Inspectoratul Scolar Judetean a afisat lista cu profesorii care vor primi in acest an distinctia „Gheorghe Lazar” si diplome de excelenta, pentru dosarele depuse in 2009 si cu punctaje validate tot atunci.

Pe aceasta lista sunt 39 de cadre didactice, de la educatori, pâna la invatatori si profesori. Dintre acestia, 29 sunt propusi pentru a beneficia de distinctia “Gh. Lazar” si 10 pentru diploma de excelenta. Plata premiilor se va realiza de catre unitatea de învatamânt la care sunt/au fost angajati dascalii beneficiari, din bugetul consiliilor locale, cu încadrarea în bugetul aprobat si alocat cu aceasta destinatie. Scoala Nr. 10 din Bacau are 4 titulari de diploma “Gh. Lazar”. “Este vorba de trei invatatori si un profesor, a explicat Elena Rotariu, director. Sunt, de altfel, cei care au ramas, pentru ca restul cadrelor didactice de la noi de la scoala au avut aceste distinctii. Cei de acum sunt noi. Este o recunoastere a muncii noastre. Nu stiu insa cum va fi finantarea.”

Nu sunt bani

Scoala “Miron Costin” are si ea trei cadre didactice premiate, dar pentru acordarea acestor distictii nu sunt bani. “Am primit aceasta veste de la centrul bugetar. Practic, Primaria Bacau este cea care trebuie sa dea si banii. Si anul trecut a fost la fel. Presupun insa ca se va tine cont de aceste nominalizari si ca profesorii in cauza nu vor pierde finantarea”, a declarat si Anca Herghea, director. La nivel de licee, in Bacau, cele mai multe astfel de premii le-au obtinut in acest an Colegiul National “V. Alecsandri” (3), dar si Colegiul National “Ferdinand I” (3), alaturi de Colegiul “Mihai Eminescu”, Colegiul “Henri Coanda”, Colegiul National Pedagogic “Stefan cel Mare”, Colegiul de Comunicatii “N.V. Karpen” si Colegiul Tehnic “Anghel Saligny”, cu câte o distinctie fiecare. “Este o recunoastere a rezultatelor noastre, e meritul profesorilor. In total, colegiul nostru are 15 astfel de beneficiari”, a spus si prof. Vasile Cautis, director la CN “V. Alecsandri”. Pe lista mai sunt scoli precum Scoala “Mihai Eminescu” Buhusi”, Scoala “Octavian Voicu” Bacau, Liceul Sportiv Bacau, Scoala “Nicolae Iorga” Bacau, Grupul Scolar Agricol Hemeiusi, Scoala “Mihai Dragan” Bacau, Scoala 18 “Al.I. Cuza” Bacau, Scoala “Spiru Haret” Bacau, Scoala “Alecu Russo” si, din Onesti, Scoala “G. Calinescu” si Colegiul Tehnic “Petru Poni”. Aceste diplome si distinctii se ofera cadrelor didactice în functie de contributia adusa dezvoltarii învatamântului si progresului scolar pe care elevii lor l-au înregistrat.

Distinctiile sunt însotite de premii reprezentând 10 la suta (pentru Diplome “Gheorghe Lazar” grad III), 15 la suta (Diplome “Gheorghe Lazar” grad II) si respectiv 20 la suta (pentru Diplome “Gheorghe Lazar” grad I si Diplome de Excelenta) din suma salariilor de baza primite de cadrele didactice beneficiare în ultimele 12 luni. Cei care aspira la aceste diplome au nevoie de calificativul “foarte bine” pentru activitatea din ultimii 20 de ani, trebuie sa fie autori sau coautori ai unor manuale sau programe scolare, lucrari sau comunicari prezentate la congrese sau sesiuni stiintifice si sa detina cel putin un premiu la faza nationala a olimpiadelor scolare.
Roxana Neagu

Gropi, gunoaie si trotuare lipsa. Asa arata strada Bicaz din Bacau. Nicio autoritate locala nu pare sa fie deranjata de acest lucru. Ori poate ca “in loc sa doarma, angajatii primariei ar trebui sa vina si sa controleze”. Nu am spus-o noi. Locuitorii de pe strada Bicaz o striga in gura mare zi de zi.

