Federatia Româna de Handbal se joaca de-a sanctiunile. La o zi dupa ce s-a anuntat, pe site-ul oficial, ca fluierasii Dinu-Serbu (Bucuresti) au fost retrogradati din lotul de arbitri candidati la lotul de Liga Nationala la statutul de arbitri divizionari pe tot parcursul sezonului 2010-2011 si au fost suspendati patru etape, din decizia Comisiei Centrale a Arbitrilor a disparut o parte (!). Astfel, Dinu-Serbu, care au condus meciul Stiinta MD Bacau – Dinamo 25-28, disputat pe 24 noiembrie, au acum doar patru etape de suspendare, fara nicio motivare oficiala. In aceste conditii, cei doi pot aspira in continuare la delegari in primul esalon. (D.P.)
„Sunt un idealist incorigibil”
Interviu cu prof. dr. Viorel Cruceanu, profesor de istorie la Colegiul National “Vasile Alecsandri” Bacau
– Domnule profesor, din 1900 incoace, care credeti ca a fost cea mai mare mistificare a istoriei României?
Este greu de dat un verdict, pentru ca fiecare guvernare incearca sa-si cosmetizeze imaginea si sa-si proiecteze in timp o imagine favorabila. Probabil ca cea mai grosolana mistificare s-a produs sub regimul comunist, pentru ca liderii comunisti au fost interesati sa-si faca o istorie proprie, favorabila, extrem de selectiva in acelasi timp, ca in aproape toate tarile din blocul rasaritean. Ca om care am trait si in acea perioada, m-am format atunci, trebuie sa spun ca in perioada anilor ’70-’80 se simtea un parfum de libertate, profesorii nostri discutau altfel cu studentii. Cred ca noi ne-am format in paradigme corecte, adevarate. Am devenit specialisti cu valoare intrinseca. Spuneam ca am trait si am invatat si inainte de 1990, insa sunt tentat sa cred ca o mare mistificare a istoriei României s-a produs si dupa 1990. Cei care au venit la putere atunci au clamat ca a venit vremea adevarului in istorie, sa ne eliberam de angoasele trecutului, dar au procedat taman invers si, constat eu, ei insisi sunt tentati sa vehiculeze o istorie care sa le fie favorabila. Sunt curente care sustin demitizarea si demistificarea istoriei românilor. Au devenit o moda. Demistificarea era intr- adevar necesara, dar demitizarea… Miturile tin de ethos-ul unui popor. Renuntarea la miturile fondatoare ar reprezenta o negare a valorilor perene! Maretia, demnitatea, constiinta de sine a unui popor isi trag seva dintr-o forma de mitologie. As privi aceasta mitologie in maniera kantiana, ca o conditie apriorica. Haideti sa privim la «marile istorii» (istoria marilor popoare) si vom constata o prezenta coplesitoare a varietatilor mitologice. Aceasta este pozitia istoricului.
– Dar pozitia profesorului la catedra care este?
– La catedra se spune ca noi, profesorii, nu avem voie sa facem politica. Eu sunt un om neangajat politic, imi fac meseria cu foarte multa pasiune si din aceasta cauza imi arog si o anumita libertate de exprimare. Incerc sa le induc elevilor valori autentice ale istoriei nationale si istoriei universale. Noi studiem istoria românilor numai in clasa a XII-a, dar si acolo este amalgamata cu istoria universala. In momentul in care predau Istoria Românilor exista câte un hiatus, câte o trecere de la o perioada la alta, fara nicio legatura, dispar chiar si mii de ani. Incerc sa fiu onest cu mine si cu elevii mei si atunci procedez la o prezentare comparativa a evolutiei societatii românesti, pe epoci istorice.
– Ati folosit un termen si apoi ati revenit. Exista o istorie a României si o istorie a românilor?
– Moda aceasta s-a introdus dupa 1990, când s-a spus ca nu este corect sa vorbim despre Istoria României, pentru ca ar insemna sa o restrângem la granitele actuale, or noi avem români care traiesc si in vecinatate, in Republica Moldova, avem românii din Ungaria, din Serbia, Bulgaria etc. si românii din diaspora. S-au facut eforturi in ultimii ani si acum apar in manuale si referiri la românii care traiesc intre alte granite. Asadar, este corect Istoria românilor.
– Vorbiti si despre România Mare? Eu la scoala nu am invatat nimic despre acest subiect.
– Este in manual o tema cu acest subiect. Ea se intituleaza “Infaptuirea statului român modern, de la proiect politic la realizarea României Mari”. Este o intreaga discutie si eu ca specialist nu sunt de acord cu aceasta terminologie. Obsesia acestui cuvânt Mare o intâlnim si la vecinii nostri, maghiarii vor o Ungarie Mare, bulgarii vor o Bulgarie Mare si in momentul când spunem si noi „România Mare” este ca si cum am vrea si noi o Românie Mare. O asemenea formulare ar putea sugera ca in constientul nostru colectiv avem o obsesie freudiana de refacere a granitelor etnice ale statului român. Eu as propune alta sintagma, care se potriveste mai bine. Decât sa folosim termenul de „România Mare”, care poate da frisoane vecinilor, mai corect ar fi „România reintregita”. Asta o spun si elevilor. Atunci, in 1918, a fost o Românie reintregita.
– Istoria ca disciplina este o stiinta?
– Da, este o stiinta.
– Atunci ce cauta politicul in istorie, dupa cum ati afirmat mai inainte?
– Este o intrebare interesanta. Haideti sa ne raportam la zilele noastre, la viata politica pe care o traim, cu toate contradictiile ei. Mâine va deveni istorie. Cei care vor veni dupa noi, dupa 20-30-50 de ani, cu metodele adecvate stiintei istorice pot face o analiza pertinenta a acestei perioade. Noi nu o putem face, nici eu, as fi subiectiv, pot face erori de interperetare si de analiza. Noi cum facem analiza istoriei vechi, chiar de acum 5000 de ani? Analizam cu Carbon 14, se fac teste de laborator, se procedeaza cât se poate de stiintific. Mi-a placut foarte mult academicianul David Prodan de la Cluj, o minte stralucita a istoriografiei românesti, care spunea: Ce este acea istorie obiectiva, bazata pe C14, pe documente, pe date statistice, atunci este contabilitate, nu mai este istorie, istoria adevarata este in momentul in care si specialistul vine cu propriile lui trairi. Deci, istoria nu poate fi pe deplin obiectiva, deoarece eu ca specialist voi pune ceva din sufletul meu, din spiritul meu, voi introduce o doza de subiectivitate.
– Domnule profesor, se vorbeste de mai multe scoli de Istorie, una la Bucuresti, alta la Cluj, alta la Iasi. Nu vorbim despre aceeasi istorie?
– S-ar putea sa fie diferente, care s-au accentuat, mai ales dupa 1990. Eu am facut Facultatea la Iasi si vreau sa va spun ca in perioada aceea ne divinizam profesorii si credeam ca cea mai buna scoala este cea de la Iasi. Scoala de la Cluj este extraordinara, eu am acolo un model, este vorba de academicianul Camil Muresanu, un om de mare spirit, o mare valoare a istoriei contemporane românesti. Dupa ce am terminat facultatea, am primit repartitie in Muntenia si definitivatul l-am dat la Bucuresti, mi-a placut foarte mult Scoala de la Bucuresti si m-am si inscris la doctorat la Universitatea din Bucuresti. Au fost unele personalitati care s-au impus, au format scoli, cum a fost acad. Stefan Pascu, acad. Camil Muresanu, la Cluj, apoi Constantin Cihodaru, Ioan Toderascu, acad. Gheorghe Platon de la Iasi. La Bucuresti nume mari, foarte mari: Andrei Otetea, Gheorghe Stefan etc. Nu putem intra in amanunte, nu avem timp si nici spatiu. Cert este ca exista diferentieri, insa acestea dau personalitate si originalitate unei scoli.
