Economii de milioane de lei

Noile criterii vor lasa fara ajutor de incalzire zeci de mii de familii. Cei mai afectati de criteriile privind bunurile materiale pe care le detin vor fi locuitorii din mediul rural. Pentru a beneficia pe toata iarna de ajutor, cei care se incalzesc cu lemne vor depune cererea pâna pe 25 noiembrie, cel târziu.

Zeci de mii de familii care, ani de zile, au beneficiat de ajutor de incalzire, vor fi excluse de la plata acestuia. Si aceasta deoarece la criteriile financiare de acordare a ajutorului au fost adaugate altele, de natura materiala, mult mai dure. Potrivit noilor reglementari cei care au mai mult de trei bovine, cinci porci, 20 de oi sau capre ori peste 15 familii de albine, precum si detinatorii de autoturisme cu capacitate cilindrica de la 1.600 cmc in sus ori de depozite bancare mai mari de 3.000 lei nu mai au dreptul la acest ajutor. Sunt eliminate de la plata acestuia si familiile care au utilaje de prelucrat lemnul, precum gaterul sau drujba, ori echipamente de prelucrare agricola, ca, de exemplu, presa de ulei sau moara de cereale. Nu vor primi aceasta subventie nici persoanele care au, in plus fata de locuinta de domiciliu, cladiri sau alte spatii locative ori terenuri imprejmuitoare care depasesc 1.000 mp, in urban, si 2.000 mp, in rural. Platile vor fi sistate si in cazul proprietarilor de pamânt in zona colinara si de ses, care depasesc suprafata de 2 ha de teren arabil, fâneata sau forestier, ori au cel putin 1 ha de vii, livezi, gradini si flori. Si la plafonul de venit net, in raport de care se calculeaza ajutorul, s-au produs ceva modificari. Plafonul maxim de venit pe fiecare membru de familie a ramas la suma de 615 lei, dar la stabilirea lui se iau in considerare toate resursele financiare ale familiei in cauza, inclusiv drepturile de asigurari sociale de stat, ajutorul de somaj, obligatiile legale de intretinere, indemnizatiile, alocatiile cu caracter permanent si alte creante legale. De la calculul plafonului de venit sunt exceptate numai bursele de stat si cele sociale, precum si sprijinul financiar acordat elevilor in cadrul programului "Bani de liceu". Toate acestea vor fi luate in considerare la stabilirea ajutorului de incalzire, astfel ca foarte multe familii vor cadea de pe lista beneficiarilor. "Estimam ca dintre cei care locuiesc in zone colinare si au beneficiat pâna acum de ajutor vor fi exclusi 40 la suta, ne-a spus Gheorghe Apostu, directorul executiv al Agentiei Judetene de Prestatii Sociale. In urban, va fi redus numarul beneficiarilor cu 10-15 la suta. Pe ansamblu, numarul de familii care vor primi ajutorul de incalzire se va reduce cu 25 la suta iar suma necesara se va diminua cu 32 la suta. Astfel, daca anul trecut s-au cheltuit 36 milioane lei, pentru aceasta iarna va fi nevoie de 24,6 milioane lei."

Taranii vor pierde aproape 300 de lei

Dupa calculele facute de catre conducerea AJPS Bacau, aproximativ 33.000 de familii nu vor mai primi acest ajutor. Daca anul trecut 132.161 familii s-au bucurat de aceasta prestatie sociala, in iarna 2010-2011 mai putin de 100.000 vor avea dreptul la ea. Cei mai afectati vor fi locuitorii din mediul rural. Pâna acum majoritatea dintre ei s-au incadrat in criteriile de acordare a ajutorului de incalzire pe baza de lemne, carbune sau combustibil lichid. Pentru populatia care isi incalzeste locuinta cu lemne, carbune ori combustibili petrolieri, suma cuvenita a fost de 58 lei, in cazul beneficiarilor de ajutor social, 54 lei, 48 lei, 44 lei, 39 lei, 34 lei, 30 lei, 26 lei, 20 lei sau 16 lei lunar, in functie de treptele de venit pe fiecare membru de familie. Suma a ramas aceeasi pentru iarna 2009-2010. Banii se dau toti odata, pentru cele cinci luni (noiembrie-martie) de iarna, astfel ca o familie poate lua cel mai mult 290 lei, adica 2,9 milioane lei vechi. Primariile trebuie sa depuna la Agentia de Prestatii Sociale, pâna la sfârsitul lunii noiembrie, situatia privind necesarul de credite pentru toate cele cinci luni.
Elena Tintaru

Sediul modernizat al partidului a fost dotat cu centrala

Liberalii bacauani au modernizat sediul filialei judetene, Casa Cancicov. Imobilul se afla pe lista obiectivelor de patrimoniu. El a fost dotat cu o centrala proprie pentru a face fata cu brio sezonului rece. Asta, in conditiile in care sefii liberalismului bacauan promoveaza, de câteva saptamâni, o intensa campanie vizând revenirea proprietarilor de centrale de apartament la serviciile societatii de termoficare.

