Cel mai important proiect din sedinta CJ de ieri a fost “Modernizarea Maternitatii”. Indicatorii au fost aprobati in 2009, dar costurile au crescut de la 3,4 milioane de euro la 5,8. Maternitatea va avea instalatie de tratare a aerului, de climatizare si alimentare cu apa sterila.

“Primul proiect de pe ordinea de zi este si cel mai important”, a declarat Dragos Benea, in sedinta CJ de ieri, referindu-se la modernizarea Maternitatii Bacau. Indicatorii tehnico-economici au fost aprobati si anul trecut dar, intre timp, au fost introduse lucrari noi si era necesara ajustarea costurilor. Cladirea maternitatii Spitalului Judetean de Urgenta (SJU) este unul dintre obiectivele incluse in componenta “Asistenta medicala maternala si neonatala” a Programului de reforma a sistemului de sanatate”, faza a II-a, ai carui indicatori au fost aprobati prin HG 1505/2008. Proiectul este coordonat de Unitatea de Management din cadrul Ministerului Sanatatii, iar finantarea se face in baza unui acord semnat cu Banca Internationala pentru Reconstructie si Dezvoltare (BIRD). Finantarea va fi asigurata de banca si de CJ Bacau. Proiectul a fost elaborat in baza unui studiu de fezabilitate aprobat in 2009 de catre CJ, dar intre timp lucrurile s-au mai schimbat. S-a ajuns la concluzia ca e nevoie de modificarea proiectului, astfel incat lucrarile de modernizare sa fie mai ample, sa fie armonizate intre ele si sa asigure respectarea unor standarde acceptate de UE. Initial, modernizarea celor 5 corpuri de cladire costa 3,42 milioane de euro, fara TVA, din care Banca Mondiala ar fi acoperit 2,03 milioane de euro, iar diferenta, CJ Bacau. “Regandirea” investitiei a dus la cresterea costurilor si la redistribuirea spatiilor pe cele doua surse de finantare. Valoarea actuala a intregii investitii este de 5,8 milioane de euro (24.582.120 lei), din care Banca Mondiala va acoperi 2.415.054 euro, iar CJ Bacau, 3.397.660 euro, adica 14.366.320 lei, plus TVA. Cresterea costurilor a fost determinata de lucrarile de recompartimentare a Maternitatii, pentru asigurarea fluxurilor si circulatiilor corespunzatoare, realizarea instalatiilor de tratare a aerului, solutiile noi de climatizare, instalatia de aductie a apei sterile, realizarea spatiilor pentru trecerea tubulaturii, reabilitarea teraselor, reorganizarea farmaciei. CJ Bacau va aloca cele 4 milioane de euro, in transe, pe parcursul anilor 2010, 2011 si 2012.

Slabe sanse la radioterapie in Bacau

Bacauanii bolnavi de cancer, care au nevoie de cobaltoterapie, sunt nevoiti sa colinde spitalele din alte judete si sa petreaca luni de zile pe liste de asteptare. Pana pe 31 iulie 2010, pacientii erau tratati in sectia de cobaltoterapie a Spitalului Judetean de Urgenta. Aceasta nu mai are autorizatie de functionare, iar sansele de redeschidere sunt extrem de reduse. Ar fi nevoie de o investitie de peste 4 milioane de euro numai in aparatura.

Sectia de cobaltoterapie a Spitalului Judetean de Urgenta pare parasita. Pe o usa din spate se poate intra, totusi, in cladire. Aici mai sunt “rezolvate” doar cazurile cu afectiuni inflamatorii si tumori de piele. Altadata, aceasta sectie era speranta pacientilor cu cancer. Cobaltoterapia, o metoda de tratament invechita pentru alte tari de Europa, era tot ce puteau primi mai bun bolnavii din Bacau si chiar din judete invecinate. Acum, nici la aceasta nu mai au acces. Dupa ce trec de etapa de chimioterapie in sectia de oncologie a spitalului, pacientii primesc trimiteri spre alte spitale si clinici din tara. Medicii tin cont de preferinta lor si de cat le permite buzunarul. Ajunsi la Iasi, Bucuresti, Cluj sau Brasov, nu intra imediat la tratament. De cele mai multe ori sunt trecuti pe liste de asteptare. Iar aceasta asteptare poate sa dureze chiar si trei luni, ceea ce “pentru o femeie cu un cancer uterin sangerand, de exemplu, este fatal: nu va mai ajunge sa faca radioterapie”, ne-a declarat un medic.