– Imi spuneati ca nu toate visurile vi le-ati indeplinit. Dar ce nu ati realizat?
– A fost un moment când as fi dorit o cariera universitara. Când am terminat facultatea, in 1983, am avut recomandare pentru invatamântul superior, asa erau vremurile atunci, insa toate posturile in marile orase erau blocate, nu am putut sa iau repartitie nici in Bacau, am luat in Dâmbovita. De ani buni incerc sa fac performanta la liceu, am satisfactiii extraordinare, nu mai regret ca nu am ajuns in invatamântul universitar. Si mai este o neimplinire, care intr-un timp era chiar o obsesie: dorinta mea cea mare a fost sa lucrez in diplomatie, fiind pasionat de istoria Africii, mi-as fi dorit un post diplomatic in Africa. Nici aceasta nu a fost sa fie…
– Spuneati ca nu sunteti angajat politic.
– Da, asa este. Apartenenta politica era si este o conditie pentru a ajunge in diplomatie. Acest lucru m-a deranjat foarte mult, mai ales ca la inceputul anilor ’90 eu am avut simpatii liberale, datorita a ceea ce a insemnat Partidul National Liberal in istoria românilor. Am facut parte din organizatia de tineret din Bacau, insa in istoria locala a PNL au intervenit situatii pe care eu nu le-am acceptat, au devenit chiar dizgratioase si am renuntat pentru totdeauna la afinitati si implicari politice. Consider ca este mult mai bine sa fii propriul tau stapân.
– Bacaul a avut reprezentanti de seama in perioada interbelica in conducerea PNL, in Guvern…
– Da, insa nu se potriveste absolut deloc liberalismul de dupa 1990, cu liberalismul clasic sau cu liberalismul interbelic. Vedeti, comunismul, asupra caruia nu mai sunt asa vehement, au trecut 20 de ani si privesc cu o anumita relaxare ce a fost, a distrus matricea culturala a poporului român si a incercat sa creeze o alta matrice si vedeti ce-a iesit, el se perpetueaza pâna astazi. Si oamenii din diferitele partide de astazi nu sunt decât niste prelungiri ale diferitelor sectiuni ale partidului comunist.
– O sa mai revenim asupra acestor aspecte, acum as vrea sa va intreb ce loc mai ocupa materia Istorie in scoala?
– Depinde. Eu, spre exemplu, care lucrez intr-un liceu cu profil umanist sunt foarte multumit, avem chiar clase de specialitate, istoria este la locul ei, este frumos, imi place, nu simt ca am fi marginalizati. Are un statut firesc, eu am sansa sa gasesc periodic copii pasionati de istorie si facem lucruri foarte frumoase la Colegiul National „Vasile Alecsandri”. Poate altii se plâng, nu au sansa pe care o am eu. Este posibil ca la gimnaziu, la liceele industriale sa fie altfel, insa cum exista mai multe Românii in România de astazi, din punct de vedere social, economic, cultural, la fel exista mai multe sisteme in cadrul megasistemului de invatamânt. Mi se pare ridicol când vin ministri noi, fiecare se vede un Spiru Haret, vor sa faca reforma, insa sunt total straini, nu cunosc sistemul, nu stiu nimic de ceea ce se intâmpla in mediul rural, in orasele mai mici. Si inca un aspect, eu cred ca trebuie sa incepem cu o reforma in educatie, suntem deficitari cu educatia, sa ajungem sa ne reeducam, sa cream un popor educat si in momentul acela poti sa faci si o reforma in invatamânt. Nu poti sa incepi o constructie de la acoperis. Ne lipseste un fundament trainic.
– Ce se invata acum in liceu despre perioada comunista?
– La clasa a XII-a sunt doua teme, cu mai multe lectii. Una cuprinde evolutia regimului comunist, cu fazele sale: stalinism si national-comunism, a doua se refera la România si Razboiul Rece, cumulat cu o parte a politicii externe din acea vreme.
– Noi suntem subiectivi, spuneti, când vine vorba de istoria recenta, sunt totusi 50 de ani din viata acestui popor, buni-rai nu-i putem sterge cu buretele.
– Nu-i stergem, sper ca peste ani istoricii sa priveasca analitic, critic acesti ani. Altfel spus, “sine ira et studio”, adica “fara ura si partinire”. Este o problema pe care si eu o mai dezbat cu elevii mei. Se pare ca avem o reactie negativista, noi repetam pe undeva greselile pe care le-au facut si altii. Sa va dau un exemplu. Când au luat bolsevicii puterea in Uniunea Sovietica au vrut sa distruga tot ce a insemnat vechiul regim, au ajuns pâna acolo de au scos si reteaua de cai ferate, deoarece a fost creata pe timpul tarului. Dupa un timp si-au dat seama de enormitatea deciziei si au pus caile ferate la loc. In unele domenii asa s-a intâmplat si la noi… Nu poti pune intre paranteze, nega, nu poti sterge o intreaga epoca istorica, 50 de ani de istorie. Aici, am impresia ca interfereaza tot factorul politic. Clasa politica actuala provine tot din vechile structuri ale PCR, nu s-a primenit, oamenii acestia care isi tradeaza vechile idealuri, pentru ca s-a schimbat roata lumii, vor dintr-o data sa se spele de pacate si devin radicali, devin cei mai vehementi contestatari a ceea ce au servit mai inainte. Istoria nu a fost mereu comoda, insa ea este construita din fapte, iar istoricul are datoria sa le analizeze, sa le interpreteze stiintific.
– Sunteti profesor de istorie, doctor in istorie, sunteti zilnic la catedra, ce alte preocupari mai are dascalul Viorel Cruceanu?
– Eu sunt pasionat de Istoria Africii. Ar putea fi considerata in specialitate, dar nu este. In România nu a facut nimeni istoria Africii, este pasiunea mea din copilarie. Eu fac cercetare, dar numai in timpul meu liber. Am scos patru carti pâna acum despre Africa si am publicat peste 80 de articole in revistele nationale de istorie, cu diferite aspecte ale istoriei continentului negru. Sunt singurul bacauan care a publicat in asemenea reviste, ca Historia, Dosarele istoriei, Revista de Istorie, Istorie si civilizatie. Ma bucur când imi sunt solicitate opiniile, cunostintele mele despre Africa. Este pacat ca in Bacau nu mai functioneaza Filiala Societatii Nationale de Istorie, era un cadru unde aveai posibilitatea sa te exprimi.In Bacau sunt multi colegi de calitate, profesori cu doctorat in Istorie, cercetatori, muzeografi, sunt si câteva prestigioase reviste, cum este Carpica, Zargidava sau revista Variante a Inspectoratului Scolar. Sunt apoi cercurile de Istorie din scoli, conduse de profesori cu talent si daruire. Se pot face multe, exista potential, insa lipseste cadrul, initiativa, motivatia de altadata.
– De ce Africa, domnule profesor?