Sediul organizatiei judetene liberale dispunea, pâna recent, de un sistem de incalzire alternativ serviciilor oferite de CET Bacau. Liberalii se incalzeau de la o soba de teracota aflata in mijlocul Casei Cancicov, imobil de patrimoniu in care PNL Bacau isi desfasoara sedintele. Pe parcursul toamnei cladirea a suferit o ampla comsetizare, liderii partidului luând decizia de a o renova complet. Moment in care acestia au decis sa renunte la batrâna soba de teracota in favoarea unei centrale, dupa modelul instituit de zecile de mii de bacauani care au devenit proprietari de astfel de sisteme de incalzire, renuntând la serviciile de proasta calitate oferite de CET.

Primaria taie investitiile pentru a-si sustine pomana

Daca in privinta sediului de partid liderii PNL au decis sa foloseasca o sursa de energie termica alternativa celei publice, acestia duc de câteva saptamâni o intensa campanie ce are drept scop readucerea la sistemul public de termoficare a clientilor care au renuntat la serviciile CET Bacau. Pe lânga plata intretinerii clientilor CET, distractie care va usura bugetul local de cel putin 130 de miliarde lei vechi, edilii au ajuns sa taie din investitii pentru a-si sustine promisiunile populiste. La ultima sedinta a Consiliului Local, alesii au aprobat taierea a 30 de miliarde lei vechi de la investitii, banii urmând sa fie directionati catre 500 de clienti ai CET carora Primaria le va monta centrale de apartament.
Rectificarea bugetara aprobata pe 29 octombrie vizeaza acordarea a câte 2500 RON (25 de milioane lei vechi) pentru familiile ramase singurele de pe scara de bloc nedebransate de la CET. Suma ar acoperi, afirma edili, cheltuielile ocazionate de schimbarea sursei de caldura pentru acestea. Peste 500 de apartamente vor fi astfel debransate cu forta, pentru ca furnizarea agentului termic pentru ele se realizeaza cu pierderi semnificative.
Lucian Bogdanel

Fara caldura si apa calda pe Castanilor

In zeci de apartamente de pe strada Castanilor este mai frig decât afara. Locatarii au ajuns sa mai dea jos o haina de pe ei atunci când ies din casa. Au telefonat la asociatia de proprietari si la CET, insa nimeni nu le-a dat o explicatie clara. Stiu doar ca in zona ar fi o avarie la reteaua de termoficare. Punctul termic, dotat cu instalatii moderne, este incuiat. Pe undeva se lucreaza la cârpirea conductelor. Cât vor mai suferi locatarii de frig nu stie nimeni.

Pe strada Castanilor, locatarii care au ramas clienti la CET sufera de frig si se spala la lighean. De zile intregi iau mereu temperatura caloriferelor, insa acestea ramân reci. Cei care au ramas de nevoie bransati la sistemul centralizat de incalzire sunt oameni in vârsta si suferinzi de boli cronice. Lipsa caldurii si a apei calde le agraveaza starea si ii aduce in pragul disperarii. “Stam in casa imbracati cu haine de iarna, cu capoate si halate puse unele peste altele, ne-a declarat Maria Antohi, o pensionara care nu a reusit sa-si doteze apartamentul cu centrala termica. Vai de noi cum stam! Nici apa calda nu avem, sa putem face o baie. Ma spal la lighean, pe bucatele. Am atâtea boli! Frigul imi face si mai rau.” Stefan Stefan este sef de scara in blocul 1 de pe Castanilor. Telefonul i se “inroseste” de apelurile vecinilor care il intreaba când va fi caldura. “Anul acesta nu am avut caldura deloc. Ne-au si sigilat repartitoarele de costuri. Apa calda nu avem niciodata. Dam drumul la robinet, dar curge numai apa rece pe conducta de apa calda.” Familia Ciobanu locuieste la parter. Cei doi soti, pensionari, au facut eforturi financiare deosebite pentru a izola apartamentul, insa frigul ii alunga din casa. “Am pus termopane si parchet, dar tot avem 14 grade in camere. Cum sa stai in casa la temperatura asta? Am inteles ca a fost o avarie, s-a reparat, iar s-a stricat, nu stim ce va fi de noi.” Nici la asociatiile de proprietari din care fac parte locatarii afectati de avarii nu se stie mai mult. Administratorul Asociatiei 35 ne-a declarat ca “se lucreaza si cei de la CET stiu ce se intâmpla.” Locatarii nu au stat cu mâinile in sân. S-au interesat de situatia caldurii, dar nimeni nu i-a lamurit. Drumurile pe care le-au facut la asociatia de proprietari si apelurile disperate catre CET au ramas fara urmari. Punctul termic 9 este modernizat si sta mereu incuiat. Locatarii au auzit ca in zona ar fi fost o defectiune, dar nu inteleg de ce dureaza atât de mult remedierea acesteia. De la CET am aflat ca este vorba despre o avarie la una dintre conductele din circuitul secundar, care face legatura dintre punctul termic si blocurile arondate la el. “Am schimbat un tronson de teava, dar la umplerea circuitului a cedat in alta parte, ne-a declarat Iulian Stoican, sef sectie termoficare la CET Bacau. Se lucreaza acum. Am incercat sa izolam doar un bloc, iar la celelalte sa fie caldura, dar nu s-a putut, deoarece nu exista robineti de izolare.” Aceasta este, de altfel, o situatie obisnuita pentru sistemul de termoficare bacauan, format din conducte vechi de zeci de ani. Cum inlocuirea acestora face parte dintr-un program ce se deruleaza in ritm de melc, locatarii mai au multe de indurat.
Doina Mincu