De când intri pe strada Bicaz, ai senzatia ca esti izolat de restul lumii. Numai traficul auto intens din zona te duce cu gândul la un loc aglomerat. Ca este oras… iti dai seama mai greu. Soseaua este ciuruita, iar gropile se deschid amenintator in asfalt. Cine nu stie zona se alege cu serioase avarii la autoturism. Soferii ocolesc cu grija gaurile din carosabil. De cele mai multe ori efortul lor este in zadar. Sunt atât de multe incât orice incercare de acest fel este sortita esecului. Nu putini sunt cei care isi duc in mod regulat autoturismele in service, tocmai din cauza acestor neajunsuri. Problemele sunt insa cu mult mai multe. Calea ferata este ascunsa de buruienile cu inaltimi impresionante care cresc in zona, iar trotuarele lipsesc cu desavârsire. Un miros puternic de hoit se simte de la o distanta apreciabila, chiar si acum când numarul gradelor din termometre s-a diminuat semnificativ. De câte ori treci pe acolo exista pericolul sa fii acrosat de câte un autoturism. “Nu se poate, domnule, asa ceva. Nu suntem si noi bacauani? De câte ori trec pe aici stau cu sufletul la gura. Daca vine vreun sofer care nu ma observa si ma face una cu pamânul?!”, ne-a spus un trecator. Supararile bacauanilor care locuiesc pe strada Bicaz sunt de inteles. Situatia nu este una noua. Dureaza de ceva vreme. Cât despre autoritatile locale… cei de aici spun ca nu i-au mai vazut din ultima campanie electorala. In ciuda faptului ca zona este una intens circulata, strada este de-a dreptul jalnica. Mai mult decât atât, gunoaiele si riscurile la care se expun zi de zi fac ca aceste nemultumiri sa atinga cote maxime.
Alexandra Zaharia

Timp si bani pierduti in zadar pentru o adeverinta

Un bolnav, pensionat cu gradul II de invaliditate, nu beneficiaza de pensie. Casa Judeteana de Pensii nu-i recunoaste adeverinta cu stagiul de cotizare, eliberata de catre o firma de arhivare. Legea Arhivelor Nationale permite eliberarea adeverintelor si operatorilor economici, daca sunt autorizati de catre aceasta.

Pierderea cartii de munca ori lipsa din aceasta a tuturor datelor referitoare la drepturile salariale realizate de catre titular continua sa reprezinte un obstacol in calea acordarii pensiei in numeroase cazuri. Anica Mihutescu, din Onesti, se zbate de luni de zile sa obtina documentele care sa ateste vechimea in munca (stagiul de cotizare la pensia publica) a unuia dintre fii ei gemeni, in vârsta de 49 ani, bolnav de TBC pulmonar si alte afectiuni, care il tin tintuit in pat. Barbatul are deja decizie de pensie de gradul II de invaliditate, dar nu poate beneficia efectiv de aceasta, deoarece i-a fost furata cartea de munca. Prin urmare, el trebuie sa prezinte alte documente din care sa rezulte ca are stagiul de cotizare necesar. SC Onetrans SA, unde barbatul a lucrat o lunga perioada, respectiv din 1981 si pâna in 1997, a fost desfiintata iar arhiva ei cu toate actele de personal a ajuns la SC Ispa Arhive SRL, o firma din Husi, unde se afla si in momentul de fata. "Pâna sa dau de aceasta firma am umblat o gramada de timp pe drumuri si am cheltuit si o groaza de bani. M-am dus la Husi la firma respectiva si, in sfârsit, mi-a dat adeverinta cu toata perioada lucrata de catre baiatul meu la Onetrans. Am venit cu adeverinta la Casa Locala de Pensii Onesti, dar acolo nu mi-au primit-o, motivând ca documentul nu este original", a declarat Anica Mihutescu, in cadrul audientelor acordate ieri de catre Liviu Cretu, directorul executiv al Casei Judetene de Pensii (CJP) Bacau.

Hârtii fara valoare?

