Restante de sute de milioane sterse cu buretele prin pomana data de Primarie

In urma cu un an, reprezentantii municipalitatii ii acuzau pe clientii rau-platnici ai CET ca, din cauza lor, au de suferit toti bacauanii ale caror apartamente sunt bransate la sistemul public de termoficare. In 12 luni, conducerea Primariei si-a schimbat optica si, printr-o decizie cu un pronuntat caracter electoral, a hotarât anularea tuturor penalitatilor si datoriilor incepând cu data de 1 noiembrie 2010. Costul "distractiei" incuviintate de edilii Bacaului se ridica la peste 130 de miliarde lei vechi. Banii provin din taxele si impozitele platite de zecile de mii de bacauani care au renuntat la serviciile CET optând pentru centrale de apartament. Cotidianul Desteptarea a descoperit un caz de rau-platnic care va beneficia de cadoul nesperat din partea municipalitatii. Insa in tot municipiul astfel de situatii sunt cu miile.

Discriminarea instituita de edilii Bacaului este mana cereasca pentru clientii CET care au datorii la intretinere de ordinul sutelor de milioane de lei. Pe 12 octombrie, la initiativa expresa a primarului, consilierii locali au aprobat o hotarâre vizând plata integrala a facturii la intretinere pentru toate familiile care dispun de un venit net mai mic de 13 milioane lei vechi pe membru si sunt bransate la sistemul public de termoficare. In forma aprobata, hotarârea mai prevede anularea penalitatilor calculate de CET Bacau asociatiilor de proprietari. Practic, toti clientii rau-platnici ai societatii de termoficare se vor trezi cu sacii in caruta in prag de iarna. "Distractia" incuviintata de edili se ridica la peste 130 de miliarde lei vechi, cifra oficiala data publicitatii de Primarie. In realitate, suma pe care municipalitatea e obligata s-o puna la bataie e dubla. Banii provin din bugetul local, adica din taxele si impozitele platite de zecile de mii de bacauani care au decis sa renunte la serviciile CET optând pentru centralele de apartament.

Restanta de nesimtit: 270 de milioane la intretinere

Reporterii cotidianului Desteptarea au descoperit un caz de rau-platnic caruia Primaria se pregateste sa-i plateasca intretinerea in aceasta iarna. In blocul 13, scara D, de pe strada Letea, in dreptul unui apartament se aduna luna de luna sume restante de plata. Cei de la Asociatia de proprietari 69 nici macar nu mai stiu de când nu s-a platit intretinerea pentru aceasta locuinta. Cert este doar ca debitul proprietarului cu pricina a ajuns la 26.700 de lei (267 milioane lei vechi). A existat si o actiune in instanta, s-a ajuns la executare silita, dar aceasta s-a oprit. “A fost dat in judecata un proprietar pe nume Gutu, ne-a declarat administratorul Asociatiei de proprietari 69, Lucica Resmerita. S-a constatat, la executare, ca nu persoana actionata in instanta era proprietarul.” La asociatia de proprietari nu se stie al cui este apartamentul si nu exista inregistrata o copie a contractului de vânzare-cumparare. “E o intreaga poveste cu apartamentul acesta. Acum sta acolo, cu chirie, cred, o femeie care are o fetita. Se pare ca sora ei este proprietar. Am inteles ca e in Italia si ar fi venit mai demult la asociatie. A promis ca va achita datoria, dar nu am primit niciun leu in 2009 si 2010.” Acest debit afecteaza relatiile asociatiei cu furnizorii de utilitati. S-a ajuns chiar si la oprirea liftului din blocul turn, deoarece asociatia nu si-a permis sa mai achite taxa de intretinere a acestuia. Cei de la asociatie nu au succes atunci când incearca sa vorbeasca persoanei care ocupa acum apartamentul. Nici vecinii nu o vad mai deloc. Aceasta se furiseaza acasa la ore târzii din noapte, nu deschide nimanui usa si pleaca devreme la serviciu. Cazul nu este singular. In municipiu, astfel de situatii sunt cu miile.

In iulie 2009, primarul Romeo Stavarache se declara impotriva rau-platnicilor. La acel moment, E.ON sistase furnizarea gazului catre CET Bacau din cauza datoriilor astronomice acumulate de societatea de termoficare. Intr-o interventie in ziarul de casa, edilul deplângea faptul ca din cauza rau-platnicilor, toti bacauanii bransati la CET au de suferit. "Nu este corect ca locuitorii municipiului Bacau, care isi platesc toate datoriile, sa sufere din cauza unor oameni care isi bat joc de vecinii lor (…) Am facut o analiza pe clientii furnizorului de agent termic din municipiul Bacau. Am ajuns la concluzia ca 15-20 la suta din asociatii aduna o datorie de 24 de milioane lei noi, o situatie foarte grava. De aceea, 85 la suta din cetatenii racordati la sistemul centralizat sufera desi isi platesc facturile catre furnizori", declara Stavarache pe 16 iulie 2009. In octombrie 2010, primarul pare a avea o cu totul alta opinie din moment ce a initiat un proiect de hotarâre vizând plata intretinerii pentru toti clientii CET, deci si pentru rau-platnici.