Proiecte esuate

Managerul SJU, Dan Stoica, ne-a declarat ca aparatul principal din aceasta sectie nu mai avea autorizatie din anul 2007. A fost adusa o sursa de cobalt din Timisoara, ca o solutie provizorie. “S-a reusit prelungirea activitatii sectiei inca 3 ani, in ideea ca vom realiza un proiect de construire a unei cladiri noi pentru aceasta sectie in care sa existe doua acceleratoare de particule de capacitati diferite, un simulator (pentru stabilirea planului de tratament,n.r.) si sistem informatic numit plan-tratament. Realizarea acestui proiect ar costa in jur de 7 milioane de euro.” In decembrie 2007, parlamentarii au aprobat acest proiect, insa finantarea nu s-a mai asigurat. Consiliul Judetean Bacau a incercat sa incheie parteneriate publice-private cu firme din Austria si Israel pentru o noua sectie de radioterapie si cobaltoterapie la SJU, insa acestea nu s-au concretizat. “Preturile platite de Casa de Asigurari de Sanatate pentru serviciile de acest tip sunt foarte mici, iar investitia nu s-ar fi amortizat intr-un timp rezonabil, a explicat managerul SJU. In plus, nu exista un cadru legislativ clar pentrua ceste parteneriate.”

Si un singur accelerator ar fi bun

Conducerea SJU a intentionat sa achizitioneze o sursa de cobalt din Rusia, insa a renuntat la idee, deoarece ar fi fost o investitie prea costisitoare intr-o tehnologie invechita. Pentru ca sectia sa functioneze, ar exista o solutie cu finantare mai redusa. “Am fi multumiti sa putem achizitiona un singur accelerator de particule, daca ar putea functiona fara celelalte doua aparate, simulatorul si plan-tratamentul”, a mai spus Dan Stoica. Pacientii imobilizati in sedinte de cobaltoterapie de 15-20 de minute, din cauza debitului scazut al sursei de cobalt, traiau un adevarat calvar. Tehnologia cu accelerator de particule da rezultate mult mai bune in doar un minut. Investitia intr-o astfel de tehnologie ar salva vieti. Numai ca autoritatile sanitare prefera sa cheltuiasca banii pe un rulaj enorm de citostatice care aduc profit producatorilor, importatorilor, distribuitorilor si nu numai.

Nu au loc pe piata locala a muncii

Peste 9.500 de someri sunt in prezent in evidenta Agentiei Judetene pentru Ocuparea Fortei de Munca ca fiind in cautarea unui loc de munca de peste un an. Situatia lor este dramatica mai ales ca nu beneficiaza nici de indemnizatie de somaj, deoarece au depasit de mult acest stadiu.

Au terminat liceul, unii chiar si o facultate, au muncit ani la rand in diferite domenii si acum sunt someri. Someri neindemnizati. Adica persoane aflate in cautarea unui loc de munca de peste un an, dar fara a primi ajutor de somaj, intrucat au trecut si de perioada in care au beneficiat de acest drept. In total, din cei peste 20.000 de someri din Bacau, jumatate nu mai beneficiaza de indemnizatie si tot nu si-au gasit un loc de munca. Sansele ca acestia sa-si mai gaseasca un loc de munca sunt tot mai mici. Mai ales acum, pe fondul crizei economice.

“Tinerii sunt cei care au acum cautare…”

"Am batut pe la multe porti, dar nu gasesc la nimeni intelegere, ne-a declarat Irina Cosaru, in varsta de 51 de ani, somera de peste un an. Nu am cu ce sa-mi intretin familia. Daca ai peste o anumita varsta nu te mai angajeaza nimeni.” Ca ea sunt multi! Mihai Cernat, de 43 ani, este si el somer de doi ani, asta dupa ce, timp de 20 de ani, a lucrat ca electrician la o firma din Bacau. "Am o anumita varsta si tinerii sunt cei care au cautare in zilele astea, a precizat. Am lasat CV-uri peste tot pe unde am fost trimis, dar nu am primit niciun raspuns de la firmele respective. Mi-am pierdut orice speranta, mai ales ca acum s-a prelungit si varsta pentru a iesi la pensie.” Ce pot face aceste persoane? Cui s-ar putea adresa? Cine le intinde o mana de ajutor? Nimeni…

