Bloc nou cu terasa sparta

Locuitorii blocului 18, sc. A, de pe strada Tipografilor, au “casa noua” cu tavanul ud si igrasie pe pereti. Desi imobilul a fost dat in folosinta cu doar zece luni in urma, belelele curg. Gabriel Iftimie, seful scarii, declara ca necazurile au inceput odata cu ploile mai abundente de la inceputul verii: “La etaj, a plouat de la nceput. Locatarii abia se mutasera, iar apartamentul arata deplorabil in sensul ca nu era facut tavanul, nu era facut nimic. Au venit meseriasii, au tras tavanul, iar dupa ce s-a terminat curatenia, când a venit ploaia mare, picura exact ca afara.” Blocul are trei etaje si mansarda si este proprietatea Primariei Bacau, locatarii fiind chiriasi. E nou, frumos, luminos, holurile sunt spatioase, scarile sunt largi, cu geamuri in arc de cerc. Pacat, insa, ca un asa imobil are acoperisul spart. In apartamentele de pe tronsonul stâng si in cele din centru, aflate imediat lânga scara, curge apa pe pereti si din tavan direct pe parchetul nou-nout de fiecare data când ploua. Oamenii sustin ca au facut reparatii, au inlocuit tavanul de rigips, au zugravit, dar iar a plouat si iar a aparut igrasia, umeazeala, fisurile. E ud si in jurul firelor care ar trebui sa alimenteze lustra. “Va dati seama? Poate sa se produca oricând un scurtcircuit, oricând poate sa fie un incendiu aici”, afirma Gabriel Iftimie. Unii locatari au fost avertizati sa nu foloseasca instalatia, mai exact, sa stea pe intuneric.

“Peste 40 de milioane m-a costat”

Cauza e in exterior: “Undeva, de la terasa, când ploua, apa nu se duce spre scurgere, spre burlanul care colecteaza pluviala, asa cum ar trebui, pur si simplu iese afara si se duce direct in apartament”, explica seful scarii. Apa se infiltreaza si pe la colturile celor doua terase. “S-a lucrat prost si in graba”, acuza locatarii. Elena Gavrila s-a mutat ultima si a gasit tavanul cazut. A adus muncitori care au refacut plafonul, au zugravit la loc, i-a platit din propriul buzunar, “peste 40 de milioane m-a costat”, iar acum afla ca trebuie reparata terasa: “De unde sa iau atâtia bani? Eu am necazuri, copilul e bolnav, cu piciorul in ghips, de unde sa platesc reparatia terasei?” Blocul se afla inca in garantie, dar “constructorul si-a luat banii, la revedere, nu mai este interesat sa vina, are alte lucrari!” Primaria Bacau, proprietara cladirii, nu-i baga in seama. “A venit un inginer, i-am aratat care e problema, s-a uitat si a plecat, afirma Iftimie. Nu parea ca se pricepe!” Ionut Tomescu, purtator de cuvânt al Primariei Bacau, afirma ca inginerul respectiv fusese trimis la solicitarea autoritatilor. “Am instiintat constructorul sa procedeze in regim de urgenta la remedierea tuturor deficientilor, lucrarea fiind in garantie, a mai precizat Ionut Tomescu. Toate reparatiile vor fi efectuate pe cheltuiala constructorului, in câteva zile.” Asa se promitea si in august, si in septembrie dar, in afara de “uitat” pe terasa si in uscator, nu s-a efectuat nicio operatiune.
Silvia Patrascanu

Angajatii din invatamântul bacauan si-au strigat disperarea la Prefectura

Sute de profesori si personal nedidactic din Bacau, dar si din unitatile de invatamânt din intreg judetul au protestat in fata Prefecturii Bacau. Lipsa dialogului intre Guvern si sindicate, dar, mai ales, nerespectarea Legii de salarizare a angajatilor din sistem, aprobata deja de Parlament, sunt principalele motive de nemultumire ale protestatarilor. Cu totii s-au solidarizat si cu invatatoarea Cristina Anghel, din Caracal, aflata in greva foamei de peste 2 luni.

Profesorii si-au strigat disperarea. De data aceasta in strada, in fata Prefecturii Bacau. Cu totii cer dezbateri reale pentru Legea Educatiei Nationale, redactarea unei legi de catre juristi si pedagogi, nu de catre finantisti, adaptarea legii la profilul comportamental al poporului si la necesitatile dezvoltarii economice de durata, descentralizarea invatamântului, alocarea a 6 la suta din PIB numai pentru Educatie, stoparea exodului creierelor si dezvoltarea sistemului de educatie rural. “Am ajuns fara nicio speranta. Legile nu mai conteaza, noi nu mai rabdam. Au ajuns sa ne bage mâinile in propriile noastre buzunare. E prea mult. Am ajuns o tara uitata de toti, nu se mai poate, ne-au umilit prea mult. Ne-a ajuns cutitul la os. Vrem sa fim condusi de oameni competenti”, a declarat revoltata Veronica Alexiuc, educator Gradinita 24 Bacau. “Prin actiunea noastra incercam sa sesibilizam autoritatile publice, Guvernul României, opinia publica asupra situatiei noastre actuale. Este si un miting de solidarizate cu lupsa dusa de doamna invatatoare Cristina Anghel, aflata in greva foamei de 65 de zile. Speram ca pâna la urma sa fim auziti, vazuti si, in final, guvernatii sa ia masuri pentru ca dreptatea este in mâna noastra”, a spus si Victor Ciorchina, profesor Sc. “D. Cantemir” Onesti.

