luni, 12 ianuarie 2026
Acasă Blog Pagina 5120

Handbal masculin / Cupa Challenge, „16”-imi, mansa secunda: Victorie si calificare

Stiinta MD Bacau – Initia Hasselt 31-29 (14-12)

Stiinta Municipal Dedeman: Tamas, Tevzadze – Gurkovskiy (11 goluri), Bondar (6), Moskalenko (5), Manea (2), Ghita (2), Paunica (2), Iancu (1), Rotaru (1), Grieze (1), Sipos, Dospinescu, Dinescu. Antrenor: Gabriel Armanu.
Initia Hasselt: Lettens, Smeets – Kohlen (8), Houbrechts (5), Graf (4), Havenith (3), L’Hoest (3), Verhoeven (2), Robyns (2), Bogaerts (2), Cauwenberghs, Van Der Goten, Vanderstraeten. Antrenor: Luc Boiten.
Arbitri: Anatoli Mishchuk, Valeri Rozhkov (Ucraina). Delegat EHF: Nicolae Vizitu
(Republica Moldova).

E primavara iar. Pentru al treilea an la rând, “studentii” vor reprezenta România in fazele avansate ale cupelor europene. Cu scorul general de 64-54 inregistrat intr-o dubla victorie cu Initia Hasselt, echipa pregatita de Gabriel Armanu si Adrian Brezan si-a largit orizontul international printr-o noua prezenta pe tabloul celor mai bune 16 echipe din Cupa Challenge.

Oscilant

La adapostul avantajului obtinut in Belgia (33-25) cu o saptamâna in urma, handbalistii bacauani au evoluat economicos la despartirea de publicul propriu si de anul competitional 2010. Au controlat tabela in primul sfert al meciului (4-1 ‘10, 7-5 ‘16), au cedat initiativa la jumatatea reprizei I (7-8 ‘20), dar au revenit si au intrat in avantaj la cabine (9-8 ‘22, 13-10 ‘28, 14-12), dupa ce Paunica a semnat cel mai mare avans din prima parte si golul dinaintea pauzei.

Condusi

Gluma a inceput sa se ingroase in partea secunda, când oaspetii au taxat momentele suparator de relaxante din jocul “studentilor” si s-au desprins de la 21-20 (‘42) la 21-23 (‘44). Cu Bondar, Rotaru si excelentul Gurkovskiy in prim-plan, echipa bacauana a restabilit egalitatea la 24 (‘47), insa belgienii au luat din nou avans periculos: 24-26 (‘48), 25-27 (‘49), 26-28 (‘51). Periculos pentru victorie, dar nu si pentru calificare.

Succes de „la revedere”

Rezultatul a fost si el salvat pe final, când Initia Hasselt s-a blocat la 28-29 (‘56). Bacauanii au monopolizat ultimele minute, iar Iancu si Grieze (din 7 m in ultima secunda) au sigiliat un succes de ramas bun. In jurul unui steag tricolor fluturat de Costel Manea, “studentii” s-au bucurat astfel atât pentru calificare, cât si pentru victorie. Inainte de inceputul iernii calendaristice, pentru Stiinta Municipal Dedeman a venit din nou primavara.

Dana Popa

Sortii, pe 30 noiembrie

Meciurile din turul al IV-lea al Cupei Challenge vor fi stabilite prin tragere la sorti. Ceremonia se va desfasura marti, 30 noiembrie, la Viena. Optimile de finala vor avea loc, in dubla mansa, pe 19/20 februarie, respectiv 26/27 februarie 2011. (D.P.)

Juniori si majorete

La primul meci acasa in acest sezon al cupelor europene si ultimul sustinut in 2010, organizatorii au marcat momentul cu o premiera. Astfel, componentii Stiintei Municipal Dedeman si-au facut intrarea pe teren tinând de mâna câte un copil din generatia de viitor a Bacaului. Atmosfera a fost intretinuta de o trupa de majorete, iar spectatorii au primit, odata cu biletul de intrare, o serie de obiecte promotionale, cele mai utilizate fiind betele gonflabile in culorile clubului, alb-albastru. (D.P.)

Diferenta de valoare

“Am jucat pentru a ne califica si s-a accelerat atât cât a fost nevoie pentru a nu risca nimic. Când ne-am relaxat, adversarii nostri au avut posibilitatea de a-si face jocul, dar momentul greu a fost eli minat atunci când baietii si-au vazut de treaba. Diferenta de valoare dintre cele doua echipe si-a spus cuvântul”, a declarat antrenorul Gabriel Armanu dupa un meci in care Stiinta a revenit pe linia de plutire la trei zile de la o infrângere dramatica suferita acasa in fata lui Dinamo (25-28), care a generat si un conflict la nivelul conducerii clubului. “Tensiunea nu a fost benefica. Pâna la urma, lasam lucrurile in urma, vom vedea ce vom face, dar acum este momentul sa ne bucuram de realizarea de a fi o echipa prezenta, trei ani la rând, in primavara europeana. Ca jucator nu am reusit sa evoluez trei sezoane consecutive in primavara internationala si ma bucur ca am facut-o ca antrenor”, a completat Gabriel Armanu, anuntând ca pentru “studenti” va urma o saptamâna de iesire din efort, analiza meciurilor din sezonul de toamna si o binemeritata vacanta de Sarbatori.

Dana P.

Fotbal, Liga a lll-a: Bataie la vestiare!

Derby-ul de pe „Letea” s-a incheiat cu pumni si injurii

Runda a treia

Partida SC Bacau – Petrotub Roman a avut trei reprize. Ultima, si cea mai aprinsa, s-a desfasurat la vestiare, acolo unde jucatorii si oficialii celor doua echipe au fost protagonistii unui caft general! Incidentul s-a incheiat cu interventia jandarmilor si cu o rafala de injurii “mitraliate” de managerul SC-ului, Ciprian Panait si de presedintele Liviu Goian. Daca Panait nu a lasat sa se inteleaga in cine anume isi baga… cuvintele, in schimb Goian l-a insultat, clar si apasat, pe antrenorul cu portarii de la Petrotub, Aurel Balan, cel care iesise in fuga de la vestiare solicitând interventia fortelor de ordine.

Suntem golani…

Punctul de plecare al scandalului este incert. Gazdele pretind ca un oficial al romascanilor l-a lovit cu pumnul pe fundasul central al Sport Club, Matei. “Jucatorii mei se bucurau pe culoar, moment in care un tip in geaca rosie de la Roman, care m-a injurat tot meciul, i-a dat un pumn in fata lui Matei. Asa a inceput conflictul. Jucatorii mei au incercat sa intre in vestiarul lor – adica ala sa ia un pumn si restul sa stea deoparte? – insa eu m-am bagat intre ei”, a declarat Ciprian Panait.

…Sau nu mai suntem?

Romascanii, in schimb, sustin ca incaierarea a fost precedata de injuriile fotbalistilor de la Sport Club: “Au deschis usa de la vestiarul nostru, strigându-ne «m**e FCM» si aratându-ne tot felul de gesturi obscene. Fundasul lor central, ala mai mic de statura (n.r. – Matei) era cel mai inversunat”. Antre norul secund al Petrotubului, Gabriel Tapu, a concluzionat: “Panait ne-a amenintat ca are el grija de noi si ca ne desfiinteaza pâna la meciul retur. Sa nu fie invers! Am mai vazut, inclusiv la Roman, echipe hibrid care au disparut dupa jumatate de campionat”.

Dan Sion

Panait, monumental

Zeus pe pamânt

La declaratiile pe care le-a oferit in cadrul ultimelor conferinte de presa, se pare ca in retur managerul Sport Clubului, Ciprian Panait nu va mai avea nevoie de scaun. Se va multumi numai si numai cu un soclu. Vineri, la finalul victoriei cu 1-0 contra Petrotubului, care nu a avut nimic in comun cu vreo semifinala de Liga Campionilor, Panait s-a jucat din nou de-a monumentul. Sa nu cumva sa credeti ca a tacut ca o statuie! Dimpotriva, a vorbit la greu. Asa, cam ca Zeus.

Pregatit la scoli inalte

Iata câteva clisee: “Am fost pregatit la scoli inalte”, “sunt un om profesionist”, “gainariile astea mici de aici ma motiveaza”, “stiam capa citatea intelectuala si posibilitatile adversarilor de a pregati acest joc, anticipam reactiile lor”. Panait a mai spus ca toata lumea este impotriva sa si ca nu se astepta sa fie injurat de spectatorii bacauani. Adica aceiasi carora le-a aratat, in urma cu doar o saptamâna, semne obscene. Sau, dupa spusele celui in cauza, “gesturi necugetate, pe care le mai fac din cauza presiunii”.

Surpriza mare sa joci corect!

Discursul lui Ciprian Panait a manifestat agresivitate, aroganta, dar si fracture de logica. A motivat ca atunci când a zis ca echipa sa e singura din Seria l care joaca fotbal de calitate s-a referit numai si numai… la echipa sa, nu si la adversare! S-a aratat apoi stupefiat de absenta de la conferinta a romascanilor, cu toate ca acestia nici nu fusesera anuntati. “Nu vin, pentru ca nu sunt obisnuiti”, a ricanat Panait, care, daca ar fi avut politetea sa il invite pe omologul sau, Costel Enache, ar fi auzit o declaratie interesanta: “Vad ca e o surpriza mare aici ca adversarii sa-si apere corect sansele”. (D. Sion)

Abraca-Bamba: Sport Club Bacau – Petrotub Roman 1-0 (0-0)

Lupta in noroi
O lupta surda in noroi. La asta s-a redus derby-ul pentru locul doi in Seria l, dintre SC Bacau si Petrotub Roman. In final, echipa manageriata de Ciprian Panait s-a impus la o diferenta minima, surmontând atât combativitatea oaspetilor, cât si starea terenului, aflat la limita impracticabilitatii din cauza condiilor meteo vitrege. Bacauanii incheie astfel seria meciurilor de acasa din tur cu maximum de puncte, ultimele patru victorii venind dupa acelasi tipar: 1-0.

Faza fixa

Daca prima repriza nu a oferit emotii deosebite, in schimb mitanul secund a fost ceva mai bogat in ocazii. Fundasul central al oaspetilor, Marin a punctat la impresia artistica, printr-o foarfeca spectaculoasa, ce a ocolit de putin poarta lui Satco in min. 60, insa omul meciului, Bamba, a punctat acolo unde trebuia: in plasa si, implicit, pe tabela. In min. 66, mijlocasul SC-ului a finalizat din apropiere cornerul executat de Dobârceanu, aducând victoria echipei sale.