PDL: "Vrem subventii la intretinere pentru toti bacauanii"

Intr-o conferinta de presa organizata duminica dimineata, conducerea PDL Bacau a cerut sefilor municipalitatii sa plateasca intretinerea pentru toti bacauanii care au probleme financiare, nu doar pentru cei care sunt clienti ai sistemului public de termoficare. "Nu e vina pensionarului care si-a pus centrala de apartament ca e acum discriminat de Primarie. El a renuntat pentru ca serviciile oferite de CET erau proaste. CET-ul nu e nici arma electorala, nici vaca de muls", a declarat senatorul Gabriel Berca, presedintele PDL Bacau. El a anuntat ca alesii locali ai PDL vor initia un proiect de hotarâre vizând plata intretinerii pentru toti bacauanii care se confrunta cu dificultati de ordin material. In cazul in care proiectul de hotarâre nu va fi acceptat de catre conducerea municipalitatii, PDL isi va retrage alesii din Consiliul Local.

CET, scos din faliment pe banii contribuabililor

In ultimii 6 ani, societatea de termoficare s-a remarcat prin pierderile de sute de miliarde pe care le-a inregistrat si le inregistreaza. CET a incheiat anul 2009 cu pierderi de peste 160 de miliarde lei vechi. In 2008, aceeasi societate incheia anul cu o gaura de 380 de miliarde lei vechi. De asemenea, CET s-a remarcat drept un rau-platnic de prima mâna in relatia cu furnizorii. Datoria fata de E.ON Gaz se ridica, in iunie 2010, la 100 de miliarde lei vechi. Fata de Compania de Apa Bacau, CET-ul inregistreaza o datorie de peste 16 miliarde lei vechi, in timp ce fata de furnizorul de carbune SNLO, societatea de termoficare bacauana are o restanta de peste 58 de miliarde lei vechi plus penalitati pentru intârzierea la plata de 2,3 miliarde. Daca finantele CET Bacau sunt in plop, clientela politica a municipalitatii prospera in relatia cu societatea de termoficare.

Scripat vrea emisiune cu Stavarache pe tema pomenii

Pe fondul dezbaterii iscate vizavi de mita electorala incuviintata de edili, prefectul Constantin Scripat a solicitat postului de casa al PNL – 1 TV – participarea la o emisiune impreuna cu primarul Stavarache. „Chiar vineri am facut o solicitare telefonica in acest sens postului. Am zis sa faca emisiunea când vor, la orice ora, in orice zi. Sunt aspecte privitoare la aceste ajutoare pe care eu vreau sa le clarific fata in fata cu primarul Stavarache. Sa vedem daca va accepta”, a declarat prefectul.
Lucian Bogdanel
Doina Mincu

Dumitru Sechelariu, fostul primar al Bacaului, s-a aratat stupefiat de modul in care numele ii este folosit in afacerea subventiilor pentru caldura promise de actualii edili. Omul de afaceri a afirmat ca nu mai face politica de 6 ani de zile si ca nimeni nu l-a intrebat ce parere are despre situatia creata la nivelul CET Bacau in ultimii ani.
Fostul primar al Bacaului a declarat pentru cotidianul Desteptarea ca nu-si poate explica modul in care numele sau a fost târât in rafuiala politica dintre Romeo Stavarache si Gabriel Berca, fosti colegi in PNL. Omul de afaceri a apreciat ca actualul primar al Bacaului „se agata cu disperare de numele Sechelariu in incercarea de a-i manipula din nou pe bacauani”.
„Nu mai fac politica de 6 ani de zile. La timpul meu am facut administratie, mai putin politica. Nu stiu de unde si pâna unde am ajuns sa fiu asociat cu problema subventiilor pentru caldura. Nimeni nu m-a intrebat ce parere am despre acest subiect, dar vad ca cei de la oficiosul primarului isi fac datoria si se agata iar de Sechelariu. Inteleg ca e o rafuiala intre doi fosti colegi de la PNL. Politicienii sunt adevaratii actori si nu Sechelariu”, a declarat fostul primar al Bacaului. Omul de afaceri i-a recomandat lui Stavarache sa-si „vada de ograda lui” si „sa nu se mai agate de numele Sechelariu”. „El nu stie cum sa se mai agate de mine, poate, poate ii mai manipuleaza inca odata pe bacauani. Orice s-ar intâmpla el vorbeste numai de Sechelariu. Sa-si vada de ograda lui”, a mai spus acesta.
Sechelariu a incheiat lansând o invitatie catre politicienii liberali pentru a participa la emisiunile gazduite de televiziunea Trustului Media Desteptarea. „La Trust e liber sa vina orice politician atât timp cât are ceva de spus. Cristi Cojocaru, care e consilier local PNL, vine la emisiuni pentru ca are ceva de spus, de exemplu”, a conchis fostul primar al Bacaului.
Lucian Bogdanel