Au cerut demisia Guvernului Boc

Cadrele didactice din sistem, alaturi de repezentantii sindicatului au strigat in masa demisia Guvernului Boc, au cerut depolitizarea invatamântului, un ministru competent pentru a conduce Educatia, salarii decente, coeficienti mai mari in grila unica de salarizare, investitii prioritare in invatamânt si economie. “Am ajuns la o limita insuportabila. Daca profesorul sta cumite in banca, asta nu inseamna ca si este de acord cu tot, ca ii convine si ca e multumit de starea jalnica in care traim. Nu cred ca vom rezolva mare lucru prin astfel de proteste, dar macar ne aratam nemultumirea si atitudinea noastra pentru tot ce se intâmpla in aceasta tara”, a precizat din multime Anca Temelie, de la Scoala “Mihai Dragan” Bacau. “Eu am ajuns la un salariu de 250 de lei, dupa 42 de ani de munca. Nu mai pot asa. Din septembrie anul trecut, lucrez pe nimic”, si-a aratat nemultumirea si Vasile Lacatusu, instalator la Palatul Copiilor Bacau.

Posibil greva

Nu este exclus ca in viitorul apropiat mitingul profesorilor sa se transforme in forma maxima de protest: greva generala in sistem. Nemultumirile lor au fost transmise, prin liderii de sindicat, si prefectului Bacaului, Constantin Scripat.
Roxana Neagu

Marius Stanila, "cavalerul” huilei

Conducerea CET a incredintat un contract de 6,6 miliarde lei vechi unei societati controlate, din umbra, de Ion Garoseanu, fost sef al CFR in timpul Guvernului PSD – PDL din 2009. Garoseanu este membru al PSD Ploiesti si a fost numit in fruntea Cailor Ferate de ministrul Radu Berceanu, la propunerea social-democratilor. Contractul câstigat la Bacau vizeaza prestarea de servicii de impingere sau remorcare a vagoanelor, pe liniile secundare industriale, in limita a 300.000 de tone de carbune energetic.

Pâna de curând, conducerea CET executa manevrele de remorcare a vagoanelor cu carbuni prin intermediul societatii TEK SRL – firma afiliata intereselor locale ale PNL. De o bucata de timp, sefii societatii de termoficare s-au reorientat catre companii cu ceva mai multa dare de mâna. Si influenta politica. Potrivit anuntului de atribuire nr. 102116 din 19 octombrie 2010, societatea Vest Trans Rail din Cluj-Napoca a câstigat un contract in suma de 6,6 miliarde lei vechi privind prestarea de servicii de impingere a vagoanelor cu carbune pe liniile secundare industriale ale CET Bacau. Cine se afla in spatele "misterioasei" firme clujene?

S-au intors ca la… Ploiesti

In urma cu câteva luni societatea clujeana si-a mutat sediul la Ploiesti. Vest Trans Rail este detinuta de alte doua societati, pachetul majoritar de participatii apartinând firmei Ferest Logistic SRL, din Bucuresti. Aceasta detine 90 la suta din Vest Trans Rail.
In actionariatul Ferest Logistic SRL apar nume grele din zona industriei feroviare, asa cum este cel al lui Ion Garoseanu, detinator a 14 la suta din participatiile Ferest Logistic. Actionarul principal al firmei bucurestene este insa o alta… societate: Ferocargo Eurotrans SRL din Ploiesti. Firma ploiesteana este detinuta de un grup de proprietari din care se distinge acelasi Ion Garoseanu, detinator a 50 la suta din participatiile Ferocargo Ploiesti.
Practic si faptic, societatea care a câstigat contractul de 6,6 miliarde lei vechi la CET Bacau e detinuta, prin intermediul a diverse societati, de Ion Garoseanu, nume greu in afacerile circumscrise domeniului feroviar.

Membru in guvernul PSD-PDL din 2009

Garoseanu a fost sef al CFR in timpul guvernului bicolor PSD – PDL. Potrivit declaratiilor facute de ministrul transporturilor de la acea data – Radu Berceanu – numirea lui Garoseanu in fruntea cailor ferate s-a facut la cererea partenerilor de guvernare ai PDL, adica PSD. "L-am numit director general al CFR SA pe Ion Garoseanu, care a fost propus de PSD", declara Berceanu pe 30 iunie 2009. Ulterior, conform propriilor afirmatii, Garoseanu a demisionat din functie, revenind la cârma afacerilor din industria feroviara. "Mi-am dat demisia din fruntea CFR. A fost, de fapt, o incetare a raporturilor de munca cu ministrul Berceanu", a declarat Ion Garoseanu pentru cotidianul Desteptarea. Acesta a recunoscut ca este membru al organizatiei ploiestene a PSD, dupa ce intr-o prima faza a declarat ca nu figureaza drept membru in niciun partid. "Fac parte din zona specialistilor, nu a politicienilor. Sunt membru al PSD Ploiesti", a spus Garoseanu.

"Nu sunt de acord cu tipul asta de licitatie"

Fostul sef al CFR a declarat ca firmele sale au ajuns sa presteze servicii pentru CET Bacau in urma unei… licitatii. "Nu m-am ocupat eu personal de treaba asta. Conducerea executiva a companiei se ocupa de problemele astea. Din câte stiu a fost o licitatie deschisa. Primordial a fost pretul, din câte imi amintesc. Eu nu sunt de acord cu tipul asta de licitatie in care pretul este important. Pretul poate strica calitatea serviciilor oferite", a declarat Garoseanu.
El a recunoscut ca firmele sale presteaza servicii pentru mai multe societati de termoficare din tara. "Lucram in mai multe locatii", a afirmat afaceristul.

"Nu am cunostinta de actionari"

De cealalta parte, reprezentantii CET Bacau spun ca e normal ca cei "initiati" sa câstige contractele de impingere a vagoanelor cu carbune. "Pâna la urma tot aia care sunt initiati fac afaceri in domeniul asta. Nu stiu a cui este firma. Au câstigat cei cu pretul cel mai mic", a declarat Sorin Capat, directorul CET. Capat a mai spus ca la lictiatie s-a mai prezentat o firma, dar aceasta a fost descalificata. "Din câte stiu trebuia sa mai participe TEK SRL, dar oferta lor a fost mai mare si nici documentatia depusa nu era conforma. Domnul Stanila s-a ocupat de licitatie", a declarat directorul CET, care a spus ca transportul carbunelui pe calea ferata pâna in Bacau a fost realizat de CFR Marfa.
Am incercat sa luam legatura si cu Marius Stanila, seful Achizitiilor de la CET Bacau, insa acesta nu a raspuns repetatelor apeluri telefonice facute de jurnalistii Desteptarii.

