Cadrele didactice care nu au reusit sa intre pe o catedra, mai au o noua sansa. In aceste zile se desfasoara un nou concurs de ocupare de posturi in invatamânt, dar pentru suplinitorii calificati si necalificati, care nu au participat in acest an la niciun examen de titularizare pe post. Probele scrise si interviurile sunt programate in data de 7 septembrie, incepând cu ora 9.00, la Colegiul “Mihai Eminescu” din Bacau. “Pentru cei care au participat in anii anteriori, se iau in considerare notele obtinute a titularizare in anul scolar trecut sau in anii anteriori”, a explicat prof. Teodora Craus, inspector scolar adjunct la Inspectoratul Scolar Judetean Bacau. Nota minima de promovare trebuie sa fie 5 (cinci). Conform metodologiei, posturile didactice ramase neocupate, dupa incadrarea personalului didactic calificat, pot fi acum ocupate prin suplinire de catre absolventii din invatamântul superior sau pedagogic cu alte specializari decât ale catedrei in cauza, cu respectarea prevederilor legale. Incadrarea suplinitorilor fara studii corespunzatoare postului se realizeaza in baza unui contract individual de munca. “La ora actuala mai sunt 185 de locuri, dar este posibil sa mai primim adrese de la scoli cu locuri vacante, prin neprezentarea pe post a celor deja repartizati. Au existat si foarte multe cereri de concediu fara plata, demisii si cereri de concediu petr cresterea copilului”, a mai spus inspectorul Craus. Cele mai solicitate posturi sunt cele de educatori, dar si catedrele de limba maghiara, limba romani, muzica instrumentala, religie ortodoxa, fizica sau matematica. Ierarhizarea candidatilor se face in ordinea descrescatoare a mediilor. Absolventii invatamântului superior care vor fi angajati ca suplinitori, vor putea primi catedra pentru intreg anul scolar, iar cei care au absolvit studii medii pedagogice pe alte specializari decât cele corespunzatoare postului, vor ocupa acest loc pâna la venirea unui cadru didactic calificat.
Roxana Neagu

Se pregateste musamalizarea dosarului "Strandul Tineretului"

Litigiul prin care mai multi consilieri locali ai PSD si aproximativ 60 de intervenienti solicita readucerea Strandului Tineretului la starea sa initiala a fost stramutat la Curtea de Apel Brasov de la Curtea de Apel Bacau. Inalta Curte de Casatie si Justitie (ICCJ) a admis cererea de stramutare formulata de societatea Gepex in urma cu aproximativ 2 luni, chiar inainte de vacanta judecatoreasca. Principalul motiv invocat de avocatii societatii in argumentarea cererii este presiunea exercitata de presa, care ar putea duce la influentarea judecatii asupra cauzei. De cealalta parte, reprezentantii intervenientilor sustin ca motivatia expusa de Gepex este ridicola si ca ICCJ a respins, de-a lungul timpului, cereri de stramutare mult mai bine fundamentate. "Ce facem de-acuma? Stramutam toate dosarele despre care se scrie in presa? Nu a fost nicio presiune din partea nimanui. Presa a relatat despre ce se afla in dosar", a declarat avocatul Dan Nitu, reprezentantul alesilor locali si al intervenientilor in proces.

Dosarul in care mai multi alesi locali si zeci de bacauani solicita anularea unei hotarâri emise de Consiliul Local si care permitea societatii Gepex sa "ciopârteasca" Strandul Tineretului a fost stramutat la Curtea de Apel Brasov. Acesta se afla, in faza de recurs, pe rolul Curtii de Apel Bacau, insa in urma cu aproximativ 2 luni avocatii firmei Gepex au formulat cerere de stramutare a cauzei pe considerentul ca presiunea mediatica exercitata asupra dosarului ar putea influenta nefast instanta de judecata. In mod surprinzator, ICCJ a admis cererea Gepex, astfel incât litigiul urmeaza a fi judecat de Curtea de Apel Brasov.

"Motive superficiale"

Reprezentantii alesilor locali si ai intervenientilor in proces sustin ca motivele invocate de Gepex sunt superficiale. "Am vazut cereri de stramutare mult mai bine motivate si care au fost respinse, in final, de Inalta Curte. A fost o cerere pornind de la asa-zisa presiune a presei. Ce facem de-acuma, stramutam toate dosarele despre care scrie presa? In plus, presa a relatat despre ce scrie in dosar, iar Codul de procedura civila nici macar nu prevede ca motiv de stramutare presiunea presei", a declarat Dan Nitu, avocatul contestatarilor. El a apreciat ca cei 60 de bacauani care s-au raliat demersului consilierilor locali PSD vor fi purtati pe drumuri prin tara. "Ma gândesc ca intervenientii se vor plimba prin toata tara. Ei trebuie sa sustina cauza la Brasov. Daca pentru consilieri n-ar fi o problema, pentru intervenienti va fi mai dificil. Nu comentez decizia Inaltei Curti. Dosarul a fost mutat la Brasov pentru a se lua acolo o decizie si nu pentru a se aduce noi probe", a mai spus Nitu.
Cosmin Necula, fost consilier local si parte in litigiul deschis impotriva Consiliului Local, a declarat pentru cotidianul Desteptarea ca "stramutarea a fost tratata un pic superficial". "Consider ca a fost tratata un pic superficial aceasta stramutare. S-au invocat presiuni din partea presei. Pâna la urma, Inalta Curte este cea care decide stramutarea si nu pot contesta competenta acesteia. Insa ramân la opinia ca motivele invocate de Gepex sunt un pic superficiale", a afirmat Necula.

