Arheologie politica

Neculai Olaru, viitor fost prefect daca dam crezare afirmatiilor lui Gabriel Berca – presedintele interimar al PD-L Bacau –, nu a constientizat niciodata dimensiunile invaziei liberale la care a fost supusa organizatia democrat-liberala. Ca presedinte al filialei, cu doar o saptamâna inainte de desantul falangei evadate din PNL sub conducerea cuplului Berca si Banu, Olaru facea invitatii amabile prin intermediul presei. El afirma, aidoma lui Mircea cel Batrân in Scrisoarea a III-a, ca fugarii din PNL sunt bineveniti atât timp cât bat la portile PD-L cu intentii impaciuitoriste. Olaru, carevasazica, se dadea politicos cu musafirii plecati de sub pulpana penelistului Stavarache.

Calcul gresit

Amenitatea, din nefericire, n-are loc in politica. Iar Neculai Olaru, nu era la primul calcul gresit. Mai facuse unul, in 2008, când la alegerile generale a pus, probabil fara sa vrea, municipiul pe tava lui Stavarache. Asa au iesit parlamentari Tudor Chiuariu, Gabriel Berca, respectiv Adrian Popescu. Adica… 2 pedelisti (Berca&Popescu) si un penelist – Chiuariu – ales in colegiul 1, dar cu birou parlamentar in colegiul 2. Popescu nu e strain de Stavarache. Au impartit, cot la cot, din garoafele putine la numar ale defunctului ApR (Alianta pentru România), partidulet condus de Teodor Melescanu. Melescanu, ajuns intre timp in PNL, este cel care a intuit ca inventiile din zona chimicalelor brevetate de Stavarache pot face casa buna cu politicul. La un moment dat, dupa fuga din PDSR, Stavarache a ajuns sef in ApR Bacau. Apoi… Olaru a fost subprefect in timpul guvernarii Tariceanu. Dupa ce PD a fost alungat de la guvernare (2007), Olaru a ramas subprefect. Vasile Nistor, acum senator PD-L – atunci presedinte al PD Bacau, il suspecta zi – lumina pe Olaru de a fi tradat cauza pedista, pactizând cu PNL. Pe atunci, Neculai Olaru trecea drept penelist in anturajul prafuit al PD-ului lui Nistor, iar Berca declara, cam pe toate drumurile, ca se intelege de minune cu Olaru care, vorba aia, era un destoinic om de administratie, neinteresat de murdariile politice. Berca avea un interes vizibil de la o posta: semanarea vrajbei in interiorul PD. In 2007, Tudorita Lungu – pe atunci sefa la Directia Apelor, astazi sefa a Cancelariei prefectului Neculai Olaru – era mazilita din functia de director al DA Siret. Cum? Probabil, la „sugestia” prefectului de la acea vreme, Gabriel Berca, acum presedinte interimar al PD-L Bacau. Raul fusese deja facut. Pâna la compromiterea ideii democrat-liberale n-a mai fost decât un pas. Facut, evident, de Vasile Nistor, in 2008, care sub impresia unui rezultat slab la alegerile locale (locul 3 in cursa pentru sefia Consiliului Judetean, ultimul) aranjeaza cu Stavarache un pact politic. Pactul il transforma pe Nistor in vicepresedinte al CJ, a cote de Ionel Palar, candidatul PNL la sefia CJ, iar pe Constantin Draganuta – seful municipalei PD-L – in viceprimar. Nistor sfârseste epurat din fruntea PD-L Bacau, cu largul concurs al unor lideri regionali precum Gh. Flutur sau Stefan „Pinalti”. Neculai Olaru, renunta la functia de subprefect, pastrata cu sfintenie in timpul mandatului prefectului Berca, si intra in arena cu lei preluând sefia PD-L Bacau cu binecuvântarea lui… Flutur.

Pact pastrat

Olaru mai face insa ceva. Alege sa pastreze pactul Nistor – Stavarache si pentru alegerile parlamentare, in intentia de a diminua sansele PSD la un scor electoral solid. Draganuta continua ca viceprimar. Doina Melinte, in prezent sefa Autoritatii Nationale pentru Sport si Tineret, fosta glorie a atletismului mondial, e trimisa sa candideze in colegiul 10 de deputati, impotriva deputatului Gabriel Vlase (PSD), in timp ce in Colegiul 9 de deputati, eminenta cenusie a PSD – Viorel Hrebenciuc – avea de infruntat un no name: Bebe Coanda. Previzibil, ambii pesedisti au sters pe joc cu concurenta. Alianta PNL – PD-L a functionat, insa, sub prezumtia total eronata ca Stavarache urma sa ajunga sef de filiala la PD-L Bacau. Nu trebuie uitat ca atât in Colegiul 9, cât si in Colegiul 10, liberalii au plantat doi candidati relativ promitatori: Corneliu Pricope, astazi seful municipalei PNL, respectiv Cristian Cojocaru, in prezent vicepresedinte al aceluiasi partid. De cealalta parte, Neculai Olaru a suferit un esec lamentabil in Colegiul 4 de deputati, socotit unul de casa pentru PD-L, in fata social-democratului Gheorghe Antochi. Bomba a venit din municipiu, unde Adrian Popescu, fost coleg de „aperism” cu Stavarache, a câstigat fluierând in Colegiul 2 de deputati dupa o campanie aparent anonima si necostisitoare. PD-L, un partid eminamente urban la momentul noiembrie 2008, obtinuse un parlamentar in Bacau doar prin simpla afisare a liderilor centrali, indeosebi a presedintelui Basescu. Nistor, suspectat a fi creatia lui Viorel Hrebenciuc, a aparut de nicaieri câstigând mandatul de senator ce a revenit PD-L-ului. Calculele lui Olaru nu se ridicasera la inaltimea asteptarilor.