Firma facuta pe adresa CET-ului

Pasiunea pentru achizitionarea carbunelui, precum si a serviciilor de impingere a vagoanelor, l-a determinat pe Stanila sa-si faca o firma al carei obiect de activitate este "comertul cu ridicata al masinilor pentru industria miniera si constructii": Boxer Power SRL. Stanila detine 34 la suta din actiunile SRL-ului, in care este asociat cu alti doi afaceristi: Gabriel Mustata, respectiv Sorin Cojocaru. Primul dintre acestia, Mustata, s-a remarcat in trecut prin faptul ca firma pe care o detine – Gamus SRL – s-a lipit la contractele puse in joc de societatea de termoficare bacauana. Ca o picanterie, societatea celor trei – Boxer Power – are sediul la aceeasi adresa cu CET Bacau: strada Chimiei nr. 6. Potrivit documentelor de inmatriculare ale firmei, sediul social al acesteia se gaseste pe Chimiei 6, camera 12.

Campanie esuata

In ciuda apelurilor care au fost lansate de Ministerul Sanatatii, iar pe plan local de Directia de Sanatate Publica, mii de doze de vaccin impotriva virusului HPV, cel care determina aparitia cancerului de col uterin, au ramas neutilizate. Aproape 1000 de doze expira in decembrie 2010. Ca urmare a refuzului masiv al parintilor de a-si vaccina fetitele, in anii trecuti, scolile nu au demarat campania de informare in acest an scolar.

La inceputul campaniei de imunizare, in 2008, DSP a primit 7716 doze de vaccin. S-au utilizat 3190, cele mai multe in cabinetele de medicina scolara. La acest moment, exista un stoc de 1213 doze la medici si de 3313 in farmacia DSP. Valabilitatea a 990 de doze expira in decembrie 2010. Celelalte pot fi utilizate pâna in iunie 2013. In 2008 si 2009, campaniile de promovare a imunizarii au fost intense. In 2010 nici macar nu au demarat. Scolile asteapta inca un impuls pentru a relua discutiile cu parrintii elevelor eligibile pentru vaccinare. “Noi am tot transmis ca avem vaccin”, ne-a declarat dr. Cecilia Lucaci, coordonator programe de sanatate la DSP.

“NU” in scoli

Desi e al treilea an de derulare a acestui program, campania de vaccinare nu a “prins” nici acum in scoli. S-au organizat sedinte cu parintii periodic, profesorii si asistentii medicali scolari au purtat discutii in particular cu acestia si la cabinet, dar tot degeaba. “Anul trecut refuzul a fost in masa. Din 80 de cazuri, doar 4 au acceptat. Si la sedinte s-a discutat, dar parintii au semnat ca nu sunt de acord sa-si sacrifice copiii pe un vaccin in care nu au incredere”, ne-a declarat prof. Florentina Vieru, director la Scoala “Ion Creanga” Bacau. “La noi in scoala nu a inceput campania pe acest an. Avem 13 fetite in clasa a VII-a, dar inca nu s-au vaccinat. Anul trecut nimeni nu a vrut si au fost 34 de cazuri”, a precizat si prof. Mihaela Savin, director la Scoala “Alecu Russo” Bacau. Reticenta elevelor, dar mai ales a parintilor este simtita in fiecare scoala. Atât in mediul urban, dar si in rural, campania nu este bine primita, chiar daca materialele informative au fost deja distribuite. “Nu avem solicitari”, sunt raspunsurile pe care le-am primit si din scolile de la tara.

Vaccinare extinsa

Campania de vaccinare impotriva virusului HPV s-a extins din martie 2010 si la tinerele cu vârsta pâna in 24 de ani. Acestea pot fi imunizate in cabinetele medicale scolare si cele din unitatile de invatamânt preuniversitar/universitar, in cabinetele medicilor de familie si cele de ginecologie si de planificare familiala. Doar cabinetele care sunt in contract cu Casa Judeteana de Asigurari de Sanatate pot participa la program. Autoritatile sanitare au dat periodic asigurari ca vaccinul nu este periculos. Cu toate acestea, adresabilitatea este foarte scazuta. Aceasta, desi inainte de campania gratuita de imunizare vaccinul se administra pe bani grei in cabinetele private.
Roxana Neagu
Doina Mincu

“Anul trecut au fost numai refuzuri pe accest vaccin. S-a abordat problema la toate intâlnirile cu parintii, dar multi au semnat ca nu sunt de acord. Acum, in acest an, asteptam sa vina cu detalii Directia de Sanatate Publica.”
Mircea Bostan, director la Scoala “Constantin Platon” Bacau

“La noi vaccinarea a mers bine anul trecut. Am inregistrat doar 2-3 cazuri care au refuzat. Acum li s-a explicat mai bine cum e cu vaccinul si sunt eleve care doresc sa-l faca. Insa nu au inceput inca vaccinarile.”
Marinela Potârniche, director adjunct la Scoala “Mihail Sadoveanu” Bacau

Discriminare in prag de iarna!

Conducerea Primariei nu doreste subventionarea caldurii pentru toti bacauanii, indiferent de sursa de energie termica de care acestia dispun. Grupul PDL din Consiliul Local a depus inca de saptamâna trecuta un proiect de hotarâre in acest sens, insa edilii nu sunt dispusi sa ia in dezbatere initiativa la sedinta ordinara a CL de vineri, 29 octombrie. Asta, in conditiile in care proiectul propus de pedelisti se bazeaza pe aceleasi motivatii legale care au stat la fundamentul hotarârii din 12 octombrie, prin care municipalitatea a decis sa suporte costul intretinerii din aceasta iarna pentru toti bacauanii care sunt clienti ai CET Bacau. La sfârsitul saptamânii trecute, liderul social-democrat Viorel Hrebenciuc a criticat pomana incuviintata de edili, precizând ca ajutoarele pentru incalzire sunt necesare insa ele nu trebuie acordate discriminatoriu.