Masuri active

Persoanele inscrise la AJOFM ca fiind in cautarea unui loc de munca pot beneficia doar de anumite masuri active pe care le prevede legea, respectiv de servicii de informare si consiliere profesionala, de mediere si de cursuri de calificare. “Informarea si consilierea profesionala este o masura care prevede aducerea la cunostinta somerilor a locurilor de munca vacante, a prevederilor legislative, a datelor referitoare la piata locala a muncii, a explicat Daniela Balan, purtator de cuvant. Mai mult, ei sunt si consiliati in vederea cautarii active a unui loc de munca, intocmirii unui CV, modului de prezentare in fata angajatorului in vederea incadrarii.” Pe baza acestor informari si consilieri, persoana in cauza este apoi indrumata catre un mediator, care intermediaza informatiile in detaliu pe care le ofera agentii economici. “De asemenea, alte categorii de someri pot opta pentru participarea gratuita la cursuri de formare profesionala pe care le deruleaza Agentia Judeteana. In acest fel, sunt aduse la cunostinta lor ocupatiile pentru care se organizeaza astfel de cursuri, datele de derulare, conditiile de inscriere, durata lor si a stagiilor de practica”, a mai spus Balan.

Someri neindemnizati in evidenta AJOFM Bacau

– 2.985 au varsta peste 45 de ani
– 2.659 sunt tineri pana in 25 de ani
– 1.651 au varste cuprinse intre 25 si 35 de ani
– 2.250 sunt someri de 35-45 de ani.

Persoanele in varsta nu stiu meseriile “la moda”

Potrivit legii, angajatorii care incadreaza in munca someri care ar putea iesi la pensie (anticipat sau pentru limita de varsta) in urmatorii trei ani beneficiaza lunar, pe toata perioada angajarii, de o suma egala cu salariul minim pe economie, acordata din bugetul asigurarilor de somaj. Insa nu sunt solicitari pentru acest program, desi sunt fonduri alocate in acest sens. Agentii economici sunt reticenti in a face astfel de incadrari. La angajare, cer personal specializat si cu experienta. “Este greu de angajat astfel de oameni pentru ca, la varsta lor, sunt greu de recalificat, a explicat Viorel Micu, administratorul unei firme de calculatoare. Eu prefer tinerii pentru ca am nevoie de randament si disponibilitate din partea lor. Mai ales acum, ca e criza. In plus, o persoana trecuta de 50 de ani nu poate lucra decat ca vanzator intr-o unitate de alimentatie publica sau ca femeie de serviciu.”

Presedintele CJ, la prima epistola catre bacauani

Sedinta de luni a CJ a inceput linistit si s-a terminat cu o cearta. Scanteia a fost aprinsa de Petrica Mihaila, care l-a acuzat pe Dragos Benea ca si-a facut campanie pe bani publici si i-a mintit pe parinti.

Cele zece proiecte aflate pe ordinea de zi a sedintei CJ de luni au fost votate repede si lin, consumand doar 38 de minute din timpul alesilor. Cand s-a ajuns la diverse, a izbucnit cearta. Scanteia a fost aprinsa de Petrica Mihaila, consilier PD-L, care, iritat peste poate, a citit cateva fraze din “scrisorica” pe care Dragos Benea a introdus-o in “Ghiozdanul scolarului”. In epistola cu pricina, parintilor li s-a spus ca “datorita unei hotarari a Guvernului PD-L condus de Emil Boc”, CJ Bacau a fost nevoit sa reduca cu 25 la suta suma destinata proiectului, astfel incat, “prescolarii nu vor mai primi ascutitoare, borcanel pentru acuarele, numaratoare, lipici” etc. In scrisoarea semnata de seful CJ, sunt enumerate rechizitele lipsa la fiecare ciclu de invatamant. Daca “despre culoarea si forma ghiozdanelor s-a comentat destul, concluzia fiind ca lucrurile nu sunt in regula”, apoi scrisoarea, trimisa copiilor in prima zi de scoala, chiar “nu-si avea locul si este inexacta, a afirmat Mihaila. Nu ne-a obligat Guvernul sa reducem cu 25 la suta bugetul proiectului. Daca faceam o prioritizare si stabileam ce e important nu faceam reducerea.” Si cum sa nu fie, democratii, negri de suparare cand au votat proiectul fara sa clipeasca desi se stia ca numele lui Benea va fi inscriptionat pe cele 50.000 de ghiozdane care urmau sa ajunga in 85 de comune, iar dupa ce au votat s-au trezit ca Guvernul PD-L le-a furat, copiilor, borcanelul pentru acuarele?