Sicane cu pumni si picioare

Colegiul National “Gh. Vranceanu” Bacau a fost ieri scena unor violente grave intre elevi. Unul dintre ei a ajuns la Urgente cu traumatisme faciale si contuzii, in urma loviturilor de pumni si picioare primite. Directorul liceului este hotarât sa ia masuri drastice impotriva elevului agresor.

Ora 9.15. Locatia: curtea Colegiului National “Gh. Vranceanu” Bacau. Protagonisti: trei elevi. Doi de clasa a X-a si unul de clasa a XII-a. Motivul scandalului: “sicane”, dupa cum a declarat agresorul. Final: unul dintre elevi ajunge la spital, cu multiple contuzii si traumatisme, cu fata tumefiata, in urma loviturilor de pumni si picioare primite. Bataia a fost surprinsa de camerele de luat vederi instalate in curtea scolii. Agresorul si-a recunoscut fapta in fata conducerii colegiului.

Victima colaterala

Acesta este scenariul filmului in care violenta scolara atinge cote alarmante intr-un liceu de prestigiu din Bacau. Totul a pornit de la o “imbrânceala”, cum a declarat victima, Dragos M., din clasa a X-a F, primita de colegul sau de la Alexandru D., din clasa a XII-a A. De aici si pâna la bataie a fost doar un pas. In final, cel mai “sifonat” a fost Dragos M., care doar a vrut sa-i ia apararea colegului sau. “Se vede in intregime pe camera. De altfel, elevul agresor a recunoscut totul in momentul in care a fost chemat la mine in birou. Nu se poate contesta nimic. Se vede clar pe camera cum agresorul isi loveste victima cu pumnii si picioarele”, a declarat prof. Gabriel Andrei, directorul liceului. Incidentul va fi discutat si in consiliul profesoral, apoi se vor lua si masurile disciplinare impotriva elevului agresor. “Cel putin va avea nota scazuta la purtare drastic. Asa ceva nu acceptam la noi in liceu. Este un eveniment nefericit pentru noi”, a mai adaugat directorul Andrei. Alexandru D. a venit in CN “Gh. Vranceanu” prin transfer, in urma cu doi ani, de la Colegiul “Ferdinand I”. Doar pentru ca este in prag de bacalaureat el nu va fi si exmatriculat, desi ar merita, mai ales ca nu este unul dintre cei mai buni elevi ai colegiului. Victima a depus ieri plângere la Sectia II Politie.

Un elev problema

De cealalta parte, politistii spun ca agresorul este un "elev problema". In mai multe rânduri, Alexandru D. a fost identificat in barurile din preajma unitatii de invatamânt, in timp ce chiulea de la cursuri. Mai mult, mama tânarului a fost chemata la scoala de catre conducere si politistii de proximitate si i-a fost adusa la cunostinta situatia copilului sau. "La CN «Gheorghe Vranceanu» a fost constatat un singur furt anul acesta. Nu au fost sesizate acte de agresiune intre elevi. Politia nu face paza in unitatile de invatamânt. Ea desfasoara acte de prevenire generala impreuna cu reprezentantii scolii si intervine atunci când este sesizata. Totusi, in acest caz a fost intocmit dosar penal pentru savârsirea infractiunii de lovire, iar conducerea unitatii va lua masuri disciplinare", a declarat comisar Adrian Tuluc, seful Politiei de Proximitate a Inspectoratului de Politie Judetean Bacau. In urma cu doua saptamâni, la CN "Gheorghe Vranceanu" s-a desfasurat o activitate de prevenire a violentei in scoli, la care au participat trei clase a XII-a si o clasa a XI-a.

Politistii Primariei, in concediu

Desi are incheiat un protocol cu scolile din Bacau, privind prevenirea violentei scolare, Politia Primariei nu se afla in momentul acela in zona liceului. Motivul? Politistii de sector sunt in concediu. “Nu am avut patrula in zona pentru ca nu avem efective suficiente. Cei doi lucratori care au ca sector de patrulare zona in cauza sunt in concediu acum. Asiguram monitorizarea celor 10 scoli pe care le avem sub supraveghere cu o singura masina. Oricum, pe noi nu ne-a sesizat nimeni. Si, in plus, asigurarea linistii si sigurantei in interiorul scolii este atributul conducerii unitatii de invatamânt. Noi doar patrulam in perimetrul ei”, a declarat Benone Tocila, seful Serviciului de Siguranta Publica al Politiei Primariei Bacau.