Sefii municipalitatii nu vor subventionarea caldurii pentru toti bacauanii, indiferent de sursa de energie termica de care acestia dispun. Joia trecuta, grupul alesilor PDL din Consiliul Local a depus la Primarie un proiect de hotarâre in acest sens, insa documentul nu apare pe Ordinea de zi a sedintei CL care va avea loc pe 29 octombrie.
Pe 12 octombrie, in cadrul unei sedinte extraordinare a CL, alesii au aprobat un proiect vizând plata intretinerii de catre municipalitate pentru toti bacauanii bransati la CET si ale caror venituri nete pe membru de familie nu depasesc suma de 1318 RON (13 milioane lei vechi).
Hotarârea a fost criticata de conducerea PDL Bacau, in conditiile in care ea a fost votata inclusiv de consilierii locali afiliati formatiunii democrat-liberale.
Ulterior, pedelistii au anuntat ca vor depune un proiect de hotarâre vizând acordarea de ajutoare pentru incalzire tuturor bacauanilor, fie ca sunt sau nu clienti ai sistemului public de termoficare. Proiectul a fost depus joia trecuta, cu mai bine de o saptamâna inainte de sedinta ordinara din octombrie a CL Bacau.
„Nu inteleg de ce acest proiect nu se regaseste pe Ordinea de zi, mai ales ca e depus cu mai bine de o saptamâna inainte de sedinta. Corect ar fi fost sa fie bagat in dezbatere. Pentru sedinta din 12 octombrie am primit proiectele de hotarâre cu o zi inainte. Noi l-am depus de joia trecuta”, a declarat Gabriel Axinte (PDL), care a precizat ca proiectul initiat de consilierii democrat-liberali se bazeaza pe aceleasi motivatii legale care au stat la originea aprobarii de catre CL a ajutoarelor pentru incalzire promise de Primarie.

Peste Ordinea de zi

Ovidiu Popovici, secretarul municipiului Bacau, a declarat pentru cotidianul Desteptarea ca proiectul depus de pedelisti ar putea fi introdus peste Ordinea de zi. Secretarul a motivat ca documentul s-ar afla in analiza juristilor municipalitatii pentru a se vedea daca indeplineste conditiile de legalitate. „Nu ar fi o problema ca proiectul sa fie pus peste Ordinea de zi. Din punctul meu de vedere nu e o problema de legalitate sau nelegalitate, ci de respectarea legii. Legea finantelor publice locale spune ca orice cheltuiala trebuie previzionata si trebuie indicata sursa de finantare. In primul rând trebuie sa spuna din ce capitol se iau banii. Proiectul nu spune acest lucru”, a opinat Popovici.

Hrebenciuc: „Bacauanii cu centrale de apartament sunt discriminati”

Viorel Hrebenciuc, seful PSD Bacau, a declarat intr-o conferinta de presa care a avut loc la sfârsitul saptamânii trecute ca edilii i-au discriminat pe bacauanii care nu sunt clienti ai CET si beneficiaza de o sursa alternativa de energie termica. Liderul social-democrat a apreciat ca trebuie facuta o analiza privitoare la modul in care CET a ajuns intr-o situatie financiara dezastruoasa. „S-a produs o discriminare. Subventia a fost acordata doar pentru cei care depind de CET. Cei care au centrale de apartament sunt discriminati aici. Cred ca se impune o analiza pentru a vedea de ce e CET-ul in situatia in care este astazi”, a declarat Hrebenciuc. El a apreciat ca subventionarea caldurii este necesara, dar pentru toata lumea. „Subventia la caldura n-ai cum sa n-o acorzi. Problema e daca exista fonduri si pentru oamenii care sunt acum discriminati”, a mai spus seful PSD Bacau.
George Bogatu, ales local din partea PSD, a apreciat ca exista sansa ca proiectul pedelistilor sa fie amânat pentru urmatoarea sedinta a Consiliului Local. „Nu stiu daca acest proiect mai intra saptamâna asta. Cred ca va ramâne pentru urmatoarea. Oricum, nu decid eu cum vom vota. Partidul va lua o hotarâre in acest sens”, a spus Bogatu.

Legea nu distinge intre CET si centrala

Legislatia care reglementeaza acordarea ajutoarelor pentru incalzire nu face distinctie intre clientii sistemelor publice de termoficare si proprietarii centralelor de apartament. Ordonanta de Urgenta nr. 5 din 2003 stipuleaza, la Articolul 13, litera b ca acordarea ajutoarelor pentru incalzire se face „pentru toate familiile si persoanele singure care depasesc transele de venituri prevazute in prezenta ordonanta de urgenta”.
Practic, prin HCL 346 din 12 octombrie 2010 muncipalitatea a instituit o distinctie intre clientii CET si proprietarii de centrale, fara ca legea sa ceara acest lucru.

Ce contine proiectul pedelistilor

Proiectul promovat de grupul PDL din CL Bacau vizeaza acordarea de ajutoare pentru incalzire in mod nediscriminatoriu. Motivatia legala a proiectului este identica cu cea care a stat la baza HCL 346 din 12 octombrie. Alesii democrat-liberali au ajuns la concluzia ca proprietarii de centrale de apartament, precum si bacauanii care utilizeaza alte mijloace de incalzire (carbune, lemne), platesc mai mult pentru asigurarea agentului termic, in conditiile in care combustibilul utilizat de acestia nu este subventionat.
„Conform reglementarilor legale actuale, cetatenii care utilizeaza surse proprii de incalzire nu beneficiaza de subventionarea combustibilului utilizat de catre furnizorul de resurse, fata de utilizatorii energiei termice in sistem centralizat, unde subventia acordata de la bugetul de stat si de la bugetul local, in temeiul OUG 36/2006, este la aceasta data in municipiul Bacau de 46 la suta. In consecinta, efortul de plata a cheltuielilor de incalzire a locuintei este disproportionat in avantajul celor care utilizeaza gaze naturale, lemne si/sau carbuni”, se arata in Expunerea de motive a proiectului promovat de alesii PDL.
Lucian Bogdanel