– Este o poveste frumoasa, o poveste de dragoste, o poveste din copilarie, din 1972, când am citit din biblioteca parintilor mei o carte despre o personalitate remarcabila din Ghana, parintele independentei acestei tari: Kwame Nkrumah. Aveam 12 ani, si dupa ce am citit acea carte am vrut sa aflu cât mai mult despre Africa. Din 1972 m-am abonat la revista Lumea si citeam numai despre tarile africane, mi-am dezvoltat aceasta pasiune. La anul implinesc 40 de ani de când traiesc aceasta idila superba.
– Ati fost in Africa?
– Nu am fost niciodata, dar lucrez la un proiect extraordinar, acest prim volum din Istoria decolonizarii Africii, pe care il aveti acum in mâna, care se refera la decolonizarea fostelor posesiuni engleze si franceze, care este si teza mea de doctorat, pe care am reluat-o si perfectionat-o. In acest moment lucrez la volumul al II-lea, care se refera la fostele colonii belgiene, italiene, spaniole, portugheze si germane. Cu acest volum inchei istoria Africii Negre. Al III-lea volum va cuprinde istoria colonizarii si decolonizarii Africii de Nord, la care se adauga cele patru volume (dintre care unul scos la Editura DESTEPTAREA), deja publicate. Eu eram pornit sa fac Politehnica la sugestia parintilor, insa Africa m-a acaparat si mi-a schimbat destinul. Africa ma devora si am renuntat la Politehnica pentru Istorie. M-ati intrebat ce fac in timpul liber. Citesc, imi place foarte mult sa citesc… Sunt si un pasionat de literatura, de marea literatura a lumii. Lumea a treia a dat si ea condeie sclipitoare: Léopold Sédar Senghor (Senegal), Wole Soyinka si Chinua Achebe (Nigeria), Neguib Mahfuz (Egipt), Aime Cesaire (Martinica), Gibran Kahlil Gibran (Liban) s.a.
– Mai sunt istorici in familie?
– Nu. Am doua fete, cea mare a terminat Electronica si Telecomunicatii, lucreaza in Bucuresti la o firma multinationala, cea mica a dat anul acesta examen la Bucuresti si a intrat la Informatica. Sunt foarte fericit, copiii mei au o orientare spre stiintele exacte, eu am fost un idealist, de aceea am si ramas profesor, pentru mine banii nu au avut valoare, pentru mine au avut valoare idealurile. Si acum sunt un idealist incorigibil, chiar daca la vârsta mea nu se cade. In viata am avut doua devize, ca specialist revin mereu la vechea formulare socratica “Stiu ca nu stiu nimic”, iar ca om mi-am apropiat o expresie a unui scriitor belgian, Maurice Maeterlinck, extraordinar de frumoasa: “Un act de bunatate este in primul rând un act de fericire”.
– Se poate trai din idealuri, din pasiuni?
– Da, se poate, aveti un exemplu in fata dumneavoastra. Ma bucur ca fiicele mele au ales alte meserii, deoarece conditia de profesor este mai mult decât modesta si, ma gândesc, cu facultati din acestea aristocratice, cum sunt Informatica, Telecomunicatiile, sper sa aiba un standard de viata mai bun, sa nu indure privatiunile de care am avut eu parte.
– Sa inteleg ca, daca ar fi sa o luati de la inceput, ati alege Informatica?
– Nu. Eu ramân un patimas indragostit de istorie, de Africa, de locul meu de munca, de nobila mea profesie ce creeaza destine, de elevii mei.
Gheorghe Baltatescu
Fotbal, Liga a lll-a: Ultimul bal
CS Luceafarul Mihai Eminescu – Sport Club Bacau. Turul de campionat al ligii a treia se incheie la Bucecea, acolo unde gazdele de la CS Luceafarul Mihai Eminescu primesc vizita Sport Clubului Bacau. Intâlnirea propune un duel cap-coada sau, mai exact, coada-cap. Daca Luceafarul Mihai Eminescu este lanterna rosie a clasamentului, in schimb echipa manageriata de Ciprian Panait va ierna pe locul doi, indiferent de rezultatul acestui ultim joc. Fara nicio victorie in cont si cu un golaveraj dezastruos, gazdele pornesc cu sansa a doua impotriva unei formatii care pare sa se descurce mult mai bine in deplasare decât pe propriul teren. Arbitri: Claudiu Stefanuti (Bistrita Nasaud) – Lorant Szanto (Târgu-Mures) si Mihai Ungur (Bistrita Nasaud).
CSM Pascani – FCM Onesti. Cea mai echilibrata partida a ultimei etape din Seria l este cea dintre CSM Pascani si FCM Onesti. Vecine in clasament, cele doua adversare de astazi sunt despartite doar de golaveraj. In ciuda problemelor de efectiv (Dima si Corman sunt suspendati), onestenii spera sa obtina un rezultat pozitiv la Pascani, care sa le permita sa incheie turul in primele sase formatii. "Mergem la Pascani sa luam puncte. In conditiile in care terenul va fi unul destul de greu, cine va gresi mai putin va avea câstig de cauza", a declarat antrenorul Onestiului, Florin Pavel. Arbitri: Iulian Andronache (Bârlad) – Ovidiu Arusoaie (Piatra Neamt) si Andrei Roman (Târgu-Neamt).
D. Sion
Tenis: Ierarhii de iarna
La inceput de decembrie, Federatia Româna de Tenis a refacut clasamentele interne pentru toate categoriile de vârsta:
10 ani feminin: 13 (10). Mara Sechelariu (SCM Bacau), 101 (105). Ilinca Eftimiu (CSM Onesti), 131 (124). Anca Moraru (SCM Bacau), 163 (152). Catinca Vlahu (CSM Onesti);
10 ani masculin: 13 (13). Petru Berdila (SCM Bacau), 43 (47). Rares Serban (SCM), 58 (55). Cristian Enache (Tema Onesti), 74 (72). Alexandru Luchian (SCM), 86 (79). Bogdan Manole (SCM), 101 (83). Stefan Scurtu (CSM Onesti), 113 (113). Andrei Tintaru (Tema Onesti), 136 (134). Razvan Lazar (TC Onesti), 163 (157). David Calin (CSS Bacau), 201 (197). Gabriel Ungureanu (SCM);
12 ani feminin: 62 (63). Teodora Munteanu (SCM Bacau), 109 (115). Mara Sechelariu (Bacau), 212 (201). Ilinca Litcanu (TC Bistrita);