Vlasie a semnat scrisori de amenintare

La inceputul lunii iunie, mai multi locuitori ai municipiului au primit scrisori din partea societatii Gepex, in care erau amenintati voalat ca ar putea plati cheltuieli de judecata exorbitante daca litigiul demarat in instanta de consilierii locali ai PSD ar fi fost câstigat de firma. Aproximativ 60 de bacauani au dobândit calitatea de intrervenient in cadrul procesului demarat in 2008 de alesii social-democrati. Acestia au contestat in instanta o hotarâre a CL Bacau care dadea posibilitatea Gepex – societate care a concesionat pe o nimica toata Strandul Tineretului – sa edifice un incubator de afaceri in zona. Asta, in conditiile in care contractul de concesiune nr. 30334 din 4 august 2006 prevedea, negru pe alb, ca firma era obligata sa realizeze un parc de distractii, concomitent cu modernizarea obiectivului si construirea unui strand cu tobogane cu apa. De cealalta parte, reprezentantii Gepex au refuzat sa dialogheze cu jurnalistii Desteptarii. Gica Vlasie, patronul societatii si semnatarul scrisorii, a inchis telefonul la aflarea faptului ca e contactat de jurnalistii Trustului Media. Ulterior, acesta nu a mai raspuns repetatelor apeluri telefonice primite.

Cum s-au matrasit 3,4 hectare din municipiu

In august 2006, Primaria Bacau batea palma cu SC Gepex SRL, cele doua parti semnând un contract de concesionare pe 25 de ani a Strandului Tineretului din Bacau. Firma a transformat vechiul strand intr-un morman de moloz desi, potrivit clauzelor contractuale, trebuia sa realizeze un Parc de Distractii la standarde europene in termen de 18 luni de la intrarea in vigoare a concesionarii.
Conform contractului devenit functional incepând cu data de 4 august 2006, concesionarul isi lua obligatia de a realiza un “Parc de Distractii” care urma sa cuprinda bazine de inot (sic!), teren de tenis, teren artificial de fotbal, patinoar, precum si un parc pentru copii. Durata de realizare a obiectivului de investitii a fost stabilita la maximum un an si jumatate. Ulterior, hotarârea de Consiliu Local prin care s-a convenit concesionarea a fost amendata de câteva ori, de fiecare data in favoarea concesionarului. Acesta a primit tot timpul facilitati din partea muncipalitatii, construind in schimb doar un patinoar si doua terenuri de fotbal. Bazinele au ramas la fel. In paragina.
La 4 ani de la intrarea in vigoare a concesionarii, cadrul contractual pare calcat in picioare atâta timp cât Gepex nu a modernizat bazinele de inot si nu a investit in amenajarea de terenuri de tenis si parcuri pentru copii, asa cum initial convenise cu municipalitatea. Mai mult, potrivit articolului 2 din HCL nr. 322 din 30 august 2008, concesionarul isi lua obligatia de a “moderniza cele doua bazine de inot”. Acest lucru nu s-a intâmplat niciodata, patronul Gica Vlasie afirmând, in repetate rânduri, ca presa i-a creat o imagine proasta in fata institutiilor financiar-bancare. “Tot ce am facut acolo am facut din banii nostri. Articolele din presa ne-au creat o imagine nefavorabila in fata bancilor. Lucrarile sunt oprite in acest moment”, declara Vlasie pentru cotidianul Desteptarea in august 2009.

Medicina din mediul rural este in suferinta cronica

Accesul la servicii medicale este inca limitat pentru populatia din mediul rural. Chiar si in localitatile unde exista cabinet de medicina de familie, de stomatologie si farmacie, asistenta medicala se asigura doar câteva zile pe saptamâna. De vineri pâna luni, bolnavii nu-si mai vad medicul de familie, daca acesta nu locuieste in comuna, si nu au de unde cumpara medicamente. Singura lor speranta este sa cheme ambulanta si sa ajunga la cel mai apropiat spital.

Ani de zile, autoritatile sanitare judetene au avut drept tinta ca in fiecare localitate rurala sa existe cel putin un medic de familie. Aceasta s-a realizat dupa mai bine de 10 ani de la infiintarea medicinei de familie ca specialitate medicala. Acoperire cu asistenta medicala inseamna, in multe cazuri, un raport medic-pacienti mult peste limita admisa. Normele din acest an ale contractului-cadru de acordare a asistentei medicale prevad ca trebuie sa existe un medic la 1800 de persoane inscrise pe lista de pacienti. Anul trecut, raportul era de 1 la 2000. Pe baza acestor criterii, o comisie in care sunt reprezentate Casa Judeteana de Asigurari de Sanatate (CJAS), Directia de Sanatate Publica, Colegiul Medicilor si Asociatia medicilor de familie a stabilit ca in judetul Bacau mai este loc pentru 60 de medici de familie.