Izolat in Primarie

Alianta PD-L – Stavarache a ramas insa in vigoare si dupa episodul parlamentarelor din toamna lui 2008. La orizont venea guvernarea bicolora PSD – PD-L, iar pactul lasat mostenire de Nistor a fost folosit ca moneda de schimb in negocierile cu social-democratii pentru impartirea puterii in plan local. In pofida „instrumentului” de presiune amintit, PSD a luat aproape tot din ce conta, in timp ce PD-L s-a ales cu un duium de institutii deconcentrate care de care mai putin importante. Si cu o imensa gâlceava interna cu privire la „clientii” care trebuiau sa ocupe functiile de conducere ale respectivelor deconcentrate. Cu Stavarache ramas de caruta in urma crearii „Aliantei FSN”, PSD – PD-L , functia de viceprimar detinuta de Constantin Draganuta devine accesorie. Lui Draganuta, izolat la etajele superioare ale Primariei, i se dau la semnat documentele cele mai putin importante in economia administratiei locale. Motiv pentru care, in iunie 2009, pedelistul isi da demisia din functia de viceprimar, probabil sub presiunile exercitate de esaloanele superioare ale propriului partid (n.r. – Gh. Flutur). Flutur s-a visat si se viseaza un lider regional al PD-L. S-a folosit de Stavarache pentru a tine organizatia pedelista din Bacau intr-un stadiu de cronica subdezvoltare politica. Stavarache nu a avut nevoie de prea multe invitatii si a intuit ca PD-L Bacau poate ramâne la statutul de simpla remorca a PNL, nicidecum o locomotiva politica in plan local. Asta in timp ce liderii pedelisti traiau cu sentimentul ca Stavarache sta sa treaca la cârma PD-L Bacau, asa cum de altfel le-a si promis unora dintre ei. Asa se face ca, desi inregistra scoruri zdrobitoare in sondaje, 40-45 la suta, mai ales dupa referendumul pentru demiterea lui Basescu (2007), PD-L si candidatii sai de la locale sau generale (vezi cazurile Ioan Chiriac/Vasile Nistor sau episodul alegerilor parlamentare) a fost obligat sa se multumeasca cu un statut de outsider si cu procente mult sub potentialul electoral al partidului.

Ce a adus nou aparitia lui Berca in PD-L?

Exportul de penelisti catre PD-L si penelizarea organizatiei democrat-liberale a dinamizat pe buna dreptate viata politica locala. Miza generala este insa aceeasi tinere la distanta a PD-L de „foloasele” din plan local. Este unul dintre scopurile mezaliantei Stavarache – PSD, cele doua partide de opozitie – PSD si PNL – vrând parca sa supravietuiasca in municipiul Bacau pe seama fondurilor europene, in lipsa unor sume palpabile oferite de guvernul lui Boc. In cea mai mare parte a ei, „regia” ce vizeaza mentinerea PD-L in afara bucatelor functioneaza ireprosabil, mai ales ca zarva din interiorul filialei pedeliste vine cum nu se putea mai bine pentru adversarii politici traditionali, PSD si PNL. Olaru, ajuns acum prefect dupa ce Berca i-a subtilizat sefia organizatiei, interpreteaza o partitura politica foarte rentabila pentru Stavarache si PNL, subminându-l din interior pe „intrusul” penelist. Scandalul transforma PD-L-ul intr-un partid predictibil, lucru foarte pe placul lui Stavarache &co, iar pe Olaru intr-un activ politic dispensabil. Deloc intâmplator, Berca a anuntat deja ca va cere schimbarea din functie a lui Olaru, prefect care s-a expus nepermis printr-o serie de declaratii politice facute parca special pentru a-i oferi actualului sef pedelist un pretext de demitere a sa. Relatia lui Berca cu organizatia pe care o „patroneaza” e, de asemenea, foarte delicata. Berca, unul dintre cei mai putin scrupulosi politicieni bacauani, loveste in filiala dupa modelul instituit de presedintele Basescu la nivel central. Actualii sefi de deconcentrate urmeaza a fi sacrificati pe altarul unei guvernari neconvingatoare. Din cenusa portocalie trebuie sa rasara doi candidati potenti la localele din 2012, care au menirea de a onora obligatiile asumate de Berca in fata liderilor centrali ai PD-L: câstigarea CJ si a Primariei municipiului de resedinta.

Ce urmeaza

PSD si PD-L impart un numar aproximativ egal de primari: 40. PSD cu 40 ai lui, PD-L cu 25 ai lui plus 15 ai lui Berca, evadati – declarativ – din PNL. Pe fondul aparentului meci nul facut de cele doua partide in materie de numar de primari inregimentati, in economia localelor din 2012, votul urban tinde sa devina capital. Mai ales ca uzatul primar al Onestiului – Emil Lemnaru – se cere parca inlocuit, iar in Bacau Stavarache trebuie sa explice bacauanilor, pe bune si nu pe umbre cocotate pe panouri, de ce ar mai trebui sa i se incredinteze inca 4 ani fotoliul de primar.
Relatia PSD – Stavarache, exemplificata prin imparteala de functii in plan local (vezi articolul Stavarache + PSD: in pat cu dusmanul, Desteptarea, luni 6 august) e pe bani si, ca peste tot pe unde e vorba de bani, urmeaza cearta. Una programata, sustin voci din anturajul celor doua tabere, cu ceva mai mult de 6 luni inainte de localele din 2012. PSD s-a imbratisat cu Stavarache dintr-o nevoie presanta de control a adversarului, asa cum in plan central s-a imbratisat cu Basescu, doar pentru a-l parasi inainte de alegerile prezidentiale. Stavarache se priveaza astfel de sperietoarea electorala PSD cu care i-a prostit, ani la rând, pe bacauani. Esti necredibil când ataci un partid cu care ai batut palma ani buni. Fara Onesti, Hrebenciuc & co. trebuie sa câstige cu orice pret reduta reprezentata de municipiul Bacau. Iar in acest moment asta echivaleaza cu imposibilul: PSD e obligat sa denunte relatia cu Stavarache. Penelistul din Primarie nu sta insa cu mâinile incrucisate.
Este, de fapt, marele examen politic pe care Berca trebuie sa-l promoveze in plan local: acela de a-i convinge pe toti ca nu e unealta nimanui, nici macar a lui Stavarache, si ca nu va face niciodata o conjuratie cu edilul bacauan impotriva lui Hrebenciuc, asa cum s-a intâmplat – de pilda – la parlamentarele din 2008. O posibila conjuratie care, pentru politicianul cu par alb din PSD, n-ar reprezenta nici pe de parte o surpriza.