Câteva zeci de sindicalisti apartinând celor mai importante confederatii, dar si membri ai sindicatului politistilor, au pichetat sediul organizatiei judetene a Partidului Democrat Liberal.Acestia s-au aratat nemultumiti de masurile luate de Guvern in ultimele saptamâni si au cerut inlocuirea din functie a premierului Emil Boc.
Marian Pavel, liderul sindicatului politistilor din Bacau, a promis ca oamenii legii din judet vor participa la mitingul ce va fi organizat la sfârsitul acestei luni la Bucuresti. El a reiterat principala nemultumire a politistilor, precizând ca a iesit in strada din cauza taierilor salariale operate de guvernanti.
“Cea mai mare nemultumire e legata de reducerile salariale. Va dati seama ca nu se poate trai cu minus 25, 30, 40 la suta. Nu avem disponibilitate la dialog din partea celor din PD-L, dar mai asteptam”, a declarat liderul sindicatului politistilor.
Gheorghe Huluta, seful CNSLR Fratia, a cerut schimbarea din functie a premierului Emil Boc, motivând ca acesta a scapat tara de sub control si nu mai poate gestiona problemele cu care se confrunta românii.
“Ne dorim ca parlamentarii PD-L de Bacau sa sustinta motiunea de cenzura care va fi depusa de partidele din Opozitie. Noi, cei din sindicate, nu mai avem decât o singura revendicare: demisia lui Boc”, a spus Huluta. Sindicalistii au promis ca vor continua actiunile de protest si se vor muta in capitala unde, pe 25 octombrie, sunt anuntate manifestari sindicale de amploare.
Lucian Bogdanel

Locatarii din blocul 57 de pe strada Alecu Russo pot rasufla (sau respira) in sfârsit usurati dupa ce au suportat ani de zile chinul de a fi vecini cu Maria C., o femeie de 74 de ani. Aceasta traieste intr-un apartament care a fost, pâna ieri, un focar de infectie. Imobilizata la pat, batrâna si-a transformat locuinta intr-un azil de noapte pentru boschetari si resedinta permanenta pentru gândaci si alte lighioane. La cererea vecinilor si in urma sesizarilor facute de asociatia de proprietari, “am actionat impreuna cu lucratorii de la Directia de Servicii Publice si cu cei din cadrul SPAS Bacau in acest apartament, ne-a declarat Florin Podoleanu, purtator de cuvânt al Politiei Primariei. Acest lucru a fost posibil dupa ce timp de trei saptamâni au fost purtate discutii cu Maria C. pentru a permite accesul in locuinta, in vederea igienizarii acesteia.” Locuinta era mizerabila si invadata de colonii de gândaci. Autoritatile au gasit in apartament si patru oameni ai strazii, pe care batrâna ii gazduia. Acestia au declarat ca o rasplatesc pentru adapost cu bani si alimente. Femeia nu ar avea nevoie de asa ceva, deoarece are o pensie de 1500 de lei. De altfel, de-a lungul timpului, ea a refuzat ofertele de ajutor din partea SPAS. Femeia nu a vrut sa declare daca are rude, dar vecinii stiu ca fiul ei locuieste in Italia, iar in tara ar avea legaturi la Satu Mare. In imobil se va face dezinsectie, iar vecinilor li s-a cerut sa nu mai permita accesul boschetarilor in scara blocului.
Doina Mincu

Tevatura iscata pe marginea pomenii promise bacauanilor de Primarie continua. Pe 12 octombrie, edilii au promovat o hotarâre vizând plata integrala a facturii la caldura pentru toate familiile care dispun de un venit net mai mic de 13 milioane lei vechi pe membru si sunt bransate la sistemul public de termoficare. Controversata masura impusa de sefii municipalitatii ii lasa cu buza umflata pe mii de bacauani al caror venit se incadra in limita de 13 milioane dar care au facut eforturi financiare sustinute pentru a-si monta centrale de apartament. In ultimii ani, sistemul public de termoficare si-a injumatatit numarul de clienti, astfel incât in acest moment CET Bacau este in pragul falimentului.
Bugetul pus la bataie de Primarie pentru pomana votata pe 12 octombrie se ridica la peste 350 de miliarde lei vechi  (250 de miliarde facturi + 100 de miliarde penalitati), in conditiile in care CET a incheiat anul 2009 cu pierderi de 165 de miliarde lei vechi. Practic, primarul si majoritatea liberala din Consiliul Local au ajuns in situatia de a cumpara simpatie electorala pe banii bacauanilor care au renuntat la serviciile execrabile oferite de societatea de termoficare. Senatorul Gabriel Berca, presedintele PD-L Bacau si unul dintre principalii vizati ai unui articol defaimator si calomnios aparut in paginile oficiosului lui Stavarache – Ziarul de Bacau –, a declarat ca masura aprobata de alesii locali este „nerealizabila”. Berca a apreciat ca Primaria nu are capacitatea de a oferi o subventionare de asemenea dimensiuni si ca decizia edililor este disperata. „As fi preferat ca in ultimii ani sa existe o reorganizare la CET care sa duca la imbunatatirea serviciilor oferite bacauanilor si nu doar minciuni aruncate cu nonsalanta pe piata. Eu am parasit PNL din cauza minciunilor de acest fel. Este o masura disperata. Rau-platnicii sunt incurajati sa nu plateasca ceea ce consuma. Unde exista adevarate probleme sociale subventiile la caldura se pot da in baza hotarârilor de Guvern. La Bacau se arunca cu iluzii pe piata in speranta ca mai merge inca odata”, a declarat Berca.
El a mai spus ca rezolvarea problemelor reale cu care se confrunta bacauanii se va realiza abia dupa indepartarea lui Stavarache din functia de primar. „Doua mandate de minciuna sunt suficiente”, a comentat pedelistul. Berca a mai declarat, facând aluzie la hotarârile aprobate pe 12 octombrie in CL, ca „legalitatea se respecta, nu se negociaza” si ca-i asteapta pe mai marii din Primarie sa ofere un exemplu bacauanilor si sa renunte la centralele de apartament. „Puterea exemplului inca mai functioneaza si ii astept pe directorii din CET, in frunte cu Stanila – cumnatul lui Stavarache, pe primar si pe viceprimari sa ne ofere un exemplu de buna practica si sa renunte primii la centrale. Sa se branseze inapoi la sistem daca tot au impartit Bacaul in oameni care sunt sau nu bransati la CET”, a cerut senatorul, care a mai tinut sa precizeze ca „Prefectura este condusa de Constantin Scripat, nu de Dumitru Sechelariu”.