Formatii

SC Bacau: Satco – Dediu, Matei, Adascalitei, Dobârceanu – De Grood (min. 63 Petrea), Bamba – Radutoiu (min. 83 Geaman), Ungureanu (min. 56 Roncea, min. 89 Pricop), Vasiliu – Dragan.
Petrotub: Costea – Lupusoru (min. 46 Pop), Marin, Ghidarcea, Druga – Vlaicu, Saritanu, Popa,
Patrascu – Martolea (min. 78 Alexandru), Vulpe.
Arbitri: Emil Iacob – Ionut Dimache (ambii Slobozia), Florin Burlacu (Urziceni).

Dan S.

Goluri de generic: FCM Onesti – Rapid Suceava 3-1 (1-1)

Gazdele au inceput in forta si in min. 9 au deschis scorul prin Pântea, care a sutat necrutator din marginea careului. Dupa primirea golului oaspetii s-au napustit in careul onestenilor si au ratat câteva mari ocazii prin Plamada (min. 11 si 13). Dupa un sfert de ora de joc, Plamada nu a mai gresit tinta si cu un sut din vole trimis spre vinclu a restabilit egalitatea. Elevii lui Florin Pavel au echilibrat jocul si au atacat prin Talpan (‘26) si Lupu (‘31), dar si oaspetii si-au trecut in cont o serie de situatii favorabile prin Plamada (‘23), Negru (care a incercat o foarfeca in min. 29) si Brânza (‘36, al carui sut a fost scos de Ciuclea din plonjon). Pentru onesteni, cea mai mare ocazie a avut-o Talpan, lovitura sa libera de la 22 metri lateral fiind respinsa de la radacina barei de catre portarul Gavriloaie.
Golurile prin care onestenii s-au desprins in invingatori au venit in repriza a doua, care a fost mult mai plina de faze incitante. Chiar la inceputul ei arbitrul Petre Meterciuc (din Tg. Neamt, care a arbitrat ultimul meci de fotbal inainte de retragere din activitate) l-a eliminat pentru injurii pe juniorul Florin Plamada, un alt cartonas rosu vazând si capitanul de echipa al sucevenilor, Mircea Negru, in min. 66 si din acelasi motiv. Dupa un sut al lui Lupu peste apararea oaspetilor, in min. 57 Chirila a marcat la executia deosebita a unei lovituri libere de la marginea careului. Dupa marcarea acestui gol, gazdele au avut o sumedenie de ocazii de a-si mari avantajul. Introducerea in teren a lui Baboi a adus un suflu nou atacului onestean, acesta marcând in min. 87 Baboi cu un sut la vinclu, fara speranta de a prinde balonul pentru portarul Gavriloaie, aducând astfel spectatorilor onesteni bucuria unei victorii si a unui meci cu goluri imparabile. FCM Onesti: Ciuclea – Dima, Aghiorghiesei, Mihaies, Botezatu (’72 Andreiu) – Braescu, Tofan (’74 Baboi), Chirila, Talpan – Pântea, Lupu.

I. Moraru

Infrângere inainte de vacanta: Ceahlaul 2 – Aerostar 1-0

Pentru Aerostar, turul de campionat s-a incheiat cu o infrângere cu 1-0 (1-0) suferita pe terenul Ceahlaului 2 Piatra Neamt. Partida a inceput practic de la 1-0, nemtenii deschizând scorul dupa doar cinci minute de joc. Oaspetii au alergat dupa egalare, insa rezultatul final a ramas cel stabilit in debutul intâlnirii. “Puteam scoate mai mult de la acest joc, mai ales ca s-au intâlnit doua echipe egale ca vârsta si posibilitati”, a declarat directorul sportiv al “aviatorilor”, Gogu Munteanu, care le-a dat deja vacanta jucatorilor sai. Aerostar isi va relua pregatirile pe data
de 17 ianuarie 2011 fara Iacobuta, Dragota, Ghioc, Boghian si Dutciuc, care au fost disponibilizati. “In retur vom miza doar pe jucatori foarte tineri, de perspectiva”, a explicat Gogu Munteanu. (D.S.)

Rezultatele etapei a XIV-a

– Ceahlaul II Piatra Neamt – Aerostar 1-0, Cetatea Târgu Neamt – CSM Pascani 3-2, FCM Onesti – Rapid Suceava 3-1, CS Panciu – CSM Focsani 2-1, Poli Galati – Luceafarul Mihai Eminescu 3-1, Sport Club Bacau – Petrotub Roman 1-0; Otelul II Galati si FCM Bacau au stat.
– Etapa urmatoare (3 decembrie): Petrotub Roman – Ceahlaul II, CSM Pascani – FCM Onesti, Rapid Suceava – CS Panciu, CSM Focsani – Poli Galati, Luceafarul M. Eminescu – Sport Club; in devans: FCM Bacau – Cetatea Târgu Neamt 5-0; Aerostar si Otelul II Galati stau. (D.P.)

Clasament seria I
1. FCM Bacau 13 11 2 0 40-9 35 (+17)
2. SC Bacau 12 10 1 1 25-6 31 (+10)
3. Petrotub Roman 12 8 1 3 17-7 25 (+10)
4. Otelul II 13 6 2 5 16-14 20 (+2)
5. Poli Galati 12 6 1 5 15-13 19 (-2)
6. Ceahlaul II 12 5 2 5 14-13 17 (-1)
7. FCM Onesti 12 5 2 5 16-16 17 (-1)
8. Aerostar 13 5 2 6 21-26 17 (-1)
9. CSM Pascani 12 5 2 5 18-23 17 (-1)
10. Cetatea Tg Neamt 13 5 1 7 15-27 16 (-2)
11. CS Panciu 12 3 1 8 17-22 10 (-11)
12. Rapid Suceava 12 3 1 8 16-22 10 (-8)
13. CSM Focsani 12 3 1 8 9-20 10 (-8)
14. Luceafarul 12 0 3 9 8-29 3 (-15)

Karting: Denis, pericol public!

Dupa cucerirea titlului mondial, pilotul lansat de Selena Motor Sport a triumfat si in Cupa Natiunilor WSK.

Sezon de exceptie

Nimeni nu-l poate depasi pe Denis Marcu! Pilotul asistat tehnic de Selena Motor Sport Bacau câstiga trofeu dupa trofeu, fiind cel mai bun din lume la clasa Mini. Dupa ce a cucerit Campionatul Mondial WSK Master Series, titlul national, Campionatul Europei de Sud-Est, Cupa Vezuviului si Cupa “Ayrton Senna”, Denis si-a trecut in cont un nou success major pe final de 2010. Ieri, pe circuitul italian de la Muro Leccese, pilotul român a triumfat si in Cupa Natiunilor WSK!

Invingator detasat

Competitia, care a reunit 210 de piloti din 36 de tari la cele patru clase de concurs, a stârnit un interes urias, fiind televizata in direct de Rai Sport 1. In calificari, Denis Marcu a fost cel mai rapid, dar a luat startul in prefinala de pe pozitia a cincea din cauza unei penalizari de 3 secunde. Românul a trecut insa peste acest handicap, câstigând prefinala intr-o maniera categorica. Denis nu a avut rival nici in finala, unde a terminat cu un avans de aproape 3 secunde fata de al doilea clasat, rusul Schwartzman.

Victorie uriasa

“Este o victorie uriasa, care atesta clasa lui Denis Marcu. Ma bucur ca Denis a confirmat rezultatele precedente intr-o noua competitie de mare calibru”, si-a manifestat bucuria directorul sportiv al Selenei Motor Sport, Vladimir Bortov. “Sunt foarte fericit pentru ca imi doream enorm sa câstig si WSK-ul pe natiuni”, a declarat Denis Marcu, care se pregateste pentru Cupa Campionilor, de la Barcelona. (Dan Sion)

Sarituri in apa / CN Open: Si-au facut norma

Rezultate scontate la ultimul concurs al anului. Sectia de sarituri in apa de la SCM Bacau si-a indeplinit obiectivele la Campionatul National Open, organizat sâmbata si duminica in Bazinul de Inot. Sportivii bacauani intra in vacanta dupa ce si-au adaugat in bilant 16 medalii.

In grafic

Singurul senior de drept al SCM, Cornel Ardeleanu, a cucerit argintul in cele trei probe individuale (trambulina 1 m, 3 m si platforma), pentru ca la sincron platforma si trambulina 3 m sa se impuna alaturi de campionul Constantin Popovici. Junioara Mara Aiacoboae a urcat pe prima treapta a podiumului la platforma, trambulina 3 m si in probele de sincron, in timp ce Catalin Cozma a contabilizat locul trei la trambulina 1 m si 3 m, respectiv argintul la sincron platforma si sincron trambulina 3 m.

Rontu, campionul fara medalie

Alaturi de medaliile scontate de la Open, unde au evoluat in paralel seniorii si juniorii I, SCM Bacau a mai cucerit trei locuri I la individual juniori, prin Alexandru Helciug. Revelatia competitiei rezervate juniorilor a fost insa Alin Rontu. Evoluând in afara concursului, in conditiile in care are doar 10 ani iar in intrecere au punctat numai sportive de peste 12 ani, bacauanul i-a depasit pe toti prin punctajul obtinut.

De viitor

“Alin este un copil de viitor. Drumul performantei e lung si greu, dar pentru inceput anunta surprize placute”, a remarcat antrenorul Adrian Gavriliu, care a concluzionat ca 2010 a fost un an bun pentru sportivii bacauani. La ultima incercare din calendar, pe trambuline s-au mai aflat, tot in afara concursului, trei tinere sperante, Andra Botez, Cosmin Hongu si Daniel Vlasie, care au avut astfel ocazia sa bifeze un campionat pentru a mai câstiga experienta.

Dana Popa

„Mica reforma” din justitie, la un pas de aplicare

    “Mica reforma” din justitie este pe punctul de a fi pusa in practica. Prin legea 202 din data de 25 octombrie 2010 privind unele masuri pentru accelerarea solutionarii proceselor, s-au operat modificari esentiale in Codul de procedura civila, Codul penal, Codul familiei, Codul de procedura penala, Legea 544/2004 a contenciosului administrativ, Legea 188/2000 a executorilor judecatoresti si alte acte normative.