Sa se schimbe, dar sa stie si primarii

Petrica Mihaila a afirmat ca proiectul privind sprijinirea elevilor din mediul rural e meritul intregului CJ, nu doar al PSD, si ca Dragos Benea ar trebui, daca e grabit, sa foloseasca fonduri private pentru a-si face campanie, nu bani publici. Dar asta e adevarul, a sarit Vasile Cautis: “Guvernul Boc a cerut reducerea cheltuielilor cu 25 la suta. Si daca asa stau lucrurile, de ce sa n-o spunem? De ce deranjeaza?”. PNL si PSD si-au unit fortele, iar criticile aduse democratilor s-au dublat. Liberalul Ovidiu Cojocaru s-a plans ca ISJ nu a raspuns invitatiei Comisiei pentru educatie si nu a furnizat date privind numarul microbuzelor din judet, iar Ana Marchis, PSD, a acuzat ca PD-L a schimbat din functie “100 de directori de scoli care nu aveau carnet portocaliu”.
“Dramatic nu e ca s-au schimbat 100 de directori, poate sunt oameni capabili si la PD-L. Grav e ca nu ati consultat autoritatile locale”, a intarit Benea, sugerand ca PD-L promoveaza doar verbal descentralizarea. Presedintele CJ a recunoscut ca demiteri si numiri pe motive politice “s-au intamplat si acum 3-4 ani, dar asta nu va legitimeaza acest comportament.”.
In ceea ce priveste situatia microbuzelor, Silviu Bondor s-a angajat ca va obtine datele de la ISJ in 6 zile, iar Dragos Benea i-a multumit, precizand ironic ca CJ le cere de 6 luni. Petrica Mihaila a tinut sa declare, in final, ca anul viitor ghiozdanele distribuite copiilor din mediul rural nu vor mai fi decorate cu numele lui Dragos Benea, nici nu vor mai contine scrisori cu mesaj politic.

De la 50 la 21 de milioane pe luna

Fostii lucratori de la Curtea de Conturi, iesiti la pensie in baza unor legi speciale, vor avea pensii reduse cu pana la 60 la suta daca noua Lege unitara va fi promulgata de seful statului in forma in care a trecut de Parlament. In aceeasi situatie se afla si personalul navigant, recalcularea pensiilor scazandu-le acestora venitul lunar de 10 ori. Pensionarii de lux ai judetului afirma ca vor da in judecata statul roman la CEDO pentru a-si recupera drepturile anulate de Executiv.

Jale in randul pensionarilor de lux ai Bacaului. Daca Legea pensiilor va fi promulgata de presedinte in forma in care a fost votata de Parlament, acestia urmeaza sa piarda sume consistente din pensiile lunare, dupa ce ani la rand au beneficiat de facilitati obtinute prin intermediul unor legi si reglementari speciale. Fostii magistrati si personalul auxiliar de pe langa instante, precum si fostii inspectori ai Curtii de Conturi sunt printre cele mai afectate categorii sociale odata cu recalcularea pensiilor impusa prin noul act normativ. Astfel, in judetul Bacau 8 fosti angajati ai Curtii de Conturi vor incasa, pensii lunare diminuate cu pana la 60 la suta. De pilda, Radu Menegon – fost lucrator al Curtii de Conturi Bacau dar si lichidator judiciar al Fabricii de Zahar Sascut va incasa o pensie recalculata in suma de 2000 de lei (20 de milioane lei vechi), fata de 4700 (47 de milioane lei vechi) cat incasa pana in prezent. De asemenea, Geta Ungureanu, un alt angajat pensionat de la Curtea de Conturi, va incasa doar 1766 lei (17,6 milioane lei vechi) fata de 5126 de lei (51 de milioane lei vechi), cat primea lunar inainte de recalcularea pensiei.
Liviu Cretu, directorul Casei Judetene de Pensii (CJP), a declarat ca reducerile sunt rodul recalcularii pensiilor in conformitate cu noile prevederi legale. Cretu a apreciat drept pozitiva stabilirea unei reguli valabile pentru toata lumea in privinta calcularii punctului de pensie. "Eu nu pot sa spun decat ca am refacut calculul pensiei pe algoritmul impus de Legea 19. Cuantumul pensiei a fost stabilit in baza contributiei fiecaruia la sistemul asigurarilor sociale, asa cum se va calcula pentru toti ceilalti 99,99 la suta din cei care cotizeaza la sistemul public de pensii", a declarat Cretu. Directorul CJP Bacau a mai spus ca in economie exista o patura foarte mica de salarii mari care influenteaza indicatorul salariului mediu brut si ca, de fapt, peste 60 la suta dintre pensii au valoarea mai mica decat punctul de pensie, situat in prezent la suma de 732,8 lei (7,3 milioane lei vechi). "Marea majoritate a pensionarilor au pensii sub valoarea punctului. Din calculele noastre, rezulta ca aproximativ 60 la suta din angajati se afla in jurul salariului minim din punctul de vedere al veniturilor. Practic prin noua lege se doreste legarea cresterii punctului de pensie de performantele economice", a mai spus Cretu. El a recunoscut ca in timp legislatia ce reglementeaza domeniul social a degenerat, in prezent existand aproximativ 80 de prevederi si acte normative in domeniul pensiilor.