5.000 de pacienti pe cap de medic

“Un medic nou stabilit intr-o localitate trebuie sa adune in 6 luni 1000 de pacienti pe lista sa, a explicat dr. Aura Cretu, directorul DSP.Chiar daca reuseste sa incheie contract cu CJAS, daca nu are o lista de cel putin 1600 de asigurati da bani din buzunar pentru functionarea cabinetului. De aceea, la stabilirea necesarului de medici am luat in calcul strict localitatile in care numarul de asigurati ar permite functionarea mai multor cabinete.” Exista, intr-adevar, localitati in care un singur medic de familie are in evidenta chiar si peste 5.000 de pacienti. Normele prevad ca unui pacient trebuie sa i se aloce 20 de minute la o consultatie. Chiar fara pauza, limita unui medic ar trebui sa fie de 15 pacienti pe zi, la programul normal de 5 ore in cabinet. In acest ritm, medicii care au peste 5.000 de pacienti pe lista i-ar vedea o data la un an si jumatate, daca s-ar ocupa numai de programari, nu si de urgente.

Premiera: medicii vor mai putini asigurati

Desi exista suficiente locuri in care tinerii medici de familie ar putea profesa, rar se mai deschide un cabinet. Cifra contractelor incheiate de CJAS cu medicii din rural este aproape neschimbata de la an la an: 133. Fug medicii de munca la tara sau este greu de patruns in sistem? “Ani de zile a fost greu pentru medicii noi, ne-a declarat dr. Marilena Caliman, presedintele Filialei Bacau a Patronatului National al Medicilor de Familie. Anul acesta, insa, medicii cu peste 2200 de pacienti s-au vazut in situatia de a fi penalizati la bani, iar multe dintre servicii nu se mai platesc. Unii medici au anuntat ca isi vor scoate pacientii de pe lista. Pâna acum era greu sa patrunzi. Sunt colegi care au terminat rezidentiatul dar s-au dus la firme de medicamente fiindca nu au reusit sa intre in sistem.” Desi medicina de familie este o ocupatie liberala, ceea ce ii permite medicului sa aleaga locul in care sa profeseze, acesta are nevoie de sprijinul autoritatii locale. Cu un spatiu pentru cabinet, o locuinta de serviciu pentru medic si o prezentare favorabila catre localnici, edilii pot ajuta un medic tânar sa prinda radacini. Asistenta medicala nu inseamna numai medicina de familie. Stomatologia este slab reprezentata. La fel si farmacia. Bugetul alocat de CJAS acestor tipuri de servicii medicale nu le permite supravietuirea la tara.

In mediul rural functioneaza 133 de cabinete de medicina de familie. Doi medici de familie au peste 5.000 de pacienti in evidenta. Alti 5 medici au pe lista intre 4.000 si 5.000 de pacienti, iar 26 intre 3.000 si 4.000. Din cele 119 farmacii care au contract cu CJAS pentru eliberarea retetelor compensate, doar 33 sunt in mediul rural. In comunele judetului sunt deschise numai 38 de cabinete stomatologice.

Uite mobila, nu e teatrul! Cam asa am putea rezuma, in doar câteva cuvinte, situatia Teatrului de Vara Bacau. Dupa ce a fost inaugurat cu mare fast, abia acum, la usile institutiei, se vede câte un angajat care aduce piese de mobilier.

Acum ceva vreme, Teatrul de Vara Bacau intrase in atentia edililor bacauani. Proiectul initial era impresionant: renovarea cladirii, reproiectarea acesteia in vederea folosirii chiar si pe timp de iarna.
Conform afirmatiilor facute la acea vreme, principalii beneficiari trebuiau sa fie copiii. Dar, tot pe scena Treatrului de Vara trebuiau sa aiba loc si concerte, sa fie si cinematograf, dar, mai ales, sa se joace piese de teatru. La 21.06.2006, primarul municipiului Bacau, Romeo Stavarache, declara: „Proiectul este in lucru. Ne dorim sa restauram Teatrul de Vara si sa il acoperim, pentru a putea fi folosit si iarna. E pacat sa nu ne ocupam de el. Imi doresc sa terminam lucrarile pâna in 2008. Poate vom reusi sa atragem si niste fonduri europene in acest proiect”. Nu a fost terminat pâna in 2008. Nici pâna in 2009. Acum, si 2010 se apropie de final, iar interesul pentru piesa de rezistenta a campaniilor electorale ale primarului Stavarache scade din ce in ce mai mult.

Nici spectacole, dar… nici mobila

In ciuda faptului ca proiectul initial era unul interesant, finalitatea se lasa indelung asteptata. Ati auzit cumva de vreun spectacol grandios care sa fi avut loc pe scena Teatrului de Vara? De vreun film exceptional care sa fi rulat aici? Nu? Teatrul de Vara a intrat intr-un veritabil con de umbra. Din când in când, câtiva angajati mai aduc ceva piese de mobilier. La momentul respectiv, am luat legatura cu viceprimarul municipiului Bacau, Dragos Luchian. Raspunsul a venit cu promptitudine. “Da, probabil. Dar este ceva normal sa se duca si mobilier. Orice teatru are mobilier, nu?”.

Vor sa joace, dar nu au unde

Sonorizarea este un alt neajuns. Pentru a vedea care este situatia exacta a Teatrului de Vara Bacau, l-am contactat telefonic pe Mihai Sustac, administratorul Art Bacau, societate infiintata special de Primarie in vederea administrarii Teatrului de Vara. In ciuda numeroaselor noastre demersuri, Sustac nu a putut fi contactat. Intrigati de tot ceea ce se intâmpla aici sunt si actorii bacauani. “Normal ca mi-ar placea sa joc pe scena Teatrului de Vara. Asa cum joc pe orice scena din tara. Dar noi, actorii, nu avem nicio informatie cu privire la data când am putea juca aici. Pe noi nu ne-a intrebat nimeni, niciodata, nimic. Din câte am inteles o sa jucam atunci când… o sa fie gata”, ne-a declarat Gabriel Dutu, directorul artistic al Teatrului Municipal Bacovia. La fel ca toti ceilalti bacauani asteptam cu infrigurare prima reprezentatie data pe scena Teatrului de Vara. Si, de ce nu, asteptam sa vedem si mobilierul devenit de acum celebru.

