Risc major pentru bolnavi si personalul medical

Spitalul Judetean de Urgenta are lifturi vechi de 30 de ani. Desi la inceputul acetui an Consiliul Judetean a bugetat suma de 2,6 miliarde lei vechi pentru achizitia a trei noi ascensoare, unitatea medicala se vede obligata sa intre in iarna cu aceleasi aparate. Conducerea CJ spune ca fostii manageri ai SJU au stat timp de aproape 1 an cu banii fara sa faca nimic cu ei. La ultima sedinta a Consiliului, 1,6 miliarde lei din suma initiala au fost redirectionati catre alt proiect, urmând ca unitatea medicala sa beneficieze de ascensoare noi abia la anul.

Conducerea Consiliului Judetean a rectificat, la ultima sedinta, planul de investitii pe 2010, realocând 1,6 miliarde lei vechi din banii oferiti la inceputul anului catre Spitalul Judetean pentru achizitia de noi ascensoare. In ianuarie, alesii judeteni au bugetat suma de 2,6 miliarde pentru cumpararea de lifturi, insa banii au ramas neutilizati.
Consilierul judetean Mihai Ichim (PNL) s-a aratat nemultumit de solutia aleasa de sefii judetului, aratând ca lifturile pericliteaza viata bolnavilor si ca aparatele sunt uzate moral si fizic.
“Vreau sa va spun ca am fost de cel putin doua ori blocat in respectivele ascensoare. Imaginati-va cum ar fi sa fim martorii unei catastrofe. A primit motivatia ca managerul care a fost nu a facut documentatia la timp si ca banii nu au fost cheltuiti. Motivatia aceasta ca nu s-a depus proiectul este subtire”, a declarat Ichim. In replica, seful CJ Bacau a afirmat ca fosta conducere a Spitalului Judetean se face vinovata de tergiversarea achizitiei de ascensoare si ca banii ramasi nefolositi au fost redirectionati catre domenii deficitare. “Proiectul nu a fost implementat. Mai sunt doua luni pâna la sfârsitul anului si banii nu au cum sa fie cheltuiti. Dorinta de a finanta aceste obiective ramâne, dar dam o parte din bani unde e nevoie de ei, acolo unde sunt datorii. Vina apartine fostei conduceri a spitalului, in frunte cu dr. Mihaela Popescu. Ei nu-mi pot explica de ce nu au facut licitatie”, a declarat Benea. In replica, Petrica Mihaila (PDL) l-a acuzat pe Benea ca politizeaza problema si a dezvaluit ca noua conducere a SJU Bacau a schimbat tema initiala a proiectului. “Vechiul management a mers pe achizitia de lifturi. Noul management vrea o reproiectare a intregului sistem de ascensoare. Eu cred ca daca se mergea pe varianta initiala, acele lifturi puteau fi achizitionate. De asta au aparut intârzieri. A venit o noua conducere, s-a schimbat si planul”, a explicat Mihaila.

“Sunt din 1978”

Dan Stoica, managerul SJU Bacau, a declarat ca lifturile trebuie obligatoriu schimbate, dar mai pot functiona inca 3-4 luni, fiind avizate de institutiile de profil ale statului. Stoica a mai spus ca lifturile din spital au fost montate in 1978 si au peste 30 de ani vechime. “Lifturile de la Maternitate sunt chiar mai vechi, dateaza din 1966. Cele din spital au fost montate in 1978. Ele sunt supravegheate de cei de la ISCIR si au aviz de functionare. Trebuie schimbate neaparat, dar cred ca nu punem viata oamenilor in pericol daca le mai folosim 3 luni”, a apreciat Stoica. El a declarat ca nu invinovateste pe nimeni pentru situatia creata, dar ca pâna la sfârsitul anului nu se mai poate face nimic. “De la inceputul anului pâna acum, când s-a facut evaluarea investitiei, pe acest obiectiv nu s-a demarat nicio procedura. Au fost doar discutii tehnice. Un lucru e cert, pâna la sfârsitul anului nu ai cum sa mai pornesti toate documentele licitatie – achizitie – montaj si sa le finalizezi in doua luni”, a mai spus acesta. Mihaela Popescu, fostul director al spitalului, nu a putut fi contactata pentru a oferi o pozitie fata de problema ascensoarelor pentru bolnavi.
Lucian Bogdanel

Frica de facturi si multe necunoscute in asociatii

CET Bacau a inceput sa produca agent termic pentru incalzire, insa caloriferele din apartamente ramân reci. Asociatiile nu au solicitat inca in scris furnizarea caldurii, deoarece locatarii incearca sa amâne cât pot intretinerea de iarna. Pe de alta parte, administratorii si presedintii nu au habar cum se vor acorda ajutoarele de caldura. Prin urmare, caldura de la CET se opreste in punctele termice.

Frigul de zilele trecute si prognoza meteo ingrijoratoare pentru perioada urmatoare nu i-au convins pe bacauanii deserviti de CET sa ceara caldura. Asociatiile de proprietari le respecta dorinta si nu solicita in scris societatii de termoficare sa inceapa furnizarea. “Nu vrea lumea caldura, ne-a declarat Lucia Neagu, administratorul Asociatiei de proprietari 48. Toata lumea este speriata de costuri. Din 465 de apartamente mai avem bransate la CET 70. Nici macar un proprietar din cei 70 nu a venit sa intrebe de ce nu se da caldura.” La Asociatia 52, din 180 de proprietari care nu si-au debransat apartamentele de la CET, unul singur a cerut caldura. “Si acesta a vrut insa furnizare cu program, numai seara, a declarat administratorul Mirela Stinga. Punctul termic 33 este incarcat si am putea oricând sa deschidem robinetul, dar asteptam decizia locatarilor.”

Ajutorul de caldura, o necunoscuta in asociatii

Un alt motiv care determina asociatiile sa nu solicite serviciile CET-ului este ceata care pluteste in jurul ajutorului de caldura pentru sezonul rece 2010-2011. “Nu ne-a anuntat nimeni in legatura cu acestea, a spus Lucia Neagu. Asteptam sa ne instruiasca primaria, asa cum se intâmpla in alti ani. Locatarii intreaba despre ajutoare, dar nu stim ce sa le spunem.” Acordarea ajutorului de caldura a fost deja reglementata, dar la presedinti si administratori nu au ajuns informatiile. Traseul s-a intrerupt undeva intre primarie si asociatii. “Noile reglementari au aparut deja in Monitorul Oficial 677/6.10.2010, unde a fost publicata si HG 996/2010 privind acordarea in acest an a ajutoarelor pentru incalzirea locuintei. Noi am transmis toate datele catre primarii. Acestea sunt obligate la rândul lor sa multiplice formularele si sa le trimita in teritoriu pentru culegerea de date. Intocmirea dosarelor este strict in sarcina autoritatilor locale”, a precizat Gheorghe Apostu, directorul Agentiei Judetene pentru Prestatii Sociale, institutia prin care se acorda aceste ajutoare cu fonduri de la bugetul de stat. In acest an, ajutoarele pentru incalzirea locuintei cu lemne se acorda o singura data, la inceputul perioadei, iar celelalte tipuri de ajutoare (pe gaz si prin sistem centralizat) se acorda lunar, insa decontarea se face direct catre furnizorul de agent termic. Datele furnizate in cererile pentru acordarea de ajutor de incalzite se fac pe propria raspundere a beneficiarului. Falsul in declaratii se sanctioneaza: sumele incasate necuvenit sunt recuperate, iar beneficiarul este sanctionat cu amenda de pâna la 10.000 de lei. Daca se stabileste ca declaratiile pe proprie raspundere sunt vadit cu tenta penala, persoana va fi anchetata penal.