    Specialistii spun ca eficientizarea actului de justitie va deveni acum ceva mai mult decât o declaratie de intentie. Pe lânga alte prevederi, prin noile dispozitii ale legii se instituie obligatia judecatorului de a fixa termene scurte, unele chiar de pe o zi pe alta.

    Citati pe e-mail

    “Prin noile dispozitii legale profita si justitiabilii in special prin faptul ca vor fi scurtate semnificativ termenele de judecata datorita modului de citare a partilor prin mijloace de comunicare moderne: e-mail, fax, telefon. In acelasi timp, se va elimina posibilitatea de formulare a cererii de stramutare a pricinii in mod repetat. Exista si posibilitatea comunicarii directe intre parti a intâmpinarilor sau altor asemenea acte”, ne-a declarat judecatorul Maria Oborocianu, purtatorul de cuvânt al Tribunalului Bacau.

    Degrevare partiala

    “Mica reforma”, asa cum a fost denumita aceasta lege, cuprinde masuri pentru accelerarea proceselor civile sau penale si implicit, pentru reducerea costurilor necesare in momentul de fata in vederea realizarii actului de justitie. Mai mult decât atât, unele instante vor fi oarecum degrevate. “In ce priveste instantele de judecata avem in vedere o degrevare partiala a tribunalelor motivate de faptul ca procesele si cererile privind creantele având ca obiect plata unei sume de bani de pâna in 2.000 de lei inclusiv, se judeca in prima si ultima instanta la judecatorie, acestea nemaifiind supuse recursului”, a mai spus Oborocianu. Acelasi lucru se intâmpla si in cazul proceselor privind plângerile contraventionale formulate impotriva proceselor verbale de constatare a contraventiei la OUG 195/2002 si la Legea 61/1991. In acest moment, soferii care primesc amenzi de la politie le pot contesta la judecatorie. Daca se considera nedreptatiti, merg mai departe la tribunal. De anul viitor, dreptul la recurs va fi anulat, iar soferii vor fi nevoiti sa se multumeasca doar cu decizia magistratilor de la judecatorie.

    Situatii speciale

    “In ce priveste aceste plângeri contraventionale, daca sentintele pronuntate in ce priveste circulatia pe drumurile publice ramân irevocabile la fond, nu acelasi lucru se intâmpla cu sentintele prin care se solutioneaza plângerile formulate impotriva proceselor verbale intocmite de alti agenti constatatori”, a mai afirmat Maria Oborocianu. Prin urmare, sunt supuse caii de atac a recursului tot ceea ce vizeaza contraventii stabilite de catre Garda de Mediu, Garda Financiara, Directia Regionala de Drumuri si Poduri, ARR, ITM, DSP, DGFP Oficiul National de Prevenire si Combatere a Spalarii banilor etc. Autoritatile sustin ca masura va duce la urgentarea solutionarii proceselor. „Mica reforma” reglementeaza si aspectul recunoasterii vinovatiei. Inculpatul va avea pedeapsa diminuata daca isi recunoaste vina in fata instantei. De asemenea, va fi interzisa pedeapsa cu suspendare pentru coruptie. Odata cu adoptarea legii 202/2010, evacuarea populatiei din imobile intre 1 decembrie si 1 martie este interzisa. Legea va intra in vigoare incepând cu 27 noiembrie 2010.
    Alexandra Zaharia

    Statie de epurare de 16 milioane de euro

    Bacaul are o noua statie de epurare a apelor uzate. Constructia acesteia este numai una dintre componentele proiectului ISPA privind alimentarea cu apa a municipiului. Valoarea totala a proiectului este de 52 de milioane de euro, dintre care 16 milioane de euro reprezinta valoarea investitiei la Statia de Epurare a Apelor Uzate de la Barati. Fondurile necesare investitiei au fost asigurate de catre Compania Regionala de Apa Bacau, prin cofinantare cu Banca Europeana de Reconstructie si Dezvoltare. Obiectivele urmarite prin aceasta investitie sunt: o calitate ridicata a apei deversate, asigurarea unui nivel ridicat de tratare al apei pentru o perioada indelungata; auto-sustinerea energetica a statiei (aceasta având capacitatea de a produce pâna la 60% de energia electrica necesara in procesul de tratare); grad ridicat de automatizare. Statia are o capacitate de 550 KW/ora. Investitia a inceput inca din anul 2005. Intitulat “Finalizarea si reabilitarea statiei de epurare a apelor uzate Bacau”, proiectul reprezinta una dintre cele patru etape ale programului finantat ISPA. Printre dotarile statiei se numara si un sistem de atenuare a apelor pluviale, un separator de grasimi, o treapta biologica cu bazin de aerare etc. (A.Z.)

    Bani europeni pentru calificarea somerilor

      Fundatia "Scoala Comerciala si de Servicii"

      Somerii indemnizati, in special, cei foarte tineri si femeile care au depasit vârsta de 45 de ani, au acum inca o posibilitate de a se califica, fara sa-i coste nimic, intr-o meserie de perspectiva. Fundatia "Scoala Comerciala si de Servicii" Bacau a lansat pentru ei proiectul "Oportunitati noi pentru integrarea pe piata muncii a somerilor din judetul Bacau". Acest proiect este cofinantat din Fondul Social European, prin Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU) 2007-2013, un instrument important in sprijinirea dezvoltarii economice si a schimbarilor structurale. Programul traseaza axele prioritare si domeniile majore de interventie pentru dezvoltarea resurselor umane, in vederea asigurarii asistentei financiare din partea Uniunii Europene prin intermediul Fondului Social European, in cadrul Obiectivului Convergenta. Proiectul demarat de catre fundatia bacauana are drept scop oferirea de noi oportunitati de acces si mentinere pe piata muncii unui numar de 100 de someri, mai ales din municipiul Bacau, dar si din alte zone ale judetului, prin cuprinderea lor intr-un program integrat de formare profesionala, consiliere si asistenta in cautarea unui loc de munca. Astfel, Fundatia "Scoala Comerciala si de Servicii", in parteneriat cu Asociatia "REPERE", Filiala Bacau, va organiza pentru cei 100 de someri cursuri gratuite de calificare in meseriile: cosmetician (cu durata de 9 luni, pentru cei care au absolvit cel putin liceul), ingrijitor copii, ingrijitor batrâni la domiciliu, frizer-coafor-manichiurist-pedichiurist, operator introducere, validare si prelucrare date, lucrator in comert. "Beneficiarii acestui program vor fi someri care au calificari inadecvate fata de cerintele actuale ale pietei muncii si persoane cu studii gimnaziale sau liceale, fara o meserie, ne-a spus Maricica Sova (foto), managerul proiectului. O parte insemnata dintre ei vor reprezenta-o tinerii cu vârsta pâna in 24 de ani si femeile care au trecut de 45 de ani. Ii vom forma intr-o meserie ceruta pe piata muncii si chiar ii vom incuraja sa isi deschida propria afacere pe cei care au terminat un curs ce se preteaza la aceasta." La absolvire, cel putin opt cursanti vor fi sprijiniti de catre fundatie pentru a-si gasi un loc de munca, acesta fiind, de fapt, un angajament prevazut in proiect. Valoarea totala a proiectului se ridica la 1.925.550 lei, din care 1.801.522 lei reprezinta asistenta financiara nerambursabila. Durata de aplicare este de 24 luni. Pe parcursul lunii decembrie vor fi consiliati somerii care vor fi inscrisi la cursul de cosmetician. Acesta va fi primul curs si va incepe in ianuarie. Cu doar câteva zile in urma Fundatia "Scoala Comerciala si de Servicii" a mai demarat un proiect cu aceeasi sursa de finantare – Fondul Social European -, destinat formarii profesionale gratuite a inca 120 de someri.
      Elena Tintaru

      113 taxe pe capul intreprinzatorilor

      Neprietenos. Asa poate fi caracterizat mediul de afaceri românesc. Numarul extrem de mare de taxe si impozite care trebuie achitate la stat reprezinta un real impediment pentru intreprinzatori. Mai mult decât atât, o companie autohtona trebuie sa piarda foarte mult timp pentru a depune la zi toate declaratiile aferente.

      Nu mai putin de 113 taxe si impozite. Acesta este numarul urias al darilor pe care o societate comerciala este obligata sa le achite bugetului consolidat al statului. Nivelul de taxare calculat de catre specialistii in domeniu se ridica la 45% din profit. “Acest lucru nu inseamna nimic altceva decât o birocratie excesiva, o lipsa de flexibilitate a autoritatilor si institutiilor statului care, in loc sa gaseasca sisteme eficiente de colectare a taxelor si impozitelor de la agentii economici, parca dinadins creaza tot felul de mecanisme stofoase”, ne-a declarat Mihai Tulbure, director al Camerei de Comert si Industrie Bacau. Dintre aceste 113 taxe, 84 se refera la platile aferente contributiilor sociale. In momentul de fata nu exista un sistem electronic de plati functional, asa incât, Fiscul reuseste sa colecteze aproximativ 80% din taxele si impozitele pe care le-ar putea colecta.

      Sistem electronic din 2011

      “Sistemul actual de colectare al taxelor si impozitelor nu face decât sa ingreuneze activitatea agentilor economici. Oamenii de afaceri, in loc sa-si vada de activitatile de productie, de realizarea serviciilor sau de celelalte activitati privind managementul strict al firmei, isi pierd timpul stând la cozi si achitând o puzderie de taxe care printr-un mecanism suplu, racordat la ceea ce se intâmpla in Uniunea Europeana, ar avea rezultate mult mai bune”, a mai afirmat directorul CCI Bacau, Mihai Tulbure. O solutie viabila ar fi aceea a implementarii sistemului depunerii on-line a declaratiilor si a platii electronice a obligatiilor fiscale. Tot specialistii mai spun ca trebuie redus numarul declaratiilor care trebuie completate si depuse, iar contributiile sociale ar trebui gestionate de o singura institutie. “Directia Generala a Finantelor Publice Bacau spera, ca urmare a introducerii unui nou sistem electronic de plata de la distanta a obligatiilor catre bugetul statului, sa se inregistreze o mai buna colectare a acestora. Este un element extrem de important in modernizarea sistemului de plata a impozitelor si taxelor. Acest sistem electronic de plata este dezvoltat de catre Ministerul Comunicatiilor si trebuie implementat de la inceputul anului viitor”, ne-a declarat Adrian Anghel, purtatorul de cuvânt al DGFP Bacau.

