutor. Au trecut doar sa faca evaluarea pagubelor. La 61 de ani nu mai am puterea sa o iau de la capat. Am ramas fara nimic. Am mancat doar doi carnati. Nici pofta nu avem. Stavarache nu a luat nici o masura. Nici nu a venit pe aici sa vorbeasca cu noi. Trebuie sa se faca ceva, nu ne poate lasa asa”, a spus Ion Dobos. Casa lui e la pamant. Nu a mai putut salva nimic. Doar un dulap, si acela putred din cauza apei in care a stat timp de cinci zile. Cu totii sunt revoltati si isi striga in gura mare disperarea. Desi pericolul era iminent, nimeni nu a facut nimic pentru prevenirea dezastrului, spun localnicii. Mai ales ca in urma cu cinci ani, au trecut prin acelasi film de groaza. Iar de atunci, nimic nu s-a schimbat. Singurele ajutoare pe care le-au primit au fost alimente, apa, paturi, cateva saltele si detergenti. “Am primit mancare, ajutoare din donatii si atat. Nu ne ajuta nimeni sa scoatem malul din curte. Putere nu mai avem. Casa este distrusa, nu se mai poate face nimic. De la inundatii dormim toata familia in podul casei. Nu am mai salvat nimic”, a povestit cu lacrimi in ochi si Maricela Chiparatu.
A ramas pe drumuri
Mihai Giurghi s-a mutat in cartierul CFR in urma cu opt ani. Cu o pensie de 400 de lei pe luna nu si-a mai permis sa stea la bloc. A vandut apartamentul si a cumparat o casa, din chirpici, veche de 80 de ani. Acum a ramas pe drumuri. “Nu stiu de unde sa incep. Totul e plin de mal. Nu a intrat nimeni in curtea noastra sa vada ce-i cu noi, sa vada ce a mai ramas. Autoritatile doar s-au plimbat pe aici, in rest nimic. Cata putere sa mai am? Munca mea de o viata a fost luata de ape. Nu am nici macar o camera in care sa pot sa stau sau pe care sa o repar. Totul e distrus”, a spus disperat barbatul.
Doar si-au respectat atributiile
La randul lor, atat pompierii, cat si jandarmii declara ca interventia lor a constat doar in masurile de evacuare a apelor de pe strada si din curti. “In ceea ce priveste malul ramas in case, acesta va fi scos tot de militari dar numai in cazul persoanelor in varsta care nu se mai pot ajuta singure”, a declarat maior George Enache, de la Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta. Ieri, duminica, in zi de sarbatoare, in zona erau detasati doar vreo 10 pompieri. Sinistratii inca mai spalau geamuri, isi scoteau la poarta lucrurile murdare, mobila distrusa, paturile pline de noroaie, resturile de paturi, toate transformate in mormane de gunoaie. “Nu vine nimeni pe aici. Nici sambata, nici azi, duminica nu a trecut nimeni. Suntem ai nimanui. Pentru ei e sarbatoare, iar pe noi ne-au nenorocit. Stam cu mizeria in poarta, nu vine un camion sa o ridice. Ne putem imbolnavi, am dus copiii pe la rude in Bacau, dormim pe unde putem. Chiar nu le pasa de noi? Suntem buni doar in prag de alegeri?”, ne-a strigat din mijlocul malului din casa o femeie ajunsa la capatul puterii.
„Autoritatea locala trebuie sa se implice”
Reprezentantii Prefecturii Bacau sustin ca tot ce a stat in sarcina lor, pentru zona Arcadie Septilici, s-a rezolvat. “Noi am luat masurile necesare imediat dupa inundatii. Am evacuat apa din curtile oamenilor si am evaluat pagubele. Militarii lucreaza acum la inlaturarea malului de pe strada Arcadie Septilici, insa nu putem tot noi sa strangem si din curtile oamenilor. Fiecare autoritate locala trebuie sa se implice, nu numai Prefectura, mai ales ca exista prioritati si in alte zone ale judetului afectate de inundatii. De acum, evaluarea cazurilor sociale si ajutorarea lor ramane in sarcina Primariei Bacau, care trebuie sa ia masuri”, a declarat Constantin Scripat, subprefect de Bacau.