Sute de unitati de invatamânt nu au primit avizul sanitar

In multe dintre scolile din judet, in special in cele din mediul rural, chiar daca mai sunt câteva zile pâna la inceperea noului an scolar, inca se mai desfasoara actiuni de igienizare, reparatii curente si chiar capitale. Sunt insa si unitati de invatamânt care nu isi pot deschide portile pe 13 septembrie, data când este programat sa sune pentru prima data clopotelul.

La Scoala cu Clasele I-VIII Caraclau – comuna Bârsanesti, inca se realizeaza reparatii capitale, iar termenul de finalizare este incert. La Scoala cu Clasele I-VIII din comuna Bogdanesti acoperisul este spart, la Scoala cu Clasele I-VIII Ciughes-Palanca, podul de acces spre unitate a fost distrus in urma inundatiilor, iar tot acolo, la Scoala cu Clasele I-VIII din Palanca, acoperisul a fost distrus in propotie de 30 la suta, din cauza ploilor.

Probleme in tot judetul

Din evidentele Inspectoratului Scolar Judetean Bacau, 15 la suta din unitatile de invatamânt din intreg judetul nu au primit autorizatie sanitara de functionare. Exemplele sunt multe, iar localitatile vizate sunt Dragomir, Pralea (Caiuti), Dumbrava (Gura Vaii), Bratila (Helegiu), Dragusesti (Helegiu), Manastirea Casin, Ferastrau (Oituz), Tisa Silvestri (Odobesti), Pâncesti, Prajesti, Gâsteni (Racaciuni), Gheorghe Doja (Racaciuni), Ciucai, Fundu Racaciuni, Berzunti, Buda (Blagesti), Cosnea (Agas), Goioasa (Palanca), Asau, Apa Asau, Ciobanus (Asau). Principalele motive pentru care scolile nu au primit autorizatie sanitara sunt:
– cladiri vechi cu structura de rezistenta afectata
– lipsa circuite fuctionale la blocurile alimentare si spalatorii (in special gradinite cu program prelungit)
– grup sanitar inadecvat
– lipsa apei curecte
– lipsa canalizarii
– mobilier inadecvat
– spatii insalubre, neigienizate
– spatii care necesita reparatii ample sau chiar capitale
– spatii improprii desfasurarii activitatilor scolare (sali de clasa amenajate in camere de camin, de exemplu).

Scoala intr-o fosta moara

In comuna Stanisesti, din cele 9 scoli câte sunt in total, doar doua au avizul sanitar. Celelalte nu au avut nici anul trecut. O scoala functioneaza intr-o fosta moara, iar la Scoala cu Clasele I-VIII din centrul comunei, cladirea este veche, apa curenta nu exista si nici grupuri sanitare. In comuna Gârleni, Scolii cu Clasele I-VIII si Gradinitei 2 li s-au anulat autorizatiile sanitare pe motiv ca unitatile nu au gard imprejmuitor, iluminatul in salle de clasa este necorespunzator, colectarea deseurilor se realizeaza defectuos, iar sobele nu au paravane protectoare. In Glavanesti, cinci scoli si o gradinita nu au nici ele avizul inspectorilor de la Directia de Sanatate Publica. In patru dintre aceste unitati invata copii din clasele I-IV, iar in a cincea, elevii de gimnaziu.

Elevii invata in clase construite in anii ’70

In comuna Corbasca ridica mari probleme scolile din Bacioi si Scarisoara. Doar la unitatea din centru s-a reusit finalizarea unor lucrari de reparatii capitale. Insa in scoala din Scarisoara nu sunt asigurate conditii de buna fuctionare a toaletei scolare, din cauza lipsei apei curente, iar la Bacioi, in corpul vechi al scolii s-a facut doar o igienizare sumara, iar cadrele didactice se confrunta si cu o lipsa acuta de spatiu, raportat la numarul de elevi inscrisi. “Abia anul trecut am reusit sa reabilitez prima scoala din comuna, pe cea din Corbasca. In Bacioi am circa 400 de elevi care stau in frig iarna, in clase construite din 1978. Sa se investeasca in scoli cu efective si perspective macar pe cel putin 4 ani de acum incolo, nu in scoli cu 9 elevi”, a precizat Mariana Podaru, primar. La Ardeoani, Victor Diaconu – primar, a declarat ca s-a apucat de demolarea unei scoli vechi, dar nu a reusit sa termine investitia in scoala noua decât in proportie de 70 la suta.

Cladiri neizolate termic

“Scoala Calini din Colonesti este subreda. Nu mai este sigura pentru elevi. Iar alaturat mai am o scoala care e ridicata, dar nefinalizata. Aia veche e la pamânt”, s-a plâns si Valentin Mirzac, primar Colonesti. Spiridon Adam, primar Solont, a ridicat si el problema scolilor vechi pe care le administeaza. “Sunt neizolate termic, consumam foarte mult combustibil pe iarna. Peste tot sunt probleme deosebite. Am o scoala veche din 1912, care e focar de infectie. Nu mai invata nimeni in ea, dar nici nu pot sa o darâm. Sa mi se dea scris”, a spus. “Sa se analizeze fiecare situatie in parte si sa se vada daca noi am gresit ca am facut sau nu investitii. Nu este numai asa cum se vorbeste, ci sunt lucruri reale”, a precizat si Gheorghe Baban, primar Oncesti.