„Ne-au facut varza drumul”

Locuitorii din Negri sunt extrem de nemultumiti ca pentru a avea dig pe Siret trebuie sa ramâna fara drum. Oamenii sustin ca masinile de mare tonaj care transporta pamântul pentru consolidarea digului din zona Prajesti – Negri, la iesirea din Mâgla, au distrus DJ 204. “L-au rupt, l-au facut praf si pulbere. Ar fi putut sa circule prin capatul tarlalei, paralel cu drumul”, afirma Costica Chilianu, revoltat. Inainte de a sesiza redactia, cetatenii s-au adresat Primariei Negri, Serviciului Public Judetean de Drumuri (SPJD) Bacau, Prefecturii si Administratiei Bazinale de Apa (ABA) Siret, dar institutiile i-au ignorat sau i-au trimis de la Ana la Caiafa. Valentin Palea, directorul SPJD Bacau, afirma ca nicidecum nu le-a ignorat plângerile, dimpotriva, a anuntat ABA, ca beneficiar al investitiei, ca DJ 207 D trebuie adus la starea initiala. “Sunt afectati cam 500 de metri de drum, arata directorul SPJD. Noi am incheiat o nota de constatare impreuna cu Primaria Negri, apoi am trimis o adresa ABA in care am cerut institutiei sa ia masuri ca masinile sa nu depaseasca 40 de tone, asa cum prevede «Legea drumurilor», si sa ia masuri de remediere, la final.”

Scripat arata spre primar

“Adresa venita de la CJ a fost data constructorului urmând ca la finalizarea lucrarilor, zona afectata sa fie reabilitata. Dirigintele de santier trebuie sa vada exact care este situatia din teren. La inceputul lucrarilor au fost facute fotografii. Acestea vor fi comparate cu cele de la finalizarea lucrarilor. Oricum, am inteles ca drumul respectiv nu era grozav nici inainte”, a declarat Constantin Draganuta, director ABA Siret. E greu de inteles cum vine asta: daca era asfaltat si avea doua gropi, firma il va reasfalta, apoi il va gauri pentru a arata exact ca inainte? Oamenii sustin ca se putea circula, iar acum e “praf si pulbere”. E, totusi, o diferenta. “In privinta digului, e clar, lucrarea trebuie facuta, dar urmarile depind de iscusinta primarului, afirma Constantin Scripat, prefectul judetului. Orice firma de constructii are fonduri pentru organizarea de santier. Sunt bani din care se platesc despagubiri, taxe de acces, argila pe care o ia din comuna, accesul pe proprietatile private etc. Un primar care vrea sa se implice si care stie sa negocieze ramâne la finalizarea lucrarilor cu toate drumurile asfaltate sau pietruite, asa cum erau. Daca nu, face adrese!”

“Nu cred ca puteau evita!”

Iulia Riglea, primarul comunei, arata ca nu CL Negri e administratorul DJ 207 D, prin urmare nu are calitatea sa negocieze cu firma. In afara de asta, “Cu cine sa vorbesc?, intreaba primarita. Sunt doi ingineri tineri si de câte ori i-am sunat erau pe malul drept al Siretului. Si eu sunt suparata, ne-au facut varza drumul, dar nu cred ca puteau evita! Sunt sute de tone de pamânt care trebuie carate!” Pâna la urma, se zareste o “luminita” pentru petitionarii din Negri. Constantin Scripat declara ca se va implica Prefectura, daca Primaria Negri nu a fost in stare sa o faca. Nu promite reparatii, dar va urmari acest aspect, “nu putem lasa drumul intr-o stare mai proasta decât a fost!”
Silvia Patrascanu
Alexandra Zaharia

Toti bacauanii care sunt consumatori ai CET-ului si au un venit mai mic de 1318 lei pe membru de familie vor primi ajutor de caldura. Noutatea a fost anuntata cu tam-tam de primarie, care a invelit pomana intr-un ambalaj simplu si frumos. In realitate, bacauanii trebuie sa completeze un formular stufos in care sa isi declare toata averea, de la casa si teren, pâna la drujba si ultimul leut intrat in casa. Mai mult, solicitantii sunt legati pe vecie de CET printr-o conventie de facturare individuala a energiei termice.

Consilierii locali au aprobat acordarea unui ajutor de incalzire tuturor bacauanilor care au un venit pe membru de familie mai mic de 1318 lei. Pomana este, insa, conditionata. Beneficiarii trebuie sa fie consumatori ai CET sau sa se intoarca in sistemul centralizat de incalzire, de care au fugit platind zeci de milioane de lei vechi pentru montarea unei centrale termice individuale. Primaria ii momeste astfel pe posesorii de centrala, promitându-le caldura fara bani o iarna. In oras s-au deschis puncte de distribuire a formularelor pentru ajutorul de caldura si pentru incheierea conventiei cu CET. Multi dintre cei care s-au adresat acestor puncte sunt sceptici cu privire la ajutorul promis. “Eu sunt consumator al sistemului centralizat si am venit sa ma interesez ce-i cu ajutorul acesta, ne-a declarat Gheorghe Bostan, care s-a adresat punctului de pe strada Trandafirilor (in spatele magazinului Luceafarul). Nu vreau sa ma las la mâna asociatiei sau a sefului de scara.” Vasile Adragai este de nevoie legat de CET, insa serviciile nu-l multumesc suta la suta. “Eu ramân la CET fiindca nu am alta posibilitate. Cu o pensie de 900 de lei nu mi-am putut pune centrala. Poate peste câtiva ani…”