Guri de canal astupate de asfalt
Tot specialistii sustin ca dezastrul care a lovit cartierul bacauan putea fi oarecum prevenit. Sistemul de canalizare se pare ca a creat cele mai mari probleme in acest caz. In momentul in care viitura a lovit cartierul, statia de pompare din zona nu functiona. Si chiar daca ar fi mers, gurile de canal oricum nu ar fi putut prelua apa, deoarece cu doua zile inainte de inundatii, firma care a executat lucrarile de asfaltare pe strada Arcadie Septilici a astupat gurile de canal.
Fara raspuns
Si bresa facuta in digul Negelului pentru a evacua apa mai repede ar putea ridica probleme. Daca acest dig nu se va reface, oricand o noua viitura se poate abate peste Bacau. Am incercat sa luam legatura cu reprezentantii Primariei Bacau, insa demersurile noastre au fost inutile. Cum inutile par a fi si strigatele localnicilor care incearca sa-si refaca vietile distruse in cateva ore. Tot ce le-a mai ramas acum este doar speranta ca nenorocirea care s-a abatut asupra lor nu va ramane decat o amintire.
Vaccinari anti-tetanos
Intr-o singura zi, vineri, Directia de Sanatate Publica Bacau (DSP) a administrat in zona afectata de inundatie peste 140 de doze de vaccin anti-tetanos. Au fost imunizati atat sinistrati, cat si persoane care au venit sa-i ajute la curatenie sau angajati ai institutiilor de ordine publica. “Nu a fost nevoie sa insistam prea mult, ne-a declarat dr. Sorin Stancea, prezent la punctul de vaccinare de pe strada Arcadie Septilici. Oamenii au inteles la ce pericol se expun daca nu se vaccineaza.” O alta echipa, condusa de dr. Marin Bustuc, director adjunct al DSP, a mers din casa in casa si a administrat pe loc dozele de vaccin. Deocamdata, autoritatile sanitare nu considera ca este nevoie si de vaccin anti-hepatita A. “Doar daca apar cazuri extindem vaccinarea”, a precizat dr. Stancea. (D. Mincu)
A paisprezecea inundatie: O viata de sinistrat
Casa Cristinei Burbulea se afla pe strada Arcadie Septilici, la intrarea in comuna Margineni. Saptamana trecuta, apa si malul i-au ajuns pana la acoperis. Acum, puhoiul s-a retras, dar in urma a ramas nenorocirea. Din 1969, cand a ridicat-o, casa Cristinei Burbulea a trecut prin 14 inundatii. Ultima i-a venit de hac.
“Mi se darama casa, plange femeia. S-au inmuiat chirpicii. Nici nu mai avem curaj sa intram in ea. In orice clipa se poate prabusi. Am gainile in pod si nu indraznesc sa urc la ele.” Le-a aruncat boabe si atat. Din strada, peste gard se vad doar acoperisul si copertina de vie. Terenul este mult mai jos, asa ca puhoiul a inghitit tot ce era in curte. Dupa ce s-a scurs apa, totul este acoperit de mal. Nici nu mai recunosti lucrurile. Cristina Burbulea si fiica ei trag din mocirla carti, prosoape, tacamuri, haine. Le scot in strada, pe trotuar. Le privesc si nu stiu ce sa spele, ce sa arunce. “Am pierdut tot ce era mai de pret in casa: televizor nou, computer, frigider, masina de spalat. Si cartile de rugaciuni ni le-a luat apa. Nimic nu mai avem. Nici macar un pat pe care sa dormim si un acoperis deasupra.”
„Aici nu mai ridic nici macar o coliba!”
Cristina Burbulea are 65 de ani. A construit casa care acum abia se mai tine in picioare in 1969. “Nici nu am ridicat-o bine si am fost inundati prima data, isi aminteste femeia. I-am cerut primarului de atunci pamant in alta parte, dar nu a vrut sa ne dea. Am ramas aici. De 14 ori am fost inundati, dar asta de acum ne-a pus cruce. Nu mai salvam casa.” De atatea ori a pierdut lucruri si recolte ca nici nu-si mai aminteste ce o mobiliza, ce o intarea sa ia totul de la capat. O doare sufletul pentru munca ei de peste 40 de ani. A framantat chiar ea chirpicii. A tencuit, a zugravit, a muncit ca un barbat. “Am avut o viata tare grea. Sotul imi era bolnav. Statea o saptamana acasa, trei in spital. Am lucrat la CPL si am crescut trei copii. Acum trei ani am facut cancer si mi-au taiat un san. Sunt vaduva de 20 de ani si am o pensie de 500 de lei fara un leu. Din ce sa fac acum alta casa? Si unde? Aici nu mai ridic nici macar o coliba. M-am saturat de apa si mal. Le-am inghitit o viata.”