Pensionarii "speciali" nu se lasa

Mai multe grupuri de pensionari care au avut pensie de serviciu au contestat in instanta recalcularea acesteia. Ei au dat in judecata Casa Judeteana de Pensii Bacau. Instante din alte parti din tara au dat un verdict favorabil in asemenea spete. Sentinta nu se aplica pentru pensionarii in cauza din judetul Bacau.

Mai multi pensionari cu pensii de serviciu, carora le-au fost reduse considerabil veniturile ca urmare a recalcularii lor, au dat in judecata Casa Judeteana de Pensii (CJP) Bacau pentru aceasta. Au actionat-o in instanta grefieri, piloti din aviatia civila, fosti angajati ai Curtii de Conturi, acum pensionari, carora pensia le-a fost restabilita dupa formula de calcul prevazuta de Legea 19/2000 privind sistemul public si pierd astfel o gramada de bani. "Sunt contestatii depuse in instanta de catre grupuri de pensionari, si nu individual, ne-a spus Liviu Cretu, directorul executiv al CJP Bacau. Au facut actiune in comun impotriva Casei Judetene de Pensii. Am primit deja citatie, dar noi nu avem calitate procesuala. Ei fac o actiune preliminara, pentru ca apoi sa se indrepte, probabil, impotriva Ministerului Muncii si a Guvernului." Actiunea este la inceput, astfel ca nu s-a dat nicio sentinta judecatoreasca, pâna in prezent. In tara, insa, asemenea contestatii au fost solutionate intr-o prima faza. Magistratii sectiei de contencios administrativ a Curtii de Apel Bucuresti a admis la sfârsitul saptamânii trecute cererea Asociatiei pensionarilor din serviciul auxiliar din instante si parchete de supendare a aplicarii HG 737/2010 care prevede recalcularea pensiilor personalului auxiliar din justitie. O sentinta similara a dat si Curtea de Apel Cluj care a suspendat recalcularea pensiilor politistilor si ale functionarilor publici cu statut special din sistemul penitenciar. Decizia Curtii de Apel Bucuresti este executorie si se aplica pâna la judecarea pe fond a cererii asociatiei amintite, de anulare a HG 737/2010.

In continuare, pensii mult mai mici

Juristi cu nume sonore afirma ca aplicarea acestei decizii ar trebui sa se extinda in toata tara. Conducerea Casei de Pensii sustine, insa, ca sentinta este valabila numai pentru grupul care a obtinut-o. "Toti cei care aveau pensii de serviciu vor primi in continuare suma rezultata in urma recalcularii, in functie de contributia pe care au avut-o la bugetul asigurarilor sociale", a mai spus directorul executiv al CJP Bacau. Din septembrie, pensionarii care au facut parte din personalul auxiliar din justitie, din rândul parlamentarilor, al personalului navigant din aviatia civila, precum si fostii angajati ai Curtii de Conturi primesc o pensie de 1.500-2.000 lei in loc de 4.700-6.000 lei sau de 1.150-1.200 lei fata de 2.000-3.000 lei. Dar sunt si cazuri in care pierderea este de 15.800 lei sau 5.100 lei. Titularii au avut o pensie de serviciu de 17.000 lei sau 6.000 lei, dar in urma recalcularii in raport de contributie a rezultat o suma de 1.200, respectiv 900 lei. De recalculare si diminuarea pensiei nu vor scapa, insa, nici alte categorii de pensionari. Este vorba despre pensionarii militari, politisti si functionari publici cu statut special din sistemul administratiei penitenciarelor. Pentru ca sunt foarte multi, recalcularea se va finaliza la 31 decembrie si va fi facuta de casele de pensii in evidenta carora se afla fiecare categorie de pensionari amintita.
Elena Tintaru

Consiliul Judetean nu a muls vaca!

Laptele care se distribuie prin programul national „Corn si lapte” nu a mai ajuns de mult timp in unitatile de invatamânt din comuna Oncesti. Atât elevii Scolii cu Clasele I-VIII din Oncesti, cât si cei ai Scolii cu Clasele I-IV Barboasa spun ca nu au vazut iaurt sau lapte in octombrie, lucru confirmat si de cadrele didactice.