Conventie pe perioada nelimitata

Pentru a beneficia de ajutorul de caldura, solicitantii trebuie sa semneze o declaratie de avere foarte amanuntita. Desi s-a anuntat ca toti bacauanii cu un venit sunt 1318 lei pe membru de familie vor consuma pe gratis caldura de la CET, in declaratia tip li se cere sa-si declare casele, terenurile, masinile, utilajele, depozitele din banci si chiar animalele din curtea de la tara. Apoi, li se pune in fata o conventie de facturare individuala a consumurilor de energie termica. “Eu am venitul de 1300 de lei pe toata familia formata din doi membri, ne-a declarat Nicolae Chirita. As avea dreptul la ajutor, dar sa vad ce-i cu conventia, ce conditii se pun. Nu stiu daca o semnez.” Ion Ciofu are centrala termica de apartament. Ar fi interesat de ajutorul de caldura de la bugetul local, dar totul depinde de conditiile care i se pun prin conventia pe care ar trebui sa o semneze cu CET. “Daca pot sa pastrez centrala, ma racordez si la CET, insa numai daca imi convin conditiile.” Una dintre prevederile conventiei permite furnizorului (CET) sa verifice instalatiile din apartamente, dar si sa le inchida in caz de neplata a facturii. Durata conventiei este nedeterminata, ceea ce inseamna legarea pentru totdeauna a consumatorilor de CET. Doar acesta din urma poate rezilia conventia, cu un preaviz de 15 zile.
Doina Mincu

Sindicalistii din Educatie pregatesc mitinguri de amploare

Satui de discutii inutile si de promisiunile neonorate, cadrele didactice ies din nou in strada. Alarma a fost data in momentul in care au aflat ca pe noua grila de salarizare, veniturile lor vor scadea cu 60 la suta. Miercuri, pe 27 octombrie, ei vor organiza un miting de amploare in fata Prefecturii Bacau.

Alarma si pentru profesori! Unele salarii din sistem vor scadea cu 60 la suta, daca legile salarizarii unice si a Educatiei vor intra in vigoare in forma actuala. Cadrele didactice din mediul rural vor primi în 2011 venituri reduse, se arata într-un comunicat al Federatiei Sindicatelor Libere din Învatamânt (SLI). Potrivit noii legi de salarizare în sistemul bugetar, care se va aplica din 2011, sporul de rural a fost diminuat de la 5-80 la suta din salariu (cât era prevazut în Legea privind statutul personalului didactic), la 5-20 la suta din salariu. In aceste conditii, cadrele didactice sunt mai prost platite decât un sef de birou. Daca în 2010 diferenta procentuala a fost acoperita prin sume compensatorii, de anul viitor aceasta prevedere a fost eliminata.

Cei mai mici coeficienti de salarizare

De asemenea, legea unica de salarizare în sistemul bugetar plaseaza, din nou, cadrele didactice în partea inferioara a grilei de salarizare. Coeficientul maxim de salarizare acordat în învatamântul preuniversitar este cel al unui profesor de grad I, cu 40 de ani vechime, respectiv 4,4. Potrivit grilei unice de salarizare, un astfel de profesor, este inferior unui secretar din primaria unei comune, cu cel mult 3.000 de locuitori sau unui sef birou din aceeasi institutie, carora le revine un coeficient de salarizare de 5,23. Mai grava e situatia unui profesor debutant, care este încadrat cu un coeficient de salarizare de doar 1,9.

Sindicalistii pregatesc noi mitinguri

“Vom iesi din nou in strada, a declarat Iulian Oprisan, de la SLI Bacau. Pe 27 octombrie avem deja aprobarea pentru un miting de amploare ce se va desfasura in fata Prefecturii Bacau, intre orele 13.30 si 14.30. Asteptam peste 2.500 de cadre didactice. In paralel, colegii nostri vor protesta si in Bucuresti.” Sindicalisii cer alocarea a 6 la suta din PIB doar Educatiei, fara Cercetare si Sport (domenii incluse in acelasi minister), si contesta cele doua legi. Ei solicita ministrului Muncii si ministrului de Finante sa reia cu responsabilitate negocierile pe legea unica de salarizare, sa corecteze greselile care apar în acest text de lege, sa acorde sume compensatorii si în 2011, pentru diminuarea sporului de rural si sa modifice grila unica de salarizare pentru personalul didactic, prin acordarea unor coeficienti de ierarhizare mai mari.
Roxana Neagu

Nici macar 60 de blocuri in 6 ani

Reabilitarea termica a blocurilor din Bacau ar trebui finalizata in doi ani, deoarece programul lansat in 2006 are ca termen anul 2012.Numai ca, in perioada 2006-2009 au fost reabilitate 38 de blocuri, pentru acest an administratia locala da ca sigura finalizarea lucrarilor la doar 18 blocuri, iar pentru anul 2011 promite reabilitarea termica a 40 de imobile. Este, asadar, imposibil ca in ultimul an al programului sa se realizeze ceea ce nu s-a reusit in 5 ani.

Reabilitarea termica a blocurilor, prin program guvernamental, a fost reglemetata legal prin OUG 890/2002. Timp de 3 ani, programul nu s-a miscat deloc. Ordonanta a fost modificata in decembrie 2005, insa normele de aplicare a ei au intârziat câteva luni. Cu toate acestea, in februarie 2006, programul a fost lansat in bacau printr-o intâlnire la care au participat edilii orasului si reprezentantii asociatiilor de proprietari. Acestia din urma au cerut informatii concrete despre program si, mai ales, despre drepturile si obligatiile locatarilor, insa nu le-au primit. Dupa aproape 5 ani, presedintii, administratorii si locatarii sunt tot in ceata. Nici pâna acum nu au aflat pe ce criterii au fost alese blocurile reabilitate termic si cum vor fi selectate cele care vor mai prinde trenul programului. “Nu inteleg ce a contat pentru aprobare, ne-a declarat administratorul Asociatiei de proprietari 1. Doua dintre blocurile din asociatia noastra ar fi trebuit consolidate, dsar avem documentatia depusa de 3 ani si nimic. Celelalte 16 ar fi trebuit reabilitate. Sunt blocuri de pe Aleea Parcului si Razboieni, blocuri de peste 50 de ani, cu acoperis de tigla, prin care ploua in apartamente. Aici, in coasta primariei. Niciunul nu s-a facut!”