Dupa ce a examinat adeverinta, directorul CJP Bacau a concluzionat ca documentul este original, dar a aparut o alta problema. Directorul CJP a explicat: "Unitatea din Husi care emite documentul este o societate comerciala ca oricare alta. Conform Legii Arhivelor, documentul ei nu este valabil. Nu este legiferat ca o societate privata sa detina arhiva alteia si sa emita documente cu privire la stagiul de cotizare. In plus, nu rezulta ca unitatea din Husi este acreditata de catre Arhivele Nationale pentru a pastra arhiva de personal si a elibera documente de aceasta natura. Daca adeverinta purta viza Arhivelor Nationale de la Vaslui, avea caracter oficial, si, legal, o puteam lua in calcul." Dar mama celui bolnav este disperata, deoarece si Arhivele Nationale de la Vaslui refuza sa-si puna viza pe documentul eliberat de firma huseana. "Am platit doua milioane si jumatate de lei (vechi – n.n.) numai pentru aceasta adeverinta, am dat un milion si jumatate ca sa public in Monitorul Oficial pierderea carnetului de munca, nu mai spun cât m-au costat drumurile pe care le-am facut, si toate acestea au fost degeaba!? Nu mai stiu unde sa ma duc!", a spus, cu lacrimi in ochi, Anica Mihutescu. Si, totusi, Legea Arhivelor Nationale nr. 16/1996, modificata, prevede, la articolul 18, ca in cazul desfiintarii unei societati comerciale, fara ca activitatea acesteia sa fie continuata de alta, "documentele cu valoare practica, in baza carora se elibereaza copii, certificate si extrase privind drepturile referitoare la stagiul de cotizare la asigurarile sociale se predau, pe baza de contract, operatorilor economici autorizati in prestarea de servicii arhivistice". Conform aceleiasi legi, operatorii economici pot presta servicii de pastrare, conservare, restaurare, legatorie, prelucrare arhivistica si utilizare a documentelor cu valoare practica numai dupa obtinerea autorizatiei de functionare din partea Arhivelor Nationale.

Nu au incredere in licitatia pusa la cale de municipalitate

Tarabele din sectorul pentru flori din Piata Centrala vor fi scoase la licitatie. Comerciantii care platesc taxe primariei de ani de zile cred ca se pregateste un cadou pentru unii dintre ei, favoriti ai administratiei.

Comerciantii de flori din Piata Centrala au din nou motiv de nemultumire, dupa ce au reclamat ani de zile conditiile inumane in care isi desfasurau activitatea (iarna inghetau si ei si florile, vara se sufocau din cauza aerului incins din hala, iar intre ei si ploi statea un acoperis spart, pe care il cârpeau pe cheltuiala lor). Acum, florarii s-au trezit ca spatiile pe care le ocupa vor fi scoase la licitatie. Consilierii locali au aprobat o hotarâre in acest sens. Cei mai multi dintre comercianti cred insa ca in spatele unei hotarâri legale se ascund interese si, mai ales, intentia de a favoriza pe cineva. “E ceva la mijloc, ne-a declarat Lenuta Sicu, comerciant. Ni se spune ca exista cerinta pentru mese. Sunt locuri destule, nu era nevoie de licitatie. Aici este o manevra. Sunt unii care vor sa stea in fata.”

“Nu i-a convenit ca i-am spus adevarul in fata”

Aproape toti comerciantii de flori din Piata Centrala s-au adresat vineri viceprimarului Roxana Mironescu. “Pe mine m-a dat afara domnisoara viceprimar, ne-a declarat Cristina Bondalici. Mi-a vorbit de parca as fi fost angajat al primariei. Nu i-a convenit ca i-am spus adevarul in fata, si anume ca alesii nu tin cont de noi si ca suntem buni numai inainte de alegeri, când ne cer sa ii votam. Dupa alegeri nu mai ai voie sa le vorbesti. Adevarul este ca mesele se scot acum la licitatie pentru un interes.”
Cristina Bondalici spune ca a obtinut masa la care vinde flori, tot prin licitatie, in 1995. De atunci plateste taxe si impozite. “Achit anticipat si chiar daca am stat acasa, tot am platit taxa. In plus, nu putem lua concediu decât 15 zile pe an. In rest, platim taxa la piata, iar acum vor sa ne scoata mesele la licitatie.”

Licitatia, solutie pentru un conflict vechi

Comerciantilor care au protestat la primarie li s-a promis ca, la inceputul acestei saptamâni, vor avea o discutie cu viceprimarul Mironescu in piata, in “prezenta” tarabelor atât de disputate. Directorul Administratiei Pietelor, Vasilica Busuioc, ne-a declarat ca a propus scoaterea la licitatie publica deschisa a celor 34 de locuri din sectorul pentru flori (la 17 tarabe), pentru a pune capat unui conflict vechi dintre doua familii care detin cele mai multe societati comerciale si locuri din hala. “Va fi o licitatie deschisa, cu strigare. Nu inteleg de ce nu sunt de acord. La inceputul lunii septembrie, au venit la mine reprezentantii celor doua familii care nu se inteleg. Chiar ei au propus sa scoatem mesele la licitatie, iar acum nu mai vor”, a afirmat Busuioc.
Doina Mincu