      Firmele “fug” in strainatate

      Pâna atunci, intreprinzatorii apeleaza la o solutie extrema dar mult mai convenabila: inregistrarea societatilor in tarile vecine unde nivelul fiscalitatii este redus semnificativ fata de cel autohton. “Este normal sa se intâmple asa pentru ca, in Bulgaria, cota unica de impozitare este de 10%. Taxa pe valoare adaugata este si ea mult mai mica, asa ca, numeroase firme profita din plin de aceste avantaje”, a mai declarat Mihai Tulbure.
      Alexandra Zaharia

      Bacauanii vor plati vizitele la medicul de familie

        Anul Nou aduce coplata

        Pacientilor li se pregateste o noua contributie la Sanatate. Chiar daca achita lunar asigurari de sanatate reprezentând 5,5% din venit, asiguratii vor scoate bani pentru fiecare vizita la medic. Ministerul Sanatatii a stabilit deja tarifele pentru serviciile medicilor de familie si ale medicilor specialisti, precum si pentru spitalizare. Oamenii din sistemul sanitar vad coplata ca pe o solutie disperata de cârpire a saraciei.

        Proiectul de lege privind coplata in sistemul sanitara fost aprobat. De la 1 ianuarie 2011, pacientii vor achita o taxa pentru fiecare consultatie acordata in cabinetul medicului de familie sau al medicului specialist, precum si pentru spitalizare. Ministerul Sanatatii a justificat introducerea coplatii prin necesitatea de a limita abuzul de servicii medicale si a eficientiza sistemul. Pacientul va achita taxa si va primi un “tichet moderator de sanatate”, prin care se va face dovada realizarii actului medical si a platii acestuia. Coplata pentru consultatiile medicului de familie va fi de 5 lei, iar pentru vizitele la domiciliu in afara programului de lucru de 7 ore, de 15 lei. Consultatia la medicul specialist din ambulatoriu il va costa pe pacient 10 lei in timpul programului de lucru al acestuia si dublu in afara acestuia. Tot 10 lei va plati bolnavul spitalizat "de zi", iar pentru un episod de spitalizare continua coplata va fi de 50 de lei. Contributia personala pentru tichetul de sanatate nu va depasi 600 lei/an. Peste aceasta suma, pacientul nu va mai plati nimic pentru serviciile medicale acordate. Povara noii taxe din Sanatate va cadea tot pe spinarea persoanelor cu venituri medii, deoarece “defavorizatii” vot fi scutiti. Intra in aceasta categprie: pensionarii cu pensie sub 700 lei/luna; copiii cu vârsta sub 18 ani si tinerii care au intre 18 si 26 de ani dar nu realizeaza venituri; bolnavii inclusi in programe nationale de sanatate, daca nu au venituri. MS a estimat ca vor sustine coplata peste 8 milioane de români. Au fost excluse de la aplicarea noi taxe si o serie de servicii medicale, printre care sedintele de chimioterapie, de radioterapie si de hemodializa si dializa peritoneala.
        Doina Mincu

        “Introducerea coplatii nu vine la momentul potrivit. Coplata o pui intr-o tara cu oameni bogati. Când au fost bani in sanatate, s-au dus in toate partile, iar acum, când nu sunt, pui greutatea pe pacient. Guvernantii isi fac tratamentele in strainatate, iar noi, medicii si pacientii, suportam neputinta sistemului. Fondurile sunt din ce in ce mai putine la sanatate, scade contributia fiindca nu este activitate economica, dar când din banutii aia faci carduri de sanatate si cumperi roboti medicali… Pe de alta parte introduci coplata.”
        Dr. Catalin Andriescu, presedintele Asociatiei medicilor de familie

        “Se discuta de doi ani despre coplata. Exista si in alte tari, ca strategie de limitare a serviciilor medicale si de dezvoltare a sistemului de asigurari private. Din pacate, introducerea coplatii acum e fortata de saracie, ca sa ajute sistemul de sanatate când nu mai ajung banii. De fapt, este o alta contributie la Sanatate. Nevoile financiare ale sistemului sunt mari, fiindca suntem in coada cheltuielilor medicale pe cap de locuitor, la mare distanta de toate statele europene. Ar trebui sa ajungem la 6 % din PIB pentru Sanatate, dar asta nu se face prin coplata.”
        Dan Stoica, manager Spitalul Judetean de Urgenta

        Miss si Mister Boboc 2010

          Balul Bobocilor la Universitatea de stat ”Vasile Alecsandri”

          Distractie la maximum, râsete, dans, momente artistice, muzica, parada a modei, probe surpriza, invitati special. Aceasta a fost atmosfera unui adevarat bal. Balul Bobocilor Universitatii de Stat “Vasile Alecsandri” Bacau la care au participat peste 1.500 de studenti si profesori, alaturi de prieteni. Un spectacol care va ramâne in memoria celor prezenti mult timp de acum incolo.

          Si in acest an, Liga Studenteasca a Universitatii “Vasile Alecsandri” din Bacau a respectat traditia si a organizat un Bal al Bobocilor, la care au participat studentii de la toate cele cinci facultati ai centrului universitar. Au fost de toate, de la dans si cabaret, la poezie, teatru si momente artistice, de la prezentare de moda, pâna la probe surpriza si invitati speciali. “Din experienta anilor trecuti stim ca acest tip de activitate are un impact deosebit in rândul studentilor, in special a celor din anul I, dar nu numai, motiv pentru care de o luna muncim la acest spectacol in care speram ca toata lumea sa se simta bine”, ne-a declarat la inceputul balului Mihai Cosmin Belciu, presedintele Ligii Studentilor Universitatii “V.Alecsandri” Bacau. Pentru concursul de Miss si Mister Boboc s-au inscris in concurs 7 studente si 7 studenti, bineinteles, toti in anul I de studii. Concurentii au fost supusi pe rând unor probe de foc de la prezentare scenica, probe surpriza, deghizari la libera alegere, pâna la proba tinutelor de seara si a celei de cultura generala. “Nu m-am pregatit foarte mult pentru ca modellingul mi-e in sânge si imi place foarte mult ceea ce fac. Nu imi doresc o cariera in domeniul acesta, poate in muzica, pentru ca scena e viata mea. Consider insa ca acest concurs e o rampa de lansare si sper chiar sa câstig eu marele premiu”, ne-a declarat emotionata Veronica Eremia, concurenta, studenta la Facultatea de Litere. In deschiderea balului a cântat la chitara Alex Flexi, apoi au fost dansuri de tip “Wellcome to Moulin Rouge”, momente umoristice si artistice interpretate de studentii din universitate, a fost pe scena si Teatru’ de Kartier, dar si o trupa de breack dance. Invitatul special al serii a fost renumitul Mihai Margineanu, care impreuna cu banda lui a reusit sa creeze o atmosfera in care distractia a atins cote maxime. A urmat apoi Alina Rebeja, studenta, dar si un concert sustinut de Lara. In final, juriul a deliberat. Premii si cadouri surpriza au primit toti concurentii, atât din partea ligii studentesti, cât, mai ales, a sponsorilor. In rest…doar frigul de gheata (la propriu) din locatia aleasa, Teatrul de Vara, scos de la naflalina.

          Câstigatorii Balului Bobocilor 2010 a Universitatii “V.Alecsandri” Bacau:
          Miss Boboc 2010 – Georgiana Andreea Prisecaru
          Mister Boboc 2010 – Vlad Balaita
          Miss Popularitate – Georgiana Adiaconitei
          Mister Popularitate – Stefan Alexandru Ichim
          Miss Liga Studentilor – Veronica Eremia
          Mister Liga Studentilor – Radu Badita

          Balul Bobocilor bacovieni

          Si Universitatea “George Bacovia” a organizat Balul Bobocilor. O atmosfera in care eleganta, distinctia si rafinamentul a impresionat inclusiv profesorii invitati. Si aici distractia a fost maxima, iar câstigatorii s-au dovedit a fi chiar pe gustul publicului. Atmosfera a fost relaxanta, iar organizatorii, colegii din anii terminali de studiu a universitatii. Concurentele, zece la numar, au trecut prin proba tinutelor de zi, prin proba surpriza de dans, dar si prin proba de cultura generala, iar in final, inainte de alegerea câstigatorului, au prezentat tinutele de seara. “Ne aflama cum chiar in mijlocul concursului. Fetele au participat deja la primele trei probe si s-au descurcat de minune. Juriul este format din profesori, studenti si reprezentanti ai sponsorilor. Speram ca tot ce am facut aici sa fie apreciat de toata lumea”, ne-a declarat in timpul spectacolului Tania Oana Dragoi, organizator, studenta in anul III. Eleganta a fost cuvântul de ordine, iar rochiile de seara ale aspirantelor la titul de Miss au stârnit strigate de admiratie din partea tuturor. “M-am distrat de minune. A trecut totul foarte repede. As mai concura inca o data daca se poate, dar nu cred ca voi mai avea aceasta ocazie. Toate fetele sunt superbe. Imi doresc sa câstige cea mai buna dintre noi”, ne-a declarat inainte de final Catalina Andreea Tambris, concurenta, studenta anul I la Facultatea de Drept si Administratie. “A fost un concurs foarte usor si foarte frumos. Daca am putea câstiga toate, ar fi cel mai bine. Cea mai grea proba mi s-a parut prima. De ce? Am avut emotii mari, dar apoi au trecut. M-am distrat de minune”, ne-a spus si Cornelia Anca Bordea, concurenta, studenta anul I la Facultatea de Drept. S-a dansat, s-a cântat, s-au sustinut recitaluri, iar in final juriul a ales… Miss Popularitate, Miss Fotogenie, Miss Eleganta, locurile I, II si III, dar si Miss Boboc 2010 a Universitatii “George Bacovia”: nimeni alta decât Catalina Andreea Tambris.

          Roxana Neagu

          „Troica de la Romsilva”, o tovarasie nascuta in compania banului public

            Primarul Bacaului, administratorul public al orasului si secretarul municipiului au un numitor comun. Acesta se numeste Romsilva, regie a statului român cu care fiecare dintre cei enumerati anterior s-a intersectat la un moment dat. Prod Cresus, firma lui Romeo Stavarache a câstigat nenumarate contracte privind croirea de haine pentru padurarii patriei; Ovidiu Popovici a fost jurist in filiala bacauana a regiei, in timp ce Leonard Padureanu a activat in functia de director economic al Directiei Silvice Bacau. Cei doi “amici de arme” – juristul Popovici, respectiv economistul Padureanu – au fost ulterior recuperati de Stavarache in structurile de conducere ale Primariei, dupa ce inventatorul a acces in fotoliul de edil sef.