12 ani masculin: 6 (10). 10 (8). Alexandru Manole (SCM Bacau), 47 (70). Stefan Costea (SCM), 50 (47). Stefan Casuneanu (CSM Onesti), 59 (61). Andrei Serbanescu (SCM), 98 (90). George Coman (CSM Onesti), 108 (105). Roberto Sorodoc (TC AS Onesti), 111 (107). Radu Mistreanu (Tema Onesti), 114 (109). Petru Berdila (SCM), 127 (99). Vlad Draghici (SCM), 179 (177). Andrei Sumanaru (CSS Bacau), 249 (245). Alexandru Luchian (SCM), 249 (245). Rares Serban (SCM), 310 (299). Vlad Ditulescu (TC Comanesti), 310 (199). Dragos Preda (SCM), 318 (304). Catalin Dobrea (CSM Onesti);
14 ani feminin: 4 (5). Andreea Gradinaru (CSM Onesti), 20 (16). Teodora Rotaru (CSM Onesti), 24 (28). Bianca Iorga (SCM Bacau), 36 (38). Luana Stanciu (SCM), 42 (26). Ioana Sascau (CSM Onesti), 49 (46). Ana Maria Grigore (CSS Bacau), 52 (48). Alina Munteanu (SCM), 64 (63). Ema Sechelariu (SCM Bacau), 72 (69). Ioana Porcos (TC Bistrita), 104 (99). Mariana Galben (Tema Onesti), 105 (118). Malina Coman (CSS Bacau), 127 (124). Andreea Ciceu (TC Bistrita), 183 (186). Carolina Cupcea (Tema Onesti), 194 (197). Ioana Andrei (SCM);
14 ani masculin: 34 (36). Tudor Diaconu (CSS Bacau), 40 (39). Matei Avram (SCM Bacau), 43 (42). Alexandru Manole (SCM Bacau), 50 (53). Tudor Burghelea (SCM), 58(62). Sabin Saveluc (SCM), 67 (70). Alin Balanescu (CSS), 74 (76). Razvan Balanescu (CSS), 104 (104). Madalin Stanciu (CSM Onesti), 141 (127). Radu Melinte (CSM Onesti), 152 (147). Alexandru Pal (SCM), 182 (178). Razvan Vamanu (SCM), 219 (216). Vlad Draghici (SCM), 224 (221). Stefan Casuneanu (CSM Onesti), 231 (230). Alexandru Dimulescu (TC Bistrita), 261 (262). Mihnea Ciocanas (SCM), 263 (264). Francisc Felesco (CSM Onesti), 272 (273). Andrei Serbanescu (SCM);
16 ani feminin: 8 (8). Andreea Gradinaru (CSM Onesti), 27 (42). Bianca Iorga (SCM Bacau), 32 (32). Ioana Dumitrasc (TC Bistrita), 65 (64). Teodora Rotaru (CSM Onesti), 67 (66). Andreea Badileanu (CSM Onesti), 74 (78). Ioana Sascau (CSM Onesti), 84 (87). Alina Munteanu (SCM), 99 (102). Luana Stanciu (SCM), 134 (135). Bristena Stefanescu (SCM);
16 ani masculin: 26 (23). Vlad Murad (SCM Bacau), 48 (47). Madalin Dumbrava (SCM), 87 (85). Tudor Burghelea (SCM), 92 (91). Stefan Vasilache (SCM), 104 (100). Matei Avram (SCM), 131 (125). Alexandru Iancu (SCM), 145 (139). Tudor Diaconu (CSS), 172 (169). Razvan Vamanu (SCM), 195 (191). Sabin Saveluc (SCM), 202 (196). Stefan Casuneanu (CSM Onesti);
18 ani feminin: 11 (11). Georgiana Patrasc (SCM Bacau), 12 (13). Andreea Gradinaru (CSM Onesti), 14. Ilinca Bercaru (CSM Onesti), 21 (23). Andreea Badileanu (CSM Onesti), 22 (19). Raluca Mâta (SCM), 39 (31). Raluca Pavel (SCM), 74. Ioana Sascau (CSM Onesti), 79 (69). Ioana Dumitrasc (TC Bistrita);
18 ani masculin: 2 (2). Teodor Marin (SCM Bacau), 10 (10). Dragos Ignat (SCM), 13 (13). Sebastian Ionescu (SCM-Venus Braila), 14 (14). Serban Rotariu (SCM), 23 (17). Sebastian Erimicioiu (SCM), 40 (39). Vlad Murad (SCM), 43 (52). Cosmin Bârdan (SCM), 90 (88). Mihai Ciocan (SCM), 100 (95). Tudor Burghelea (SCM);
Senioare: 35 (37). Andreea Badileanu (CSM Onesti), 41 (41). Raluca Mâta (SCM), 42 (42). Georgiana Patrasc (SCM), 47 (67). Andreea Gradinaru (CSM Onesti), 53 (53). Raluca Pavel (SCM), 94 (92). Bristena Stefanescu (SCM), 96 (72). Beatrice Paduraru (SCM), 99 (96). Andrada Fantaza (SCM);
Seniori: 26 (26). Dragos Ignat (SCM Bacau), 27 (29). Sebastian Ionescu (SCM-Venus Braila), 42 (39). Sebastian Erimicioiu (SCM), 44 (45). Teodor Marin (SCM), 65 (90). Serban Rotariu (SCM), 96 (109). Alexandru Moraru (SCM), 113 (79). Mihai Ciocan (SCM), 124 (136). Vlad Murad (SCM). (D.P.)
Volei feminin / Divizia A1: Incalzire pentru Vilsbiburg
ProVolei Botosani – Stiinta Bacau
Dupa doua saptamâni de pauza competitionala, Stiinta Bacau revine pe teren. Sâmbata, studentele intâlnesc, in deplasare, nou promovata Pro Volei Botosani, intr-un joc contând pentru runda a noua a Diviziei A1. Meciul de la Botosani deschide o adevarata serie de foc pentru Stiinta. Practic, in doar 15 zile, echipa bacauana va bifa nu mai putin de cinci meciuri, dintre care trei in campionat si doua in cupele europene, contra campioanei Germaniei, Vilsbiburg. Partida de sâmbata, cu Pro Volei Botosani, reprezinta si o ultima repetitie inaintea jocului tur cu Vilsbiburg din "saisprezecimile" Cupei Cev, programat miercurea viitoare, pe teren propriu. "Ne dorim sa câstigam la Botosani pentru a lua trei puncte si, totodata, pentru a avea un moral bun inaintea confruntarii cu nemtoaicele", a marturisit antrenorul Florin Grapa, care dispune de intreg efectivul de jucatoare.
Programul complet al etapei: ProVolei Botosani – Stiinta, Tomis Constanta- Medicina Tg. Mures, CSM Lugoj – Unic Piatra Neamt, CSM Bucuresti – CSMU Craiova, CSM Sibiu – Dinamo Bucuresti. U Cluj sta. (D.S.)
Handbal feminin / Divizia A: De incalzire
Stiinta Bacau – Spartac Bucuresti (sâmbata, ora 13.30, Sala Sporturilor)
Calendar comprimat pe final de an. Dupa trei saptamâni de pauza competitionala, divizia secunda se reia cu patru etape programate in decurs de 11 zile. Pentru seria care inchide prima jumatate a campionatului, Stiinta Bacau isi face incalzirea in compania unei echipe din subsolul clasamentului, pe care in tur a invins-o in deplasare cu un categoric 41-27. Spartac Bucuresti – CSM Ploiesti – Rapid Bucuresti – Activ Ploiesti. Sunt bornele drumului care duce la capatul sezonului si care va fi parcurs in ritm sâmbata-miercuri, spre deosebire de cadenta duminica-joi de pâna acum.
Celelalte meciuri din etapa a IV-a a returului I: HCF Piatra Neamt – CSM Ploiesti, "U" Târgoviste – Rapid, CSM Slobozia – Activ Ploiesti.