Daca in urma cu câteva zile cataloga drept „aberatii” informatiile privitoare la schimbarea lui Neculai Olaru din functia de prefect, Gabriel Berca – presedintele interimar al PD-L Bacau – va cere Guvernului inlocuirea acestuia. Surse din anturajul PD-L au confirmat pentru cotidianul Desteptarea ca relatiile dintre cei doi sunt inexistente.
Berca urmeaza sa ceara Guvernului inlocuirea lui Neculai Olaru din functia de prefect. Recent, Gabriel Berca a catalogat drept aberatii informatiile privitoare la iminenta schimbare a lui Olaru. Surse apropiate PD-L au confirmat insa ca relatiile dintre cei doi sunt ca si inexistente. Contactat telefonic, Berca a recunoscut, lapidar, ca va cere Executivului mazilirea lui Neculai Olaru. Prese­dintele interimar al PD-L Bacau s-a aratat nemultumit de iesirile politice ale prefectului, precizând ca Olaru s-a expus prin declaratiile din ultima perioada. „Voi cere in Guvern schimbarea prefectului Olaru. Domnia sa a facut mai multe declaratii politice in ultima perioada, care nu cadreaza cu caracterul apolitic al functiei”, a afirmat Berca. El a refuzat sa faca nominalizari privind inlocuitorul actualului prefect. Olaru a avut recent o iesire politica in paginile oficiosului primarului Stavarache in care a criticat dur modul de lucru instituit de Berca in PD-L Bacau. Olaru a fost presedintele PD-L Bacau pâna la sosirea in fruntea filialei a grupului plecat din PNL si condus de parlamentarii Berca si Banu. „Ceea ce mi se imputa acum are o cu totul alta conotatie pe care nu vreau s-o comentez. Unui prefect i se pot imputa multe, dar ramâne de vazut daca sunt si adevarate. Daca partidul care a propus prefectul doreste schimbarea lui poate sa o ceara fara probleme”, a opinat Neculai Olaru.
Relatia dintre cei doi politicieni a cunoscut o deteriorare progresiva, marcata de incercarea lui Olaru de a o mentine in functia de subprefect pe Tudorita Lungu, timp in care celalalt subprefect, Constantin Scripat, se bucura de o sustinere puternica din partea lui Berca. In cele din urma, Scripat a ramas subprefect, iar Lungu a devenit sefa Cancelariei Prefectului. Aceleasi surse au mai dezvaluit ca Berca si Olaru nu mai comunica de luni bune, intre cei doi instalându-se o antipatie reciproca. (L. Bogdanel)

Retea de prelucrare a tutunului brut

A fost descoperita o noua fabrica de tigari ilegata. A treia si tot in Onesti, localitate care a devenit fieful national al contrabandei cu tigarete. De data aceasta este vorba despre o retea de prelucrare a tutunului brut, cea mai complexa de acest gen identificata vreodata la noi in tara.

In zona industriala a Onestiului a fost descoperita, in weekend-ul trecut, o fabrica ilegala de prelucrare a tutunului brut, cu cel mai complex utilaj care a existat vreodata. Inspectorii vamali ai echipajelor mobile ale Directiei Judetene pentru Accize si Operatiuni Vamale Bacau, lucratorii Biroului de Combatere a Crimei Organizate Bacau, politisti de la Inspectoratul Judetean, sub coordonarea directa a procurorilor DIICOT – Serviciul Teritorial Bacau, cu sprijinul informativ si logistic al Directiei Generale de Interventii si Protectie Interna, în cooperare cu Serviciul Roman de Informatii (SRI) si comisarii Garzii Financiare Bacau au efectuat descinderi simultate intr-o actiune de amploare, care a vizat fapte comise de catre membrii unei grupari organizate formate din cetateni moldoveni si romani, semnalati ca se ocupau de contrabanda cu produse accizabile sau contrafacute (tutun), precum si de “spalarea” fondurilor astfel obtinute, prin reinvestirea acestora în afaceri legale, cel mai probabil imobiliare.

13 perchezitii simultane

Au fost efectuate in total 13 perchezitii simultane, la domiciliile sau resedintele unor persoane, cetateni moldoveni si romani, membri ai gruparii organizate identificate, dar si in locatii unde existau indicii ca ar fi fost amplasate utilaje de contrafacere a tigarilor, precum si pachete cu tigari de diferite marci. Cu ocazia acestor perchezitii a fost identificat in Onesti un utilaj pentru prelucrarea tutunului si fabricarea tigarilor, precum si cantitatea de 625 kg tutun prelucrat în valoare de 216.108 RON. “Utilajul este cel mai complex de acest gen, identificat pana în prezent în Romania, permitand efectuarea unor operatiuni de preparare/pregatire tutun, respectiv uscare si ma­runtire-tocare tutun, pentru fabricarea tigaretelor”, se precizeaza intr-un comunicat al Politiei Bacau. Utilaje specifice procesului de prelucrare a tutunului brut contineau si un vas tambur de aproximativ 8 m, un dispozitiv de taiere, selectare si filtrare frunze de tutun, un dispozitiv de maruntire si un alt vas de uscare a tutunului. Intr-o alta camera au fost identificate si spatii de cazare pentru muncitorii care lucrau in fabrica. Cercetarile sunt continuate pentru stabilirea cu exactitate a activitatii infractionale si descoperirii si a celorlalti membri ai gruparii.