            Relatiile dintre Stavarache, Popovici si Padureanu s-au solidificat in perioada in care primul, din postura de patron al societatii Prod Cresus, a inceput sa câstige contracte pentru croirea de costume angajatilor Regiei Nationale a Padurilor (RNP) Romsilva. Practic si faptic, ascensiunea celor trei se datoreaza, in foarte mare masura, relatiei financiare pe care firma lui Stavarache o deruleaza cu statul român, prin intermediul regiei amintite.

            2005-2006. Primele contracte cu Padureanu director

            In 2005, Prod Cresus si-a adjudecat un prim contract public, vizând confectionarea a 2500 de camasi pentru silvicultori contra sumei de 114.750 RON (1,14 miliarde lei vechi). In 2006, firma primarului a recidivat si a adjudecat un nou contract, furnizând padurarilor un total de 2970 de camasi in valoare de 130.000 RON (1,3 miliarde lei vechi). In perioada in care Stavarache, prin intermediul Prod Cresus, a inceput sa jongleze cu bani publici, la Directia Silvica Bacau Leonard Padureanu indeplinea functia de director economic. Padureanu a stat doi ani sef peste finantele padurarilor bacauani (2004 – 2006), fiind cooptat ulterior in functia de director economic in Primaria condusa de Stavarache incepând cu 2004. In intervalul 2003 – 2005, Ovidiu Popovici, viitorul secretar al municipiului Bacau, a detinut functia de jurist al aceleiasi Directii Silvice Bacau, fiind prieten la catarama cu directorul economic al institutiei, Leonard Padureanu. Popovici, aidoma lui Padureanu, a fost "resapat" de Stavarache si pus sef peste juristii municipalitatii.

            Relatie mentinuta

            Dupa 2006, pe fondul guvernarii monocolore asigurate de PNL-ul lui C.P. Tariceanu, relatia financiara pe care firma lui Stavarache o intretinea deja cu statul a capatat dimensiuni apreciabile. Intre 2007 si 2010, Prod Cresus a câstigat 8 contracte cu diferite filiale ale RNP Romsilva. Cuantumul acestora depaseste suma de 2,13 milioane RON (21,3 miliarde lei vechi). Teoretic, in tot acest interval, firma primarului bacauan a trait, confortabil, pe bani publici, la umbra unei guvernari favorabile.

            Bani multi dupa ce liberalii au ramas intre ei

            Cele mai banoase contracte publice au fost arvunite de Prod Cresus dupa ce penelistii au ramas singuri la guvernare. Astfel, in octombrie 2007, firma a livrat "uniforme de serviciu pentru personalul de birou si teren" in valoare de 424.000 RON (4,24 miliarde lei vechi). In mai putin de jumatate de an, in martie 2008, firma lui Stavarache a dotat padurarii cu uniforme si echipamente in suma de 867.350 RON (8,67 miliarde lei vechi). In acelasi an, dar in luna octombrie, Prod Cresus a prins doua contracte cu filialele Neamt, respectiv Botosani ale RNP. Firma lui Stavarache i-a "dotat" pe padurarii botosaneni cu uniforme de serviciu in valoare de peste 229.000 RON (2,29 miliarde lei vechi), in timp ce silvicultorii nemteni au primit costume in suma de doar…205.000 RON (peste 2 miliarde lei vechi).

            Sosete de 1,17 miliarde in 2010

            In 2010, Prod Cresus a impuscat doua contracte cu Directia Silvica Bacau. In luna martie, societatea a furnizat imbracaminte de 143.000 RON (1,43 de miliarde) personalului silvic, precum si sosete si camasi in suma de 117.000 RON (1,17 miliarde lei vechi).

            Padurarii si scolile tin in viata "jucaria" primarului

            Contractele publice de zeci de miliarde lei vechi mentin pe linia de plutire greu incercata societate a lui Stavarache. Daca nu ar exista intelegeri cu institutii publice precum Directia Silvica sau colegiile din Bacau care-si spala lenjeria din camine la Prod Cresus, firma edilului ar da faliment. Practic, banii publici sunt cei care o tin in viata. Asa cum Desteptarea a dezvaluit in editiile anterioare, un numar de sapte colegii bacauane isi spala, luna de luna, lenjeria din internate la Prod Cresus. Acestea lasa in caseria spalatoriei 1000 de euro pe luna, aproximativ 10.000 de euro pe an, daca luam in calcul perioada vacantei de vara. Contractele dateaza de 5-6 ani si au adus in bugetul Prod Cresus zeci de mii de euro din vistieriile scolilor din municipiu.

            Colegii Padureanu si Popovici n-au stat cu mâna-n sân

            Colegii de la Romsilva recuperati de Stavarache in structurile de conducere ale Primariei sunt prieteni de familie. Sotia secretarului Ovidiu Popovici, Luminita, apare fie asociata, fie administrator in diferite societati de consultanta alaturi de Leonard Padureanu. Toate firmele sunt in faliment, semn ca expertiza economica a fostului director economic al Primariei nu a fost suficienta pentru salvarea propriilor afaceri. Larn SRL infiintata in 1994 si detinuta exclusiv de Padureanu, dar administrata de nevasta secretarului Popovici, a incheiat anul 2009 cu o cifra de afaceri de 79.000 RON (790 de milioane lei vechi) si un profit net de 29.000 RON (290 de milioane lei vechi). Firma are un singur angajat si, potrivit documentelor de inmatriculare la Registrul Comertului, se afla in „dizolvare judiciara conform articolului 237 din Legea 31/1990”. O alta societate „guvernata” de duetul Padureanu – Popovici este Gama Consult SRL. Firma e detinuta, jumi-juma, de Padureanu si Luminita Popovici, de administrare ocupându-se cea din urma. Societatea se afla in dizolvare.
            De numele lui Padureanu s-a mai legat, in trecut, o firma: All Services SRL. Societatea a luat fiinta in 2005, insa a fost radiata din Registrul Comertului in septembrie 2009.

            Declaratii frumusele

            Troica politica nascuta din relatiile cu statul se poate lauda cu averi frumusele. Secretarul Popovici detine, prin intermediul sotiei, un teren de 1057 de metri patrati in comuna Traian, dobândit in 2007 prin cumparare, precum si un apartament in municipiul Bacau. Activele financiare ale familiei sunt, la rândul lor de invidiat, daca avem in vedere faptul ca Popovici este, in teorie, un functionar public afectat de…criza. Cei doi detin conturi de zeci de mii de euro si sute de mii de lei noi la mai multe banci, dar si plasamente si actiuni la diferite societati cotate pe Bursa.
            De cealalta parte, Leonard Padureanu detine 2 terenuri forestiere achizitionate in intervalul 1996 – 2002 (Slanic Moldova – 2000 mp; Moroieni – 1000 mp), precum si un teren in intravilanul Bacaului, cumparat in 2006. Padureanu mai detine un apartament in Bacau, dar si doua case de locuit situate, de asemenea, in municipiul de resedinta. Venitul anual incasat de Padureanu de la Primaria Bacau s-a ridicat, in 2008, la peste 900 de milioane lei vechi.
            Lucian Bogdanel

            „Judetul paradoxurilor”

            Politicienii plâng cei 20 de ani pierduti

            Politicieni, patroni, lideri de sindicat, consilieri judeteni s-au intâlnit, ieri, la CJ pentru a analiza strategia judetului. Vorbitorii au laudat documentul, dar s-au declarat ingrijorati de diagnostic: judetul Bacau e un paradox: are “vârfuri”, ca Aerostar, dar e ramas in urma, ca dezvoltare, in intregul lui.

            Aproape o suta de persoane au participat, ieri, la dezbaterea publica cu privire la strategia judetului, aflata in faza de proiect. Parlamentari, consilieri judeteni, directori de deconcentrate, reprezentanti ai Prefecturii, primariilor, patronatelor si sindicatelor au raspuns invitatiei CJ Bacau de a discuta pe marginea documentului si de a contribui la imbunatatirea lui. “Nu suntem, astazi, la un moment festiv, nu taiem panglica acestei strategii, dar suntem intr-un moment important deoarece, in urma acestei dezbateri, documentul va putea fi imbunatatit”, a declarat Dragos Benea. Presedintele CJ le-a reamintit invitatilor ca judetul Bacau a avut pâna acum doar “analize temporare”, dar nicio strategie, cauzele fiind lipsa fondurilor si neintelegerea importantei unui plan de dezvoltare. “Daca aveam o strategie nu mai vorbeam acum de un HIT Park finantat din fonduri europene, ci de un aeroport finantat de UE”, a declarat Dragos Benea.

            Sa folosim brandul “Aerostar”

            “Bacaul e judetul paradoxurilor: are firme de top, ca Agricola International si Aerostar, dar ca activitate antreprenoriala e sub alte judete”, a afirmat consultantul Dragos Pâslaru, referindu-se la Suceava si Iasi. Exista potential, avem campioni, dar avem si deficiente. Prima e ca noi, bacauanii, “nu avem sentimentul ca tragem la aceeasi caruta”, de aceea nu valorificam atuurile: “Sansa enorma este ca, spre deosebire de Iasi, unde 85 la suta din economie e in municipiu, judetul Bacau are 5 nuclee urbane.” Din pacate, “nu suntem cooperanti, asociativi”, nici când interesul personal o cere. Sirul paradoxurilor continua: avem Aerostarul, care e “unic in România”, face produse cu valoare adaugata mare, “e pe locul I la exportul de inalta tehnologie”, iar la “total exporturi” stam prost. “Avem performanta, dar performanta e izolata”, sustine Dragos Pâslaru. Si ne da un sfat: sa coagulam energiile, actiunile, proiectele in jurul Aerostarului, folosindu-l ca brand al Bacaului.