Dana Popa
Clasament
1. CSM Ploiesti 10 9 0 1 363-221 18
2. Stiinta Bacau 10 7 2 1 301-236 16
3. HCF P. Neamt 10 7 0 3 316-227 14
4. CSM Slobozia 10 6 1 3 309-251 13
5. Rapid Bucuresti 10 5 1 4 321-263 11
6. Activ Ploiesti 10 3 0 7 256-309 6
7. Spartac Bucuresti 10 1 0 9 237-384 2
8. "U" Târgoviste 10 0 0 10 149-361 0
Bacauanii pot scoate deseurile la poarta
“Marea Debarasare” la ultima editie
La sfârsitul acestei saptamâni, va avea loc ultima editie a campaniei “Marea Debarasare”, organizata de Ministerul Mediului si Padurilor. In judetul Bacau, vor beneficia de actiunile de colectare a deseurilor de echipamente electronice si electrice (DEEE) sapte orase: Bacau, Onesti, Moinesti, Buhusi, Comanesti, Târgu Ocna si Slanic Moldova. Din judetul Bacau, in editiile din acest an ale campaniei “Marea Debarasare”, au fost colectate 31,5 tone de deseuri. In ultima actiune din acest an, programata pe 3 si 4 decembrie, “vor fi implicati producatorii de echipamente, operatorii de salubritate, institutiile de mediu, primariile si consiliile locale”, arata Maria Ionos, purtator de cuvânt al Agentiei Regionale de Protectia Mediului (ARPM) Bacau. Stena DTM va pune la dispozitie mijloacele de transport pentru deseurile colectate de la populatie de pe traseele Comanesti – Moinesti – Vaslui si Târgu Ocna – Slanic Moldova – Onesti. Bacauanii se pot debarasa de obiectele stricate constând in aparate de uz casnic de mari si mici dimensiuni – televizoare, frigidere, aspiratoare, aparate de calcat, congelatoare, cuptoare cu microunde, mixere -, echipamente informatice si de telecomunicatii – calculatoare, telefoane, monitoare, imprimante -, unelte electrice si electronice, ca masini de gaurit, corpuri de iluminat, echipamente de slefuit, polizat, lipit, precum si jucarii sau echipamente sportive si de agrement, cum sunt jocurile video, masinutele si trenuletele electrice. “Tot ceea ce au de facut cetatenii este sa depuna in fata gospodariilor deseurile de echipemente electrice si electronice, acestea urmând sa fie ridicate de operatorul de salubritate implicat in campanie”, arata Maria Ionos. Aceasta va fi ultima “debarasare” organizata de MMP, din 2011, sarcina de a colecta deseurile de echipamente electrice si electronice fiind transferata autoritatilor locale.
Silvia Patrascanu
Edilii se bat pe „10.000 km de drumuri”
Comanzi azi, platesti mâine!
Mare fierbere, zilele trecute, in primarii. Toti edilii din judet au fost anuntati de CJ Bacau sa depuna urgent cereri de finantare pentru reabilitarea drumurilor locale. Solicitarile lor urmeaza sa fie satisfacute din banii alocati “Programului national de dezvoltare a infrastructurii”, care a fost aprobat prin ordonanta de urgenta si se va derula în perioada 2011-2020. Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului (MDRT), condus de Elena Udrea, va gestiona una dintre componente, de fapt, pe cea mai interesanta: “Infrastructura în domeniul dezvoltarii regionale”, cu trei subprograme: “10.000 km de drumuri judetene si de interes local”, care va permite modernizarea si asfaltarea DJ, DC si realizarea de legaturi cu drumurile nationale si cu sistemul de autostrazi, “Modernizarea satului românesc”, infiintarea sau extinderea retelor de alimentare cu apa si a celor de canalizare si epurare a apelor uzate pentru 1.500 de localitati.
Limita maxima a fost de 10 km!
Primarii au fost anuntati luni, la ora 14, ca trebuie sa decida obiectivele finantate prin acest program si sa trimita propuneri pâna marti, la ora 10, Consiliului Judetean (CJ) Bacau. Dimineata, Marcelin Solot, edilul comunei Margineni, avea pe birou o harta imensa: punea semne, masura cu rigla si trecea tronsonul in tabel! Ar fi cerut bani pentru toate drumurile din comuna, dar s-a abtinut: “Am facut solicitari decente: 9.999 metri de drum comunal, limita maxima. Am incercat sa introducem in program toate satele pentru ca la noi problema e sensibila. 55 la suta din populatie e romano-catolica, iar 45 la suta, ortodoxa. Vrem ca toti sa fie multumiti, sa nu traiasca cu impresia ca actionam discriminatoriu.” Marcelin Solot a cerut bani pentru 9,99 km de drum, dar spera ca va obtine finantare si in 2011. Daca limita maxima a fost de 10 km, edilii din mediul rural au solicitat, la un loc, bani pentru 850 de km de drum. Ioan Dobrovat, edilul din Poduri, vrea, insa, sa puna asfalt pe 12 km de drum comunal. “Programul este extraordinar, avem mare nevoie de bani. Dupa ploile din acest an, majoritatea drumurilor au devenit impracticabile”, sustine Ioan Dobrovat.
Drumul din Zemes e primul pe lista!
“Noi am cerut finantare pentru drumurile judetene care nevoie urgenta de reparatii. Primul pe lista e DJ 117, care trece prin Zemes, apoi DJ 119 – Gura Vaii si 206 B, Parava. Sunt vreo 50 de kilometri. Eu zic ca am facut solicitari de bun simt”, a declarat Valentin Palea, directorul SPJD Bacau. Problema e ca lucrarile vor fi realizate in 2011 pe banii constructorilor si vor fi achitate dupa doi ani de Guvern, or in vreme de criza nicio firma nu-si permite sa astepte atât. Elena Udrea, ministrul Dezvoltarii Regionale, a explicat ca ”finantarea se asigura din sume alocate anual, insa in primii 2 ani se va face de catre executanti, urmând ca din 2013 ministerul sa inceapa sa achite contravaloarea lucrarilor pe masura ce ele sunt finalizate.” Firmele de constructii vor acoperi cheltuielile din fonduri proprii sau din credite, beneficiind de garantia statului. Pentru subprogramul privind asfaltarea celor 10.000 km de drumuri, este programata suma de 4 miliarde de euro.
Silvia Patrascanu
Cozi la vulcanizari
Iarna bate la usa, asa ca soferii bacauani au luat cu asalt vulcanizarile din oras si de la periferie. De teama ca sezonul rece sa nu-i prinda nepregatiti, ei se ingramadesc acum sa-si schimbe anvelopele de vara cu cele de iarna. Asta inseamna câstiguri mari pentru patronii de vulcanizari.
Forfota si aglomeratie la vulcanizarile din Bacau. Primii fulgi de nea i-au impins pe soferi cu masinile direct la mecanic. Anvelopele de vara trebuie schimbate acum cu cele de iarna. "Trebuia sa schimb cauciucurile. Era si timpul. Deja a inceput sa ninga. Chiar si asa e prea târziu, dar era o necesitate", a spus Mihai Hura. Daca pâna la sfârsitul lunii octombrie aveau doar câtiva clienti, acum patronii de vulvcanizari isi freaca mâinile de bucurie. Numarul solicitarilor aproape ca s-a triplat. Daca v-ati gândit sa va schimbati cauciucurile trebuie sa va inarmati cu mult rabdare si cu o cana de ceai cald. Indiferent de vulcanizare, la coada stau cel putin sase masini. "In aceasta perioada este mult mai aglomerat decât in mod obisnuit, pentru ca temperaturile au scazut si oamenii trebuie sa-si incalte masinile cu anvelope de iarna. Cei mai multi vin acum din cauza zapezii, când se anunta ninsoare. Putini stiu insa ca anvelopele nu se schimba din cauza zapezii, ci atunci când scad temperaturile. In mod normal când sunt 7 grade celsius, autovehiculelor le trebuie schimbate anvelopele cu cele de iarna", a spus Bogdan Spiridon, reprezentant vulcanizare.