Sumele acordate ca ajutor de caldura vor fi similare cu cele de anul trecut, pe noua niveluri de venit, astfel:
– persoanele singure al caror venit net mediu lunar se situeaza pâna la 155 lei vor primi 100 lei/luna
– familiile cu un venit între 155,1 lei – 210 lei pe persoana vor primi 70 lei/luna
– familiile cu un venit între 210 lei – 260 lei pe persoana vor primi 60 lei/luna
– familiile cu un venit între 260,1 lei – 310 lei vor primi 45 lei/luna
– familiile cu un venit între 310,1 lei – 355 lei vor primi 30 lei/luna
– familiile cu venit de peste 355,1 lei vor primi 25 lei/luna
– familiile cu venit de peste 425,1 lei vor primi 15 lei/luna
– familiile cu venit între 540,1 lei – 615 lei vor primi 10 lei/luna
– pentru familiile beneficiare ale ajutorului social stabilit potrivit prevederilor Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat, ajutorul lunar pentru încalzirea locuintei este de 58 lei.

Nu beneficiaza de ajutor pentru incalzirea locuintei familiile care au in proprietate anumite bunuri, precum:
– cladiri sau alte spatii locative, in afara locuintei de domiciliu
– mijloace de transport (autoturisme care depasesc 1.600 cmc, autoutilitare, autocamioane de orice fel si remorci, salupe, barci cu motor, scutere de apa, iahturi, autobuze, microbuze)
– utilaje agricole (tractor, combina autopropulsata)
– utilaje de prelucrare agricola
– utilaje de prelucrat lemnul
– depozite bancare cu valoare de peste 3.000 lei
– terenuri, animale si pasari (peste 3 bovine, peste 5 porcine, peste 20 de ovine/caprine, peste 15 familii de albine).
Doina Mincu
Roxana Neagu

Culmea saraciei

Situatia economica a celor mai multi dintre bacauani este de-a dreptul dramatica. Nu putini sunt aceia care au ajuns sa-si cumpere pe datorie chiar si hainele de la magazinele second-hand.

Magazinele second-hand sunt la mare cautare in aceste vremuri. Preturile prietenoase ii determina pe cei mai multi dintre bacauani sa apeleze la aceasta varianta ieftina. Nimeni nu se mai gândeste la faptul ca acele articole vestimentare au mai fost purtate sau ca provenienta lor este incerta. Patronii de astfel de magazine isi freaca mâinile de bucurie. Vânzarile au crescut semnificativ, mai ales acum, odata cu venirea anotimpului rece.

Bugetarii, clienti fideli

Daca facem o analiza a preturilor practicate de aceste magazine, intelegem de ce chiar si unii dintre bacauanii mai cu dare de mâna se imbraca de la SH. Marfa de sezon are preturi modice. Un pulover costa 5 lei, o pereche de pantaloni – 5 lei, o geaca de iarna 15 lei, iar un cojoc poate fi achizitionat chiar si cu 30 de lei. Vânzatorii isi lauda marfa, cumparatorii fac repede un calcul si constata ca ies in avantaj, asa ca toata lumea este multumita. Mai putin comerciantii cu buticuri de profil din oras, care se plâng de faptul ca le-au scazut vânzarile. “Cine intra in astfel de magazine?! Pai… cam toata lumea. De când cu reducerea de 25% a salariilor bugetarilor au inceput sa vina cadre didactice, politisti si chiar cadre medicale”, ne-a declarat Crina Gaitan, proprietara unui magazin cu haine second-hand.

Cumparaturile se fac si “pe caiet”

Un alt avantaj este acela ca aici cumparaturile se pot face si “pe caiet”. Adica omul cumpara si plateste când are bani. Asa fiecare supravietuieste cât de cât decent, spun atât vânzatorii, cât si cumparatorii. “Mie imi convine. Preturile sunt mult mai mici decât in rest, iar calitatea este buna. De când cu criza… nu am mai intrat intr-un magazin de profil. Numai la second-hand”, a afirmat Gabriel Puslenghea. Marfa nu poate fi comercializata daca nu are toate avizele necesare de la institutiile de control abilitate, asa ca, cei mai multi dintre cumparatori stau linistiti. “Pai, ce sa facem?! Alegem hainele, mergem cu ele acasa unde le spalam, apoi ne imbracam cu ele ca si cum ar fi noi”, ne-a spus si Elena Popa.

Primaritele… o clientela aparte

Printr-o situatie mai dificila trec proprietarii de magazine specializate atât din centrele comerciale, cât si din restul orasului. “Vânzarile ne-au cam scazut in ultimile luni. S-a mai miscat ceva, ceva in jurul datei de 15 septembrie, dar… atât. Acum fiecare banut conteaza si nimanui nu-i mai arde de cumparat haine”, ne-a declarat un comerciant care a preferat insa sa-si pastreze anonimatul. “Am chiar si trei primarite din judet care vin si se imbraca de la SH. Una peste alta, vânzarile au crescut cu peste 40 de procente”, a mai spus Crina Gaitan. Iar tendinta este in crestere.
Alexandra Zaharia

In centrul Bacaului, in apropierea mai multor licee si a unei scoli generale, se afla trei magazine de plante etnobotanice. Locatarii din jur se plâng de agresivitatea adolescentilor care le consuma. Multi dintre acestia au ajuns la spital cu tulburari neurologice.

Peste noapte, in centrul municipiului Bacau au rasarit nu mai putin de trei magazine care comercializeaza produse etnobotanice. Magazinele se afla in imediata apropiere a Liceului de Arta “George Apostu” si la distanta foarte mica de alte doua licee si de o scoala generala. Unul este in spatele Casei Modei, la doi pasi de “Ateneu”, altul, la coltul blocului de lânga cladirea unde a functionat Biblioteca Judeteana iar al treilea, la scara A a blocului «Select». Pe tot parcursul zilei, dar mai ales seara zeci de adolescenti se perinda pe la cele trei magazine si isi cumpara ierburi halucinogene. Un pliculet nu are mai mult de 0,25 grame si costa intre cinci lei si 40 de lei. Locatarii din jur spun ca in zona “Ateneului” se aduna elevi de pe la toate scolile din apropiere. Stau pe trotuar si fumeaza iar unii dintre ei sunt agresivi. Celor care locuiesc pe la blocurile din zona le este teama sa circule prin preajma lor. Toti sunt de parere ca magazinele care vând produse etnobotanice trebuie interzise. "Sunt revoltata ca se permite deschiderea unor asemenea magazine dar mai ales pentru faptul ca ele sunt amplasate chiar lânga scoli, ne-a spus Magda C. In zona unde locuiesc eu, adica strada Razboieni, sunt Liceul de muzica, Scoala 18, va dati seama ce se intâmpla. Se aduna pe strada noastra, in special seara, o multime de adolescenti care isi cumpara si consuma astfel de droguri, dar politia nu vede!"