Abia am pasit in curtea Scolii cu Clasele I-VIII din Oncesti ca am si aflat “vestea”: laptele care se distribuie prin programul national “Corn si lapte” nu a mai ajuns de mult timp in unitatile de invatamânt din comuna. “Nu am primit lapte de trei saptamâni”, spune Cosmin Panaite, elev in clasa a VII-a. “Cica nu a venit”, adauga Marian Ilisei, clasa a VIII-a. E recreatia in care elevii iau micul dejun. Copiii musca din corn si asteapta un raspuns! Cadrele didactice confirma “reclamatia” si spun ca in fiecare dimineata, la prima ora, asta e intrebarea pe care o aud: “Doamna, a venit laptele?” Sunt interesati de micul dejun mai ales prescolarii, dar si elevii de gimnaziu isi cer drepturile. “Vin si cei mari, de la clasa a VIII-a, si ma intreaba: «Doamna, nu ati muls vaca azi?»”, povesteste inv. Rodica Marmureanu, care se ocupa de distribuirea produselor. “Este a III-a saptamâna in care nu primim acest produs”, confirma si prof. Lacramioara Prosie, directoarea Scolii Oncesti. Nici elevii Scolii I-IV Barboasa nu au vazut iaurt sau lapte in octombrie. Institutia care raspunde de derularea programului este Consiliul Judetean (CJ) Bacau. “Noi nu am primit nicio sesizare pâna acum, dar vom verifica situatia, a declarat Catalin Dociu, manager public al CJ. Vom discuta cu firma, ca sa vedem ce s-a intâmplat. Daca nu isi respecta obligatiile va fi penalizata si, in final, se poate ajunge la rezilierea contractului. E o masura extrema, pe care nu ne-o dorim. Noi tinem la acest program si ne-am propus sa asiguram derularea lui in conditii bune.” Managerul public sustine ca CJ Bacau va organiza o echipa speciala si va incepe controale in scoli, prin sondaj, dar in asa fel incât sa acopere tot judetul.

Fara vina: producatorul nu a stiut nimic!

Catalin Dociu crede ca e posibil ca firma de lactate sa fi incheiat contract, pentru partea de transport, cu o societate specializata care, insa, nu se achita de sarcini. Nu e problema CJ Bacau, a scolii sau a copiilor cum se organizeaza producatorul. A participat la licitatie deoarece a vrut sa-si vânda produsele, nu e vorba de o actiune caritabila. CJ Bacau are alta sarcina decât aceea de a plânge pe umarul fabricii de lactate: sa verifice daca produsele ajung in scoli in mod regulat, conform contractului. Raluca Balota, reprezentantul firmei producatoare, arata ca abia joi a aflat de aceasta intârziere: “Laptele scolar produs de Albalact este livrat in scolile din Bacau de un distribuitor local care asigura intreaga logistica necesara prin contract, declara Raluca Balota. Compania Albalact a aflat abia astazi de la CJ ca la o scoala din judetul Bacau nu a ajuns laptele scolar de ceva vreme.” Ca si cum altii au sarcina de a monitoriza si asigura bune aproviozionare, nu cel care primeste banii. N-ar fi exclus ca, pâna la urma, sa fie declarati vinovati copiii. Reprezentantul Albalact sustine ca firma va face propria investigatie privind intârzierea: “Distribuitorul sustine ca situatia dureaza de câteva zile, Consiliul Judetean sustine ca situatia dureaza de câteva saptamâni. Din pacate, pâna astazi, nici scoala, nici CJ Bacau nu ne-au sesizat problema ca sa putem lua masuri imediate. Intreaga cantitate de lapte restanta va fi furnizata incepând de astazi, iar compania Albalact va face verificari mai departe ca sa afle ce anume a cauzat aceasta situatie”. Foarte bine, arata managerul CJ, “dar noi nu avem contract cu distribuitorul, noi avem contract cu ei si pe ei ii sanctionam.”
Silvia Patrascanu

O noua zi de proteste, aceiasi actori

Nemultumire si revolta. Acestea erau sentimentele care ii incercau pe toti finantistii bacauani. Inca de la primele ore ale diminetii acestia au oprit lucrul si s-au adunat in holurile institutiilor. Salariile mult prea mici pentru a duce un trai decent si taierea sporurilor sunt principalele lor nemultumiri. Protestul a fost declansat initial ca forma de sprijin pentru cei din Ministerul de resort.

Angajatii Agentiei Nationale de Administrare Fiscala si ai Directiei Generale a Finantelor Publice Bacau au oprit din nou lucrul. Salariatii protesteaza pentru ca nu si-au primit sporurile salariale.

Amenintati cu pistolul

Ei reclama ca dupa eliminarea acestora veniturile lor au scazut dramatic. Si asta dupa ce la inceputul lunii iulie salariile de baza le-au fost reduse cu 25 de procente. Ei sunt nemultumiti si de faptul ca nu pot practica nicio alta meserie, pentru ca legea nu le permite. Mai mult decât atât, sunt si situatii in care sunt amenintati. “Eu lucrez la inspectie fiscala. Este vorba nu numai de umilirea cât si de intimidarea noastra in teren de catre cei care fac greseli. Ne ameninta sa avem grija pe unde calcam la trecerea de pietoni sau isi arata pistolul ascuns sub haina”, ne-a declarat Maria Lungu. Situatia in care se afla cei mai multi dintre ei este mai mult decât dificila. Ratele la banca devin din ce in ce mai amenintatoare, copiii trebuie trimisi la scoala, iar facturile achitate. “Ar trebui sa-i pacalim si noi ca muncim asa cum ne pacalesc si ei cu banii. Cum sa faci fata tuturor problemelor cu un salariu de 400 de lei. Mie imi ia banca tot! Suntem in pragul disperarii. Stimulente nesimtite? Care stimulente? Poate la ei, nu la noi!”, a spus plina de revolta Mirabela Lamasanu.

“Nu suntem pomanagii!”