Infractionalitatea scolara: 42 de fapte in 2010

In primele noua luni ale anului 2010 in incinta si in imediata apropiere a unitatilor de invatamânt din judetul Bacau au fost sesizate ca fiind comise 42 de infractiuni, in care au fost implicati 29 de elevi. Statisticile sunt in scadere cu 15 la suta, fata de aceeasi perioada a anului trecut. "Cele 42 de fapte au fost in marea majoritate furturi, 15 loviri si infractiuni, o amenintare, o tâlharie si doua tentative de viol neconfirmate", a mai declarat comisar Adrian Tuluc. 31 de elevi au fost victimele acestor infractiuni. Cele mai multe dintre ele, respectiv 24, au fost savârsite in perimetrul scolilor din municipiul Bacau.

Niciun ban pentru medicamente

Spitalele publice din judetul Bacau au ramas fara bani pentru medicamente, materiale sanitare si plata utilitatilor. Unele dintre ele nu mai au finantare nici macar pentru asigurarea salariilor personalului in ultima luna a anului. Casa Judeteana de Asigurari de Sanatate (CJAS) a cerut o rectificare bugetara de 20 de milioane de lei.

Ultimul trimestru al acestui an a prins spitalele fara bani in cont pentru medicamente, materiale sanitare si alte cheltuieli. Unele au suma necesara pentru salarii, altele, nici atât. Spitalul Judetean de Urgenta Bacau (SJU), de exemplu, are bani pentru a plati salariile in noiembrie, dar pentru decembrie, bugetul “este egal cu zero”, dupa cum ne-a declarat managerul Dan Stoica. “Este obligatorie rectificarea de buget pâna la sfârsitul acestui an, altfel vom acumula datorii. Este bine ca furnizorii nostri au luat o gura de oxigen când s-au platit arieratele (Ministerul Sanatatii a achitat datoriile pe care le aveau spitalele la 30 iunie, n.r.) si ne aprovizionam in continuare. Ritmul in care ne angajam la cheltuieli pe toate palierele, adica la medicamente, materiale sanitare, reactivi, este cel mediu anual si se situeaza sub media anului trecut.” La SJU se incearca asigurarea medicamentelor si materialelor sanitare “absolut necesare”. Nici Spitalul Orasenesc Buhusi nu are vreun leut pentru luna decembrie, iar “in stoc avem medicamente putine”, ne-a declarat directorul financiar-contabil, Carmen Pahoncea.

Cel putin 20 de milioane numai pentru spitale

Spitalele publice au trecut in administrarea consiliilor locale si judetene din luna iulie, dar acestea nu pot compensa prin forte proprii sumele pe care ar trebui sa le achite CJAS. “La momentul acesta, Consiliul Local Comanesti nu poate interveni financiar la spital, ne-a declarat primarul orasului, Viorel Miron. Chiar daca spitalul are probleme acum, stiu ca are de primit bani de la Casa de Asigurari.” Conducerea CJAS ne-a declarat ca a solicitat de la Casa Nationala de Asigurari de Sanatate (CNAS) o rectificare bugetara pentruu a plati serviciile efectuate de spitale pâna la finalul acestui an. “Am cerut o suma mai mare, dar ne-ar trebui minimum 20 de milioane de lei pentru spitale, ne-a declarat Viorica Draganuta, directorul CJAS. Cu plata la ceilalti furnizori de servicii medicale stam mai bine. Ne-ar mai trebui bani pentru decontarea retetelor compensate si a dispozitivelor medicale. Am fost la CNAS si mi s-a spus ca dupa discutiile cu FMI se va face analiza pe judete. Sa vedem ce primim.”

“Spitalele nu mai au bani. Se asteapta rectificarea, fiindca spitalele nu pot functiona doar platindu-se salariile, dar fara medicamente, materiale sanitare si hrana. Se vor acumula datorii, care se vor rostogoli in 2011. Bugetul de la anul ar putea fi mai mic, deoarece contractele vor fi influentate de contractul din acest an.”
Aurel Cretu, lider Sindicatul Sanitas

“Problema este ca a scazut colectarea la Fondul asigurarilor sociale de sanatate. In judetul Bacau s-au colectat in primele 9 luni ale acestui an 139 milioane lei, dar s-au cheltuit din fond 303 milioane lei, pentru asistenta spitaliceasca, medicamente compensate, dispozitive medicale, analize si functionarea Casei. Ar trebui sa se gândeasca si cei care tot cer bani ce deficit avem.”
Viorica Draganuta, director general CJAS Bacau