Ingrijorare printre medici

Tot mai multi adolescenti care fumeaza tigari din plante halucinogene ajung la spital in stare grava. Numai saptamâna trecuta la Spitalul de Pediatrie au fost adusi trei adolescenti, elevi la licee diferite. Ei nu se puteau tine pe picioare, aveau pulsul slab, tensiunea arteriala scazuta, erau palizi si confuzi. "Ne omoara etnobotanicele, ne-a declarat dr. Aurelia Taga, managerul spitalului. Dupa ce si-au revenit, in urma tratamentului intensiv administrat in spital, adolescentii ne-au spus ca au consumat etnobotanice. Si fetele vin ametite, dar ele nu recunosc ca au recurs la astfel de droguri." Medicii declara ca acestea afecteaza grav sanatatea organismului, in primul rând, sistemul neurologic. La cei predispusi la schizofrenie, consumul de ierburi halucinogene determina aparitia bolii mult mai devreme. Pentru copiii care le consuma efectele sunt si mai devastatoare. Ei devin violenti si pot pune in pericol viata celorlalti din jur, mai mici, dar si a lor. In cazul celor vulnerabili, cu o structura psihica mai labila, aceste ierburi dau dependenta si reprezinta primul pas spre consumul de droguri mai puternice, pentru ca efectul ierburilor nu-i mai multumeste. Tocmai de aceea medicii cer cu insistenta ca asemenea ierburi sa fie interzise la comercializare.
Elena Tintaru

Risipa de bani publici

Primaria Municipiului Bacau are bani de aruncat. Alesii locali in frunte cu primarul Romeo Stavarache au decis sa acorde un ajutor de 2.500 de lei pentru fiecare bacauan care vrea sa-si monteze centrala de apartament. Trebuie doar sa fie singur si izolat in condominium (adica sa fie singurul bransat la CET de pe scara de bloc). Toata “distractia” va scoate din bugetul local Peste 13,5 miliarde lei vechi (1.355.000 RON).

2.500 de lei ajutor pentru fiecare persoana singura din municipiul Bacau in vederea acoperirii cheltuielilor ocazionate de schimbarea sursei de caldura. Acesta a fost proiectul de hotarâre aprobat ieri in sedinta extraordinara a Consiliului Local.

Echivalenta cu o situatie de necesitate?

Masura va fi aplicata numai acolo unde exista consumatori izolati in condominium, intr-un procent de 15% din numarul total de apartamente, dar nu mai mult de 2 consumatori pe scara de bloc. Hotarârea este una discriminatorie si contradictorie. Este discriminatorie fata de toti ceilalti bacauani care si-au montat pâna in momentul de fata centrale termice. Cum a fost motivata aceasta hotarâre? “Primarii pot acorda ajutoare de urgenta in situatii de necesitate cauzate de incendii, accidente si alte situatii deosebite stabilite prin hotarâre de Consiliu Local”. Deci, consiliul local poate transforma orice situatie intr-una de necesitate. Hotarârea se aplica la nu mai putin de 524 de apartamente distribuite in 361 de scari. Mai marii urbei spun ca in urma analizelor tehnice efectuate, “alimentarea cu agent termic de incalzire si apa calda de consum de la sistemul centralizat (a imobilelor in cauza) a rezultat o valoare medie a pierderilor tehnologice in retea de 225,89 gigacalorii pentru consumul anual al fiecarui apartament”, a declarat primarul Romeo Stavarache. Pierderea anuala rezultata pentru fiecare apartament in parte este, in aceste conditii, de 970 lei.

Gaura de 1.355.000 lei

In urma unor calcule simple, suma care trebuie scoasa acum din bugetul local este extrem de mare, mai ales intr-un an de criza: 1.355.000 lei. Masura este nu numai discriminatorie, dar si contradictorie. Si asta pentru ca in momentul de fata CET Bacau este in pragul falimentului. De-a lungul timpului mai multi creditori au cerut deschiderea procedurii de insolventa. Cel mai recent dosar este cel deschis de catre firma S.C. TEK S.A. In acelasi timp, numeroase societati, printre care Compania de Apa Bacau, Directia Apelor Siret, etc. au somat furnizorul bacauan de agent termic sa-si achite facturile restante. Chiar si in aceste conditii, toti cei 20 de consilieri locali prezenti la sedinta au votat PENTRU.
Alexandra Zaharia

Banii contribuabililor, aruncati in vânt

In anul 2008, Primaria municipiului Bacau a cheltuit din bugetul local aproape 2,5 miliarde de lei vechi pe un proiect de infrastructura si un studiu al traficului din Bacau. Licitatia a fost câstigata, banii s-au dat, insa rezultatele acestui proiect nu se vad. In tot acest timp, Bacaul duce lipsa de locuri de parcare, de o infrastructura rutiera adecvata si de sosea de centura. Zilnic mii de masini tranziteaza orasul, lucru care ingreuneaza suplimentar traficul.

Servicii de proiectare – faza SF: "Infrastructura pentru transport rutier si studiu de circulatie in municipiul Bacau" – asa s-a numit proiectul initiat de catre Primaria Bacau in anul 2008 si care viza elaborarea unei proiectii privind evolutia traficului in municipiul Bacau. In urma licitatiei, proiectul a fost câstigat de o firma din Torino, Italia: GRUPPO TORINESE TRANSPORTI SPA. Printre altele obiectivul contractului era de "Servicii de arhitectura, servicii de inginerie specializata si servicii de inginerie integrata, servicii de proiectare urbanistica si peisagistica, servicii conexe de consultanta stiintifica si tehnica, servicii de testari si analize tehnice". Valoarea proiectului s-a ridicat la aproape 2,5 miliarde lei vechi. Desi banii au fost alocati, rezultatele inca nu se observa, singurele schimbari aparute in infrastructura rutiera fiind realizarea unor sensuri giratorii in oras.
De cealalta parte, Primaria neaga existenta acestui proiect. "Societatea la care faceti referire nu a executat niciun studiu cu tema enuntata de dumneavoastra", a declarat Ionut Tomescu, purtatorul de cuvânt al Primariei Bacau.

Nemultumiti ca banii se cheltuie fara scop

Bacauanii s-au aratat nemultumiti de felul in care sunt cheltuiti banii publici, mai ales ca studiul de trafic invocat inclusiv de edili in vara lui 2008 pare sa fie o mare… minciuna. "E o suma destul de mare, iar progrese nu prea se vad. Nu era necesar sa se cheltuie atâtia bani pentru câteva sensuri giratorii. Sunt alte sectoare in care ar fi putut fi investiti acesti bani", a spus Ioana M. In schimb, Doina Mantescu nu intelege de ce a fost solicitat ajutorul unei firme italiene: "Noi oare nu avem aici atâtia oameni competenti care sa faca treaba asta? Sunt atâtia români care ar fi putut sa realizeze astfel de proiecte, poate chiar mai bine decât un strain. In ceea ce priveste infrastructura bacauana, aceasta lasa mult de dorit".