Marfa pentru cele doua fabrici ilegale

S-a stabilit ca fabrica de prelucrare descoperita acum alimenta cu materie prima cele doua fabrici ilegale de tigari descoperite luna trecuta tot in Onesti. Pe 3 august a fost descoperita prima fabrica de productie in care erau stocate 900.000 de tigarete, 13 milioane de filtre, 21.000 de ambalaje pentru diferite marci de tigari, 39.000 de marcaje contrafacute, role de folie de aluminiu, 820 kg de adeziv si alte materii prime. In fabrica se foloseau 8 utilaje de productie vechi, aduse din Germania. Dupa trei saptamani, tot in Onesti, a mai fost descoperita o alta fabrica-filiala, intr-o hala unde a functionat un centru de imbuteliere a bauturilor alcoolice. In momentul descinderii, sectia in care se fabricau tigarile nu functiona, fiind abandonata. La fata locului au fost gasite 82 de pachete a cate 6.300 de ambalaje, 14 pachete cu timbre de Republica Moldova, sapte saci din rafie, plini pe jumatate cu tutun vrac, 105 role cu folie din staniol, 113 role de hartie pentru filtru si 2.600 de tigarete.

Tutun de cea mai proasta calitate

Tutunul identificat era in stare avansata de degradare si de cea mai proasta calitate. El provine din Republica Moldova. Tigarile fabricate ajungeau clandestin pe piata neagra din tara, in special in zonele din Moldova si Muntenia. S-a stabilit ca un pachet de tigari era produs la un pret de aproximativ 2 lei si urma a fi comercializat cu 4 lei.

Reducerea salariilor ii determina pe bugetari sa caute alt loc de munca. Una dintre variante ar fi plecarea intr-o firma privata din Romania, unde salariile nu sunt afectate, deocamdata, de criza. O mare tentatie o exercita marile companii, in care salariile se calculeaza in euro si in care se mai dau inca prime celor performanti. Si plecarea in strainatate pare o alternativa. Exista, insa, niste conditii: sa fii competitiv sau sa fii tanar si sanatos. Sau, cel mai bine, si una, si alta. Unii bugetari sunt doar disperati: au rate la banca si copii de intretinut, iar salariul nu e acoperitor. La Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului (DGASPC) Bacau, in perioada 1 iulie – 31 august, au fost depuse 41 de demisii, 14 dintre cei plecati fiind asistenti maternali profesionisti. “Spre deosebire de alte judete, in Bacau, pana in acest moment, nu au fost inregistrate demisii in masa. Persoanele care au demisionat au identificat locuri de munca mai bine platite, lucru care nu a fost greu intrucat orice alt loc de munca este mai bine platit decat in asistenta sociala”, arata Sorin Birladeanu, director general adjunct al DGASPC. Copiii aflati in grija asistentilor maternali profesionisti care au demisionat sunt ocrotiti, acum, de catre alti asistenti maternali.

„Pleaca cei buni, din posturi-cheie”

Serviciul Public Judetean de Drumuri (SJPD) Bacau a pierdut, luna trecuta, patru angajati. Din 20, au ramas 16. “Au plecat, din cauza salariilor, doi ingineri de drumuri, un economist si un conducator auto. S-au dus in companii private care le ofera castiguri mai bune si bonuri de masa”, arata directorul Valentin Palea, ingrijorat ca vor demisiona si altii, pe masura ce vor gasi o oferta multumitoare. Si functionarii din primarii isi cauta alta slujba. “Cel care raspundea de Punctul de acces public la internet (PAPI) a dat examen la scoala de subofiteri. Daca va reusi va pleca. Oricum, avem 6 angajati in minus: suntem 16 in loc de 22. Noi aveam dreptul, pe proiectul european derulat prin 322, sa angajam 5 persoane, dar n-am facut-o.” In absenta celor 5, la Primaria Traian “se munceste zi lumina.” Tanarul care vrea sa ajunga subofiter e absolvent al Facultatii de ma­nagement din Iasi. Primaria Buhusi nu are, inca, demisionari, dar va avea. “Ma rog de ei sa mai stea, mai ales ca vor da in judecata CL Buhusi si Guvernul. Materialul e pregatit. Poate vor castiga”, spune Ionel Turcea, primar. Alte argumente, edilul nu are: “80 la suta dintre salariati iau 700 de lei. Ce sa le spun? Pleaca economistii, cei de pe fonduri europene si juristii, care dau examene si se pregatesc sa treaca in magistratura sau avocatura. Avem probleme mari!” Primaria Buhusi are 30 de functionari, dintre care, la ora asta, “sapte isi cauta loc de munca, sustine edilul. Poate mai sunt si altii, dar nu spun. Daca ar pleca cei slabi, de care vrem noi sa scapam, ar fi bine, dar pe astia nu-i vrea nimeni. Pleaca cei buni, din posturi-cheie, asta e problema.”