Protestatarii nu cer nimic altceva decât plata sporurilor si a stimulentelor care constituiau o componenta a venitului lunar. Finantistii au scandat “Nu suntem pomanagii!”, “Vrem salarii decente!” si “Vrem banii munciti!”. Dupa spusele lor, nu au mai primit aceste stimulente de doua luni. Protestul de astazi (n.r. – ieri) este urmare a esecului inregistrat la negocierile din data de 13 octombrie. “Daca incalcam legea, suntem pedepsiti. Daca respectam legea, suntem amenintati. Cum si ce sa faci intr-o astfel de situatie? Si credeti ca se merita pentru un salariu de 400 de lei? Cum sa mai fii drept si vertical?”, a mai spus Maria Lungu. Finantistii s-au trezit peste noapte cu salarii de câteva sute de lei in loc de o mie si ceva. Spre exemplu, un inspector principal avea in luna aprilie un salariu de aproximativ 900 de lei. Primea insa stimulente care ii ridicau venitul lunar la aproximativ 1.400- 1.500 de lei. In luna august, acelasi angajat a avut salariul de baza diminuat cu 25%. Cum nu a mai primit nici stimulente, venitul total al inspectorului principal s-a transformat intr-unul de mizerie.

Comisar de Garda Financiara cu salariu de 511 lei

“Vi se pare normal ca un comisar de Garda Financiara sa aiba un salariu de 511 lei? Asta este rasplata pentru combaterea evaziunii fiscale. Numai la un dosar la care am lucrat eu s-a constatat un prejudiciu de 135 miliarde de lei vechi. Cum ma descurc? Ma tine mama. Eu am o rata de 500 de lei. Imi mai ramân 11 lei. Ce credeti ca as putea face cu ei?”, ne-a spus cu vocea tremurânda Elena Daciana Diaconu. Finantistii sunt hotarâti sa protesteze atât timp cât este nevoie pentru ca situatia lor sa se imbunatateasca.
Alexandra Zaharia

Unda de soc a revoltei a ajuns si la Buhusi

Ieri, toti salariatii Directiei Finantelor Publice Buhusi au fost în greva spontana. Spontaneitatea îi cucerise pe unii dintre ei cu o zi înainte, ieri devenind una generala. Salariatii au închis usa la intrare în institutie, lucrul cu publicul fiind întrerupt. Un afis asezat la intrare anunta fara echivoc starea de spirit a finantistilor. Unii dintre acestia ne-au spus ca asteapta „continuarea dialogului cu toti salariatii din Finante”, dar si faptul ca nu vor înceta protestul „decât daca dialogul va fi urmat de rezultate pozitive”. Cei care încercau sa rezolve diferite probleme la aceasta institutie nu au parut a fi afectati, desi graba unora era mare. Cei mai multi au privit cu un gen de simpatie… solidara protestul finantistilor buhuseni. Ec. Maria Popu, director executiv al Primariei buhusene, ne-a spus: „Ne afecteaza acest protest spontan, pentru ca nu putem depune numerarul, nu avem de la cine solicita diferite lamuriri, nu putem prezenta diferite situatii operative, urgente. În acelasi timp, suntem solidari cu acest protest”. Un salariat al Directiei Finantelor Publice Buhusi ne-a întrebat: „Va imaginati ce haos ar putea fi în tara dupa numai trei zile de greva generala declarata, chiar si spontan, de colegii nostri?” (I.F.)

Le-a ajuns cutitul la os

Un numar de 69 angajati ai Administratiei Finantelor Publice din Onesti au declansat un protest spontan in cursul zilei de miercuri, 13 octombrie, acest protest continuând pe termen nelimitat, dupa cum au anuntat finantistii onesteni. Liderul Sindicatului de la Administratia Financiara Onesti, Pavel Hriban, ne-a declarat ca ”noi revendicam sa avem câstiguri decente, sa ni se plateasca stimulentele (ce nu au mai fost achitate de doua luni). Dupa diminuarea cu 25 la suta a veniturilor, a crescut presiunea facuta de banci asupra salariatilor de la Administratia Finantelor Publice, ei neputând sa mai restituie creditele. De asemenea, solicitam ca si cheltuielile adiacente sustinute de salariati sa fie decontate de institutie”. Salariatii onesteni ce continua protestul spontan urmaresc cu interes evenimentele de la Ministerul Finantelor de la Bucuresti si au dezaprobat faptul ca autoritatile centrale considera ilegal protestul salariatilor din administratiile financiare. Finantistii onesteni spun ca “ne-a ajuns «cutitul la os» si nu mai putem suporta”. (I.M.)

“Protestul este unul spontan. Sindicatul nu a fost implicat in niciun fel. Sunt 100% revendicari sociale. Oamenii isi cer drepturile, nu a fost nimic organizat. Au muncit si acum trebuie platiti. Noi suntem cei care colectam banii si tot noi avem cele mai mici salarii din sistemul bugetar. Uneori ne mai si intârzie. Luni, 18 octombrie, la Bucuresti, va avea loc sedinta Consiliului National al Sindicatelor din Finante. Atunci se va stabili calendarul protestelor si eventual greva generala.”
Iulian Cerbu, presedintele Sindicatului “SED LEX”, Filiala Bacau

Locuitorii de pe str. Plaiului sustin ca desi sunt racordati la reteaua municipiului e ca si cum nu ar avea canalizare. De câte ori ploua, apa umple strada, intra in curti si in beciuri. Ca sa scape de necazuri, unii si-au inaltat trotuarele, altii si-au construit borduri pe post de diguri.