Griji legate de insolventa Blue Air

Aeroportul Bacau a fost luat in concesiune pe 34 de ani de catre compania Blue Air, care si-a asumat obligatia de a investi 45 de milioane de euro pentru a-l aduce la standarde europene privind dotarile si indicele de portanta al pistei. Societatea va gestiona transportul aerian, dar va desfasura si alte activitati economice in zona aerogarii. Din profitul obtinut, va plati redevente catre CJ Bacau. Lucrarile ar fi trebuit sa inceapa la sfârsitul lunii martie 2010, dar au fost amânate deoarece obtinerea autorizatiilor dureaza foarte mult. Intârzierea demararii investitiei, precum si informatiile privind dificultatile financiare ale firmei i-au pus pe gânduri pe membrii CJ Bacau. Se pare ca Blue Air ar avea datorii catre un operator de zbor care a solicitat in instanta declararea insolventei acesteia. La sedinta de vineri a CJ, analizând un proiect privind reorganizarea consiliului de administratie al RA Aeroportul “G. Enescu”, consilierii au adus in discutie si situatia Blue Air. Daca, intr-adevar, compania are probleme financiare, exista riscul sa nu mai poata construi terminalul si pista, asa cum s-a angajat. “Pâna la obtinerea autorizatiei de constructie, pe care CJ o va elibera cu maxima celeritate, si scurgerea termenului de 30 de zile in care dânsii pot face modificari la graficul de lucru, eu inca le acord prezumptia de buna credinta si nu ma pot lansa in fel de fel de consideratii pe marginea evolutiei financiare a acestei firme, a afirmat presedintele Dragos Benea. Eu cred ca pâna la urmatoarea sedinta a CJ, vom avea autorizatia eliberata si graficul de lucru batut in cuie.”

Un an intârziere in demararea investitiei

Blue Air are o datorie de 3 miliarde de lei vechi catre regia bacauana, care provine din taxe si care dateaza din perioada in care Blue Air era un simplu operator de zbor. Suma e achitata in rate, societatea respectând, pâna acum, graficul de plata. Oana Chelaru, directorul regiei, a declarat ca procesul in care e implicat Blue Air a fost suspendat. “Din punctul nostru de vedere, pâna nu avem o hotarâre care sa confirme insolventa, contractul se deruleaza fara probleme, a afirmat directoarea. Mai avem de obtinut doua autorizatii, apoi vom veni la CJ pentru obtinerea autorizatiei pentru intregul proiect. Din momentul acela vom vedea câte din aceste informatii sunt adevarate si daca au capacitatea de a continua investitia.” Ea afirma ca Blue Air ar trebui sa inceapa lucrarile in 2010 sau, cel mai târziu, in primavara daca vremea va fi nefavorabila. Asta inseamna o intârziere de un an fata de data anuntata de reprezentantul Blue Aero. Oarecum multumiti de asigurarile primite, alesii au votat noul consiliu de administratie, format din 5 membri: Oana Chelaru, directorul regiei, Cornelia Gireada, director de urbanism la CJ, Ioana Oprea, reprezentant al Ministerului Transportului, Mircea Muntean, directorul DGFP, si Gheorghe Apostu, directorul AJPS.
Silvia Patrascanu

Pomana la caldura oferita de Primarie decapiteaza CL Bacau

Consiliul Local (CL) risca dizolvarea din cauza masurilor discriminatorii adoptate in ultima perioada de majoritatea liberala. Adrian Popescu, deputat din partea PDL, a declarat intr-o conferinta de presa ca partidul va demara o actiune de strângere de semnaturi pentru dizolvarea forului deliberativ, daca proiectul initiat de pedelisti si care vizeaza acordarea de ajutoare pentru caldura tuturor bacauanilor nu va fi adoptat de CL la urmatoarea sedinta. Pedelistii spun ca majoritatea liberala din CL a ajuns sa reprezinte "minoritatea clientilor CET Bacau" si ca alesii PNL au uitat ca bacauanii care au renuntat la serviciile societatii de termoficare sunt de doua ori mai multi.

Pedelistii au pus gând rau Consiliului Local. Acestia intentioneaza sa demareze o campanie de strângere de semnaturi vizând dizolvarea CL Bacau, sub pretextul ca majoritatea liberala din for a ajuns sa reprezinte doar clientela CET Bacau. La ultima sedinta a CL, pe 29 octombrie, sefii municipalitatii au refuzat sa introduca pe Ordinea de zi proiectul initiat de grupul PDL privitor la acordarea de ajutoare pentru caldura tuturor bacauanilor, indiferent de sursa lor de energie termica. Desi documentatia fusese depusa de pedelisti cu 9 zile inainte de sedinta, birocratii Primariei s-au impleticit in avize si aprobari, astfel incât proiectul nu a mai putut fi supus discutiei in CL. Grupul PDL a boicotat sedinta, luând decizia de a parasi plenul.
Deputatul Adrian Popescu a anuntat ca daca alesii locali nu vor sa aprobe acordarea de ajutoare pentru caldura tuturor bacauanilor, PDL va demara o actiune de strângere de semnaturi cu scopul de a dizolva CL, in conformitate cu prevederile legale in vigoare. "Daca proiectul privind acordarea de ajutoare pentru caldura tuturor bacauanilor nu va fi aprobat, vom initia strângerea de semnaturi pentru dizolvarea Consiliului Local pentru ca e clar ca majoritatea PNL nu mai reprezinta interesele bacauanilor. Conform legii avem nevoie de 41.210 semnaturi pentru a demara referendumul privind dizolvarea CL", a declarat Popescu.
Vasile Dragusanu, secretarul municipalei democrat-liberale, a apreciat ca alesii PDL nu pot face parte dintr-un CL care e impotriva a 70 la suta dintre bacauani. "Consilierii PDL nu vor face parte dintr-un CL care e impotriva a 70 la suta dintre bacauani. Consilierii de la PNL, care sunt majoritari, trebuie sa inteleaga ca in municipiul Bacau taxele si impozitele sunt platite de toti, nu doar de cei 30 la suta dintre bacauani care au ramas clienti ai CET. Nu trebuie sa existe hotarâri care sa duca la segregarea populatiei din Bacau intre cei ajutati si cei ignorati", a declarat Dragusanu.