Aprovizionarea de toamna, cu buzunarele aproape goale

Vremea capricioasa, cu lungi perioade de canicula urmate de zile intregi cu ploi abundente, a afectat productia de legume. Cu toate acestea, in pietele bacauane greu se mai gaseste un loc la taraba. Marfa este destula, comerciantii sunt deschisi la negociere, insa criza a cam golit buzunarele bacauanilor. Aprovizionarea se face in cantitati mici, iar multi dintre cumparatori recunosc, fara sfiala, ca au renuntat la bunatatile pe care le pregateau altadata in aceasta perioada.

Piata Centrala este, la orice ora din zi, plina de comercianti si clienti. Spatiile rezervate pentru desfacerea legumelor si a fructelor sunt ocupate suta la suta. Marfa nu lipseste, chiar daca destul de multa poarta semnele vremii neprielnice din aceasta vara. „Cam jumatate din productie s-a stricat, spune Vasile Ocneanu, din Pincesti. Ba a fost caldura prea mare, ba ploaie. Macar ce am cules de-am vinde. Se plange lumea de criza, dar ce sa le facem? Cumpara cate putin. Doua-trei kilograme, cel mult cinci, de client. Nici nu ne mai facem calcule daca scoatem banii bagati.” La taraba de alaturi vand nepotii lui. Andreea nu este multumita de vanzare si recunoaste ca, anul acesta, clientii negociaza la sange. Gica Bindac din Gragusani – Parava, spune ca, in ciuda eforturilor, a scos o productie cu 30% mai slaba decat anul trecut. „Noi suntem suparati, clientii sunt suparati ca ar cumpara dar nu au bani. Negociem. Cu noi, produ­catorii, se inteleg mai bine, de aceea ne cauta aici, la tarabele din parcare, unde ne-au asezat, la periferia pietei.”

Preturile au explodat

Printre tarabe este o vanzoleala continua. Clientii trec de cateva ori prin fata tarabelor in cautarea celor mai bune preturi. „Noi nu avem nimic impotriva celor care muncesc pamantul si vin in piata cu marfa, ne spune un cumparator. E greu si pentru ei. Toate relele pleaca de la salariile si pensiile prea mici.” Mitica Creanga trece cu sacosa goala de la taraba la taraba. „Inca nu am cumparat nimic. Umblu dupa ce-i mai ieftin. Incerc sa fac aprovi­zionarea. Nu mai cumpar ca altadata. Nu am renuntat la nimic din ce preparam, dar am redus cantitatile.” Ion Patrascu a umplut sacosele si a constatat ca preturile au „explodat”. „Sunt cu 30-40% mai mari decat anul trecut. Asta nu inseamna ca renunt la ceva. Fac un efort. O data pe an facem zacusca.” Desi preturile par mici trecute in lei noi pe etichete, pentru aprovizionarea de toamna este nevoie de un buget consistent. Cu reducerile salariale din ultima vreme, este sigur ca in multe camari rafturile vor ramane goale.

Se coace blatul pentru localele din 2012?

Chiar daca declarativ liderul PNL Bacau identifica PSD drept inamicul de „clasa” al PNL, Romeo Stavarache intretine o relatie fructuoasa cu social-democratii bacauani. Parteneriatul e atat de bine uns, incat primarul bacauan trece drept unul dintre pesedisti sau, viceversa, alesii locali ai PSD trec drept consilieri liberali. In pofida ultimelor sale declaratii, Stavarache pare sa fi trecut definitiv peste prejudecata privind colaborarea cu partidul lui Ponta. „Umbrele corupte” de pe panourile electorale din vara lui 2008 i-au devenit acum prieteni la catarama. Cat va mai intarzia PSD in relatia cu Stavarache este o variabila politica de care ar putea depinde, in buna masura, soarta alegerilor locale din 2012.

Recentele declaratii politice facute de Stavarache sunt praf in ochii electoratului. Desi identifica PSD drept un „partid de corupti”, liderul PNL Bacau nu se sfieste sa coopereze cu social-democratii bacauani. Pozitia publica a penelistului contravine realitatilor din culisele administatiei bacauane. Afirmatii de tipul „PSD prin exponentul lor Victor Ponta, condusi din spate de Nastase, Mitrea sau altii asemenea vor sa se intoarca la putere. Trebuie sa ne delimitam total de cei care la un moment dat s-au despartit si au condus Romania. Pericolul este PSD si trebuie sa ne ferim sa se intoarca la guvernare” (20 iunie 2010, Delegatia Permanenta a PNL de la Neamt) sau „Incercam sa ne departam foarte clar de PSD care ati vazut ca are un program populist si care din punctul meu de vedere poate duce Romania intr-un dezastru” (18 mai 2010, Radio France International), sunt timide iesiri publice menite a salva aparentele. Primul partid in care Stavarache s-a inregimentat dupa Revolutie a fost PSD. Prima dragoste nu se uita.