Chiar daca unii patroni nu au scumpit pretul cauciucurilor de iarna, pentru bacauani este oricum o cheltuila in plus. Multi au preferat sa-si achizitiuoneze anvelopele din timp si au cautat ofertele. "Am cumparat in vara doua cauciucuri si mai iau doua acum. Nu cred ca am venit prea târziu la vulcanizare sa le schimb pentru ca pâna acum. Atât timp cât inca nu a venit zapada, m-am putut folosi de anvelopele vechi", a spus Dan Munteanu.
Proiectul de lege initiat de Ministerul Transporturilor, conform caruia soferii sunt obligati sa-si doteze masinile cu pneuri de sezon pe perioada iernii, i-a cam speriat pe unii, chiar daca acesta nu a intrat inca in vigoare. "Schimb cauciucurile, ca daca ne prind politistii ne usuca cu amenzile. Nu le-am schimbat pâna acum pentru ca am trait cu ideea ca se va incalzi vremea, dar deja a inceput sa ninga. A fost si asa greu sa gasesc un loc. Peste tot, la toate vulcanizarile este foarte aglomerat. Se ingramadesc acum de teama amenzilor, sa nu-i prinda zapada fara anvelope de iarna", a ne-a zis Ion Magurean.
Pretul unor anvelope noi de iarna variaza, in functie de dimensiune si de firma si pornesc de le 170 de lei si pot ajunge pâna la 450 de lei pe bucata. O varianta mai putin costisitoare ramâne insa achizitionarea unor cauciucuri la mâna a doua, a caror valoare nu depaseste 130 de lei pe bucata.
Sinziana Filimon
Sinistratii au sarbatorit prin munca
In timp ce unii serbeaza Ziua Nationala a României mergând la festivitati, altii sarbatoresc 1 Decembrie prin munca. Este vorba despre oamenii ale caror vieti s-au schimbat radical in urma inundatiilor din aceasta vara. Sinistratii de pe strada Arcadie Septilici, din Bacau, se roaga ca iarna sa mai intârzie, pentru ca multi dintre ei nu au nici acum un acoperis deasupra capului.
Pentru unii bacauani ziua de 1 Decembrie nu este prilej de bucurie si sarbatoare. Greutatile si munca nu le mai permit sa se gândeasca la nimic altceva. Sinistratii de pe strada Arcadie Septilici, din Bacau, au alte griji acum: sa-si vada casele terminate. Ei spera ca macar de sarbatori sa aiba un acoperis deasupra capului. Maria Gaiceanu este pensionara. Am gasit-o in curte trebaluind. Casa ei nu a fost luata de ape, insa a fost puternic afectata. "Pentru noi nu e sarbatoare. Noi muncim de 1 Decembrie. Suntem batrâni si incercam sa ne descurcam singuri. Copiii au si ei alte necazuri si nu ne pot ajuta. Acum incercam sa mai strângem molozul si mizeria. La inundatii, câte lucruri am pierdut, nu mai stiu! Le caut si nu le mai gasesc. Le-a luat apa. Am ramas fara nimic", a spus tanti Maria.
Casele au fost deja ridicate, insa nu pot fi si locuite deocamdata. Cei mai norocosi au ajuns deja la tencuiala cu lucrarile. Cei care insa nu au posibilitati sunt cu mult in urma. "Asteptam sa ne mutam pâna de Craciun in casele noi, dar cu vremea asta rea nu stiu daca se poate. Promisiuni ni s-au facut de la inceput, dar nu stiu daca se vor si concretiza. La casa am ajuns abia la tencuiala. Mai este insa treaba la interior, care necesita o cheltuiala mai mare, iar noi posibilitati nu avem. Doar sotia lucreaza si eu sunt nevoit sa stau acasa, sa am grija de lucrari. Bani nu mai avem", ne-a zis Cristinel Venta.
Mai mult, Sarbatorile le vor aduce si un cadou mai putin placut: facturi uriase la curentul electric, facturi pe care cu greu le vor plati. Din cauza temperaturilor mici, radiatoarele merg incontinuu, iar lucrarile la locuinte se fac tot pe consumul de electricitate al proprietarilor. Pentru majoritatea, modulele date de catre primarie reprezinta singurele lor adaposturi. Asa se chinuie si familia Ghiurg. "1 Decembrie o sarbatorim in frig. Ne chinuim in modulul asta dat de primarie. Altii se distreaza si au de toate, iar noi nu mai avem nimic. Nici de sarbatori nu ne arde. Nu ne arde de nimic. Macar la interior daca era terminata o camera, puteam petrece sarbatorile in ea. Asa cheltuim bani multi pe curent. Radiatorul nu l-am oprit deloc si tot nu face fata frigului. Lucrarile la casa merg greu. Cine a mai avut bani pusi deoparte aproape a terminat, noi insa nu avem decât pensie, care nu ne ajunge", a marturisit Mihai Ghiurg.
Sinziana Filimon
Tinerete jertfita
Sa privim si in urma, nu doar inainte.
I-am gasit pe veteranii de razboi Gheorghe Dochita si Neculai Munteanu acasa, alaturi de sotiile care le-au stat alaturi o viata. Asteptau sa inceapa parada. La televizor. Nu mai urmaresc defilarea de pe trotuar, fiindca sanatatea li s-a subrezit. Emotiile au ramas aceleasi de fiecare an la 1 Decembrie.
Veteranul de razboi Gheorghe Dochita asteapta sa implineasca 90 de ani pe 1 aprilie 2011. “Nascut de ziua pacalelilor, am fost toata viata pacalit”. De soarta si de oameni. “La 15 ani am ramas fara tata, cu trei frati si o mama bolnava. M-am angajat in fabrica pentru a sustine familia. Am crescut muncind. M-am indragostit de o fata de chiabur. Eu sarac, ea bogata, faceam o pereche mijlocie. Tatal ei m-a intrebat daca am facut armata. Când a auzit ca nu, mi-a spus sa plec sub arme si sa ma intorc barbat intreg sa-i cer fata. M-am intors, dupa armata si 4 ani de razboi. Silvia mea era maritata si avea copil mic.” A plecat pe front in februarie ’42, sa completeze rândurile rarite ale soldatilor români. Dupa o instructie intensiva a luat calea frontului. Numele Cotul Donului i-a ramas scris in memorie cu litere de culoarea cerului in noptile de lupta. “Ne-a prins iarna in transee. Dormeam sub cerul liber la minus 28-39 de grade. Revad moartea cumplita a capitalului Atanasiu, rupt in doua de un proiectil. Locotenentul Enescu l-a inlocuit pe un mitralior cazut si a fost sfârtecat de un proiectil de brand. Sergentul Amariei s-a prabusit lânga mine, cu burta despicata de o schija. I-am bagat intestinele la loc si a fost luat pe targa. Oare o fi scapat? Luptam ca masinile. Deodata am vazut cum din bocanci bolborosea sângele: eram ranit, dar nu simteam nimic.” A ajuns intr-un grajd inghetat, fara geamuri, plin de sobolani. A zacut pe paiele inghetate pâna l-au transportat la spitalul de campanie. “Trei bucati de schija mi-au scos din corp. Glontul il port in sold. Il voi lua cu mine in mormânt.”