"Mergem la CEDO"

Reducerile rezultate in urma recalcularii pensiilor i-au afectat masiv si pe angajatii din aviatie. Acestia s-au trezit cu pensii de zece ori mai mici. Valentin Corobana a declarat pentru cotidianul Desteptarea ca masura Executivului nu este justa si ca va apela la CEDO pentru a redobandi dreptul anulat de guvernanti. Pana de curand, Corobana incasa o pensie lunara de 17.000 lei (170 de milioane lei vechi), iar dupa recalculare aceasta a ajuns la doar 1200 de lei (12 milioane). In aceeasi situatie se mai afla doi pensionati din randul personalului navigant. Recalcularea le-a redus drastic pensiile. Primul va incasa o pensie lunara de 918 lei, fata de 6000 cat lua inainte de aparitia noii legi, iar al doilea va primi 723 de lei, fata de aproape 8000 pana in prezent. "Eu castigam si 200 de milioane de lei pe luna. Am ajuns sa am pensie 10 milioane, cat o femeie de serviciu. Suntem de toti 1200 de insi, ne-am facut o asociatie si vom ataca in instanta recalcularea. Dar te bati cu morile de vant. Daca justitia romaneasca nu ne va da dreptate, mergem si la CEDO si vom castiga acolo. Eu si pe vremea lui Ceausescu castigam si 10.000 de lei pe luna, care era un salariu mare. Din calculele mele, am cotizat 1,8 miliarde la stat si ei mi-au facut pensie de 12 milioane", a declarat Corobana.
De cealalta parte, Liviu Cretu, seful CJP Bacau, a declarat ca va prezenta presei, cat de curand, care este valoarea economiilor realizate la buget in urma recalcularii pensiilor de lux din judetul Bacau.

Alocari bugetare in functie de numarul de elevi

Din acest an scolar, bugetul pe care unitatile scolare il vor avea la dispozitie va fi diferentiat pentru fiecare nivel de învatamânt (prescolar, primar, gimnazial, liceal), filiera, profil, specializare sau domeniu, numar de elevi, limba de predare, dar si de alti indicatori specifici de învatamânt. Pentru învatamântul în limbile minoritatilor se aplica coeficienti suplimentari la stabilirea standardelor de cost, care pot sa creasca sau sa scada. De asemenea, s-a decis finantarea diferentiata, pe zone geografice si localitati, privind indemnizatia ce se acorda personalului didactic calificat de predare.