Prins in PUG-ul facut de ieseni

La sfârsitul lunii ianuarie, in cadrul dezbaterii privind viitorul Plan Urbanistic General al Bacaului, arhitectii ieseni desemnati sa realizeze PUG-ul au prins in proiect inclusiv fantomaticul studiu de trafic comandat de municipalitate. Documentul nu a fost niciodata asumat de edili, marturie stand declaratia purtatorului de cuvânt al Primariei. Mai mult, la data respectiva arhitectii bacauani au criticat vehement modul in care firma ieseana a conceput PUG-ul. Gelu Tudorache, pe atunci seful Ordinului Arhitectilor, a apreciat ca arhitectii ieseni s-au grabit sa preia in PUG un studiu inca nefinalizat. “Acest studiu nu este asumat de Primarie. V-ati axat pe un studiu de circulatie care inca nu este aprobat. Eu stiam ca intr-un PUG se preiau studii validate si asumate”, a declarat la acel moment Tudorache.
S. Filimon
L. Bogdanel

Perspectiva unei investitii controversate este pe cale sa "arunce" in aer Moinestiul. Municipalitatea a aprobat, in urma unei sedinte de Consiliu Local, concesionarea pe 49 de ani a aproximativ 3 hectare din localitate catre o firma infiintata cu doar câteva luni inainte. CDP Energy SRL din Bacau urmeaza sa realizeze pe respectivul teren o investitie constând in construirea unei centrale de procesare a deseurilor periculoase. Redeventa obtinuta de edilii moinesteni este de doar 4500 de euro pe an, in timp ce taxa pe constructie este de doar 160 RON pe an. Cristian Budaca, ales local din partea PSD, afirma ca edificarea unui crematoriu la nici 2 kilometri de centrul Moinestiului este sinucidere curata si ca locuitorii orasului s-au apucat deja sa adune semnaturi pentru stoparea proiectului. In replica, primarul Viorel Ilie (PC) afirma ca nu se cramponeaza de proiectul centralei si ca daca moinestenii nu sunt de acord cu el se va renunta la concesionare. Edilul a mai promis ca martea viitoare va avea loc o dezbatere publica pe aceasta tema. Discutiile vin la peste doua saptamâni de la aprobarea concesionarii de catre Consiliul Local.

Moinestiul sta pe un butoi cu pulbere. Cel putin asta sustin contestatarii unui controversat proiect ce vizeaza construirea la mai putin de 2 kilometri de centrul orasului a unei centrale de procesare a deseurilor periculoase. Pe 30 septembrie, Consiliul Local Moinesti a aprobat, cu 17 voturi pentru si doar unul impotriva, concesionarea pe o perioada de 49 de ani a 3 hectare din oras catre o societate infiintata in luna iulie a acestui an. Pe cele 3 hectare, firma CDP Energy din Bacau urmeaza sa edifice buclucasa centrala, vazuta de o parte a moinestenilor drept o veritabila bomba chimica.

Se tem ca orasul va deveni un focar de poluare

Cristian Budaca (PSD), singurul consilier local care a votat impotriva construirii centralei, afirma ca riscul poluarii este mult mai mare decât sumele de bani pe care municipalitatea urmeaza sa le primeasca de la CDP Energy. Budaca a apreciat ca redeventa calculata este o nimica toata si ca ea nu justifica girarea proiectului de catre primarie. "Ce inseamna 200 de milioane lei vechi in bugetul de 500 de miliarde al primariei? O nimica toata. Se mai fac si 15 locuri de munca, din care 5 vor fi de conducere si 10 palmasi. Deci nici ca locuri de munca nu e cine stie ce. Dam 3 hectare cu redeventa de 1500 de euro pe an pe hectar. Ce se va intâmpla insa cu cenusa rezultata de la arderea substantelor periculoase, unde se va duce?", s-a intrebat consilierul. El s-a aratat nemultumit de faptul ca municipalitatea moinesteana nu a fost in stare sa atraga o alta investitie pentru oras si, in ultima instanta, a acceptat amplasarea crematoriului de substante periculoase la mica distanta de centrul urbei. "De ce nu a adus primaria alta investitie. Singura investitie pe care au gasit-o e pe substante toxice. Ar fi bine sa vada ce zic cetatenii. Unde vor fi depozitate deseurile periculoase? Vom fi groapa de gunoi", a mai spus Budaca.

Dezbatere publica, la doua saptamâni de la aprobarea concesionarii

De cealalta parte, edilul Viorel Ilie, promotorul controversatului proiect, declara ca nu este un fan al investitiei, dar ca situatia economica a orasului impune acceptarea proiectului. Ilie a declarat pentru cotidianul Desteptarea ca centrala ce urmeaza a fi construita va produce doar electricitate in sistem de cogenerare, municipiul Moinesti neavând retea publica de termoficare. "Din câte am studiat, arderile se vor face fara mult fum, la 1300 de grade, iar cenusa care va rezulta este inerta din punct de vedere chimic. Pe de alta parte, toate investitiile aduc si inconveniente, nu numai beneficii. Eu nu sunt un fan al acestui proiect, dar situatia Moinestiului e critica din punct de vedere economic si e nevoie de investitii", a afirmat primarul. El a promis ca va organiza saptamâna viitoare o dezbatere publica pe marginea proiectului. Aceasta va avea loc la doua saptamâni de la aprobarea concesionarii celor 3 hectare. "Marti, pe 19 octombrie, de la ora 16.00 vom organiza o dezbatere publica pe acest proiect in sala mare a primariei. Daca cei prezenti vor spune ca proiectul nu e bun, il vom abandona", a precizat Viorel Ilie.

Ce contine proiectul aprobat de CL Moinesti

Potrivit proiectului de hotarâre aprobat in sedinta din 30 septembrie a CL Moinesti, pe cele 3 hectare urmeaza sa se construiasca o "centrala de procesare a deseurilor periculoase cu producere de energie electrica in cogenerare". Proiectul centralei a fost promovat in forul deliberativ moinestean drept un exemplu de investitie in energie ecologica. Documentul identifica drept deseuri periculoase substantele chimice, medicale, electronice, petroliere, substante chimice cu termene de valabilitate depasite, deseuri speciale etc. Conform Studiului de oportunitate atasat proiectului de hotarâre, investitia a fost evaluata la 16 milioane de dolari. Cele 3 hectare de teren au fost concesionate pe o perioada de 49 de ani contra unei redevente anuale de 4500 de euro. Studiul de fundamentare ce a insotit proiectul arata ca viitoarea centrala de valorificare a deseurilor periculoase ar putea produce energie electrica pentru 600 de apartamente din Moinesti. Cu toate acestea, data fiind natura privata a investitiei, CDP Energy nu e obligata prin niciun document sa furnizeze energia catre locuinte din Moinesti. De altfel, edilul Viorel Ilie a recunoscut ca "primaria nu are nicio implicare in proiect" si ca investitia va fi privata singura contributie a municipalitatii fiind cele 3 hectare de pamânt.