Depozit de lemne in toaleta „europeana”

Scoala Gutinas, din comuna Stefan cel Mare, este foarte veche si degradata. Desi ar fi trebuit reabilitata din temelii, s-a ales doar cu un acoperis nou, pereti imbracati in lambriuri de plastic si un WC proiectat dupa normele europene, insa neterminat. Toaleta a fost inceputa si lasata balta. Fondurile au venit de la Ministerul Educatiei, licitatia s-a organizat la Centrul Bugetar ”Nadia Comaneci” Onesti si a fost câstigata de SC Pilatcons SRL. Intre Primaria Stefan cel Mare si firma de constructie s-au purtat nenumarate discutii, insa fara rezultat. ”WC-ul nu este inca terminat, ne-a declarat viceprimarul Ioan Raileanu. Am fost pe acolo si am depozitat lemnele pentru iarna in el. Nu stim daca va fi terminat vreodata.” Fata de acum un an, scoala isi va primi elevii cu un acoperis nou si pereti varuiti la interior si plasticati la exterior. ”Am igienizat clasele si atât. Chiar am vrut sa ma implic in mersul lucrarilor de constructie, dar era o echipa de tigani la lucru si mi-au spus sa-mi vad de treaba. M-am gândit ca daca banii au venit prin centrul bugetar nu are rost sa ma complic. Oricum, la inceput de an, incinta scolii arata deplorabil.” Toaleta europeana a inghitit aproape 2 miliarde de lei vechi, insa primarul comunei, Ion Vlasie, spune ca degeaba ”am facut valuri, copiii vor merge la WC tot in fundul gradinii.”

Scoala Temelia, de doi ani tot in constructie

In satul Temelia din comuna Gura Vaii a inceput construirea unei scoli in august 2008. Au trecut doi ani si cladirea este tot neterminata. Cu toate acestea, din primavara acestui an, copiii nu mai fac naveta in vecini, la Dumbrava, ci invata in scoala-santier. Licitatia a fost organizata in iunie 2008 si a fost câstigata de o firma din Bacau. Neintelegerile au aparut imediat. Cei implicati in proiect au inceput sa se acuze reciproc. Când sa inceapa lucrarea, constructorul a constatat ca proiectul a fost realizat din birou: pur si simplu scoala nu “incapea” in teren si a fost nevoie sa fie rasucita la 90 de grade. Au aparut cheltuieli mai mari, deoarece in spate terenul era in panta si a fost nevoie sa fie adus la nivelul din fata. Primaria a fost notificata ca suma initiala de 3,9 miliarde lei vechi fara TVA nu ajunge. Constructorul a chemat autoritatile judetene la fata locului. Se apropiau alegerile, asa ca i s-a spus sa “toarne betoanele”. La un moment dat, santierul a fost oprit, fiindca banii se terminasera. Au inceput sa dispara materialele ramase si sa se deterioreze constructia. In acest timp, copiii din Temelia faceau naveta, cu autobuzul, la Dumbrava. Parintii au amenintat ca ii vor retrage de la scoala. Scandalul nu a rezolvat conflictul dintre primarie si constructor. “Acum am ajuns in instanta, ne-a declarat primarul Vasile Pascu. Urmeaza sa reziliem contractul cu firma si sa terminam constructia. Mai trebuie realizate izolatia si instalatia de apa. Se poate insa invata in scoala.” Primarul din Gura Vaii spune ca, desi scolile din comuna nu sunt autorizate sanitar, “stau bine fata de altele pe care le-am vazut. Noi am lasat totul deoparte pentru a le pregati si urmeaza sa cer autorizarea lor.”

Unitati neautorizate sanitar:

Damienesti – trei scoli si trei gradinite, pentru reabilitare cladiri
Horgesti – trei scoli si trei gradinite, pentru reabilitare si lipsa sursa apa
Itesti – o gradinita cu spatii improprii
Margineni – scoala si gradinita Luncani, pentru nefinalizare lucrari grup sanitar si sursa de apa
Orbeni – patru scoli si patru gradinite, pentru cubaj necorespunzator, probleme de consolidare, gard si sursa de apa lipsa
Parava – trei scoli si trei gradinite pentru neigienizare spatii de invatamânt, nefinalizare grup sanitar, gard incomplet, lipsa sursa apa
Parincea – trei scoli si doua gradinite, pentru probleme de consolidare si nefinalizari grupuri sanitare
Sarata – gradinita Talpa, pentru lipsa gard si sursa de apa
Sascut – trei gradinite fara autorizatie pentru ca functioneaza in cladiri vechi si spatii improprii
Secuieni – trei gradinite si Scoala Glodisoara, probleme de consolidare si lipsa sursa apa
Valea Seaca (Cucova) – trei scoli si trei gradinite, pentru lipsa sursa apa, grup sanitar si cubaj necorespunzator
Huruiesti – scoala din Pradais si gradinita Huruiesti, probleme consolidare cladiri
Gaiceana – scoala si gradinita, pentru probleme de consolidare
Motoseni – la scoala din Fântânele se fac inca lucrari de reabilitare
Rachitoasa – patru scoli si patru gradinite nu au sursa de apa, cladirile sunt degradate, grupurile sanitare sunt necorespunzatoare, la fel ca si sistemele de iluminat
Tatarasti – cinci scoli si cinci gradinite, pentru lipsa sursa apa, mobilier vechi, pavimente degradate, garduri incomplete, neasigurare sisteme de protectie corpuri de incalzit (sobe tip godin)
Balcani – scoala si gradinita Ludasi, pentru lipsa sursa apa si gard incomplet
Blagesti – 7 scoli si 7 gradinite, pentru probleme acoperis, cladiri vechi, grupuri sanitare necorespunzatoare, lipsa sursa apa
Berzunti – 6 scoli si 6 gradinite, pentru grupuri sanitare improprii, mobilier degradat si lipsa sursa apa
Caiuti – Scoala Marcesti, grup sanitar necorespunzator
Casin – Gradinita Curita, pentru cubaj si grupuri sanitare necorespunzatoare
Helegiu – trei scoli si 5 gradinite, pentru grupuri sanitare necorespunzatoare
Livezi – trei scoli si 4 gradinite, pentru lipsa sursa apa, grup sanitar necorespunzator, instalatii de apa defecte
Magura Casin – trei scoli si patru gradinite, pentru lipsa sursa apa, grupuri sanitare si cubaj, necorespunzatoare
Oituz – patru scoli si 3 gradinite, pentru grup sanitare necorespunzator
Stefan cel Mare – doua scoli si 6 gradinite, pentru cladiri vechi, lipsa sursa apa si lipsa fosa septica
Ardeoani – trei scoli, pentru cladiri in reabilitare

Motivele anularii autorizatiilor sanitare:

– neasigurarea conditiilor de igiena
– lipsa gardului imprejmuitor sau discontinuitatea acestuia
– iluminat artificial necorespunzator – lipsa grilaje de protectie corpuri de iluminat
– grupuri sanitare insuficiente raportat la numarul de elevi
– spatii de colectare/depozitare si evacuare deseuri solide necorespunzatoare
– lipsa paravane protectoare pentru usile sobelor
– neefectuare operatiuni de dezinsectie si deratizare
– lipsa trusa prim ajutor
– neefectuarea cursurilor de igiena de catre personalul de ingrijire
– lipsa terenuri pentru desfasurarea activitatilor in aer liber
– neefectuare lucrari de vidanjare la grupurile sanitare
– materiale de curatenie si substante de dezinfectie insuficiente

Inspectia Sanitara a pornit in control

Procedura de autorizare a unitatilor de invatamânt s-a modificat anul trecut si prevede doua cai de obtinere a avizului de functionare. Una dintre acestea presupune ca directorii sa solicite autorizatie sanitara si sa isi asume raspunderea in ceea ce priveste respectarea normelor sanitare de functionare. In termen de 20 de zile de la depunerea documentatiei la Directia de Sanatate Publica (DSP), inspectorii sanitari verifica unitatea pentru care s-a solicitat autorizatie sanitar. A doua metoda se aplica in cazul unitatilor de invatamânt care au probleme grave, ce nu pot fi remediate in termenul legal maxim de 30 de zile. Si acestea au sansa autorizarii, daca fac dovada existentei unui program de reabilitare si a finantarii. Autorizatia care se acorda este cu termen de conformare. “In ultima perioada am primit foarte multe cereri de autorizare pe propria raspundere, ne-a declarat dr. Dana Marcu, inspector la DSP. Cele mai multe provin din localitati de pe Valea Muntelui. Zilnic mergem pe diferite trasee si verificam daca cele declarate de directorii scolilor corespund realitatii.” Inspectorii nu aplica sanctiuni in aceasta perioada, ci acorda termene pentru remedierea deficientelor. “Abia dupa inceperea anului scolar vom demara controalele, iar acolo unde se incalca normele sanitare vom aplica amenzi si vom suspenda autorizatia sanitara.”

Anul trecut 624 de scoli au functionat fara autorizatie sanitara. “Ca si atunci, si in acest an funtionarea lor va fi pe raspunderea directorilor”, a explicat Nicu Harasemciuc, inspector scolar. Ministrul Educatiei, Daniel Funeriu, a anuntat ca toate scolile neautorizate sanitari vor fi inchise.
“Exemple negative sunt si Gradinita 6 Buhusi, Scoala 3 Berzunti, Scoala Poiana Negri, Scoala Rahova si Sc. 1 Sarata, unde nici nu s-a inceput procesul de igienizare”, a precizat Florin Lazar, inspector scolar general ISJ Bacau.

Scolile lui Tariceanu asteapta banii

O parte din scollie de pe Valea Trotusului sunt inca “in lucru” sau, mai rau, arata ca un santier abandonat.
“Scoala Cucuieti apare ca nefinalizata in evidentele Inspectoratului Scolar Bacau, dar va fi gata in prima zi de scoala, afirma Ioan Bujor, edilul comunei Dofteana. Initial, am obtinut finantare pentru un obiectiv nou, in 2008, când am iesit primar. Facea parte dintre cele 4.000 de scoli aprobate de Guvernul Tariceanu, dar finantarea s-a oprit.” A primit un singur milliard, care a ajuns la firma de proiectare. In scoala ploua, acoperisul de eternita era spart, instalatia electrica, veche de 60 de ani, peretii erau uzi, insa “aveau 40 cm grosime si ne-am gândit sa salvam cladirea”, declara primarul. In Cucuieti sunt 350 de elevi, iar pentru ei merita sa incerce. A renuntat la obiectivul nou si a depus un proiect de reabilitare. Scoala Cucuieti are, acum, sarpanta noua, termoizolatie, tâmplarie PVC, parchet, grup sanitar nou. Se spera ca va fi gata la timp.

Elevii vor invata in vechea gradinita

Alte scoli din zona Onesti vor fi, la data inceperii noului an scolar, inca in faza de santier. La Scoala Berzunti, de exemplu, abia s-au montat termopanele, din cauza ca, pe hârtie, unitatea de invatamânt avea de toate, si toalete, si parchet, dar in fapt, modernizarea “nu se vede”, dupa cum afirma chiar directorul Bogdan Botezatu. La Scoala Caraclau – Bârsanesti, nici macar nu se mai lucreaza. Copiii vor invata si in aceasta iarna inghesuiti in vechea gradinita. Motivul? Nu sunt bani pentru a finaliza cladirea. Primaria Bârsanesti a avut doua proiecte pe OG 370/2008, unul pentru Scoala Bârsanesti cu Clasele I-VIII si altul pentru Scoala I-VIII din Caraclau. Reabilitarea primei scoli a costat 5,8 miliarde de lei vechi, din care 3,4 miliarde au fost acoperite de Consiliul Local (CL), iar restul de Guvern. Asadar, in mod fericit, acolo lucrarile au fost finalizate, iar copiii invata in conditii bune. Altfel stau lucrurile insa in Caraclau, unde renovarea scolii s-a oprit. “Valoarea investitiei era de 5 miliarde de lei vechi. Am primit 2,8 miliarde, am inceput lucrarile si urma sa mai primim 2,2 miliarde. De data asta, CL nu poate completa suma”, arata Claudiu Aanei, viceprimarul comunei.