Bani multi la scolile cu renume si rezultate

Cu alte cuvinte, finantarea per elev inseamna ca scoala va primi bani in functie de renume, numar de elevi si rezultatele obtinute. Asta va crea avantaje certe pentru unitatile bune, performante, dar va dezechilibra functionarea altor scoli, in care elevii sunt putini si rezultatele obtinute, mai slabe. Legea permite fiecarei scoli sa aiba intre 20 si 30 de elevi intr-o clasa. Noul sistem de finantare va urmari si daca elevul isi schimba scoala, dar si daca profesorii renunta la catedra. “Nu stiu inca daca au intrat in vigoare aceste noi modalitati de plata. Pe noi ne-ar dezavantaja, pentru ca am decis sa lucram cu un numar mediu de elevi si sa aducem astfel performanta. Altfel lucrezi cu 20 de elevi intr-o clasa si altfel cu 30. Putem atrage maximum de elevi, ca sa ni se aloce mai multi bani, dar nu stiu daca am avea de câstigat la rezultatele obtinute. Eu nu recomand o astfel de finantare, care este in detrimetrul calitatii actului didactic”, a fost parerea prof. Florentina Vieru, directorul Scolii “Ion Creanga” Bacau.

Vor alege strainatatea

De altfel, spun directorii de scoli, finantarea per elev nu trebuie comparata cu finantarea din universitati (pentru ca acest lucru se doreste), pentru simplu motiv ca invatamântul preuniversitar este obligatoriu, in timp ce invatamântul universitar este facultativ. “Vom pati si noi ce patesc cei din universitati. Ne vor pleca elevii sa invete in strainatate. Va fi bine doar daca e ceva serios. Am semnale ca 20 la suta din absolventii de liceu prefera sa-si continue studiile universitare in afara. Or, finantarea per elev va incuraja doar marirea efectivelor de elevi si va duce la scaderea nivelului calitatii. Vor avea, cred, succes doar scolile cu numar mare de elevi”, a declarat si Andrei Gabriel, director la Colegiul National “Gh.Vranceanu” Bacau. Finantarea per elev a fost introdusa la 1 ianuarie 2010, prin Hotarârea de Guvern 1618 din decembrie 2009.

Finantarile per elev:

– invatamânt prescolar cu program normal – 1.895 lei/an (urban) si 2.071 lei/an (rural)
– invatamânt prescolar cu program prelungit – 3.474 lei/an (urban) si 3.474 lei/an (rural)
– invatamânt primar – 2.180 lei/an (urban) si 2.597 lei/an (rural)
– invatamânt gimnazial – 2.857 lei/an (urban) si 3.494 lei/an (rural)
– invatamânt liceal – 2.713 lei/an (urban) si 2.713 lei/an (rural)

Primele alegeri in UNPR

Filiala Bacau a Uniunii Nationale pentru Progresul României (UNPR), partid proaspat aparut pe scena politica, a organizat prima conferinta judeteana. Au fost prezenti 335 de delegati din judet, dar si reprezentanti ai conducerii centrale, dintre care cel mai cunoscut e Culita Tarita. Conferinta l-a confirmat ca lider pe Adrian Mironescu.

Peste 300 de persoane s-au adunat, sâmbata, la sala Ateneu pentru a participa la prima conferinta judeteana a UNPR Bacau. La ora 10, Adrian Mironescu, presedintele Filialei Bacau a UNPR, a aparut insotit de parlamentarii Culita Tarita, vicepresedinte si coordonator al organizatiei bacauane, Liviu Câmpanu, vicepresedinte si seful grupului din Senat, si Luminita Iordache, responsabil al relatiei cu sindicatele. Dupa stingerea aplauzelor, Adrian Mironescu a anuntat ca, inainte de orice, va fi intonat imnul României, iar sala s-a ridicat in picioare si asa a ramas pret de vreo zece minute pentru ca a urmat si imnul partidului, “Nu uita ca esti român”, interpretat de Nicolae Furdui Iancu. Presedintele organizatiei de Bacau si-a prezentat sefii, apoi le-a dat cuvântul invitatilor din PD-L, PC si PNL. Dupa felicitarile si urarile obisnuite, Mihai Banu, Constantin Avram si Silviu Dogaru au remarcat acelasi lucru: ca numarul delegatilor e foarte mare pentru un partid abia infiintat. Spre surprinderea tuturor, acestea au fost singurele discursuri, “progresistii” intrând direct in conferinta dupa plecarea oaspetilor.