Legislatia de mediu pune cruce proiectului

Legislatia care reglementeaza protectia mediului in România a suferit mai multe schimbari in ultimii ani, in ideea armonizarii cu prevederile europene. Hotarârea de Guvern nr. 128 din 14 februarie 2002, privind reglementarea activitatilor de incinerare a deseurilor instituie un regim sever privind arderea deseurilor periculoase. Astfel, potrivit Articolului 6, alineat 1, din HG 128, "procedura specifica de autorizare pentru activitatile de incinerare si coincinerare a deseurilor se elaboreaza de autoritatea centrala pentru protectia mediului si se aproba prin ordin al ministrului (…)". Articolul 15 al aceleiasi HG prevede ca "autoritatea competenta pentru protectia mediului are obligatia sa asigure accesul publicului la informatie in cadrul procedurii pentru autorizarea acestor activitati, inainte si dupa ce aceasta autoritate ia o decizie". Conform primarului Viorel Ilie, concesionarul va trebui sa obtina autorizatiile de mediu necesare demararii proiectului. Pâna in prezent, autoritatile de mediu din judet nu au primit o astfel de cerere din partea CDP Energy. Mai mult, proiectul aprobat de CL Moinesti pe 30 septembrie nu contine un Studiu de impact necesar in astfel de investitii. In replica, consilierul Cristi Budaca a apreciat ca dezvoltarea unei centrale pentru arderea produselor periculoase ar trebui realizata la cel putin 5 kilometri de limita orasului, asa cum prevede legislatia europeana in vigoare. Conform masuratorilor efectuate de ales, locatia concesionata de primarie e situata la aproximativ 2 kilometri de centrul orasului, la limita dintre intra si extravilan.

Firma minune: infiintata cu 2 luni inainte de CL din 30 septembrie

Concesionarul celor 3 hectare – CDP Energy – este o societate infiintata in vara lui 2010, cu câteva luni inainte de sedinta CL Moinesti din 30 septembrie. Conform documentelor de inmatriculare a firmei la Registrul Comertului, CDP Energy a primit numar de ordine pe 21 iulie 2010 si fiinteaza intr-un apartament situat pe strada Decebal nr. 34, scara B din municipiul Bacau. In mod surprinzator, desi centrala de la Moinesti va procesa deseuri periculoase, obiectul principal de activitate al concesionarului CDP Energy il constituie "tratarea si eliminarea deseurilor nepericuloase". Actionarul majoritar al societatii este Constantin – Dinel Cucu. Acesta detine 80 la suta din participatii. Numele lui Cucu apare in mai multe dosare de faliment deschise asupra unor firme din Bucuresti in care acesta e consemnat drept actionar-proprietar sau co-actionar. Astfel, Dinel Cucu detine integral societatea Cubus Tech din Bucuresti aflata in acest moment in procedura de faliment. Cucu apare actionar cu 10 la suta in cadrul unei firme specializate in comertul cu material lemnos: Daki Construct. Firma functioneaza, dar nu a depus bilantul pe 2006, 2007 si 2008 la Registrul Comertului, are sediul expirat, iar mandatele administratorilor sunt de asemenea expirate. Cucu mai detine 47 la suta din firma Cubus Print SRL, aflata si aceasta in stare de insolventa si cu o hotarâre de dizolvare judiciara decisa de instanta. Singura societate a lui Dinel Cucu aflata in stare de functionare, fara alte aparente probleme economice, este Affaire Consult, al carei principal obiect de activitate este productia de energie electrica. Primarul moinestean a mai declarat pentru cotidianul Desteptarea ca nu avea cunostinta despre situatia actionarului majoritar al CDP Energy. Ilie a precizat ca a avut mai multe intrevederi cu Ciprian Patriche, actionarul minoritar din firma, care a venit la primar cu propunerea de realizare a centralei pe baza de produse periculoase.

Precedentul Solont

Intr-o situatie oarecum similara cu cea de la Moinesti se afla si comuna Solont din Bacau, unde locuitorii sunt nemultumiti de faptul ca OMV Petrom va construi un depozit de deseuri petroliere nepericuloase. Investitia a fost estimata la aproximativ 20 de milioane de euro si se va intinde pe 10 hectare. Proiectul derulat de OMV i-a invrajbit pe localnici care s-au aratat nemultumiti de faptul ca un intermediar al afacerii, cunoscând planurile gigantului petrolier, le-a cumparat pamânturile la preturi derizorii vânzându-le apoi OMV-ului pe o suma importanta de bani.

"Am aflat de pe Google despre pericole"

Jurnalistii Desteptarii au luat legatura cu mai multi locuitori ai Moinestiului, acestia declarându-se impotriva proiectului. Unul dintre acestia a declarat ca a aflat de pe internet ca arderea deseurilor periculoase poate fi…periculoasa.
"Am dat si eu o cautare pe Google sa vad ce e cu deseurile periculoase, lucru pe care trebuiau sa-l faca in primul rând consilierii care au votat concesionarea. E un demers civilizat din partea noastra sa incercam sa intoarcem proiectul. Chiar am zis sa-i ajut pe cei de la primarie, poate or fi actionat in necunostinta de cauza, fara sa-si dea seama de pericole. Daca am fi trait in Germania nu-mi faceam griji, dar traiesc in România si parca nu as sta asa linistit", a declarat Dan Boghitoiu, angajat al OMV Petrom, societate ce are in exploatare mai multe sonde in zona Moinesti.

Cel mai mare incinerator ecologic de deseuri periculoase, la Mizil

In martie 2006, Consiliul Local Mizil a aprobat concesionarea unui teren de 9 hectare, situat la 4 kilometri de oras, in vederea construirii celui mai mare incinerator ecologic de deseuri periculoase din Europa de Est. Crematoriul are o capacitate de prelucrare de 50 de mii de tone deseuri periculoase pe an, investitia realizata ridicându-se la 160 de milioane de euro. Potrivit informatiilor publicate de presa din Mizil, incineratorul a creat 1000 de noi locuri de munca. Deseurile periculoase provin de la agenti economici din toata tara si sunt arse la temperaturi de 1200 de grade Celsius.

Apartin de municipiul Bacau, platesc anual darile la bugetul local si cu toate acestea traiesc intr-o zona parca uitata de municipalitate. Vorbim despre locuitorii de pe bulevardul Vasile Pârvan, din cartierul CFR. O artera rutiera principala tranzitata zilnic de sute de masini a trecut in ultimii trei ani prin mai multe reabilitari, insa arata mai deplorabil ca niciodata.

Bulevardul Vasile Pârvan este parca o adevarata “gaura neagra” in “ochii” Primariei Bacau. Taiat de pe harta municipiului, acesta arata mai degraba a drum comunal, decât a municipal. Odata cu dema­rarea lucrarilor la pasajul subteran, aceasta strada este printre putinele care mai fac legatura cu drumul spre Onesti. Zilnic, masini grele sau mici tranziteaza aceasta “poteca”. De ani de zile municipalitatea se chinuie sa o reabiliteze, fara niciun succes. Daca pâna anul trecut bulevardul era plin de gropi, anul acesta a devenit impracticabil din cauza unor guri de canal suprainaltate, lasate asa de constructorul care a lucrat la sistemul de canalizare. Soferii circula greu, incalca sensurile, doar pentru a ocoli capcanele de pe strada.