Doar 80 de copii au ramas in sat

Constructorul a mai lucrat o vreme, sperând ca va fi respectat contractul, apoi s-a oprit. “Avem o datorie de 540 de milioane la executant. Nu stiu de unde vom lua acesti bani, chiar nu-i avem!”, sustine viceprimarul. Culmea e ca Ministerul Educatiei informeaza CL Bârsanesti ca banii au fost alocati prin Centrul Bugetar “Petru Poni”. Speranta sta acum in Prefectura Bacau, sesizata de primarie cu privire la opacitatea centrului bugetar. Viceprimarul Aanei sustine ca “e pacat, scoala e reabilitata 67 la suta, daca s-ar face un efort, in doua luni ar fi gata lucrarile!” Pentru ca elevii sa fie dusi cu microbuzul pâna la scoala de centru, ar trebui sa se faca un ocol pe la Belci, 35 km dus-intors, ceea ce ar insemna costuri foarte mari. Satul Caraclau are 1.500 de locuitori si, deoarece sunt multe familii tinere, exista premise ca populatia scolara sa creasca. Problema e ca parintii, nemultumiti de conditii, au inceput sa-si mute copiii la Scoala 2 Onesti si la alte unitati din oras: din 200 de prescolari si scolari, doar 80 mai invata in sat.
Roxana Neagu
Doina Mincu
Silvia Patrascanu

Magazin ridicat fara nicio autorizatie

Deasupra pasajului Letea societatea Carotino Forest SRL construieste de luni bune un magazin. In mod ciudat, spatiul – apartinând domeniului public al municipiului – i-a fost concesionat pe 25 de ani abia la sedinta Consiliului Local din 31 august. Practic si faptic, constructia a fost realizata fara nicio autorizatie. Ea nu a atras atentia conducerii Primariei care, la sesizarea cotidianului Desteptarea, a promis efectuarea unor… controale.

De luni bune, pe pasajul pietonal Letea o firma din Bacau construieste un magazin. Lucrarea este acum aproape de finalizare, insa societatea – Carotino Forest – a obtinut permisiunea de a concesiona suprafata pe care construieste abia in sedinta Consiliului Local din 31 august, când alesii au aprobat cu 16 voturi pentru si 2 contra un proiect de hotarâre in acest sens. Practic, pâna la aprobarea in CL a concesionarii, societatea a construit pe un teren aflat in proprietatea municipalitatii, fara sa fie deranjata in vreun fel de reprezentantii acesteia. Politia Primariei, prin intermediul inspectorilor zonali, putea face lumina in acest caz insa, potrivit purtatorului de cuvânt Florin Podoleanu, firma buclucasa are autorizatie de construire. "In urma controlului efectuat de catre inspectorii din serviciul urbanism si disciplina in constructii s-a constatat ca exista autorizatie de construire valabila inca un an de zile. Din punctul de vedere al Politiei Primariei totul este in regula. Noi doar controlam legalitatea autorizatiilor", a afirmat Podoleanu.

"Ne-am autosesizat"

De cealalta parte, reprezentantii Primariei sustin ca "s-au autosesizat" in cazul privind constructia ridicata pe pasajul Letea. Asta, dupa ce timp de mai multe luni magazinul a fost ridicat in deplina liniste de SC Carotino Forest. "In acest caz, Primaria s-a autosesizat, drept urmare s-a dispus efectuarea unui control pentru a se vedea daca cele sesizate de dumneavoastra se confirma. In cazul in care exista derapaje de la prevederile legale se vor lua masurile prevazute de lege", a declarat Ionut Tomescu, purtatorul de cuvânt al Primariei. Raspunsul formulat de Tomescu a fost insusit rapid de Ovidiu Popovici, secretarul Primariei decretând ca daca vor fi descoperite nereguli, societatea va fi aspru amendata.

"Am facut sesizare inainte de sedinta CL"

Florin Suciu, reprezentantul organizatiei ecologiste „Iubim Natura”, a declarat pentru cotidianul Desteptarea ca a facut sesizare atât la Politia Primariei, cât si la edili, chiar inainte de sedinta Consiliului Local din 31 august. Acestia nu au dat insa curs semnalelor lui Suciu. "Pe 30 august am anuntat si la Primarie, si la Politie ca acolo se construieste fara nicio autorizatie. Nu exista niciun panou de informare la acel magazin. Pe 31 am vrut sa iau cuvântul in sedinta CL insa mi s-a interzis acest lucru. E clar ca toti sunt mâna in mâna. Eu am sesizat si la Prefectura acest caz. Nu se poate sa se construiasca asa in Bacau", a declarat Suciu.

Cine este Carotino?

Conform documentelor de la Registrul Comertului, Carotino Forest este detinuta de Vasile Munteanu. Obiectul principal de activitate al firmei este intretinerea si repararea autovehiculelor. Mândita Munteanu, sotia patronului Carotino Forest, detine societatea Carotino SRL, specializata in activitati de creditare.

Concesionare pe 25 de ani

Potrivit proiectului aprobat in sedinta CL din 31 august, societatea Carotino Forest a concesionat pe 25 de ani o suprafata de 64,17 metri patrati, situata pe strada Bucegi nr.113 – Pasaj Letea. Procedura aleasa de edili a fost concesionare directa, iar pretul stabilit prin hotarâre este de 36,17 lei/metru patrat/an.

Se plâng de lipsa materialelor de constructie

Sinistratii de pe strada Arcadie Septilici se simt umiliti de Primaria Bacau. Acestia afirma ca municipalitatea intârzie in mod voit distribuirea materialelor de constructie, desi anotimpul rece bate la usa. Ei au promis ca vor “debarca” joi pe treptele Primariei si, daca nu vor reusi deblocarea situatiei, vor recurge la o masura disperata: blocarea traficului pe Arcadie Septilici.

Umilinta face casa buna cu sinistratii de pe strada Arcadie Septilici. Acestia au fost uitati de conducerea Primariei care nu le-a mai pus piciorul in prag de câteva saptamâni. Sinistratii se simt umiliti si spun ca municipalitatea intârzie in mod deliberat distribuirea materialelor de constructie destinate refacerii caselor. Mai mult, viceprimarul Roxana Mironescu este acuzata ca politizeaza inundatiile si ca arata cu degetul inspre Guvern, in loc sa deblocheze situatia creata. “Dumneaei nu stiu daca in doua – trei saptamâni a fost de 4 ori pe aici. A spus ca s-a lamurit cu noi. Nu inteleg ce-a vrut sa zica. Poate ca ne-am lamurit noi cu ea. Ne-a spus ca nu ne dau materiale de constructii pentru ca le vindem, cum au facut si aia de la Saucesti. Pai eu iau materiale sa le vând? Vine iarna si noi nu avem inca un acoperis deasupra capului”, a declarat Ramona Palade, mama a doi copii. Sinistrata a mai spus ca locuintele pe care trebuia sa le construiasca Primaria erau standard, asa incât edilii se puteau ocupa de gasirea unei firme de constructii care sa demareze lucrarile de urgenta. Lucru care nu s-a intâmplat.