Durere si indignare
Viata de dupa razboi i-a adus bucurii (o familie minunata, o cariera de economist de 49 de ani), dar si necazuri. A fost din nou pacalit si scos dintr-un apartament spatios pentru a face loc unui secretar de partid. In ultimii ani se simte mereu pacalit. Se spune ca pensionarii saracesc bugetul si se tinteste spre pensiile lor. Veteranul Gheorghe Dochita nu sta cu mâinile in sân. “Am sunat la guvern si am vorbit cu un consilier al premierului Boc. I-am spus sa nu mai umble la salarii si pensii ca sunt cele mai mici din UE. Sa-i «taie» pe cei care s-au imbogatit distrugând economia nationala. Am vorbit si la parlament. Le-am sugerat sa se zbata si sa aduca inapoi tezaurul de 94 de tone de aur care a fost pus la adapost la Moscova si acolo am ramas. Si le-am mai spus sa ceara Germaniei banii pe care ni-i datoreaza pentru petrolul luat din România in razboi.”
A trait toate spaimele si bucuriile
Peste o saptamâna, veteranul de razboi Neculai Munteanu va implini 92 de ani. Anii de razboi si de prizonierat ii sunt mai vii in minte decât zilele abia trecute. Nascut la Galbeni, a venit in Bacau la 12 ani sa invete meserie. In 1941 i-a venit rândul sa plece pe front. A luptat pâna in ’44. 23 august l-a prins intr-o unitate de la Balti, in Basarabia. A pornit in retragere spre granita, dar pe 27 a fost capturat si dus in lagar. Timp de un an si trei luni s-a agatat de viata, si-a dorit moartea, a fost aproape trecut Dincolo, s-a intors si iar a luptat. “Cu ciorba de varza murata am ajuns piele si os. Eram atât de slab incât nu imi puteam prinde pielea intre degete. Ne-a lovit febra tifoida. Mureau 20-30 pe zi dintre noi. Intr-o noapte m-am trezit aruncat intr-o hruba, printre bolnavi si morti. Ne dezbracasera de haine, ca tot nu ne foloseau. Frigul si foamea erau insuportabile. Ma lipeam de cei care mai respirau, iar când intepeneau, cautam altii. Asa am supravietuit.” Intr-o zi a aparut dintre morti. L-au dus la infirmerie, unde un doctor, un OM, cu mâinile goale, fara medicamente sau instrumentar, l-a salvat. A inceput sa lucreze in turnatoria din lagar. Din fata il ardea focul, din spate, gerul. A facut tot felul de munci, a fost plin de boli, de bube, de paduchi. “Mai am cicatricele de la scarpinat.” Intr-o zi a venit eliberarea. Isi aminteste cum a coborât din vagon, dincoace de granita, si a ingenuncheat. Câti dintre noi pot intelege solemnitatea sarutului dat tarânii? Foamea, frigul, umilinta, teama si speranta. Pe toate le-a trait. Pe urma, viata l-a rasplatit cu o sotie care il priveste cu duiosie chiar si dupa 64 de ani impreuna. Are copii minunati, nepoti si stranepoti. A lucrat ca sef de restaurant. Este gurmand si un bucatar desavârsit. Nu a mai simtit foamea, dar nici nu a uitat-o. Doar pe cei ucisi i-a ingropat in amintire. Nu i-a lasat sa-i bântuie noptile. Nu viseaza luptele si nici lagarul. “Am ucis multi, sa fiu iertat, dar asta trebuia sa fac. Eram soldat.”
Doina Mincu
Salarii marite pentru profesori. Doar pe hartie
Cadrele didactice au câstigat in instanta plata drepturilor salariale.
Aproape 90 la suta dintre cadrele didactice din sistemul de invatamânt bacauan au dat în judecata consiliile locale pentru a primi majorarile salariale cu 50 la suta, conform Legii 221/2008. Majoritatea lor au deja in mâna sentinte favorabile ale instantelor prin hotarâri definitive si irevocabile. De cealalta parte, primariile din judet recunosc aceste hotarâri, dar spun ca vor da banii doar când ii vor si avea. In judetul Bacau sunt 7.719 de cadre didactice.
Instanta a hotarât: “obliga pârâtul la calcului si la plata diferentelor de drepturi salariale neacordate, rezultate din neaplicarea Legii 221/2008, reprezentând diferenta dintre drepturilor salarile efectiv incasate si cele cuvenite reclamantilor, in conformitate cu prevederile legale, incepând cu data de 01.11.2008 si pâna la 31.12.2009, sume ce vor fi actualizate cu coeficientul de infractie pâna la data efectiva a platii, in functie de perioada lucrata de reclamant. Obliga pârâtul (consiliul local, n.r.) sa asigure sumele necesare acestor plati. Hotarârea este definitiva si executorie”. Asa arata sutele de hotarâri judecatoresti primite de cadrele didactice din intreg judetul care au dat in judecata consiliile locale prin care si-au cerut drepturile salariale prevazute de lege. Totul in baza legii invatamântului (art.167) care arata ca primarul este ordonator principal de credite, iar directorul unitatii de invatamânt este ordonator tertiar. Actiunea a fost inaintata de Sindicatul Liber din Invatamânt (SLI) – filiala Bacau.
Diferente de 80 pâna la 150 de milioane lei vechi
“Sunt 239 de astfel de dosare. Pentru majoritatea lor avem deja hotarâri definitive, iar altele sunt inca pe rol. Legea a fost de partea noastra, de aceea si instanta ne-a dat câstig de cauza. Trebuie recalulate imediat aceste drepturi. Vorbim de diferente salariale si de 80 de milioane lei vechi/ persoana, dar sunt cadre didactice care au de primit si 150 de milioane”, a explicat Manole Chiriac, lider SLI Bacau. Demersurile sunt incepute de sindicalisti inca din lunile august-septembrie 2009. Mai mult, odata câstigate aceste procese, drepturile salariale marite intra in vigoare si pentru anul 2010, conform Lg. 330/2009 care prevede ca salarizarea in sistemul de invatamânt incepând cu 1 ianuarie 2010 este aceeasi cu cea de la 31 decembrie 2009. “Practic, in acest fel, noile drepturi salariale câstigate in instanta sunt aceleasi si pentru anul in curs. Pentru acest lucru vom face noi actiuni in instanta pentru a obliga pe toti, de la directori si contabili, pâna la primari, sa recalculeze si da acorde salariile corecte. Altfel nu este nici legal si nici moral”, mai spune Chiriac.
Dusi cu “zaharelul” din ordonante in ordonante
De la nivel central, explicatiile au fost tot timpul contradictorii. A aparut mai intâi OUG 71/2009, prin care se stabilea ca aceste dreptru vor fi platite esalonat, in transe de 34 la suta din valoarea hotarârii judecatoresti devenita titlu executoriu, în 2010, 2011 si 2012. “Nu s-a aplicat”, arata liderul de sindicat. A fost emisa apoi o alta Ordonanta de Urgenta 18/2010, prin care plata sumelor prevazute prin aceste hotarâri judecatoresti se va realiza esalonat în 2011, 2012 si 2013. “Si aceasta ordonata a cazut, pentru ca intre timp a fost emisa alta”, continua Manole Chiriac. Este vorba de OUG 45/2010, care arata ca plata de va face abia din 2012 pâna in 2014. “Ce sa mai credem?, se mai intreaba reprezentantul profesorilor. Oricum, cu totii suntem decisi sa mergem pâna la capat.” Esalonarea la plata a fost argumentata de guvernanti, si in acest caz, prin fondurile limitate si riscul depasirii deficitului bugetar.