Pe strada Plaiului, când incep ploile, incep si necazurile. Oamenii sustin ca lucrarea a fost proiectata gresit si ca reteaua de canalizare nu poate prelua apa atunci când ploua câteva zile la rând. De fapt, apa nici nu prea are pe unde sa ajunga in retea din cauza ca “o gura de canal e la o suta de metri, iar cealalta e tocmai in capatul strazii”, afirma Mihai Paulet, aratând spre str. Muncii. In capat exista o statie de pompare care nu functioneaza si care creeaza mari neajunsuri locuitorilor din zona. Din cauza ca autoritatile le-au oferit promisiuni in loc de solutii, oamenii au incercat sa se descurce singuri. Au inaltat trotuarul, chiar daca asa se intra mai greu cu masina in curte, sau au construit borduri care sa opreasca apa. S-au adresat autoritatilor si au cerut sprijin, apoi au renuntat. “Nimeni nu rezolva nimic. Toti promit, zic din gura ca da, avem dreptate, o sa se faca, o sa se repare, apoi uita sau se fac ca nici nu te cunosc.” “Avem canalizare degeaba”, spun oamenii de pe str. Plaiului. Ei acuza ca apa se infiltreaza in fundatia caselor, le intra in magazii si in beciuri. Unii cred ca “strada nu-i dreapta ca sa se scurga apa”, altii ca de vina ar fi conductele prea inguste sau adâncimea la care sunt ingropate acestea. Cel mai mult sufera locuitorii din apropierea intersectiilor cu strazile Muncii si Ulmului. Enervarii provocate de inundarea curtilor ii pune capac “dansul” printre gropi si prin gropi. Uneori sunt imposibil de ocolit, str. Plaiului fiind foarte ingusta. De suparare, oamenii folosesc cuvinte grele ca “hoti”, “furt”, “mafie”. “Lucrarile au fost facute in bataie de joc”, iar urmarea e ca “plombele puse de primarie se imprastie dupa doua zile” si sunt maturate de angajatii de la Salubritate. “Saptamâna trecuta a pus materialul si acum e gata, iar sunt gropi” se plâng locuitorii. Ei afirma ca gropile nu sunt curatate si unse cu smoala inainte de a fi plombate sI ca materialul e de proasta calitate. Muncitorii vin si “rastoarna piatra aici, dar nu pun ce trebuie in ea! Nu stiu, eu nu ma pricep, dar vad ca trotuarul meu rezista, iar strada, nu!” Chiar daca nu se pricep la instalatii si materiale, de un lucru sunt siguri: ei, ca cetateni, sunt corecti si isi platesc impozitele, iar autoritatile nu, caci banii ajung in contul unor societati care nu respecta contractul si fac treaba de mântuiala.

Lipsa de spatiu, cereri peste cereri si numar insuficient de unitati prescolare

In gradinitele bacauane se invata in clase supraaglomerate. Nu exista unitate prescolara care sa respecte strict normativele impuse de lege. Directorii sunt si ei cu mâinile legate. Doar in gradinitele private se invata cu 15-20 de copii pe clasa, dar aici parintii nu se prea inghesuie din cauza taxelor prea mari pe care trebuie sa le plateasca lunar.

Gradinitele bacauane sunt fortate sa nu respecte legea. Desi pare incredibil, realitatile din teren arata ca in toate unitatile prescolare numarul copiilor pe clasa depaseste normativul impus de Inspectoratul Scolar Judetean, respectiv de 20. Lipsa locurilor a creat o supra-aglomerare a spatiilor in care trebuie sa invete prescolarii, mai ales in gradinitele cu program prelungit. “Noi stam cu 80 de copii in trei sali de clasa. Avem noroc ca salile sunt mai mari. Cereri au fost foarte multe, mai ales pe grupa mica. Am fost nevoiti sa-i trimitem la alte gradinite”, ne-a precizat Maria Tamas, directorul Gradinitei “Spiru Haret” Bacau. Tot in structura acestei unitati cu personalitate juridica este si Gradinita nr. 26, care are 74 de copii in trei clase. De fapt in doua, pentru ca abia acum, desi a inceput anul scolar, unitatea s-a transformat intr-un adevarat santier de lucru. “Se lucreaza pe clase. Acoperisul a fost spart si acum a fost reparat, dar ploua iar si banii s-au luat. Pe sub ferestre intra frig, e mizerie si praf, lucram si noi cum putem. S-au dat jos peretii, se tencuieste din nou. Numai ca in conditiile in care se invata, copiii s-au imbolnavit, iar parintii au refuzat sa-i mai trimita la noi. Dar stiti cum e. Bine ca se face. Chiar daca mai târziu, dar macar se face”, a explicat Linica Tapalaga, educator.