„Roadele” parteneriatului

Gratie colaborarii dintre Stavarache si PSD, Consiliul Local a devenit un for politic fara miza, cu o Opozitie inexistenta. La ultima sedinta, din 31 martie, pesedistii au votat la foc automat majorarea de capital social de la SC FCM Bacau SA, structura asociativa prin care in ultimul an s-a evaporat aproape 1 milion de euro din fonduri publice. Scumpirea apei, crearea Companiei Regionale de Apa Bacau (CRAB), stabilirea structurilor de conducere in cele doua asociatii de dezvoltare – utilitati si salubrizare – sunt exemple elocvente pentru modul in care functioneaza relatia Stavarache – PSD.
Scumpirea pretului apei a fost initiata de doi consilieri pesedisti – George Bogatu si Ionel Floroiu -, dupa ce primarul a refuzat sa-si mai asume proiectul; conform Actului Constitutiv, primii administratori ai CRAB reprezinta o vitrina a roadelor aceleiasi colaborari. Din randul acestora fac parte Petre Haineala, sotul Olgai Haineala, director de buget-finante al CJ Bacau; “eternul” Constantin Apostol, cumatrul primarului Stavarache si sef al Agentiei pentru Dezvoltare Regionala Nord-Est; Carmen Cenusa, sotia lui Liviu Cenusa, patronul societatii SSC Invest SRL care editeaza oficiosul personal al primarului Stavarache; Marius Danciu, fost consilier judetean din partea PNL, demisionat din CJ pe motiv de incompatibilitate cu statutul de ales local; Gabriel Lupu, membru al PNL dezertat din Partidul Conservator, dar si membru in Consiliul de Administratie al CET Bacau, respectiv Valentin Palea, seful Serviciului public judetean de drumuri aflat in subordinea CJ Bacau si vicepresedinte al PSD Bacau.

ADIS si ADIB, impartite frateste

Conducerile celor doua asociatii de dezvoltare prin care urmeaza sa se atraga sute de milioane de euro in proiecte de utilitati si salubrizare au facut obiectul unei negocieri in spiritul parteneriatului pe care Stavarache l-a dezvoltat cu social-democratii bacauani. ADIS este condusa de Bogdan Seto, fost sef al Oficiului Judetean de Plati pentru Dezvoltarea Rurala si Pescuit in timpul guvernarii bicolore PSD – PD-L din 2009. Seto, in prezent purtator de cuvant al PSD Bacau, este flancat de adjunctul Mircea Fechet, consilier local din partea PNL. Cei doi directori raspund in fata unui Consiliu Director format din 5 persoane: Dragos Benea, seful Consiliului Judetean si presedinte al ADIS; Catalin Dociu, administratorul public al judetului; Ciprian Fantaza, director executiv in Directia Juridica a CJ; Leonard Padureanu, administratorul public al municipiului si presedinte al CA de la SC FCM Bacau SA; Viorica Marcu, ales judetean din partea PNL si sefa Directiei Servicii Publice din cadrul Primariei Bacau. Prin intermediul ADIS se vor directiona catre autoritatile locale din judet aproximativ 45 milioane de euro, fonduri destinate proiectelor pentru salubrizare. De cealalta parte, ADIB este condusa de fostul viceprimar al Bacaului, Nicolae Onica. El este se­condat de Maricica Luminita Cosa, ales judetean din partea Partidului Conservator. Cei doi raspund in fata unui Colegiu Director format din neobositul Leonard Padureanu, Cornelia Gireada (sefa Directiei Urbanism din CJ Bacau), respectiv Corneliu Pricope (consilier judetean, presedintele municipalei PNL si director al Agentiei de Dezvoltare Locala). Conducerea ADIB va semna contractul cu operatorul regional de utilitati rezultat in urma fuziunii Companiei de Apa si a societatii ApaServ, detinuta de CJ Bacau. Prin intermediul asociatiei, unitatile administrativ-teritoriale care au aderat la ADIB vor avea la dispozitie, in urmatorii ani, aproximativ 120 de milioane de euro, bani destinati proiectelor de infrastructura de utilitati.

Mai vor municipiul?

Ecuatia localelor din 2012 devine tot mai complicata pe fondul parteneriatului Stavarache – PSD. Relatia este capilara, iar faptul ca nimic nu a fost lasat la voia intamplarii – cele doua parti negociind si cele mai putin importante functii – arata ca pesedistilor le va fi foarte greu sa puna in scena o campanie electorala negativa la adresa… partenerului liberal, in tentativa de a-i subtiliza fotoliul de primar. Ruperea, daca se va produce vreodata, va fi cel putin neconvingatoare.
Starea de lucruri contravine imperativului enuntat de Victor Ponta, presedintele PSD, care intr-un interviu acordat cotidianului Desteptarea afirma ca asteapta, in mod categoric, de la organizatia Bacau „sa se bata foarte serios sa castige municipiul”. O declaratie similara a fost enuntata si de Viorel Hrebenciuc, seful PSD Bacau, care a lasat de inteles ca fara un scor foarte bun in municipiul de resedinta, PSD poate pierde presedintia Consiliului Judetean. In plus, social-democratii mai au o problema. Ea se numeste Emil Lemnaru. Primarul onestean, cu o ima­gine iremediabil uzata de cele 4 mandate in fruntea orasului, nu mai reprezinta un activ electoral capital, astfel incat posibila pierdere a Onestiului de catre PSD trebuie contrabalansata, in privinta numarului de voturi, cu o buna prestatie electorala in municipiul de resedinta. Prestatie care, cel putin in prezent, pare foarte indepartata. Ba chiar de neimaginat.

Pentru un ghiozdan „all-inclusive” parintii scot din buzunar peste 600 RON

Pana la inceperea noului an scolar a mai ramas o saptamana. In librarii si centrele comerciale agitatia se simte deja. Zeci de parinti au iesit la cumparaturi de rechizite scolare si, dupa caz, uniforme, echipament sportiv si manuale. Cele mai mari cheltuieli sunt insa pentru boboceii de clasa I, care pasesc pentru prima oara in scoala. In acest an scolar sunt asteptati in banci 7.230 de bobocei de clasa I.