Proiect de peste 3 milioane de euro

In octombrie 2007, Bulevardul Vasile Pârvan a fost inclus intr-un proiect european numit “Reabilitarea Retelei de Canalizare”, cu finantare 100 la suta nerambursabila (ISPA). Valoarea proiectului este de aproximativ 3 milioane de euro. Termenul de finalizare era 16 aprilie 2009. Lucrarile la reteaua de canalizare au fost efectuate, insa strada a ramas in “paragina”. Desi au inceput lucrarile de reabilitare a strazii, acestea nu au mai fost duse la final. Initial s-a turnat un prim strat de asfalt si au fost inlocuite bordurile. Imediat dupa aceea lucrarea a stagnat. Au trecut câteva luni bune de atunci si nimic nu mai misca pe Vasile Pârvan. Cel de-al doilea strat de asfalt care trebuia turnat, cel de uzura, nu a mai fost pus. Masinile au circulat o vreme pe strada neterminata, iar acum intreaga lucrare s-a deteriorat. Deja au inceput sa se formeze gropi, iar gurile de canal au inceput sa se surpe. Pentru ca sezonul rece si-a intrat in drepturi, finalizarea reabilitarii acestui drum este din ce in ce mai greu de realizat. Odata cu venirea zapezii, Bulevardul Vasile Pârvan va fi din ce in ce mai impracticabil si asta din cauza faptului ca autospecialele de deszapezire nu vor putea face fata gurilor inalte de canal.

Santuri in loc de trotuare

Daca soferii injura printre dinti situatia drumului, nici pietonii nu sunt mai fericiti. Acestia se plâng de trotua­rele pe care sunt nevoiti sa mearga zilnic. Pline de gropi si denivelari, pietonalele nu fac deloc nota discordanta cu soseaua. Locatarii s-au saturat sa-si mai strige nemultumirile, pentru ca oricum nimeni nu le raspunde. Acestia acuza municipalitatea de neimplicare. Ei traiesc de ani de zile intr-un santier. Proiectul pe aceasta strada nu a fost finalizat anul trecut, asa cum s-a promis, iar Bulevardul Vasile Pârvan pare sa nu fi fost o prioritate pentru Primaria Bacau. “In anul 2009, investitiile in infrastructura rutiera din municipiul Bacau au insumat peste 200 de miliarde de lei vechi, concretizati in modernizarea in proportie de 90 la suta a 14 strazi din cartierele periferice, amenajarea a patru sensuri giratorii si reparatii curente pentru strazile asfaltate, precum si pentru trotuare, alei, parcari si marcaje rutiere”, declara in urma cu câteva luni Ionut Tomescu, purtator de cuvânt al Primariei Bacau. Bani s-au gasit, asfaltari s-au facut, insa aceasta artera nu a fost inclusa pe lista administratiei. Ea reprezinta probabil acel deficit de 10 la suta, al strazilor din cartierele periferice, care nu au fost modernizate.
Sinziana Filimon

Se reduce numarul primariilor

Pe masa Guvernului se afla un proiect care prevede desfiintarea comunelor care au sub 5.000 de locuitori. Scopul este reducerea cheltuielilor si eficientizarea administratiilor. Daca proiectul va deveni hotarâre, judetul Bacau va pierde peste un sfert dintre comune.

Judetul Bacau are 85 de comune, dintre care 49 au sub 5.000 de locuitori. Cea mai mica e Itesti, cu 1.600 de locuitori, iar cea mai mare, Dofteana, cu 12.000. La limita e Horgesti, cu 5023 de locuitori. Daca proiectul care vizeaza comasarea comunelor va fi aprobat, cele 49 vor deveni 24 sau chiar 23, pentru ca avem si comune cu 2.000 – 2.300 de locuitori. Asta inseamna ca vom pierde 25 de unitati administrativ-teritoriale. Edilii nu sunt deloc incântati de aceasta perspectiva. “Abia am inceput sa ne gospodarim si ne desfiinteaza! Poate comunele mici, care au o mie de locuitori, ar trebui unificate, dar noi avem 2800. Si cu cine sa ne comaseze? Si Traian, si Damienesti sunt mai mici decât Prajesti. Ar trebui sa faca centrul in Prajesti”, declara primarul Eugen Antica. Nu ar fi greu de gestionat, “acum, avem masini, telefon mobil, nu ca inainte de ’68”, insa ar fi in defavoarea cetatenilor: “Vor fi nevoiti sa strabata 6 km de la Traian sau 15 km de la Damienesti, daca stau in capatul satului”, arata primarul.

Serviciile sociale vor fi mai proaste!

Edilii sustin ca nu e cazul sa copiem modelul administratiilor din Occident deoarece “suntem cu 400 de ani in urma”, catunele sunt “aruncate pe toate coclaurile”, iar taranii nostri sunt amarâti si vin pe jos la medic, la primarie sau la posta. Mai mult, cred ca unificarea comunelor sub 5.000 de locuitori va indeparta administratia de problemele cetatenilor. “Inteleg ca vor sa faca economie, dar pâna la Orbeni sunt 15 km, arata Ion Pravat, primarul din Valea Seaca. Pe vremuri erau si mai multe comune. Noi avem trei foste sedii de primarie: in Valea Seaca, cladirea in care functioneaza biblioteca, in Cucova, unde e magazinul cooperatiei, si in Mindrisca, actualul atelier auto.” Valea Seaca are 3686 locuitori, iar Orbeni, peste 4000. Impreuna, s-ar apropia de 8.000. Ion Pravat sustine ca, automat, comunicarea va fi mai dificila: “Va fi foarte greu, mai ales in domeniul serviciilor sociale. Nici asa nu merg lucrurile bine in conditiile in care cota de benzina e de 70 de litri. Eu am 1700 de romi in comuna care cer, nu dau!” Prin urmare, cheltuielie nu vor scadea decât foarte putin, iar veniturile nu vor creste.