Noroc ca prezenta nu este de suta la suta

Si la Gradinita nr. 17, cu program prelungit, deschisa in fiecare zi de la 06.30 pâna la 17.00, in opt grupe sunt inscrisi 240 de copii. Media este de 30 de elevi/clasa. Iar in clasele pregatitoare, chiar si mai mult. “Prezenta nu este in fiecare zi de suta la suta. Cereri au fost foarte multe, dar am incercat si noi sa echilibram lucrurile sa nu creem nemultumiri in jur”, ne-a spus Maria Popa, director. Peste normativ se invata si la Gradinita “Lizuca” cu program prelungit, dar si la Gradinita “Crai Nou”, unitati cu cea mai mare cautare la ora actuala. “Avem si noi opt grupe, incercam sa facem tot ce se poate sa nu fie probleme. Trebuie sa se gaseasca solutii pentru ca cererile sunt tot mai mari fata de oferta noastra educationala”, a afirmat Petronela Moraru, director. “Stiti cum e, noi vrem calitate, nu cantitate. Avem 216 copii inscrisi in acest an in 9 grupe, iar un educator e platit pentru 20 de copii pe clasa. Incercam macar sa ne apropiem de normative. Ne gândim si la educatorii nostri pentru ca este destul de greu sa ai in grija 35 de copii. De anul viitor nu vom mai primi mai mult de 20 pe clasa”, a adaugat si Mariana Mitrut, director la “Crai Nou”. In gradinitele private situatia pare a fi mai roz, dar numai din acest punct de vedere. Aici sunt locuri, dar nu prea mai vin parinti, care se reorienteaza tot catre gradinitile de stat. Motivul? Usor de dedus.Taxe mult prea mari pentru criza in care ne aflam. “7.000.000 pe luna, de fiecare copil”, e suma pe care trebuie sa o plateasca un parinte la o astfel de gradinita din oras, dupa cum ne-a declarat chiar directorul ei, Mina Balanuca.

Risc major pentru bolnavi si personalul medical

Spitalul Judetean de Urgenta are lifturi vechi de 30 de ani. Desi la inceputul acetui an Consiliul Judetean a bugetat suma de 2,6 miliarde lei vechi pentru achizitia a trei noi ascensoare, unitatea medicala se vede obligata sa intre in iarna cu aceleasi aparate. Conducerea CJ spune ca fostii manageri ai SJU au stat timp de aproape 1 an cu banii fara sa faca nimic cu ei. La ultima sedinta a Consiliului, 1,6 miliarde lei din suma initiala au fost redirectionati catre alt proiect, urmând ca unitatea medicala sa beneficieze de ascensoare noi abia la anul.

Conducerea Consiliului Judetean a rectificat, la ultima sedinta, planul de investitii pe 2010, realocând 1,6 miliarde lei vechi din banii oferiti la inceputul anului catre Spitalul Judetean pentru achizitia de noi ascensoare. In ianuarie, alesii judeteni au bugetat suma de 2,6 miliarde pentru cumpararea de lifturi, insa banii au ramas neutilizati.
Consilierul judetean Mihai Ichim (PNL) s-a aratat nemultumit de solutia aleasa de sefii judetului, aratând ca lifturile pericliteaza viata bolnavilor si ca aparatele sunt uzate moral si fizic.
“Vreau sa va spun ca am fost de cel putin doua ori blocat in respectivele ascensoare. Imaginati-va cum ar fi sa fim martorii unei catastrofe. A primit motivatia ca managerul care a fost nu a facut documentatia la timp si ca banii nu au fost cheltuiti. Motivatia aceasta ca nu s-a depus proiectul este subtire”, a declarat Ichim. In replica, seful CJ Bacau a afirmat ca fosta conducere a Spitalului Judetean se face vinovata de tergiversarea achizitiei de ascensoare si ca banii ramasi nefolositi au fost redirectionati catre domenii deficitare. “Proiectul nu a fost implementat. Mai sunt doua luni pâna la sfârsitul anului si banii nu au cum sa fie cheltuiti. Dorinta de a finanta aceste obiective ramâne, dar dam o parte din bani unde e nevoie de ei, acolo unde sunt datorii. Vina apartine fostei conduceri a spitalului, in frunte cu dr. Mihaela Popescu. Ei nu-mi pot explica de ce nu au facut licitatie”, a declarat Benea. In replica, Petrica Mihaila (PDL) l-a acuzat pe Benea ca politizeaza problema si a dezvaluit ca noua conducere a SJU Bacau a schimbat tema initiala a proiectului. “Vechiul management a mers pe achizitia de lifturi. Noul management vrea o reproiectare a intregului sistem de ascensoare. Eu cred ca daca se mergea pe varianta initiala, acele lifturi puteau fi achizitionate. De asta au aparut intârzieri. A venit o noua conducere, s-a schimbat si planul”, a explicat Mihaila.

“Sunt din 1978”

Dan Stoica, managerul SJU Bacau, a declarat ca lifturile trebuie obligatoriu schimbate, dar mai pot functiona inca 3-4 luni, fiind avizate de institutiile de profil ale statului. Stoica a mai spus ca lifturile din spital au fost montate in 1978 si au peste 30 de ani vechime. “Lifturile de la Maternitate sunt chiar mai vechi, dateaza din 1966. Cele din spital au fost montate in 1978. Ele sunt supravegheate de cei de la ISCIR si au aviz de functionare. Trebuie schimbate neaparat, dar cred ca nu punem viata oamenilor in pericol daca le mai folosim 3 luni”, a apreciat Stoica. El a declarat ca nu invinovateste pe nimeni pentru situatia creata, dar ca pâna la sfârsitul anului nu se mai poate face nimic. “De la inceputul anului pâna acum, când s-a facut evaluarea investitiei, pe acest obiectiv nu s-a demarat nicio procedura. Au fost doar discutii tehnice. Un lucru e cert, pâna la sfârsitul anului nu ai cum sa mai pornesti toate documentele licitatie – achizitie – montaj si sa le finalizezi in doua luni”, a mai spus acesta. Mihaela Popescu, fostul director al spitalului, nu a putut fi contactata pentru a oferi o pozitie fata de problema ascensoarelor pentru bolnavi.
Lucian Bogdanel