„Nici macar un bloc nu s-a reabilitat in asociatia noastra, desi erau toate pe lista. Nu sunt bani? Dar de unde a avut bani primaria sa ne puna in cutiile postale atâtea scrisori semnate de primar? Din banii mei dati ca taxa?”
Mariana Gradinaru, administrator Asociatia de proprietari 1

Planuri abandonate, criterii secrete

Dupa lansarea programului, in 2006, orasul a fost impartit in 26 de zone, urmând ca din fiecare sa fie selectate blocuri pentru reabilitarea termica, astfel incât acestea sa fie utilizate ca exemple pentru locatarii reticenti la program. Acest plan a fost insa abandonat de administratie din motive nestiute. Au fost, in cele din urma, selectate, pe criterii la fel de nestiute, 63 de blocuri pentru expertizare tehnica. S-a organizat licitatia, câstigata, cu 1.8 milioane RON, de o firma din Iasi. Licitatia pentru realizarea studiului de fezabilitate si a proiectului tehnic pentru 33 de blocuri din cele 63 din program a fost câstigata de o firma din Bucuresti.Lucrarile au demarat târziu, finantarea s-a asigurat in hopuri, iar firmele care au executat reabilitarea termica au oferit nenumarate motive de nemultumire beneficiarilor.

Uite lista, nu e lista!

Cele mai multe reclamatii au venit, insa din partea celor care nu au reusit sa intre in program. Mai mult, adresele apareau si dispareau de pe listele primariei ca intr-un numar de iluzionism. La inceputul acestui an, de exemplu, la Asociatia de proprietari 1 era mare bucurie: “Am depus dosarele si sunt toate aprobate. Mi s-a spus de la primarie ca incep lucrarile anul acesta”, declara administratorul. Pe site-ul Primariei Bacau, insa, surpriza: doar doua blocuri de pe Aleea Parcului erau incluse in programul de reabilitare, desi toate cele pentru care s-a depus cerere aveau intre 50 si 60 de ani vechime. Pe lista primariei se mai aflau blocuri de pe strazile Energiei, Republicii, Nordului, Logofat Tautu, 9 Mai, Aprodu Purice, Marasesti, Mioritei si Milcov, toate construite dupa 1980. O surpriza neplacuta a avut si Asociatia de proprietari 83, care are 11 blocuri reabilitate termic (o performanta datorata faptului ca la finele lui 2006, când primaria risca sa piarda finantarea, sefii acestei asociatii au riscat la rândul lor si au depus cerere pentru 18 blocuri). Ultimele 7 blocuri din asociatie ar fi trebuit reabilitate in acest an, dar au fost scoase de pe lista. Pe lista data publicitatii la inceputul lui 2010 se aflau 230 de blocuri care ar fi trebuit sa fie reabilitate termic in acest an. Cu doua luni inainte de finalul anului, municipalitatea anunta ca va finalize doar 18 dintre acestea.

Lasati fara acoperis cu lunile

Reabilitarea termica ar fi trebuit sa includa atât anveloparea blocurilor, cât si inlocuirea instalatiilor interioare ale acestora. Ce s-a realizat pâna acum nici macar nu respecta definitia de reabilitare termica. Fie nu s-au izolat corect peretii, fie a fost ignorat acoperisul sau planseul de la subsol. Distributia pe orizontala a agentului termic s-a experimentat in câteva blocuri si atât. Mai mult, unii proprietari s-au ales cu apartamentele distruse dupa ce firmele de constructie au lasat cu lunile blocurile fara acoperis.Este cazul blocurilor de pe strada Slanicului si Neagoe Voda, unde anul trecut a fost prapad.
Firmele de constructii au demolat sarpanta construita de proprietarii apartamentelor, sarpanta care nu le facuse acestora nicio problema ani de zile. Operatiunea a avut loc in primavara. Au venit ploile, care au prins blocul dezvelit. Apa s-a infiltrat pâna la etajul intâi. Constructorii au dat vina pe primarie, care, intr-adevar, nu le virase banii in cont, astfel incât i-a impiedicat sa achizitioneze materialele pentru acoperis. Locatarii nu intelegeau de ce a fost demontat acoperisul lor inainte ca materialele pentru cel nou sa fie cumparate. Abia in toamna s-au finalizat lucrarile de pe strazile Slanicului si Neagoe Voda.

Schimbari aberante din mers

Programul de reabilitare termica s-a transformat din mers. Astfel, in acest an, nu s-au mai construit sarpante decât acolo unde blocul avusese asa ceva inainte de reabilitare. In blocul 14 de pe strada Aviatori, apartamentele de la ultimul etaj au fost distruse de ploi. Locatarii au fost scandalizati si spuneau ca este pacat de asa o investitie (in placarea peretilor exteriori cu polistiren), deoarece apa se va infiltra printre izolatie si pereti. Acesti locatari au fost convinsi de conducerea asociatiei de proprietari sa-si schimbe tâmplaria, deoarece s-a spus, la debutul programului, ca vor avea prioritate blocurile unde tâmplaria a fost inlocuita cu termopane. “Acum, de ce nu foloseste primaria banii economisiti astfel, pentru a pune acoperis?”, se intreba presedintele asociatiei, Ioan Târca. Mai aberant este ce s-a intâmplat pe strada Republicii. Blocul 60 nu a avut sarpanta, dar prin programul de reabilitare i s-a construit. Imobilul “geaman”, cu numarul 62, are sarpanta la doua scari. Locatarii au fost anuntati ca aceasta va fi darâmata si inlocuita cu hidroizolatie.

Lucrari fara autorizatie

Pentru ca nu au mai putut astepta ca administratia locala sa puna pe roate programul de reabilitare termica, multi bacauani si-au izolat apartamentele pe cont propriu. Aproape in toate blocurile din oras sunt apartamente cu peretii exteriori dublati cu polistiren si proaspat zugraviti. Rare sunt cazurile când izolarea s-a realizat la nivel de scara sau de bloc. Potrivit Legii 230/2007, a asociatiilor de proprietari, cei care si-au izolat apartamentele fara a avea autorizatie de la primarie risca amenzi usturatoare. Oamenii nu au fost pusi la plata, insa ar trebui sa stie ca in unele cazuri au aruncat banii pe fereastra. Inspectorii in constructii sunt foarte fermi: pentru eficienta intr-un imobil cu locuinte la comun, toti peretii trebuie izolati, nu doar la nivel de apartament.