Intoarcerea in “glod” si izolare

Primarii spera ca se va astepta pâna in 2012, dar unii dintre ei au informatii ca proiectul va fi adoptat luna aceasta, prin hotarâre de guvern. Oricum, chestiunea ii ingrijoreaza. “Chiar acum vorbeam cu un consilier, Constantin Iorga, de 81 de ani, ca abia am scos Buciumul din glod, am facut ce nu s-a facut intr-o suta de ani si il desfiinteaza”, spune primarul Stefan Cozma, iritat. Buciumi a fost comuna din 1921 pâna la colectivizare, apoi satele au fost lipite de Onesti, Casin si, in fine, de Stefan cel Mare. Actualul edil afirma ca, in situatia asta, isi va cumpara un apartament si se va muta in Onesti. “Nu vreau sa stau aici si sa mor din cauza ca nu poate intra Salvarea! Cine se va mai scula la 3 dimineata ca sa incalzeasca utilajele si sa faca deszapezirea? De la lingura si furculita am pornit. Am renovat scoala, bijuterie am facut-o, ca sa ajunga bar sau frizerie? Despre ce reduceri de cheltuieli e vorba? Noi avem, in primarie, 9 oameni la o comuna cu 3369 de locuitori”, declara Cozma. Edilul sustine ca locuitorii din Racauti vor face 20 km pâna la Stefan cel Mare: “Am fost viceprimar pâna in 2005. Nu era o zi sa nu aduc zece adeverinte. Sute de oameni am carat cu masina ca sa-si rezolve problemele. Eu imi dau sufletul pentru buciumeni! De asta m-au votat.”
Silvia Patrascanu

ADIS s-a inecat ca tiganul la mal

Consiliul Judetean si CL Bacau au primit sarcina din partea ministrului Laszlo Borbely “sa ajunga la un compromis pentru administrarea gropii de gunoi.” “Judetul Bacau e intârziat”, a afirmat ministrul, nemultumit, dupa care a precizat ca “trebuie clarificata disputa dintre CJ si municipalitate.” Tot domnia-sa a dat si solutia: “Municipalitatea sa administreze o zona, iar CJ si ADIS, cealalta zona.” Autoritatile trebuie sa se grabeasca, altfel risca sa piarda trenul. Borbely le-a dat termen o luna. “Nu e o disputa intre CJ si CL, ci o problema legata de legislatie, a declarat Dragos Benea, presedintele CJ Bacau. Trebuie armonizata legislatia.” CL Bacau are un proiect demarat prin ISPA, pentru municipiu si 22 de comune, care consta in realizarea “Celulei 1” a depozitului de deseuri. Acordul de finantare aprobat prin lege scrie negru pe alb ca gestionarea “Celulei 1” se face de catre CL Bacau. Intre timp, groapa de gunoi si intregul proiect realizat prin ISPA au fost incluse in master-planul judetean privind gestionarea deseurilor conform standardelor UE. Acesta va permite accesarea a 43 milioane de euro prin Programul Operational Sectorial (POS) pentru Mediu. Iar POS Mediu prevede ca ADIS (Asociatia de Dezvoltare Intercomunitara de Salubrizare) e cea care gestioneaza sistemul integrat de deseuri, din care face parte si “Celula 1”, realizata prin ISPA.

UE a dat “liber” la excludere

CJ Bacau a facut deja demersuri pentru “clarificarea” lucrurilor. Intre altele, a trimis adrese la ANRSC si ANRMAP in care solicita precizari cu privire la pasii de urmat. “Cine organizeaza licitatia?”, asta e, de fapt, intrebarea la care CJ ar trebui sa primeasca un raspuns. Un alt obstacol in calea celor catre cele 45 milioane de euro e incetineala unor primarii si opozitia altora. Laszlo Borbely le-a cerut edililor sa treaca rapid hotarârile prin CL deoarece “fara acestea nu puteti depune proiectul.” Noutatea e ca niciun consiliu local, urban sau rural, nu va mai putea sa puna bete in roate proiectelor. CJ Bacau a primit dezlegare de la UE sa excluda din ADIS si ADIB comuna sau orasul care nu aproba hotarârile necesare la depunerea aplicatiilor la minister. Nu pot sta pe loc 87 de administratii “din cauza Comanestiului sau a nu stiu carei comune”, a declarat Dragos Benea. “Dezlegarea” a venit de la Benoit Nadler, expert al DG Regio din cadrul Comisiei Europene. In acest fel, “proiectele pot sa mearga inainte si fara acei «Gica-contra»”, a anuntat Dragos Benea, in prezenta lui Laszlo Borbely.

Nu decide Miron

Cel mai vehement oponent al ADIS este CL Comanesti, care nu a aprobat master-planul pe deseuri. “Si nici nu-l vom aproba”, declara primarul Viorel Miron, inainte de sedinta. Comanestiul vrea statie de compost, care nu e prevazuta in plan, pentru ca vine in ADIS cu zestre: o statie de transfer de 1,5 milioane de euro, obtinute pe Phare. Daca se izoleaza, orasul va avea mult de pierdut. Pâna acum, orice edil putea face mofturi, in ideea ca ADIS depinde. De azi inainte, cine blocheaza proiectul va fi exclus din asociatie. In clipa asta, CL Comanesti nu prea are de ales. Daca nu vrea in ADIS nu poate aduce gunoiul la groapa din Bacau. Va trebui sa-l plimbe in Vrancea sau Neamt, daca va fi primit, cu costuri mari la transport si depozitare. Sau sa-l pastreze, platind amenzi urias pentru incalcarea normelor UE. Decidentii din Comanesti, epoca 2008-2012, vor ramâne de poveste, demni de prezentat in manualele de buna practica ale Europei de Est drept contraexemplu, in administratie. Poate nu va fi cazul. Viorel Miron a devenit, brusc, mai flexibil. “Deocamdata, inca se analizeaza. Nu hotarasc eu in aceasta problema, ci Consiliul Local, in urmatoarea sedinta”, a declarat primarul, ieri. Din cele 43 de milioane de euro date judetului Bacau, vor fi realizate “Celula 2” Bacau, statiile de transfer din Onesti, Gaiceana si Beresti Tazlau, statia de compost din Onesti, vor fi construite platforme si amplasate europubele, mari si mici, in comune si orase. Toate astea trebuie finalizate in 2015.
Silvia Patrascanu

Dr. Neculai Filipescu si dr. Dan Popa, medici in Spitalul Judetean de Urgenta Bacau, vor deschide Congresul International de Fixare Externa si Reconstructie Osoasa, care va avea loc la Barcelona in perioada 20-22 octombrie. Manifestarea stiintifica, ai carei presedinti de onoare sunt principii de Asturia, Felipe si Letizia, se bucura de o larga recunoastere. Din multimea de lucrari trimise la Barcelona din toate colturile lumii, au fost acceptate de organizatori doar câteva zeci. Prima prezentata, in deschiderea congresului, este lucrarea medicilor bacauani, cu titlul “Fixatorul extern universal minim invaziv in fracturile deschise de tibie.” Acest aparat este conceput si brevetat de dr. Neculai Filipescu, fiind utilizat de câtiva ani in Spitalul Judetean de Urgenta Bacau. Lucrarea celor doi medici bacauani se bazeaza pe studiile efectuate pe 75 de pacienti. Fixatorul se foloseste in trei situatii: pe fracturile deschise de gamba, pe fracturile inchise de gamba de inalta energie si in supuratii (dupa esecuri ale altor interventii cu metode clasice). Acest aparat, utilizat exclusiv de echipa formata din cei doi medici, are mai multe beneficii. “In primul rând este minim invaziv, adica nu necesita incizie, a explicat dr. Neculai Filipescu. Ancorarea pe gamba se realizeaza cu brose (asemanatoare cu andrelele, n.r.). In al doilea rând, articulatiile ramân libere, nu blocate, ca in cazul metodelor clasice.” Aceasta permite miscarea lor. Toleranta pacientilor la acest fixator este foarte buna. In interventiile clasice, fixatoarele sunt diferite pentru fiecare zona a gambei si necesita schimbare pe parcursul tratamentului. “Cu ajutorul acestui fixator, scad si costurile pe caz, a explicat si dr. Dan Popa. Osteosinteza este definitiva. Nu mai este nevoie sa apelam la interventii secundare.” Foarte important, pacientul este scutit de trauma unor noi interventii chirurgicale. Aparatul creat si utilizat la Bacau, si care schimba optica in tratarea fracturilor de gamba, va fi prezentat acum elitei specialistilor prezenti la Barcelona. “Este deosebit de onorant pentru noi, ca medici, pentru spital si, credem noi, pentru tara, a declarat dr. Filipescu. Ne vom prezenta cu seriozitate si profesionalism.”
Doina Mincu