Cer acte de proprietate

Unii dintre napastuiti au fost pusi sa faca dovada proprietatii caselor pentru a fi inscrisi pe lista de asteptare a materialelor. Neculai Ambarus a declarat ca desi este proprietar de peste 40 de ani a imobilului in care a locuit pâna la inundatii, Primaria nu mai recunoaste acest lucru in prezent. Motiv pentru care l-a “invitat” pe sinistrat sa se caute de documente. “Eu am rol agricol la Primarie de 45 de ani. Acolo se vede clar ca sunt proprietar. Ei mi-au trimis si notificare in care recunosc ca sunt proprietar. Acum s-au sucit. Imi cer actele de proprietate ca sa-mi dea ce? Sa-mi dea nimic?”, s-a intrebat bacauanul.

Il vor pe Stavarache intre ei

Cu casele roase de apa, sinistratii au lansat o invitatie catre conducerea Primariei pentru a inspecta, de aproape, dezastrul de pe Arcadie Septilici. Cristinel Venta traieste cu lacate pe usi. Pentru ca locuinta sa a fost deteriorata la inundatii, usile si geamurile nu se mai inchid cum trebuie. Omul spune ca-l asteapta pe primar. “Situatia este dezastruoasa, va spun. Sa vina si acest domn primar, Stavarache, sa vada la fata locului cum traim pe Arcadie Septilici. Noi nu suntem prosti. Stim ca a dat 12 miliarde la nu stiu ce echipa de fotbal aparuta peste noapte si 5 miliarde la handbal, când prioritate trebuiau sa aiba casele noastre”, a afirmat Venta, care l-a acuzat pe primar de faptul ca a blocat intentionat lucrarile la supratraversarea cu conducte a pârâului Negel, fapt ce a dus la sistarea edificarii digului.

“Nu vom avea case nici la iarna”

Locuitorii uitati de municipalitate au anuntat ca joi dimineata vor bate din nou la portile Primariei, in speranta ca vor reusi sa-i sensibilizeze pe edili. Acestia au anuntat ca, in caz contrar, vor bloca strada Arcadie Septilici si vor face imposibila circulatia autovehiculelor catre municipiu. “Noua ni s-a spus sa ne cautam firme de constructii. Am fost deja la Primarie, dar ei se contrazic intre ei. Nu te baga nimeni in seama acolo. Mie mi-au zis ca nu-s proprietar pe casa. Oricum, domnisoara viceprimar ne-a spus ca nu garanteaza ca vom avea case pâna la iarna”, a marturisit Ion Palade.

Aproximativ 2.500. Acesta este numarul stâlpilor pe care Primaria Municipiului Bacau trebuie sa-i preia de la E.ON Moldova Distributie SA. Preluarea nu se va face insa gratis. Asa ca, municipalitatea trebuie sa scoata bani frumosi din bugetul local pentru a se putea achita de datorie. Situatia a aparut ca urmare a infiintarii Serviciului de Iluminat Public.

2.500 de stâlpi dau batai de cap autoritatilor locale. Primaria ii vrea. Pentru ca are musai nevoie de ei. E.ON ii da cu placere. Dar nu gratis. Asa ca, in momentul de fata, situatia pare una fara iesire.

Doar cu „justa despagubire”

Stâlpii cu pricina alcatuiesc infrastructura electrica aflata in portofoliul E.ON Moldova si care, vrând-nevrând trebuie sa treaca in patrimoniul Primariei Bacau. „In conformitate cu prevederile Legii 230 / 7 iunie 2006, Lege a serviciului de iluminat public, in termen de 3 ani de la intrarea in vigoare a actului normativ (la data de 21 martie 2007), sistemele de iluminat aflate in proprietatea unor persoane juridice de drept privat, vor fi transferate, cu justa despagubire, autoritatilor administratiei publice locale, la cererea acestora”, a declarat pentru cotidianul Desteptarea, Sorin Munteanu, purtatorul de cuvânt al E.ON Moldova.

Infiintat obligatoriu

Alesii locali au luat decizia infiintarii Serviciului la presiunea Autoritatii Nationale de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilitati Publice. In ciuda faptului ca iluminatul public este reglementat din anul 2006 iar legea da dreptul autoritatilor locale sa externalizeze serviciul in cauza, in Bacau situatia este aproape neschimbata. Mai mult decât atât, municipiul de pe Bistrita ocupa locul intâi la capitolul iluminat deficitar. Controversele din jurul acestui Serviciu de iluminat public sunt departe de a se fi terminat. Mai devreme sau mai târziu, stâlpii trebuie sa treaca in patrimoniul Primariei Bacau. Problema este: cu ce costuri. „Data fiind solicitarea Primariei Bacau de preluare a instalatiilor de iluminat, urmeaza etapa negocierii valorii instalatiilor de iluminat public si a conditiilor de vânzare-cumparare intre reprezentantii E.ON Moldova Distributie SA si ai Primariei Municipiului Bacau, dupa care se va proceda la incheierea contractului de vânzare-cumparare a instalatiilor de iluminat public”, a mai declarat Sorin Munteanu, purtatorul de cuvânt al E.ON Moldova.

Fara ecou

Municipalitatea adopta insa politica strutului: aceea de a se ascunde. In vederea obtinerii unor informatii suplimentare despre stadiul in care se afla negocierile dintre Primaria Bacau si E.ON Moldova in ceea ce priveste transferul acestor stâlpi de iluminat, l-am contactat telefonic pe viceprimarul Dragos Luchian. Din diverse motive, acesta nu a raspuns apelurilor noastre.

In acelasi timp, municipiul Bacau este cel mai „intunecat” oras din tara. Intr-un studiu dat publicitatii de catre Institutul pentru Politici Publice, in Bacau, in anul 2007, s-a inregsitrat cea mai lunga durata cu iluminatul stradal intrerupt: 154 de ore. In 2008 situatia a fost aproximativ identica. De aceasta data a fost vorba de „numai“ 140 de ore. In 2009 si 2010 nu s-a observat nicio imbunatatire. Si nu vorbim aici despre stradutele laturalnice ale orasului. De curând, chiar si centrul urbei a fost afectat de nenumaratele pene de curent.