            Au cazut lacrimi pe “lista de sperante”

            Dumitru Bontas, rectorul Universitatii “George Bacovia”, a fost cel care spart gheata, vorbind in termeni elogiosi despre strategie si cu amaraciune despre faptul ca politicienilor le lipseste intelepciunea de a colabora spre binele judetului. Social-democratul a lansat un apel la solidaritate si seriozitate, precizând ca, de obicei, “orgoliile sunt alimentate de o proasta pregatire”. Radu Mardare, senator PSD, a afirmat ca strategia trebuie bugetata “pentru a nu ramâne doar o lista de sperante”, iar Mihai Banu, deputat PD-L, ca e un document extrem de realist, care nu ne prezinta drept “buricul Moldovei.” Desi s-au referit la cei 20 de ani de politica, parlamentarii nu si-au pus cenusa in cap. Doar Constantin Avram a analizat cauzele “polarizarii economice”, intre care esecul privatizarii, si a enumerat câteva obiective care trebuie tratate serios: infrastructura, reconversia profesionala, descentralizarea reala, parteneriatul public-privat. Invitatii au fost de acord ca strategia, in sine, nu rezolva problemele. E nevoie de “dorinta noastra sincera de a face ceva”, a mai spus Constantin Avram, dar si de consensualitate pentru ca “municipiul Bacau sa nu mai fie tratat ca un târg, iar judetul Bacau sa nu mai fie privit ca o zona de tranzit.”
            Silvia Patrascanu

            „Vrem sa pastram organismul curat”

            interviu cu Dorin Roman, comisar, seful Serviciului Rutier Bacau

            – Am citit undeva ca ati ajuns politist fara sa vreti. A fost un accident?
            – Nu, nu a fost niciun accident, nici macar o trecere pe rosu. Eu am vrut sa devin avocat, asta imi placea, si am ajuns politist. Dupa ce m-am angajat la MI m-am intâlnit cu fosti colegi, am discutat si mi-am dat seama ca am facut o alegere buna, ei insa incercau sa ma convinga ca avocatura este mai buna. Ramânem fiecare cu meseria pe care ne-am ales-o. Facultatea am terminat-o dupa câtiva ani de Politie si am devenit ofiter.
            – Cu facultatea de Drept, ma gândesc ca ati ajuns direct sef la Politie. Nu?
            – Nu. Am inceput meseria in strada, la ordine publica, am fost agent de Politie imediat dupa 1990, perioada care era grea, foarte grea. Tocmai pasisem in democratie si multi au inteles-o gresit. Sa nu insistam prea mult asupra acelei perioade. A trecut, am invatat multe despre oameni, despre comportamente, am invatat ca, indiferent de vreme, nu trebuie sa abdici de la principii, de la principiile tale, de la cele invatate in scoala.
            – Vreti, nu vreti, imaginea Politiei este perceputa prin comportamentul celor de la Circulatie, ei sunt cei mai vizibili, sunt in strada 24 de ore din 24, cum de altfel nu sunt cei mai iubiti politisti. Cum receptati statutul, dar si imaginea comunitatii fata de politisti?
            – Este corect ce spuneti, imaginea Politiei este data de cei de la Circulatie si de cei de la Ordine Publica, care permanent poarta uniforma si sunt zilnic in strada. Poate nu suntem intotdeauna acolo unde comunitatea si-ar dori, dar cautam prin managementul atributiunilor sa fim prezenti unde este nevoie de noi. Da, este o mare raspundere sa stii ca toata lumea este cu ochii pe tine, ca se asteapta mult, mult, foarte mult de la tine. Pentru noi este importanta comunicarea cu populatia.
            – Domnule comisar, ce face seful Politiei Rutiere atunci când ii ajunge la urechi informatia ca unul dintre colegii lui ia mita, spaga?
            – Au fost câteva semnale, semnale pe care le-am transmis colegilor mei de la DGA, cu care am o buna colaborare, sunt servicii specializate care trebuie sa urmareasca, sa cerceteze aceste situatii. Mai trebuie sa va spun ca zilnic, la intrarea in tura, port discutii cu colegii mei, le atrag atentia asupra modului de comportament, a cinstei si corectitudinii, le explic care este menirea noastra in traficul rutier si ii pun sa semneze. Ar fi ideal ca in societate contribuabilul sa nu incerce sa ofere atentii unui politist si politistul sa nu accepte. Mai sunt cazuri, ce-i drept izolate, insa am luat masuri rapide si drastice, de unii ne-am despartit. Incercam sa pastram organismul curat. Daca ti s-a luat carnetul, ai dreptul sa te adresezi instantei cu o plângere, iar pe baza certificatului de grefa poti obtine permisul inapoi, nu vad de ce trebuie sa dai o atentie cuiva. Este vorba de civilizatie, de educatie de ambele parti. Eu vad munca de politist ca pe munca unui actor, venim la serviciu, lasam problemele noastre la poarta, imbracam haina de politist si intram in scena, ne facem datoria, jucam un rol, pentru ca asta e, termini serviciul, dai haina jos, devii civil ca orice cetatean, cu bucurii, cu necazuri, cu familie, rate, insa spre deosebire de actori, noi nu primim aplauze, ba din contra, mai primim câte o injuratura, o privire urâta etc., insa «actorul» merge inainte, si mâine are «spectacol».
            – Ati ajuns, dupa 20 de ani, seful Serviciului unde v-ati facut ucenicia. Ce le-ati spus colegilor in prima zi: v-am ciuruit, v-am ras, cu mine nu mai merge cum a mers?
            – Le-am spus ceva simpu: nu am venit la Serviciul Rutier sa fiu sef, am venit sa muncesc, sa obtin rezultate si ce este important, le-am spus ca am venit la conducere sa lucrez alaturi de ei. Daca vreti, am sa incerc sa redau exact ce am spus atunci: “Am venit sa facem front comun, sa urnim aceasta caruta”, care mi se parea mie atunci ca nu se misca cum trebuie, la toti indicatorii nostri aveam cresteri. Eu pot afirma acum ca am reusit sa acumulez o imagine buna asupra Politiei Rutiere si sa atrag comunitatea alaturi de mine.
            – Care metoda de prevenire a unor evenimente este mai eficienta: circulatia in trafic sau pânda?
            – Nu va ascund faptul ca deseori avem semnale ca un anumit politist, un echipaj stau la pânda, cum ziceti si dumneavoastra. Pâna la urma, trebuie sa spunem, o parte din munca politistului este de a vâna, de a vedea si sanctiona greselile pe care le fac ceilalti in trafic, fie ei pietoni sau conducatori auto. Dupa cum vedeti, noile aparate radar nici nu trebuie sa stea la pânda, tot timpul sunt in trafic, merg zi si noapte pe sosele, pe drumuri de tara, sunt semnalizate, scrie mare POLITIA pe ele si, cu toate acestea, avem mii de permise de conducere retinute. Numai in primele noua luni ale anului 2010, peste 5000 de permise au fost retinute. Muncim la vedere, insa fiecare meserie are tainele si secretele ei, nu credeti?
            – Politistul de la Circulatie este apreciat dupa numarul de amenzi, de carnete suspendate, puncte luate, este o realitate. Mereu a fost asa.
            – Nu avem plan la amenzi si la suspendari de carnete. Acum, sunt convins, toata lumea stie ca banii din amenzi se duc la bugetul local sau national, nu intra in conturile Politiei. Pentru politisti sunt alte forme de stimulare. Important pentru noi este sa fim apropiati de comunitate, sa colaboram cu ea, in acest fel si rezultatele noastre vor fi mai bune.
            – Domnule comisar, par lozinci, vorbe spuse la sedinte…
            – Sigur nu, si va spune un politist care lucreaza de 20 de ani in domeniu si va poate spune ca-i cunoaste pe aproape jumatate din participantii la trafic din Bacau. Sunt cetateni care ne sprijina, ne telefoneaza, vin la sediul politiei si ne aduc la cunostinta diferite aspecte din comunitate, insa, din nefericire, sunt putini, simtul civic a cam disparut. Nu se intelege un lucru important, fiecare trebuie sa avem grija de fiecare si noi de noi. Nu poti sa treci indiferent pe lânga un om accidentat, nu se poate sa nu te intereseze soarta unui copil din blocul in care locuiesti. Vedeti cum se intâmpla in alte tari?