Au pierdut tot
In timp ce plange si povesteste, femeia spala intr-o balie lucruri din casa. Multe vor ajunge, insa, la gunoi. Malul i-a distrus si tot ce-si pregatise pentru inmormantare. 30 de metri de panza ce a fost odata alba zac in mijlocul curtii. Nicio plapuma buna nu i-a ramas, nicio perna. Pana si medicamentele si le-a pierdut. A trebuit sa dea declaratie, ca sa primeasca altele. Avea o casa modesta, dar ingrijita. Statea cu fiica si nepotii. Acum, dorm care pe unde a gasit un loc. „Nepotica mea a implinit 12 ani chiar in ziua inundatiilor. Plangea de mi se rupea sufletul. Cu ce sa o ajut?” Nici pe ea nu o ajuta nimeni. Nu a primit decat niste paine si apa. Altora li s-au dat chiar si masini de spalat, iar sinistratii “care-s patroni primesc cel mai mult sprijin. Li s-a scos apa si malul din curte, dar mie, nimic. Mi-au dat jandarmii o pereche de cizme si dupa un timp mi le-au cerut inapoi, ca le au pe inventar. Amaratul, tot singur.” Fiica ei munceste cu indarjire. Nu se vaita. Doar cand smulge malului un teanc de fotografii stricate sopteste, ca pentru ea: “Nici amintiri nu mai avem”.
Bilant la Vama
Desi lucreaza cu o structura de personal sub limita de avarie, Directia Judeteana de Operatiuni Vamale Bacau a inregistrat cresteri importante atat in ceea ce priveste incasarile din operatiunile vamale, cat si din accize. O analiza a activitatii din acest an a fost facuta publica de institutie intr-o conferinta de presa.
Prin activitatile derulate si rezultatele obtinute, Directia Judeteana de Operatiuni Vamale Bacau se situeaza in acest moment pe primul loc la nivelul Regionalei si pe locul 5 la nivel de tara. In ciuda crizei financiare, institutia a reusit sa obtina cresteri importante la incasarile din operatiuni vamale, dar si din accize. “La exporturi avem o crestere a incasarilor de 144, 35 la suta, la importuri de 121,90 la suta, la tranzite vamale de 119,13 la suta, la mijloace de transport vamuite de 110,11 la suta si la activitatea de coletarie postala de 107, 98 la suta”, a explicat Valentin Grosu, director executiv DJAOV Bacau.
Aceste rezultate au fost posibile prin cresterea numarului operatiunilor de import, a cuantumului TVA, mai ales ca importurile au avut de regula taxe vamale mai mari si implicit a crescut si baza de impozitare. Totalul incasarilor realizate pe operatiunile de vama, numai in acest an, este de aproximativ 22 milioane lei noi, ceea ce inseamna o crestere de 134,91 la suta fata de aceeasi perioada a anului trecut. Si incasarile din accize au fost spectaculoase, totalizand suma de 1.139.569 de lei, numai in acest an, cu o crestere de 303,30 la suta fata de semetrul I 2009. “Sursele principale generatoare de accize la nivelul judetului nostru nu sunt bine reprezentate si dezvoltate, deoarece nu exista antrepozite fiscale de productie alcool, iar principalele furnizoare de accize care erau rafinariile de pe platforma petrochimica Borzesti – Darmanesti, si-au incheiat activitatea”, a mai precizat directorul Grosu. Tocmai de aceea, cele mai mari incasari din accize sunt la alcoolul etilic si produsele intermediare, bere, vinuri spumoase, bauturi fermentate. Motivatia principala este functionarea unui antrepozit fiscal de productie produse intermediare, dar si a vechilor antrepozite de productie bere, care inca mai functioneaza la capacitate normala.