2008, anul spoielii electorale

In 2008, Primaria Bacau a derulat o campanie de “reabilitare termica”, finantata din taxa de salubritate. Oficial, blocurile au fost alese dupa “gradul de uzura precum si cererile depuse de asociatiile de proprietari”. Au fost selectate insa si blocuri cu o fatada de invidiat, cum ar fi cele de pe strazile Aprodu Purice si Digu Bârnat. In general, blocurile alese au avut pozitie strategica, operatiunea având loc in plina campanie electorala. Au fost placate si varuite blocuri de pe strazile: Electricienilor, Milcov, Tipografilor; Stadionului, Mioritei, 9 Mai, Aprodu Purice, Digu Bârnat, Mioritei, Carpati, Cornisa Bistritei, Orizontului, Panselelor, Bucegi, Lelelelor, Nordului, Letea, 22 Decembrie, Alecu Russo, Aleea Proiectantului, Logofat Tautu, Garii, Marasesti si Otelarilor. S-au cheltuit 68 de miliarde de lei vechi pentru aceasta spoiala a blocurilor, placile de polistiren fiind lipite peste varul vechi si coscovit.

Consiliul Local poate suporta 50 la suta din investitie

OUG 18 din 2009 stabileste, la articolul 13, modul in care se realizeaza finantarea lucrarilor de interventie asupra imobilelor de locuinte supuse reabilitarii termice. Documentul prevede ca finantarea este asigurata, in proportie de 50 la suta, din alocatii de la bugetul de stat, 30 la suta de la bugetul local, respectiv 20 la suta din fondul de reparatii al asociatiei de proprietari sau din alte fonduri legal constituite.
Ordonanta reglementeaza, de asemenea, posibilitatea preluarii partiale sau integrale a cotei de cheltuieli ce revine asociatiilor de proprietari, pentru a fi finantata din bugetele locale. Aceeasi Ordonanta stipuleaza ca municipalitatile pot prelua, partial sau integral, cheltuielile aferente lucrarilor de reabilitare ce revin proprietarilor aflati in imposibilitatea de a asigura sumele ce le revin. Practic, Consiliul Local Bacau poate suporta pâna la jumatate din investitiile in reabilitarea termica a imobilelor de locuit, asa cum indica OUG 18.

Cu 130 de miliarde ar fi reabilitat cel putin 50 de blocuri

Cu 130 de miliarde lei vechi – cât este cuantumul oficial al pomenii girate de edilii Bacaului pe 12 octombrie – municipalitatea ar fi reabilitat termic cel putin 50 de blocuri de locuit. Normele metodologice stabilite de Ministerul Dezvoltarii Regionale duc la un pret mediu de aproximativ 2,5 – 2,8 miliarde lei vechi pentru reabilitarea unui bloc de 4 etaje. In loc sa plateasca intretinerea pentru clientii CET Bacau, Primaria ar fi putut demara un amplu proiect de schimbare la fata a orasului, anvelopând imobilele cu probleme la izolatia termica.

Reabilitarea, pretext de hranire a clientelei politice

“Programul” de reabilitare termica a imobilelor din Bacau a constituit pentru edili un pretext de “hranire” cu bani publici a clientelei politice. Este de notorietate faptul ca societatea Segama, apartinând vicepresedintelui municipalei PNL – Liviu Goian – a câstigat contracte privind anveloparea mai multor blocuri din municipiu. In august 2008, o asociatie condusa de Segama s-a ales cu un contract de 6,68 miliarde lei vechi din partea Primariei, vizând modernizarea a doua blocuri de pe strada Aviatori (nr. 12 si 13). Contractul a fost incredintat prin negociere fara anunt de participare, o procedura adoptata de municipalitatea pentru a eluda licitatia publica.

Lucrari „contractate” pe ochi frumosi

“Am facut aceasta lucrare pentru ca-l cunosteam”. Acesta este cel mai des raspuns pe care-l primesc comisarii Garzii Financiare Bacau in momentul in care, in urma controalelor, depisteaza persoane fizice care lucreaza fara a avea acte in regula la reabilitatea termica a unui imobil. Daca nu se poate demonstra contrariul, cel in cauza scapa basma curata. Va fi sanctionat insa de ITM pentru ca lucreaza la negru. “Avem un protocol de colaborare cu ITM-ul. Ceea ce este cel mai important este faptul ca aceste persoane nu au societati comerciale. Intr-un fel sau altul noi ii vom obliga sa se inregistreze”, a declarat Romeo Fratila, comisar-sef al Garzii Financiare Bacau. Din nefericire pentru bacauani, in momentul in care lucreaza cu astfel de persoane, se supun la nenumarate riscuri. Abandonarea lucrarilor inainte de finalizare, izolatia deficitara, utilizarea unor materiale slabe din punct de vedere calitativ si absenta oricarei garantii sunt doar câteva dintre ele. Tragerea la raspundere a acestora este aproape imposibil de realizat din cauza faptului ca intre prestatorul de servicii si beneficiar nu exista niciun fel de contract. “Aceste persoane nu sunt cuantificate separat, dar verificari se fac in permanenta. Pe baza declaratiilor beneficiarilor noi putem insa demonstra ca activitatea nu a avut un caracter benevol. Astfel se poate reconstitui o parte din TVA-ul pe suma respectiva. Cele mai mari sanctiuni sunt insa aplicate pentru munca la negru”, a mai spus comisarul-sef al Garzii Financiare Bacau. Insa lipsa banilor ii determina pe multi dintre locatarii blocurilor din Bacau sa apeleze la aceasta solutie riscanta. Neavând societati comerciale, respectivii “constructori” nu polatesc nici TVA nici impozite. Prin urmare, costurile pentru anveloparea imobilului scad simtitor. Riscurile sunt insa incomparabil mai mari.
Doina Mincu
Alexandra Zaharia