Cheia UNPR va fi organizarea

Spre deosebire de alte partide, in care, la alegeri, cresc entuziasmul si furia, dupa caz, la UNPR-isti, atmosfera a fost sobra si calma. Adrian Mironescu i-a predat conducerea lucrarilor lui Culita Tarita si s-a trecut la alegerea comisiilor de numarare a voturilor si de validare a alegerilor. “Eu vin din agricultura si acolo, când te uiti la brazda de pamânt, trebuie sa fii sincer si corect, a spus Culita Tarita. Asa as vrea sa fie si in partidul nostru.” Având sarcina sa prezinte raportul de activitate, Adrian Mironescu a vorbit despre grupul de initiativa si despre ce a reusit sa faca pâna acum. Filiala are organizatii in toate municipiile si orasele si nuclee in 47 de comune, ceea ce inseamna ca e de lucru, dar “totul trebuie facut temeinic, nu pompieristic, doar ca sa stam bine la raportari, a afirmat presedintele Adrian Mironescu. Alegerile se câstiga sau se pierd in functie de cât de bine stii sa te organizezi.” In doua luni, UNPR Bacau a ajuns la 987 de membri. Sâmbata, “progresistii” au stabilit componenta Biroului Permanent, format din 31 de membri, a comisiilor, i-au ales pe cei 11 vicepresedinti si pe Adrian Mironescu, lider al Filialei judetene a UNPR. Acesta a afirmat ca cea mai importanta sarcina pentru presedinte “este organizarea filialei judetene, iar ca obiective electorale, UNPR isi propune sa câstige Primaria Bacau si sa ajunga, la nivel de judet, intre primele trei partide.”

Locatarii din blocul 46A de pe strada Letea au stat toata vara fara apa calda. Cei care sunt cu plata intretinerii la zi au ajuns la capatul rabdarii si le este teama ca iarna ii va prinde cu caloriferele reci. Unii dintre locatari au vrut sa-si doteze locuintele cu centrale termice individuale, dar Primaria Bacau nu le-a permis, fiindca vrea sa-i “lege” de CET.

Cele doua scari ale blocului 46 A de pe strada Letea sunt dotate cu centrale proprii care ar putea asigura confortul in orice sezon al anului, insa acestea nu mai functioneaza de pe data de 27 mai. “Furnizorul de gaze a sistat furnizarea din cauza restantelor acumulate la plata facturilor pentru cele doua scari, ne-a declarat Adriana Coman, administratorul Asociatiei ANL Letea 46A. Locatarii sunt chiriasi ai Primariei Bacau. Unii dintre ei au datorii imense. Din cauza lor sufera si locatarii care isi achita toate obligatiile catre asociatie la zi.” Pe tabelele de intretinere de la cele doua scari se observa clar discrepanta dintre locatari. In timp ce unii dintre ei au grija ca luna de luna sa achite intretinerea, altii nu au facut-o de ani intregi. Altfel nu se explica debitele de 7.000 de lei sau chiar de 10.000 de lei.

Ani de chin

“De ani de zile ne chinuim asa, ne-a declarat M.M., locatar in acest bloc. Ii intelegem omeneste pe cei care au greutati si nu reusesc sa plateasca la zi, insa avem si vecini care nu vor sa achite intretinerea. Au câte trei salarii in casa, consuma apa rece, apa calda si caldura fara restrictie, dar bani nu dau. Noi, ceilalti, care platim la zi facem economie, ca sa nu ne vina mult de plata. Ei de ce sa faca, daca tot nu platesc?” Anul trecut, in vara, locatarii s-au spalat tot la lighean. Când au vazut ca se apropie iarna iar vecinii nu dau semne ca si-ar plati factura la gaze, au pus mâna de la mâna si au dat bani la asociatie, in avans, pentru ca furnizorul sa redeschida robinetul. “Acum am ajuns iar in pragul iernii, ne-a declarat B.A., locatar. Nimic nu s-a schimbat. De 6 ani ne chinuim asa din cauza celor care nu platesc.”

Datornici de doua feluri

Asociatia de locatarinu a reusit sa gaseasca o cale de a rezolva aceasta problema. Presedintele Mihai Nita sustine ca a batut la usile datornicilor pentru a-i convinge sa achite restantele, dar fara folos. Administratorul Adriana Coman spune ca nici actiunea in instanta nu s-a dovedit eficienta. Una dintre datornice a obtinut o esalonare la plata celor 10.000 de lei datorati. Trebuia sa achite 500 de lei pe luna, insa dupa doua rate s-a oprit. Paradoxal este ca oamenii cu adevarat necajiti au restante mai mici. “Eu am 5 copii, dintre care 4 merg la scoala, ne-a declarat Angela Sirbu. Ii cresc singura. Ce sa fac? Sa le pun pâine pe masa sau sa platesc datoria? Am datorii, dar sunt care au mai mari decât mine.”