            – A fi politist in strada este o pedeapsa sau esti pregatit din scoala, din facultate pentru aceasta meserie?
            – Nu stiu daca am ajuns, insa foarte curând a lucra la Politia Rutiera inseamna a fi, cum este in armata, la batalionul disciplinar. Nu este usor sa stai pe timp de vara la 40 de grade la nivelul asfaltului sau iarna, la -30 de grade in strada, insa de la inceput stii ce te asteapta si trebuie sa-ti faci cât mai bine treaba. Eu zic ca nu-i o pedeapsa, nu-i ca in unele tari din Occident, daca ai gresit intr-un alt compartiment, treci la Circulatie, la strada! Politist la Rutiera este, totusi, o meserie frumoasa.
            – Spuneti trei articole neclare din Codul Rutier, care va dau batai de cap?
            – Noul Cod Rutier este foarte bun, singura mea observatie este ca pentru unele fapte pedepsele sunt prea blânde, cum ar fi conducerea sub influenta alcoolului, nerespectarea culorii semaforului, depasirile si mai ales depasirea vitezei legale. In multe tari pentru conducerea sub influenta alcoolului se confisca autoturismul, poti fi condamnat la inchisoare, ca sa dau doar un exemplu.
            – Va rog sa-mi spuneti „protocolul” la oprirea unui conducator auto in trafic.
            – In primul rând, actualele normative spun ca nu mai ai voie sa opresti vehiculele fara motiv. „Buna ziua! Sunt comisarul Dorin Roman de la Politia Rutiera a judetului Bacau, v-am oprit pentru… (este obligatoriu sa-i spui cetateanului pentru ce l-ai oprit), va rog sa-mi prezentati actele la control: permisul de conducere, certificatul de inmatriculare, inspectia tehnica periodica, RCA, vignieta, licenta de transport etc. Noile prevederi ale Codului Rutier spun ca soferul nu trebuie sa coboare din masina, ci sa stea cu mâinile pe volan, la vedere. La noi, ca la turci, coboara din masina, te perie, pune mâna pe tine, intra in discutie, te lauda etc. Incet, incet, oamenii se vor invata ca asa este civilizat, asa scrie in Cod.
            – De ce politistii de la Rutiera nu apeleaza la proba mersului drept, in cazul in care un sofer este banuit ca ar fi baut? Am vazut acest exercitiu in mai multe tari.
            – La noi este altfel. Este supus probei cu alcooltestul, apoi este condus la Serviciul Medical de Urgenta si i se recolteaza probe de sânge. Daca ne-am apuca sa facem asemenea probe prin oras, indiferent de grad, functie, pozitie sociala, ar zice ca ne batem joc de ei. Consider ca nu este normal, fiecare avem demnitate…
            – Avem demnitate când ne urcam bauti bine la volan?
            – Asta tine in primul rând de educatie si de constiinta sau mai bine zis de inconstienta.
            – Sunt tot mai multe cazuri când procesele verbale intocmite de politist sunt atacate in instanta. Care sunt cauzele?
            – In primul rând, pentru ca exista acest drept. Dupa aceea, sunt oameni care contesta PV doar pentru a obtine acel Certificat de grefa si isi iau permisul de conducere inapoi, mai sunt si cauze subiective, poate gresi si politistul, poate gresi data, poate ora, poate scrisul nu este suficient de lizibil, ca a semnat, ca nu a semnat, au fost sau nu au fost martori. Dupa informatiile pe care le avem, cam un PV la 100 este contestat.
            – Care sunt principalele riscuri la care este supus un politist de la Rutiera?
            – Scurt, nu? 1. Sanatatea. 2. Integritatea corporala. Va reamintesc cazul plutonierului major Gheorghe Cristea, care a fost omorât in timp ce dirija circulatia in urma unui accident. Un alt caz a fost acela in care un coleg a fost luat pe capota masinii de un participant la trafic, care nu a oprit la semnul echipajului. 3. Riscul la coruptie.
            – Care a fost cea mai teribila intâmplare din viata dumneavoastra de politist la Rutiera.
            – Am sa repet prima mea misiune, atunci când am mers la un accident soldat cu cinci morti. Nu pot sa uit. Si stiti ce este mai greu in munca noastra? Atunci când esti chemat, te duci, asisti la accidente cu decese, insa si mai tragice, care te marcheaza pentru toata viata, sunt accidentele cu copii, atunci când victimele, raniti sau morti, sunt copii. Am trait o experienta unica, emotionanta, de un tragism extrem: un copilas de câteva luni a murit, tinându-mi degetul mic in mânuta lui si am simtit ultimele zvâcniri. Copiii te impresioneaza si va dati seama, in 20 de ani au murit atâtia oameni lânga mine. Poate ca un neajuns al muncii de politist, al meu, al nostru, este ca nu am reusit sa stopam total producerea accidentelor de circulatie.
            – Mai iertati câte un conducator auto care a gresit ?
            – Da, pe baza principiului bulgarelui de gheata pe care il tii in mâna: se topeste. Daca vezi ca vorbeste frumos, abaterea nu a fost mare, nu a produs victime, pagube. Eu mai pot ierta, insa Radarul si etilotestul, nu.
            – In statistica Politiei intra si femei care conduc sub influenta bauturilor alcoolice?
            – Da, mai ales domnisoare, cu vârste intre 18-25 de ani, dar si mai in vârsta.
            – Toti posesorii de carnete de conducere stiu carte, stiu sa scrie?
            – Stiu la ce va referiti, la cazuri descoperite prin alte judete. Trebuie sa stie lumea ca examenele la sala si in trafic sunt acum organizate si se desfasoara de alta institutie, este un serviciu separat, subordonat institutiei prefectului, nu noi ne ocupam de aceasta activitate. Si, stiti, examenul la sala se da informatizat, sunt camere de supraveghere.
            – Cum vede seful Serviciului Politie Rutiera traficul din propria limuzina?
            – Nu plec de pe loc fara sa-mi pun centura de siguranta, pentru protectia mea, dar vreau sa fiu exemplu si pentru ceilalti. Insa mai gresesc si eu, mai vorbesc la telefon, ma grabesc uneori… Uneori sunt deranjat in trafic si le mai spun câte o vorba, dar in gând. Cred ca mai apas pe pedala când sunt la drum lung, insa ma uit si eu dupa altii care sunt mai dotati si reduc viteza sa nu ma prinda colegii mei.
            – Politistii mai dau examene, mai trec prin fata unei comisii de-a lungul anilor?
            – Da, permanent sunt testari lunare la Politia Rutiera, pe baza de chestionar si un test cu intrebari specifice, insa se pune un accent deosebit pe pregatirea individuala. Nu poti sa iesi in strada nepregatit, sa te invete conducatorul auto Codul Rutier. Analizam cazuri, situatii concrete din teren, ne perfectionam metodele de investigare. Si e bine sa stie lumea, peste 85 la suta dintre colegii mei au studii superioare, marea majoritate stiu sa vorbeasca engleza, franceza, sa se descurce, o parte stiu rusa, italiana. Pregatirea continua a lucratorilor din Politie constituie o prioritate a conducerii IPJ Bacau. Mai sunt probleme – unde nu sunt? -, sa nu credeti ca totul merge ca pe roate, cum se spune.
            – Politistul are mare grija de familie. Spuneati ca dupa un accident cu mai multe victime, primul telefon l-ati dat acasa. De ce?
            – Vedeti, nu poti sa te detasezi total, chiar daca am spus ca la serviciu te ocupi numai de sarcinile pe care le ai. Esti om, esti tata, sot. Am dat telefon si i-am zis sotiei sa aiba grija de copii, sa nu-i lase in strada pâna nu vin eu acasa. Nu stiu, a fost prima reactie. Am trei copii, doua fete si un baiat, sunt recasatorit, am 44 de ani. Imi iubesc copii, familia, este normal. Pentru ei muncesc. Sunt suporter al echipei DINAMO, când am timp ma uit la meciurile din campionat. Si vreau sa va spun ca marea problema a mea si a familiei este timpul, nu ne ajunge sa petrecem mai mult timp impreuna. In rest sunt un om normal, cu o viata normala.
            – Pe ce puneti pret, ce apreciati la subordonatii, colegii dumneavoastra?
            – Comunicarea este regula de baza intr-o echipa, apoi respectul fata de sine si fata de cel de lânga tine. Principala calitate a unui politist este sa-si inteleaga rolul, ca este in slujba comunitatii. Oamenii platesc niste impozite si au asteptari, au cerinte de la noi, indiferent in ce sector sau departament lucrezi. Sunt plângeri impotriva politistilor, ne vin informatii din teren, le tratam cu mare seriozitate si procedam ca atare. Si anul acesta au fost politisti care au plecat de la Rutiera, pentru diferite motive, care au facut obiectul unor analize la nivelul conducerii Politiei judetului Bacau. Cum va spuneam si mai inainte dorim sa lucram cu oameni care isi inteleg menirea si raspunderile.
            – Aveti si domnisoare, doamne, la Politia Rutiera?
            – Da. Era sa uit. Ele sunt o pata de culoare, sunt foarte bine pregatite, sunt frumoase, sunt destepte, absolvente de facultati de limbi straine, de Litere, de Drept. Sunt vreo sase fete care lucreaza chiar in strada, la Circulatie.

            Gheorghe Baltatescu

            Handbal masculin / Cupa Challenge, „16”-imi, mansa a II-a: In ceasul al 12-lea

            Stiinta MD – Initia Hasselt (sâmbata, ora 17, Sala Sporturilor, TVR 3), in tur 33-25

            De la vremuri insorite in plina furtuna. Cu tunete si fulgere inaintea vacantei de iarna. Dupa ce saptamâna trecuta s-au impus la Târgu Jiu (30-29) si in Belgia (33-25), legând sase victorii consecutive, “studentii” au trecut in cealalta extrema printr-o infrângere neagra si surprinzatoare in fata antepenultimei clasate, Dinamo (25-28). Un rezultat care a dinamitat atmosfera in structurile de conducere ale Stiintei si a ridicat multe semne de intrebare ramase deocamdata fara explicatii. La trei zile de la acest meci de cosmar, elevii lui Gabriel Armanu si Adrian Brezan se prezinta din nou in fata propriilor suporteri pentru ultima intâlnire a anului. Cu un avans de opt goluri luat in Belgia, calificarea in optimile Challenge Cup pare sa fie ca si rezolvata. S-a demonstrat insa, cu precedenta ocazie, ca aparentele mai si insala. “Sper sa reusim sa trecem cu brio peste momentul dramatic de miercuri seara. Echipa din Belgia nu este o putere, dar nici Dinamo nu a fost. Trebuie sa avem grija sa nu apara alte surprize, ar fi rusinea rusinilor sa ne elimine belgienii”, a spus antrenorul Gabriel Armanu dupa duelul care a tras cortina peste parcursul intern al Stiintei Municipal Dedeman in 2010. Si imediat vine finish-ul international. Dupa un sir de 12 meciuri in campionat si cupele europene, “studentii” vizeaza acum a treia prezenta consecutiva in primavara continentala. Aflata aproape, la 8 goluri avans si la un ceas de joc distanta. Ultimul.

            Dana Popa

            Fotbal, Liga a lll-a: Derby pe „Letea”

            – Sport Club Bacau – Petrotub Roman. Penultima etapa a Seriei l din esalonul trei are drept cap de afis intâlnirea de pe “Letea”, dintre Sport Club si Petrotub Roman. Altfel spus, locul doi contra locului trei. Desi nu a pierdut pâna acum puncte in propriul fief, trupa lui Ciprian Panait a aratat ca este pusa in mare dificultate atunci când intâlneste adversari bine organizati in defensiva, asa cum s-au dovedit FCM Onesti si Poli Galati. De altfel, managerul Sport Clubului a si declarat ca isi doreste ca Petrotub sa “vina sa joace fotbal, nu sa se cantoneze in aparare”. Arbitri: Emil Iacob – Ionut Dimache (ambii Slobozia), Florin Burlacu (Urziceni).

            – Ceahlaul ll – Aerostar. La o saptamâna dupa ce a pierdut la scor de forfait pe terenul Petrotubului, Aerostar efectueaza o noua deplasare in judetul Neamt. De data aceasta, “aviatorii” vor intâlni pe Ceahlaul 2, intr-un duel al celor mai tinere formatii ale seriei. Pentru oaspeti, jocul de la Piatra Neamt va fi si ultimul al sezonului, in conditiile in care adversara din runda urmatoare, FC Willy, este retrasa din competitie. Arbitri: Valentin Lungu (Iasi) – Botond Szakali, Attila Szabo (ambii din Odorheiu Secuiesc).

            – FCM Onesti – Rapid CFR Suceava. Onestenii vor sa se desparta de publicul propriu cu o victorie. Obiectiv realizabil având in vedere cresterea de forma aratata de echipa lui Florin Pavel la ultimele jocuri din campionat. In plus, Rapid CFR pare o echipa lipsita de busola, marturie stând si faptul ca sucevenii nu au mai luat puncte de mai bine de o luna, de la victoria interna contra Aerostarului. Arbitri: Petre Meterciuc (Târgu- Neamt) – Ovidiu Galeata (Piatra Neamt), Stefan Patrichi (Vaslui).