Catedre libere in zeci de unitati de invatamânt

Desi anul scolar a inceput de o luna, mai sunt scoli in care catedrele nu sunt ocupate de profesori, fie ei chiar necalificati sau suplinitori.

Peste 80 de posturi din invatamântul bacauan nu sunt nici acum ocupate de profesori, chiar daca scoala a inceput de aproape o luna. Cele mai multe unitati scolare care inca mai au catedre libere functioneaza in mediul rural. Iar exemplele sunt multe, in localitati precum Ghimes Faget, Stanisesti, Huruiesti, Valea lui Ion, Filipesti, Podu Turcului, Corbasca, Dofteana sau Brusturoasa. Deficitare, la acest capitol, sunt specializarile biologie (7 catedre libere), chimie (5), agricultura-horticultura, dans modern, educatie fizica si sport, educatie muzicala, educatie plastica, educatie tehnologica, fizica (9), geografie, istorie, limbi moderne (engleza – 8 catedre, franceza – 10, germana – 2 si maghiara – 2), dar chiar si de limba si literatura româna (11 posturi neocupate) si matematica (2), atât in invatamântul gimnazial, cât si in cel liceal. Si in gradinite este criza de educatori, in acest an scolar fiind inca libere nu mai putin de 17 posturi (in comunele Corbasca, Stanisesti, Orbeni, Glavanesti si Dofteana, dar si la Gradinita 29 Bacau), iar in invatamântul primar au ramas neocupate 8 catedre. Majoritatea posturilor libere nu sunt complete. Dupa cinci etape de repartizare a personalului didactic pe catedre, in care nu au lipsit nemultumirile si chiar scandalurile, in final au ramas in sistem 7.719 cadre didactice. Dintre acestea, 7.606 sunt titulare, 984 sunt suplinitori calificati, 103 – necalificati (nu au studii corespunzatoare postului) si 127 – pensionari, platiti la cumul sau cu ora. “In repartizare, prioritate au avut cei care au dat concurs pentru completari de norma la titulari, apoi detasarile la termen, tot pentru titulari. Au urmat apoi cei care au dorit continuitate la suplinire si pe post redus, suplinitorii calificati, pensionarii calificati si, la urma, cei necalificati, care reprezinta in total, doar 1 la suta”, a precizat si prof. Teodora Craus, inspector scolar general adjunct pe probleme de descentralizare si management institutional. Multe dintre catedrele neocupate au ramas libere si ca urmare a faptului ca in acest an scolar nu mai putin de 136 de dascali au preferat sa paraseasca sistemul fie prin demisii, fie prin cerere de intrare in concediu fara plata, de studii sau de crestere a copilului.
Roxana Neagu

Scoala “Dr. Alexandru Safran” din Bacau a primit vizita unor oaspeti de seama, condusi de nimeni altul decât prof.univ.dr. Avinoam Safran, fiul lui Alexadru Safran. Cu aceasta ocazie, pentru al doilea an consecutiv, cinci elevi ai scolii au primit si premii de excelenta din partea Fundatiei “Dr. Alexandru Safran” din Elvetia. “Este vorba despre acei elevi cu merite deosebite, a explicat prof. Maria Creanga, directorul scolii. Dintre acestia s-a remarcat Marius Stoian, premiat si anul trecut, care a obtinut locul I la olimpiada judeteana de chimie, dar si o mentiune de la Ministerul Educatiei. O alta eleva premiata este olimpica, iar acum a fost admisa pe primul loc, la Colegiul Militar din Cimpulung Moldovenesc. O dovada ca aceste premii ajuta si stimuleaza”. Premiile au fost inmânate de prof.univ.dr. Avinoam Safran, acum seful Clinicii de Oftalmologie al Facultatii de Medicina a Universitatii din Geneva, caruia i-a fost alaturi prof.univ.dr. Carol Iancu, de la Universitatea ”Paul Valéry” Montpellier, directorul Scolii de Înalte Studii ale Iudaismului din Franta, dar si solista Sarah Iancu, violoncelista la Orchestra Nationala "Capitole" din Toulouse, Franta. “Sunt foarte emotionat ca acum sunt in orasul in care s-a nascut si a trait tatal meu, a declarat in exclusivitate pentru cotidianul «Desteptarea». El iubea limba româna, aici a crescut, aici a fost educat si ma bucur ca acum exista si o scoala care ii poarta numele. A fost un om care s-a consacrat educatiei si sunt bucuros ca ideile lui sunt continuate aici, la scoala. Este foarte important ca elevii premiati constientizeaza faptul ca aceste premii vin de la personalitatea celui care a fost Alexandru Safran.” Premiile au constat intr-o diploma de excelenta si 200 de dolari pentru fiecare elev. “Sunt elevii merituosi ai scolii, alesi de catre conducere. Noi suntem astazi aici, pentru a ne mai aminti de cel care a fost Alexandru Safran”, a adaugat si prof.univ.dr. Carol Iancu. In cadrul manifestarii, prof. Avinoam Safran a vorbim despre expunerea "Amintiri privind parintele meu, Dr. Alexandru Safran”, iar, in premiera in România, prof. Carol Iancu a prezentat ultima sa carte aparuta recent si in limba româna intitulata "Alexandru Safran si Soahul neterminat în România. Culegere de documente (1940-1944)". Tot cu aceasta ocazie, prof. Carol Iancu a primit si titlul stiintific de Doctor Honoris Causa al Universitatii ”Al.I. Cuza” Iasi. “In 2008, prof. Carol Iancu mi-a propus sa initiem anumite activitati care sa prezinte personalitatea lui Alexandru Safran. Asa ca intr-o prima faza, Scoala 15 a primit numele ilustrului doctor, iar in 2009 si o alee bacauana a fost intitulata «Aleea Alexandru Safran». Apoi au venit aceste premii, care vor deveni o traditie”, a explicat si prof. Gabriel Stan, directorul Casei Corpului Didactic Bacau si initiatorul acestui amplu proiect. La eveniment au participat elevi, studenti, cadre didactice, precum si reprezentanti ai Federatiei Comunitatilor Evreiesti din România, seful Cancelariei rabinice, membri ai Comunitatii Evreiesti din Bacau, autoritati publice locale si judetene.
Roxana Neagu