Prefectura contesta neregulile Primariei

Hotarârea de Consiliu Local in baza careia Bazarul Milcov si Oborul Serbanesti au fost date in gestiune, pentru 5 ani, societatii prin care Primaria finanteaza echipa de fotbal Sport Club Bacau a fost atacata in contencios administrativ de Prefectura. Odata cu demersul Prefecturii, hotarârea este suspendata de drept. In plus, reprezentantii Guvernului in teritoriu au contestat si hotarârea prin care o obscura asociatie sportiva a devenit actionar cu 7 la suta in cadrul SC FCM Bacau SA, societate aflata in proprietatea municipalitatii, prin intermediul careia echipa de fotbal Sport Club este finantata din bugetul local.

Bazarul Milcov si Oborul Serbanesti revin in patrimoniul municipiului Bacau dupa ce Prefectura a atacat in contencios administrativ hotarârea de Consiliu Local prin care cele doua imobile au fost date in gestiune catre societatea prin care Primaria finanteaza echipa de fotbal Sport Club. Pe 16 august, alesii locali au aprobat Hotarârea nr. 273 prin care SC FCM Bacau SA – societate comerciala apartinând municipalitatii – a primit in gestiune activitatile de la Bazar si Obor pentru o perioada de 5 ani de zile. Concomitent, Articolul 4 din HCL 273 stipula preluarea de catre societatea amintita a tuturor contractelor ce au ca obiect inchirierea unor bunuri aflate in Oborul Serbanesti, respectiv Bazarul Milcov.
Reprezentantii Prefecturii sustin ca modul in care s-a realizat instrainarea celor doua imobile nu este prevazut in lege si ca „gestionarea activitatilor”, specificata in HCL 273, este o formula gasita de edili tocmai pentru a eluda prevederile legale ce ar fi impus organizarea unei licitatii publice. „Au existat mai multe semnale atât din partea consilierilor locali, cât si din partea presei referitor la modalitatea de instrainare a Oborului si a Bazarului. Hotarârea a fost analizata de juristii Prefecturii si s-a ajuns la concluzia ca edilii au evitat sa foloseasca procedura prevazuta de lege: concesionare, inchiriere sau vânzare. Darea in gestiune a activitatilor nu este prevazuta de lege. Ei au cautat o formula prin care sa ocoleasca, de fapt, legea, dar sa lase impresia ca o respecta. Atât timp cât e vorba de banul public legea trebuie respectata”, a declarat prefectul Constantin Scripat, motivând ca demersul in instanta al Prefecturii este unul legitim si corect. Scripat a mai spus ca antecedentele finantarii fotbalului bacauan nu recomanda municipalitatea drept etalon pentru buna practica administrativa. Prefectul a amintit de cele 40 de miliarde lei vechi risipite in asa-zisa finantare a fotbalului bacauan, care a culminat – asta-vara – cu retrogradarea FCM-ului in Divizia C. „E creat deja un precedent, cum s-au cheltuit 40 de miliarde lei vechi si s-a decis la masa verde retrogradarea echipei, desi ea era salvata matematic. Eu cred ca trebuie sa fim mai atenti la modul in care se cheltuie banul public in Bacau”, a opinat acesta.

Goian, scos din actionariat

Pe lânga HCL 273, Prefectura a mai contestat in contencios si HCL 272 in baza careia o obscura asociatie sportiva a devenit actionar cu 7 la suta in cadrul SC FCM Bacau SA. Tot in sedinta din 16 august a Consiliului Local, alesii au aprobat ca Asociatia „Club Sportiv Mesagerul” sa intre in actionariatul societatii prin care municipalitatea afirma ca sprijina fotbalul bacauan. In spatele Asociatiei se afla Liviu Goian, vicepresedintele municipalei PNL si client politic de frunte al Primariei. „Nu s-a schimbat nimic. Cererea noastra este pe rol. A fost vacanta judecatoreasca si nu s-a putut schimba numele mai repede. Numele (n.r. – Sport Club) e liber, asa ca nu exista nicio problema. Este o asociatie privata. Deocamdata consilierii locali au aprobat o intentie de vânzare de actiuni”, declara pe 16 august, pentru cotidianul Desteptarea, Liviu Goian.
Initial, Clubul Sportiv Mesagerul trebuia sa se transforme in Asociatia Sportiva „Sport Club Bacau”, insa schimbarea numelui s-a blocat in hatisurile din instanta, astfel incât HCL 272 stipuleaza drept actionar Asociatia Mesagerul si nu Asociatia Sport Club. Principalul motiv de nelegalitate invocat de Prefectura in contestarea vânzarii de actiuni este ca municipalitatea nu a organizat licitatie publica, asa cum cere legea. Potrivit art. 123, alin. 2 din Legea 215, „vânzarea, concesionarea si inchirierea se fac prin licitatie publica, organizata in conditiile legii”. Lucru pe care Primaria nu l-a facut.