Pomana de la Primarie contravine legilor din domeniul concurentei

Dragusanu a mai spus ca demersul Primariei de a interveni cu bani pentru a ajuta un operator de servicii publice aflat in dificultate contravine legislatiei europene din domeniul concurentei. "Este prima oara când o autoritate publica intervine cu masuri neconcurentiale si cu caracter protectionist. Facilitatile nu le acorda o autoritate publica, ci furnizorul serviciului de termoficare. Cine a venit cu ideea ca din banii publici trebuie stimulata revenirea bacauanilor la CET a avut o idee gresita. Ajutoarele din fonduri publice sunt date populatiei si nu unei societati asa cum este CET", a apreciat Dragusanu.

Risca sa fie exclusi din CL

Pedelistii au mai declarat ca sunt dispusi sa suporte rigorile legii in privinta absentei de la sedintele CL. Potrivit Legii 215 a administratiei publice locale, un ales care absenteaza la 3 sedinte ordinare consecutive de CL este exclus automat din for. "Consilierii vor reveni la sedinte doar atunci când proiectul nostru va fi inclus pe Ordinea de zi", a decretat Dragusanu. Grupul PDL din CL este alcatuit, in acest moment, din 5 alesi locali.

Recalificarea, sansa somerilor?

Oferta de locuri de munca extrem de saraca i-a facut pe multi someri sa-si schimbe meseria, in speranta ca astfel le vor creste sansele de angajare. Printre cei care se recalifica se afla si someri cu studii superioare. Anul trecut, dintre cei 1.397 someri recalificati, 687 si-au gasit un loc de munca. In 2010, doar 70 de someri dintre cei aproape 600 recalificati au fost angajati.

Dupa ce si-au tocit coatele pe bancile scolii ani de zile si au invatat o meserie, multi tineri s-au trezit ca nu au nicio posibilitate sa o profeseze. Sute de absolventi au ingrosat in aceasta vara rândurile somerilor. Printre ei si tineri cu studii superioare. Singurul lor venit este indemnizatia de somaj, care reprezinta 255 lei. Ei au ajuns la concluzia ca sansele pentru a-si gasi un loc de munca vor fi mai mari, daca au calificare in mai multe meserii. Dar putini au curajul sa o ia de la capat. In prezent, la Centrul de formare profesionala Bacau, al Agentiei Judetene de Ocupare a Fortei de Munca, se desfasoara doua cursuri, unul pentru lucratori in comert iar altul, pentru dulgheri-tâmplari-parchetari. Printre cursantii care se pregatesc in meseria de lucrator comercial se afla si trei absolventi de facultate. Unul a terminat anul acesta, iar ceilalti doi cu mai multa vreme in urma. Invata tainele unei noi meserii pentru care nu se cer studii superioare, alaturi de alti someri cu o pregatire profesionala mult mai modesta. "Trebuie sa-mi gasesc si eu ceva de munca, nu neaparat pe ceea ce am terminat, ne-a declarat Alexandra Serban, absolventa a Facultatii de comunicare si relatii publice. M-am adaptat conditiilor. Termin acum cursul de lucrator in comert si deja am reusit sa-mi gasesc un loc de munca de casier la un hipermarket. Pentru inceput orice este binevenit. Eu, cu ajutorul de somaj, nu-mi rezolv mai nimic." Constantin Jacheanu are deja o meserie atractiva, dar s-a decis sa invete si dulgheritul: "Am mai lucrat afara (in alta tara – n.n.) si imi place in constructii. Afara, sigur voi gasi sa muncesc in constructii si voi câstiga mult mai bine decât aici. Am un ajutor de somaj de 415 lei si nu-mi ajunge decât pentru strictul necesar." Toti somerii intervievati considera ca o meserie in plus inseamna si bani mai multi. "Am muncit o perioada ca tinichigiu tubulatura ventilatie, dar firma a dat faliment si nu mi-am mai gasit nimic, ne-a spus Narcis Bondalici. Am lucrat apoi in constructii, dar mereu, pe unde am fost, m-am lovit de faptul ca nu am calificare. Din aceasta ies si mai multi bani. Eu am lucrat ca necalificat si degeaba ma pricepeam, daca mi-au scazut salariul. Aveam colegi calificati si luau bani mai multi." "Vreau sa incerc sa fac si altceva, decât meseria de confectionera, declara si Catalina Gherman. Fac acum curs de lucrator in comert. Nu se stie niciodata ce sanse ai in alta meserie, pâna nu incerci."