Primaria paseaza raspunderea

Locatarii nemultumiti de situatie si conducerea asociatiei au cerut primariei sa gaseasca o solutie. Primaria s-a spalat insa pe mâini si a pasat raspunderea asociatiei, aratând ca acesteia ii revine obligatia de recuperarea a restantelor. De fapt, singura in masura sa puna capat acestei situatii este Primaria Bacau. In contractul de inchiriere se stipuleaza ca locatarul este obligat sa-si achite obligatiile de plata. In caz contrar, poate fi evacuat. “Am trimis saptamâna aceasta la primarie tabele cu datornicii, pentru ca acestora sa nu li se incaseze chiria si sa fie evacuati”, a mai spus administratorul. De fapt, primaria nu ar fi trebuit sa permita acumularea unor debite de 40.000 de lei, la scara A, sau de 10.000 de lei, la scara B. Datornicii ar fi trebuit debransati de la utilitati dupa primele 3 luni de neplata (exista posibilitatea tehnica). Atunci, acestora le-ar fi fost mai usor sa ajunga la zi, iar vecinii lor nu ar mai fi fost obligati sa se spele toata vara la lighean, iar in prag de iarna sa stea cu grija frigului din apartamente.

“Am vrut sa montez centrala termica in apartament, insa, fiind chirias, a trebuit sa cer acordul proprietarului, primaria. Am fost refuzat si mi s-a raspuns ca vom fi toti bransati la CET.”
Locatar din blocul 46 A, strada Letea

Situatia nu este singulara. Si la blocurile ANL de pe strada Bucegi s-a trecut la sistarea apei calde din cauza chiriasilor rau-platnici. Chiriasii primariei sunt, de altfel, spaima mai multor asociatii de proprietari. Scari sau chiar blocuri intregi ramân fara utilitati deoarece acestia nu-si platesc intretinerea, iar primaria se ascunde in spatele “grijii” fata de cazurile sociale. Este mult mai simplu asa, decât sa faci anchete sociale pentru a separa necajitii de rau-platnici si a gasi solutii pentru fiecare caz in parte.
Doina Mincu

Primaria Zemes a cumparat stadionul care a apartinut societatii PETROM si l-a modernizat. In locul imobilului distrus de incendiu a construit un motel si acum spera sa atraga bani la buget. Edilul sustine ca aerul curat, de munte si peisajul asigura succesul acestei investitii.

Stadionul din Zemes, care a apartinut SC Petrom SA, a fost achizitionat de Consiliul Local (CL) cu numai 10 milioane de lei vechi, suma care a acoperit, de fapt, taxele notariale. Primaria a cumparat stadionul si ce mai ramasese din baza sportiva dupa incendiul din decembrie 2007. Vechea cladire a fost mistuita de flacari, doar fundatia scapand intreaga, insa, pentru autoritati, important era terenul: 4500 mp la marginea padurii de brad, intre munti. Primaria Zemes a reconstruit motelul, a lansat oferta si acum asteapta cereri. Edilul spera ca aici vor veni, in cantonament, sportivi din toata tara si din toate domeniile – boxeri, luptatori, judocani etc. – si ca banii incasati pentru cazare vor spori bugetul local. Oamenii tin foarte mult la “Gloria” Zemes, echipa de fotbal a comunei, si vor sa o vada intrata in liga a IV-a. “Am reusit sa gasim sponsori pentru echipa, dar ne intereseaza foarte mult un parteneriat public-privat, arata primarul Ioan Selaru. Suntem in cautarea unei societati comerciale care sa se angajeze ca va sustine echipa pe termen lung, in schimbul administrarii motelului, care ar putea fi o afacere foarte buna.” Cladirea, care are o suprafata de 740 mp, a costat 3,7 miliarde de lei vechi, iar imprejmuirea, 275 de milioane de lei. Motelul cuprinde un apartament si sase camere, dusuri pentru sportivi, bai individuale, un birou, sala de mese, bucatarie si vestiare. In total sunt 20 de locuri de cazare. Ioan Selaru e foarte optimist. Edilul sustine ca baza sportiva din Zemes va avea clienti, “mai ales ca peisajul si aerul curat, de munte, sunt in favoarea noastra.”