Dau banii inapoi?

Actiunea in contencios a Prefecturii provoaca nu numai suspendarea de drept a celor doua HCL (272 si 273). Practic, societatea care a primit in gestiune Oborul si Bazarul se vede obligata sa returneze banii incasati deja de la comerciantii care aveau contracte de inchiriere in spatii din cele doua piete. Mai mult, SC FCM Bacau SA ar putea fi pusa in situatia de a constitui un cont cu sumele respective, astfel incât in ipoteza in care instanta anuleaza definitiv si irevocabil cele doua HCL, banii sa fie virati automat catre comercianti. Modul in care Oborul si Bazarul au fost administrate de catre SC FCM Bacau SA, din august pâna in octombrie, reprezinta un nou caz de competenta Curtii de Conturi Bacau, mai ales ca inspectorii Curtii au „restante” vizavi de verificarile efectuate la societatea detinuta de municipalitate prin care, in ultimul an de zile, s-au scurs aproximativ 40 de miliarde lei vechi din bugetul local.
Lucian Bogdanel

La cativa kilometri de Bacau, in satul Oniscani, comuna Filipesti, locuieste familia Palade. Vasile are 32 de ani. S-a insurat devreme ca sa fie om la casa lui si sa isi faca un rost pe lume. Insa viata nu a fost prea generoasa, asa ca dupa nunta a adus-o pe Lenuta, sotia sa, in casa lasata mostenire de bunica. Este cuibusorul lor, chiar daca nu arata grozav si nu sunt conditii prea bune. Nu dupa mult timp au aparut si copiii. Lacramioara Elena are 3 ani! Ochisorii ei arata pofta de viata si cheful de a zburda. Sta cuminte langa Maria Magdalena, surioara ei care are doar o luna si jumatate. Cele doua fete sunt ratiunea existetei pentru Lenuta si Vasile. Cei doi si-ar da si vietile pentru fetele lor. ”Cand am realizat ca sunt insarcinata cu Maria, eram bucuroasa! Chiar daca suntem saraci, m-am gandit ca ne vom descurca! Este darul lui Dumnezeu! Cel mai mult ma bucur pentru ca Lacramioara va avea cu cine sa se joace”, spune Lenuta, uitandu-se cu drag la fetite. Chiar daca sunt muncitori si cumsecade, asta nu le tine de foame! Veniturile familiei sunt ca si inexistente daca tinem cont de cheltuielile casei. “Am lucrat in jur de 3 ani ca agent de paza, dar momentan am intrat in concediu pentru cresterea copilului. Situatia este destul de grea pentru ca nu avem nici macar lumina! Nu exista o retea pana in zona noastra si noi chiar nu ne permitem sa tragem firele pana aici. Asta este viata noastra! De dimineata pana seara munca, treaba! Facem tot ce se poate prin curte, pe putinul pamant pe care il avem, imi ajut sotia! Eu incerc sa lupt! Fac tot ceea ce se poate ca sa fie bine pentru familia mea!”, spune Vasile.
Parohul comunitatii din Oniscani, parintele Liviu Burlacu, are numai cuvinte de lauda pentru enoriasii sai: “Sunt oameni pe care noi ii numim de vita. Oameni care isi respecta traditiile. In ei simt aluatul romanesc pur, buna crestere si spiritul civic dezvoltat. Prin asta vreau sa spun ca sunt oameni calzi, intotdeauna te primesc in casa lor cu bucurie, cu deschidere si cu sinceritate, lucru tot mai rar intalnit la romani. Sinceritatea si recunostinta sunt flori care s-au cam ofilit in ultimul timp.”
Pentru familia Palade, din Oniscani, prea putin conteaza cine e la putere, ce legi se mai dau, care este cursul leului si… care este ultimul trend in materie de design sau vestimentatie! Pentru ei, ar trebui atat de putin! O sansa! Doar o sansa, de care cu siguranta ar profita! Totul… pentru viitorul copiilor lor!