Mai multi angajati anul trecut

In anul 2010, AJOFM si-a propus sa califice ori sa recalifice 1.500 persoane, dintre care 1.250 someri. A programat cursuri de bucatari, ospatari, lucratori comerciali, dulgheri, operatori calculator, instalatori instalatii tehnico-sanitare si de gaze, inspectori resurse umane, contabili si altele. Mare parte dintre ele s-au finalizat, dar, fata de anul trecut, in 2010 numarul somerilor inscrisi si cel al absolventilor sunt cu mult mai mici. Pâna in aceasta luna au fost cuprinsi la cursuri 715 someri dintre care 592 le-au absolvit deja. In noiembrie vor mai fi organizate alte doua cursuri pentru 40 de someri, iar in decembrie, mai mult ca sigur, nu va mai fi niciunul. In 2009, Agentia Judeteana pentru Ocuparea Fortei de Munca Bacau si-a planificat cuprinderea la cursuri de formare profesionala a unui numar de 1.500 persoane, dintre care 1.250 de someri. Pâna la urma a inscris 1.540, dintre care 1.397 erau someri. Toti cursantii au beneficiat la centrele de formare profesionala de posibilitatea pregatirii teoretice, dar si practice. "Primele capitole din programa de pregatire pentru lucratori in comert se desfasoara la noi, afirma Aurica Iftimiu, sef serviciu, Centrul de formare profesionala Bacau. Avem dotarea necesara si pentru cursurile de ospatar si bucatar. Am amenajat si un atelier pentru cursul de frizer-coafor-manichiurist-pedichiurist. Toate competentele de inceput ale meseriei se pot insusi la noi, in sali pregatite special." Din pacate, insa, nu toti absolventii cursurilor de recalificare au norocul sa-si gaseasca un loc de munca in noua meserie. Anul trecut dintre cei 1.530 absolventi ai cursurilor de formare profesionala au fost incadrati 687. Cele mai multe angajari s-au inregistrat in constructii, comert, confectiile din textile, blanuri si pielarie, hoteluri, restaurante si in domeniul prelucrarilor mecanice. Anul acesta dintre cei 592 absolventi, numai 70 au fost angajati. Faptul ca termina un curs de recalificare organizat de Agentia de Ocupare a Fortei de Munca le da, totusi, o sansa in plus somerilor la angajare. Cursurile ii vor ajuta pe absolventi sa dobândeasca noi competente si abilitati profesionale.

E nevoie de un stadion pentru spectacolul-concurs Miss & Mister Boboc, al liceenilor buhuseni. Mobilizati si de curiozitatea artistica, politistii, jandarmii si pompierii buhuseni au stat pe baricade vreo sase ore, pentru a stavili elanul celor care încercau sa intre în sala mare a Casei de Cultura, biletele la negru ajungând la 10 lei bucata. Înghesuiti dupa modelul conserva-sardea, peste sapte sute de spectatori au ovationat non-stop. Prezentatorii, Corina si Iulian, au fost în forma maxima, cele zece perechi concurente au risipit energii uriase. Vestimentatia a sfidat Criza. Nicio aluzie politica în show. Generosi, sponsorii au recompensat cu parale si bunuri. Bobocii au defilat/dansat/cântat, au trecut prin furcile caudine ale probei de inteligenta, sub ochii unui exigent juriu aplaudat/fluierat. În principiu, totul a stat sub semnul spiritului Hollywood, concurentii interpretând roluri din filme precum Familia Addams, The Mask, Fred & Barney, Scary Movie, Step Up, White Chicks, Alice în tara minunilor, Marilyn Monroe însasi gasindu-si întruchiparea într-una dintre interpretari. „Gâscanii” de clasa a XII-a, organizatorii concursului, au fost la mare înaltime, decorurile dementiale, în vreme ce parada costumelor ecologice, moda gafitti, (trupa a X-a A, bestiala) a taiat rasuflarea publicului. Cu un mini-show, studentul-artist Stefan Zaharia a aruncat în aer publicul-sardea. Profesorul Nicolae Botezatu, regizorul, a jubilat. Când juriul a anuntat rezultatul, pompierii au crezut ca e cazul sa intervina. Încoronata Miss Boboc, Amalia Sapatoru, alias Marilyn Monroe, ne-a spus, cochetând cu lacrima bucuriei: „Ma asteptam sa câstige Larisa Smarandescu. E frumoasa-foc, desteapta. Baiatu’ a câstigat pe bune; are stofa, a muncit mult. A fost emotionant, greu, superb, un public nebun de zece cu plusuri, mama a plâns…” Mister Boboc, Gabriel Agaleanu, se astepta sa câstige: „Sunt talentat la actorie, asta a facut diferenta. Ma asteptam sa câstige partenera mea de dans, Silvia Totu, care are de toate pentru o Miss. M-a impresionat publicul. Totul a fost de vis; un spectacol de calitate, decent”. Concurenta fiind acerba, au fost acordate multe premii: Silvia Totu si Rares Turcu, locul al II-lea, pe treapta a treia a podiumului urcând Larisa Smarandescu si Bogdan Grigoras. Camelia Lucaci si Alexandru Corocea au primit mentiuni, Miss & Mister Originalitate au cucerit Andreea Gangut si Marius Casieriu, cu Miss & Mister Eleganta au fost încununati Catalina Dediu si Cosmin Gradinaru. Cei mai buni dansatori au fost Mirela Rotariu si Catalin Amariutei. Miss & Mister Chic: Veronica Baciu si Marius Fântânariu. Premiul pentru perspicacitate a revenit Ralucai Blanariu si lui Dragos Beicu, în vreme ce premiul de popularitate a fost adjudecat de Madalina Buga si Cosmin Sârbu. La discoteca, gura sloboda a adolescentului a prins viteza. „Ba, ar trebui sa mai dam trei spectacole, ca sa potolim foamea artistica a târgului!” „Asta-i buna! Se apropie tezele si olimpiadele. Crezi ca ne lasa apucatii astia sa ne tot ducem viata în show-uri?!” „Ba, e jale cu apucatii: carte, carte si iar carte! Dar, sa fim sinceri: când e vorba despre show-uri din astea, de alte proiecte, trudesc la greu, alaturi de noi, amarâtii astia de bugetari!”
Ion Fercu