            Dan Sion

            Karting / Cupa Natiunilor WSK: O noua provocare

            Tur de forta

            Saptamâna si competitia pentru Denis Marcu. Pilotul asistat din punct de vedere tehnic de Selena Motor Sport Bacau isi continua turul de forta in Italia. Dupa succesul repurtat la Trofeul “Ayrton Senna”, campionul WSK Master Series la clasa Mini va participa la un alt eveniment de top in kartingul mondial: Cupa Natiunilor WSK ce se va desfasura in acest weekend, pe circuitul “La Conca” din Muro Leccese.

            „Batalia finala”

            “Este batalia finala intre totii campionii care in 2010 s-au laureat in circuitul mondial al Seriei WSK”, prezinta Federatia Italiana de Karting competitia de la Muro Leccese. Interesul pentru Cupa Natiunilor WSK este unul urias. Atât din partea participantilor, in numar de peste 200 reprezentând 36 de tari, cât si din partea media. De altfel, Rai Sport 1 va transmite duminica, in direct, finalele cele patru clase de concurs: Mini, KF3, KF2 si KZ2.

            64 de piloti

            La clasa lui Denis Marcu, Mini, sunt inscrisi 64 de piloti. Campionul român se va reintâlni astfel pe circuit cu marii sai rivali din Open Master-ul Italiei sau din WSK Master Series: italienii Lorandi si Albanese, rusii Zhirkov si Schwartzman, dar si fostul sau coechipier de la Selena Motor Sport, Petrut Florescu. Vineri sunt programate antrenamentele, sâmbata au loc mansele de calificare, iar duminica se disputa prefinala si finala.

            Dur si important

            “Vreau sa-mi imbogatesc palmaresul cu un nou titlu. Totul este sa fiu ferit de incidente si sa-mi asigur o pozitie cât mai avansata pe grila de start”, a declarat Denis Marcu. Directorul sportiv al Selenei Motor Sport, Vladimir Bortov spera ca elevul sau faca o cursa in ton cu prestatiile avute in acest sezon: “WSK-ul pe natiuni este o competitie pe cât de dura, pe atât de importanta. Am incredere ca Denis isi va demonstra calitatile”. (Dan S.)

            Sarituri in apa / CN Open: Ultimul concurs

            Calendarul competitional pe 2010 al Federatiei Române de Natatie si Pentatlon Modern se inchide in Bacau. La ultima fila din acest an, Bazinul de Inot gazduieste Campionatele Nationale Open, in care vor lua startul aproximativ 40 de sportivi din 7 cluburi. “Gradul de dificultate al competitiei nu va fi foarte ridicat in conditiile in care ne aflam la final de sezon. Nefiind un concurs de obiectiv, sportivii nu vor forta”, a precizat Adrian Gavriliu, antrenorul coordonator al sectiei de sarituri in apa de la SCM Bacau, care va avea in concurs noua reprezentanti. Alaturi de consacratii Cornel Ardeleanu, Mara Aiacoboae si Catalin Cozma, pe trambuline se vor afla Alexandru Helciug, Lazar si patru juniori care-si vor masura fortele la un nivel ridicat: Alin Rontu, Andra Botez, Cosmin Hongu, Daniel Vlasie. Campionatul se va desfasura sâmbata (in doua gale, de la 9.30 si 16.00) si duminica (zi in care organizatorii intentioneaza sa comaseze cele doua reuniuni si sa incheie competitia in jurul prânzului). (D.P.)

            Martir Horia, artera… martira a Bacaului

              Strada-santier in orasul-santier

              Pe strada Martir Horia din Bacau este un continuu santier. Locuitorii sunt nemultumiti ca lucrarile din zona sunt realizate in ritm de melc, dar si ca, de cele mai multe ori, ele sunt abandonate inainte de a fi finalizate. Se distrug astfel trotuarele, spatiile verzi, dar si asfaltul si-asa destul de … fragil.

              Gropi aproape din pas in pas, noroi, trotuare crapate, asfalt spart. Asa poate fi caracterizata in câteva cuvinte strada Martir Horia din Bacau, o strada transformata intr-un santier continuu. Locuitorii din zona sunt revoltati ca autoritatile locale au uitat de ei, ca au distrus spatiul verde cu diferite lucrari abandonate, ca s-au smuls gardurile din fier care imprejmuiau gradinile din fata blocului si in loc nu s-a mai plantat nimic. Mai mult, de mai bine de o saptamâna, in mijlocul strazii troneaza un hau imens, care incurca circulatia si creaza un adevarat haos in trafic. Acolo s-a lucrat la reteaua de gaz, dar groapa sapata nu a mai fost astupata, iar asfaltul nu a mai fost completat nici macar cu o lopata de balast. “Toate sunt nelalocul lor in orasul asta. Foarte prost se lucreaza peste tot. Eu stau pe strada Nufarului si asa e si acolo. Se lucreaza la apa calda, se sapa, se strica, se repara. E groaznic. Un continuu santier peste tot”, ne-a declarat Elena Stanciu, o femeie trecuta de 60 de ani, care a trecut prin zona. Dupa groapa din mijlocul strazii, la nici 10 metri distanta, spre scara unul alt bloc, este o alta groapa. S-a sapat, in urma cu câteva zile, pentru o defectiune la reteaua de termoficare. Lucrarile merg si acolo in ritm de melc, zona a fost izolata superficial, asa ca tot noroiul format acum, pe timp ploios, este carat in casele oamenilor. Si cei care nu locuiesc in zona sunt nemultumiti de modul cum se lucreaza, in general, in tot orasul Bacau. “Da’ de ce nu le astupa, daca tot ei le si fac? Desfac asfatul, fac o gaura in mijlocul strazii si dupa aceea ioc!, nu-i mai vezi. E groaznic peste tot”, ne-a spus si Georgeta Butunoi, de dupa o umbrela imensa. Strada Martir Horia este doar una dintre sutele de strazi-santier ale Bacaului, municipiu care oricând isi poate schimba denumirea in oras-santier. Motivul? Dovezile sunt mult prea evidente.
              Roxana Neagu

              Un Craciun pentru toti!

                Cu exact o luna inainte de marea sarbatoare a crestinatatii, Nasterea Domnului, studentii de la Universitatea “George Bacovia”, specializarile Marketing, anul III, si Management anul II au demarat o noua editie a Campaniei “Un Craciun pentru toti!”
                Campania are ca scop strângerea de fonduri si donatii in haine, jucarii si dulciuri pentru copiii din Centrul de Plasament in regim de Urgenta Bacau si pentru cei aflati in familii defavorizate din comuna Racaciuni. Ca in fiecare an, organizatorii se bazeaza pe initiativa, pe caldura umana, pe afirmarea unei valori specifice unei societati moderne, voluntariatul. “Fiecare dintre noi stie si a simtit magia Craciunului, insa sunt copii, semeni de-ai nostri care nu l-au vazut pe Mos Craciun, nu au primit un dar. De aceea, ii rog pe toti colegii mei, pe cei care vor sa fie alaturi de noi sa priveasca viata prin ochiii unui copil, cu blândete, puritate, iubire si credinta, numai asa vom reusi in viata. Ne bazam in campania noastra pe voluntariat, pe spiritul de echipa”, a spus la deschiderea campaniei Ioana Blaj, studenta in anul III Marketing. In organizarea si desfasurarea acestei campanii, studentii, prin Fundatia “Bacovia”, beneficiaza de sprijinul logistic, moral si material al cadrelor didactice si salariatilor din Universitate. Relatii despre aceasta campanie se pot obtine in holul Universitatii sau la telefoanele 0743997634; 0768098324. (G.B.)

                Proiect de 165 de miliarde la Inspectoratul Scolar

                  1.300 de cadre didactice perfectionate cu bani europeni

                  Inspectoratul Scolar Judetean Bacau a atras un amplu proiect POS-DRU (Programul Operational Sectorial pentru Dezvoltarea Resursei Umane) in valoare de 165 de miliarde de lei vechi.

                  Este vorba despre proiectul “Profesionalizarea carierei didactice – noi competente pentru actori ai schimbarilor in educatie”, ce are ca parteneri si ISJ Covasna, Casa Corpului Didactic Bacau si Universitatea “Transilvania” din Brasov. “Este pentru mine cea mai mare realizare si cel mai mare eveniment. Foarte importanta este largimea acestui amplu proiect, grupul tinta fiind 1.300 de cadre didactice, dintre care 350 educatori, 450 invatatori si restul, profesori”, a explicat prof. Florin Lazar (foto), inspector scolar general la ISJ Bacau. Prin acest proiect se asigura cursuri de formare pentru angajatii din sistem in domeniul competentelor IT (prin certificare ECDL europeana). Obiectivele sunt cele legate de proiectarea curricumului centrat pe competente, managementul clasei (gestionarea situatiilor de criza) si metode interactive de predare-invatare. Finatarea este pe 3 ani si ajunge ca valoare la 165 miliarde lei veci, din care IJB Bacau asigura in jur de 33 de miliarde. Restul sunt bani europeni. “Este un proiect amplu, de prima importanta, pentru ca sunt cuprinse, numai pe Bacau, in jur de 10 la suta dintre cadrele didactice. In plus, toate dotarile ce vor fi achizitionate, de la calculatoare, programe, soft-uri, pâna la materiale didactice, vor ramâne in sistem”, a mai spus Lazar. Cursurile incep efectiv in luna aprilie a anului viitor. Pâna atunci se vor constitui echipele, vor fi alesi participantii de catre directorii din fiecare scoala, se vor cumpara serviciile de auditare. Sala de curs a fost deja stabilita la Colegiul National Pedagogic “Stefan cel Mare” Bacau. Judetul Covasna este partener in proiect intrucât si inspectoratul scolar de acolo a depus la Ministerul Educatiei un proiect asemanator cu al ISJ Bacau, iar pentru atragerea unor fonduri mai mari, cele doua dosare au fost unite.

                  Un prim pas

                  Pentru derularea acestui proiect ISJ Bacau a scos la concurs doua posturi de asistent manager (expert A) si manager operational (expert A). Examenul a avut loc pe 18 noiembrie, incepând cu ora 14.00. S-au inscris trei candidati, dar niciunul nu a fost declarat admis. Se cer studii superioare, specializari, cunostinte avansate PC, experienta in implementarea de proiecte finantat prin Fonduri Structurale.
                  Roxana Neagu