A sosit BCA-ul si cimentul pentru sinistrati

In cele trei depozite infiintate de Prefectura Bacau au inceput sa soseasca materialele de constructii destinate sinistratilor care au ramas fara casa la primele inundatii din 2010. In depozitul din Saucesti au ajuns cimentul, nisipul, o parte din BCA si armatura. Distribuirea se va face in ordinea in care au fost inundate localitatile.

Prefectura Bacau, institutia care va gestiona distribuirea materialelor de constructie catre comunele afectate de inundatii, are in depozite tot cimentul necesar, adica 644.218 kg, si aproape jumatate din nisip, BCA si fier beton. Nu s-a stabilit, inca, modul in care vor fi distribuite catre populatie. Sinistratii sunt nemultumiti si speriati: a venit frigul si ei nu au primit nici macar o caramida. Oamenii fac presiuni asupra primarilor, iar primarii, asupra subprefectului Constantin Scripat. "Eu cred ca nu ar trebui sa asteptam sa soseasca toate materialele, a declarat Scripat. Poate vata minerala sau lemnul vor veni in decembrie. Pâna atunci, oamenii astia pot sa construiasca ceva.” Mai ales ca cimentul si armatura pentru fundatie au sosit, la fel BCA-ul pentru pereti. Unii dintre edili sustin ca impartirea s-a facut pe criterii de apartenenta politica, PSD-ul fiind discriminat. “Nici vorba, declara subprefectul. Oamenii trebuie sa inteleaga ca noi am facut solicitarile in ordinea in care au avut loc inundatiile si tot esalonat, in aceeasi ordine, vom primi materialele.”

22 de comune au primit bani pentru drumuri

In cazul primariilor care au de ridicat cantitati mari de ciment sau nisip, TIR-urile vor fi trimise direct in comuna pentru a se evita incarcarea si descarcarea de doua ori. La sfârsitul lunii iunie – inceputul lui iulie, Siretul a iesit din matca si a intrat in Saucesti, Prajesti, Traian, Letea Veche, Buhoci, iar Trotusul, Tazlaul si afluentii lor au afectat case si terenuri din Palanca, Ghimes, Agas, Asau, Ardeoani, Balcani, Brusturoasa. Prin Hotarârea 708, Guvernul a aprobat materiale pentru reconstruirea a 29 de case si repararea altor 543 din aceste zone. Guvernul va da bani si pentru refaceraea infrastructurii rutiere. Prin Hotarârea 919, “22 de comune din judetul Bacau au primit intre 43.000 si 300.000 de lei pentru a repara sau reconstrui drumurile si podurile distruse de viituri”, arata subprefectul Scripat. Pentru cele 36 de localitati afectate in 24-27 iulie, ajutoarele vor veni din doua surse. Guvernul va asigura materiale pentru reconstructia caselor, iar Fondul “Solidaritatea” va finanta refacerea infrastructurii. Prefectura Bacau a facut demersurile necesare, suma solicitata fiind de 45 de milioane de euro.
Silvia Patrascanu

Digul va fi gata pâna in decembrie

Traian Basescu, presedintele României, a verificat, marti, stadiul lucrarilor la digul din Saucesti. El a vrut sa stie daca firma din Negresti-Oas, care a câstigat licitatia, are forta sa execute si digul din stânga Siretului si a promis ca, miercuri, Guvernul va aproba 8 milioane pentru lucrarea suplimentara.

Traian Basescu a vizitat, ieri, localitatile din Moldova care au fost afectate de inundatii in aceasta vara. Elicopterul presedintelui a venit dinspre Neamt si a ajuns in Serbesti la ora 15. Traian Basescu a fost asteptat de Neculai Olaru, prefectul judetului, Constantin Scripat, subprefect, primarul Stefanita Manea, reprezentantii Administratiei Bazinale Siret si ai firmei de constructii. Oficialii bacauani au ajuns in Saucesti cu o ora mai devreme si au verificat daca totul e in ordine. “La dig se lucreaza intens, a afirmat subprefectul Constantin Scripat, multumit. S-au deschis trei fronturi si urmeaza al patrulea.” Digul din Saucesti va avea 16,5 kilometri si va costa 250 de miliarde de lei vechi. Lucrarea e realizata de SC Lescaci Com SRL din Negresti-Oas, care s-a angajat sa o termine pâna pe 31 decembrie, doar inierbarea taluzelor fiind lasata pentru primavara 2011.

“Oamenii din Saucesti pot fi optimisti”

Numai in Saucesti, firma satmareana a mobilizat 40 de autobasculante, 12 excavatoare, 5 vibrocompresoare, 6 buldozere, 3 autogredere si o vola. Pâna in acest moment, digul e aproape gata pe o distanta de 5,5 kilometri, ceea ce inseamna 37 la suta. Traian Basescu a vrut sa afle unde s-a ajuns cu lucrarile, apoi s-a urcat in masina si a mers pe dig pâna in capat, la iesirea din comuna. “Sunt optimist ca aici isi vor respecta constructorii termenele, a declarat plesedintele. Mâine Guvernul va aproba opt milioane de lei ca sa se faca un dig de 5 km si pe malul celalalt. Cred ca si oamenii din Saucesti pot fi optimisti ca nu vor mai fi inundati niciodata.” Traian Basescu s-a declarat multumit de ritmul lucrarilor si a vrut sa stie daca firma din Negresti-Oas poate executa si din digul din stânga Siretului, la fel de repede. El a promis ca banii vor fi aprobati a doua zi, iar constructorul ca va incerca. Presedintele a mai afirmat ca toti sinistratii vor primi materiale de constructie, pe masura ce acestea sosesc, dar a precizat ca va fi nevoie “de un efort de solidaritate al comunitatii in procesul de construire a caselor. Trebuie sa ne obisnuim sa participam noi insine la binele nostru, nu numai statul, statul, statul… Statul nu mai poate sa faca ce facea odata, când avea toate resursele.”
Silvia Patrascanu