Concurs de matematica la Scoala “Ion Creanga”

Scoala cu Clasele I-VIII “Ion Creanga” Bacau a fost gazda adunarii generale a Societatii de Stiinte Matematice, in perioada careia s-a organizat si un concurs intitulat “SIM – Sa invatam matematica”. In cadrul reuniunii, care a inceput la ora 09.00, au avut loc si alte activitati multiple de sesiuni de referate si comunicari. Invitati de onoare au fost profesori de la Universitatea “Al.I. Cuza” Iasi si Universitatea Bucuresti.

Profesorii de matematica din intreg judetul, dar si din tara, s-au intâlnit in week-end-ul trecut, pe 30 octombrie, in Bacau, la Scoala “Ion Creanga”, pentru a dezbate problemele cu care se confrunta in aceasta perioada sistemul de invatamânt si, in special, aceasta disciplina. In cadrul reuniunii a avut loc si un concurs interjudetean de matematica, la care au participat 420 de elevi de clasele a III-a si a IV-a, dar si de gimnaziu, din toate colturile tarii. Toate actiunile se incadreaza intr-un sir lung de activitati dedicate Anului National al Matematicii 2010. “Este un proiect care se deruleaza de 18 ani, dedicat academicianului bacauan Gh.Vranceanu. An de an organizam asemenea intâlniri, cu profesori si elevi din intreaga tara, pentru a se intelege utilitatea pragmatica a acestei discipline”, a explicat prof. Ion Radu, presedintele Societatii de Matematica – filiala Bacau. “Ne bucuram de o participare numeroasa a copiilor veniti din Resita, Bucuresti, Vaslui, Neamt, Botosani, Iasi si Bacau. Interesul a fost foarte mare. Am fost sunati de parinti din Bucuresti care s-au interesat de scoala noastra si de acest concurs. Au venit parinti si cu elevi de clasa a II-a care s-au inscris la concursul de clasa a III-a”, a adaugat si prof. Florentina Vieru, directorul Scolii “Ion Creanga” Bacau. La reuniune au participat aproape toti profesorii de matematica din scolile bacauane, iar printre invitati s-au numarat si personalitati de marca ai matematicii din Bucuresti si Iasi. In paralel cu testarea de cunostintelor la matematica a elevilor a avut loc si o sesiune de comunicari stiintifice condusa de academician Radu Miron, de la Universitatea “Al.I. Cuza” Iasi – Facultatea de Matematica. “Este un concurs important pentru toata tara având in vedere faptul ca invatamântul de azi nu-si mai gaseste caile cele mai potrivite de dezvoltare in viitor. Pentru elevi, asemenea concursuri dau viabilitate in scoli, mai ales ca Matematica a inceput sa se deterioreze, sa se erodeze, ceea ce nu-i bine deloc”, ne-a declarat prof.univ.dr. docent Radu Miron. Lucrarile elevilor participanti au fost corectate in aceeasi zi si tot atunci a avut loc si festivitatea de premiere. O treime dintre candidati au primit premiul I, II, III si mentiuni, dar si sume importante de bani. Taxa de participare a fost de 20 lei/elev, sume care s-au cheltuit pentru emiterea mapelor de prezentare, a diplomelor de participare si acoperirea fondurilor necesare premierii. Aceasta a fost a V-a editie a concursului de matematica “SIM”.
Roxana Neagu