Cu buzunarele saracite de criza economica, parintii elevilor au inceput deja sa calce timid prin librarii si magazine. Cu totii isi pun speranta in ofertele promotionare din preajma inceperii noului an scolar. Doar asa cred ca vor reusi sa ajunga la liman cu achizitia de rechizite scolare, manuale si tot ce este necesar copilului pentru a merge la scoala. “Nu stiu inca daca o sa-mi ajunga banii. Am iesit doar sa vad preturile. N-am inca niciun buget stabilit. Cred ca va fi destul de greu”, ne-a declarat Maria Panaite, in timp ce se uita la produsele dintr-o librarie din centrul orasului. Am intalnit-o printre ghiozdane, caiete si pixuri si pe Rodica Lovin. E bunica si are o nepotica ce tocmai va intra la scoala, in clasa I. “I-am luat si un cadou mic, dar ma uit sa-i cumpar si ceva pentru scoala. Mi-e greu sa estimez cheltuielile necesare pentru noul an scolar, insa sunt convinsa ca e destul de greu in ziua de azi pentru parinti sa tina un copil la scoala.”

Cauta produse cu preturile cele mai mici

Atat in marile complexe comerciale, cat si in librarii, ofertele sunt variate, pentru toate buzunarele si mofturile. Fiecare produs este expus in mai multe tipuri de calitate si pret, astfel incat corvoada parintilor sa fie mai mica. Cele mai mari cheltuieli sunt insa pentru ghiozdanul elevului de clasa I, care poate ajunge per total, cu tot cu rechizite si manuale, si la 600 de lei noi. “Au inceput sa apara si parintii, dar sa stiti ca se uita numai dupa preturi mici. Bugetul alocat in acest an pentru rechizite este cu mult, mult mai mic fata de anii trecuti. La un calcul estimativ un ghiozdan pentru copilul de clasa I depaseste cinci milioane lei vechi, chiar si mai mult”, ne-a declarat Mirela Nutu, librar.

Liste de la invatatori

In timp ce elevii care pasesc pentru prima data in scoala sunt cei mai entuziasmati de inceperea cursurilor, parintii lor sunt obligati sa suporte cheltuieli impuse, in astfel de cazuri, in baza unor liste deja intocmite de invatatori. “In general, ghiozdanul scolarului de clasa I trebuie sa cuprinda rechizite care sa le faca placere sa vina la scoala. Trebuie manuale, caiete speciale tip I, penar cu tot ce e necesar de la culori, ascutitoare si radiera, pana la stilou, un bloc de desen, acuarele, materiale pentru ora de abilitati practice. Sunt in general lucruri care se stabilesc la nivel de fiecare scoala, impreuna cu invatatorul clasei”, a explicat inv. Isabela Adam, inspector scolar pe invatamant primar.

500 lei/ghiozdan, fara manuale

Numai un stilou, un set de acuarele, un penar, creioanele colorate, un alfabetar, o numaratoare si hartia glasata pot depasi suma de 50 lei. La acestea se adauga caietele speciale de romana si matematica, blocul de desen, alte rechizite si materiale didactice necesare, care ajung si la 180 de lei. Iar daca se mai adauga un ghiozdan, care are preturi intre 40 lei si 230 lei, chetuielile sar de 500 de lei pe total. Fara manuale insa!

Manuale de la Inspectoratul Scolar. Pentru unii

Manualele sunt asigurate gratuit de Inspectoratul Scolar, in proportie de 80-90 la suta. Insa daca e nevoie sa fie cumparate, parintii trebuie sa mai scoata din buzunar inca 19 lei pentru un singur manual. Si cum pentru clasa I, boboceii au nevoie de patru manuale – abecedarul, matematica, cunoasterea mediului si religia, pe total, mai e nevoie de inca 80 de lei. “Sunt manuale alternative. De obicei ele sunt alese de fiecare invatator. Iar noi mergem pe comanda. In general se furnizeaza manuale pentru clasa I in proportie de 85 la suta”, a mai explicat inspectorul scolar Adam.

Uniforma de 2,6 milioane

Uniformele pentru clasa I sunt alese in functie de scoala unde va invata copilul. Pentru baietei, o haina costa intre 80 si 100 lei, vesta 40 pana la 60 lei, pantalonii au preturi intre 40 si 50 lei, cravata ajunge la 15 lei, iar o camasa (dar trebuie minim doua), de la 25 lei in sus. Acolo unde unitatea de invatamant nu impune o uniforma anume, in magazine se gasesc si uniforme tip. Un set complet pentru baieti este de 50 lei, iar pentru fetite, de 70 lei.

Ghiozdanul de gimnaziu, mai scump

Pentru ca disciplinele scolare sunt mult mai multe la invatamantul gimnazial, ghiozdanul elevilor din clasele V-VIII “cantareste” mai mult in bani. Este nevoie de caiete studentesti pentru matematica, romana si alte materii, de manuale (care nu sunt asigurate in totalitate de Inspectoratul Scolar) si de alte materiale didactice. De exemplu, un ghiozdan de clasa a VIII-a, care trebuie sa contina minimum 10 caiete, stilou, cerneala, rigla, vocabular, trusa pentru geometrie, carioci, caiet de biologie, georgrafie si muzica, va costa in jur de 360 de lei. Fara manuale si aici. Iar daca se doreste o calitate mai buna a rechizitelor, pretul creste semnificativ.