Oricum primariile nu au bani
Edilii sustin ca se afla intre ciocan si nicovala, majorarea salariilor cadrelor didactice depinzând mai mult de factori externi decât de vointa primarilor sau a CL. “Daca e hotarâre judecatoreasca, nu avem ce face, suntem obligati sa o punem in aplicare, declara Guta Stiuca, edilul din Parincea. Deocamdata nu avem bani. Ne-au luat 25 la suta din buget acum doua luni, când au dispus reducerea cheltuielilor. Când vom avea le vom da. Poate in 2011.” Pentru unele primarii, ar insemna un efort urias, chiar daca plata s-ar face esalonat. De exemplu, fondul de salarii pe o luna al cadrelor didactice din Secuieni este de 500 de milioane de lei vechi, iar suma de restituit pe 12 luni ar fi de 3 miliarde. Edilii nu sunt impotriva aplicarii hotarârilor judecatoresti, cu atât mai putin impotriva drepturilor cadrelor didactice, dar arata ca e putin probabil sa le poata satisface cerintele. “Si daca au câstigat in instanta ce? Eu nu am bani sa platesc facturile, de unde sa mai iau bani pentru profesori? Nu e vorba de rea-vointa, ci de saracie. Pe de alta parte, Directia de Finante Publice ne-a avertizat ca nu cumva sa facem aceste plati. Deocamdata nici nu avem de unde”, afirma Margareta Luncanu, primarita din Secuieni.
In peste 30 de astfel de litigii este implicat si Consiliul Local Bacau, in actiuni inainte de SLI Bacau. Acestora li se adauga si altele deschise in nume propriu de catre profesorii bacauani. Toate procesele sunt in legatura cu punerea in aplicare a Legii 221 referitoare la majorarea salariilor incepând cu luna octombrie 2008. Pentru ca scolile nu au venituri proprii, legal, ar trebui ca orice activitate financiar-contabila sa se desfasoare in baza unor contracte incheiate intre parti, respectiv directorul de scoala si consiliul local. “Aceste contracte-cadru lipsesc insa cu desavârsire. De aceea si pentru Bacau, dar si pentru toate situatiile din judet ne-am indreptat impotriva principalilor ordonatori de credite, primaria si consiliul local”, a mai explicat liderul SLI Bacau. “Primaria nu are niciun fel de culpa in situatiile de acest gen, ea nefiind decât un intermediar intre scoli si centrele bugetare, pe de o parte, si bugetul de stat, pe de alta parte. Culpa trebuie cautata la cei care intocmesc statele de plata!”, a declarat Ionut Tomescu, purtatorul de cuvânt al Primariei Municipiului Bacau.
Edilii raspund penal
Alti primari merg pe decizia instantei: “Refuzul de a pune in aplicare o hotarâre judecatoreasca reprezinta caz penal, arata Vasile Rata, edilul comunei Balcani. Nu putem sa o ignoram. E criza si nu ne convine, dar suntem obligati sa le dam acesti bani.” Unii vor plati, altii spun ca vor astepta executarea silita. Viorel Ilie, primarul municipiului Moinesti, arata ca situatia e foarte complicata. “Când vom avea hotarârea judecatoreasca definitiva si irevocabila o vom pune in aplicare, arata Viorel Ilie. Banii va trebui sa-i bugetam intâi. Una dintre institutiile care aproba bugetul este Directia de Finante Publice, iar aceasta ne-a atentionat deja asupra incadrarii in buget. Noi suntem prinsi la mijloc.” E adevarat, neaplicarea hotarârii judecatoresti se sanctioneaza penal, dar “si pentru neincadrarea in chetuielile bugetare, conform OG 64, raspunde penal ordonatorul de credite.” Prin urmare, primaria va trebui sa prinda aceste cheltuieli in bugetul pe 2011, iar bugetul sa fie aprobat de CL, apoi de DGFP. Si nu e tot: va trebui ca hotarârile CL de constituire a bugetului pe 2011 sa nu fie atacate de prefect in contencios, ceea ce e putin probabil deoarece Institutia Prefectului reprezinta Guvernul in teritoriu si asigura respectarea legilor. Or decizia de a nu majora salariile, ca si cea privind reducerea cheltuielilor, apartine Guvernului.
Roxana Neagu
Silvia Patrascanu
“Peste tot ne lovim de directori, contabili si Inspectoratul Scolar. Nu este corect ca fiecare sa dea o interpretare proprie acestor hotarâri si, in fiecare caz, in mod diferit.”
Manole Chiriac, lider SLI Bacau
“Prin aceste hotarâri câstigate de noi, pe transe de vechime si alte drepturi, pe zona noastra ar trebui incasate sume enorme care se ridica la 13.116.455 lei noi.”
prof. Victor Ciochina, lider de sindicat zona Onesti
Scoli monitorizate
Inspectoratul Scolar cauta solutii pentru absolventii de a XII-a
Inspectorii scolari cauta solutii pentru rezultatele slabe obtinute in unele licee bacauane la examenul maturitatii. Pentru acest lucru ei au instituit mai multe inspectii tematice, iar acolo unde au fost semnalate anumite puncte slabe, se revine in control.
Echipe mixte ale Inspectoratului Scolar Judetean Bacau au efectuat inspectii tematice in toate liceele bacauane. Scopul principal a fost cel de analiza a rezultatelor scolare, dar mai ales al celor obtinute la examenul de bacalaureat 2010. “Grupul tinta l-a constituit unitatile scolare care au avut un procent de promovabilitate sub media judeteana de 72 la suta la cele doua sesiuni ale examenului maturitatii”, a explicat prof. Cristian Cuciac, inspector scolar general adjunct. Au fost astfel controlate, printre altele, Colegiul “Letea” (cu promovabilitate de numai 25 la suta), Colegiul Tehnic “A. Saligny” (51,7 la suta), Grupul Scolar “Gr. Antipa”, Colegiul Tehnic “D. Mangeron”, Colegiul Tehnic de Telecomunicatii “N.V. Karpen”, Grupul Scolar Agricol Hemeius, Grupul Scolar “Al. Vlahuta” Podu Turcului si Grup Scolar “J.M. Elias” Sascut.
Puncte slabe
S-a stabilit ca in majoritatea liceelor directorii au realizat o centralizare a datelor cu privire la rezultatele obtinute de elevi la Bacalaureat si au inclus in raportul de activitate o analiza a acestora. In unele unitati de invatamânt s-a constatat insa ca rezultatele slabe obtinute la acest examen de catre elevi nu a fost o prioritate pentru manageri si nici nu au fost discutate in consiliile profesorale. “Incercam acum sa reanalizam totul, astfel incât anul viitor sa nu mai avem aceleasi probleme. Tocmai de aceea, in liceele in care am gasit aceste punte slabe vom reveni in control si, impreuna cu directorii, vom stabili ce masuri putem lua”, a mai spus Cuciac.
Doar 1 din 3 elevi au promovat Bac-ul 2010
In sesiunea din vara, promovabilitatea inainte de contestatii la examenul de bacalaureat a fost de doar 70,14 la suta. 1.400 de elevi au incheiat cu medii sub 5, iar doi candidati au fost eliminati pentru tentativa de frauda. In urma solutionarii contestatiilor, procentul de promovabilitate a crescut cu 2 la suta. In sesiunea din toamna a fost un alt dezastru. Din 1.866 de candidati inscrisi, doar 23 la suta au reusit sa promoveze examenul. 604 de elevi, din cei 1.274 de care au fost declarati respinsi, au depus contestatii. Numai in 124 dintre aceste cazuri au fost modificate notele in favoarea elevului.
Roxana Neagu
La multi ani, Romania!
La multi ani, România! Pe 1 Decembrie 2010 s-au implinit 92 de ani de la Marea Unire. Istoricii spun ca anul 1918 reprezinta in istoria poporului român anul triumfului idealului national, anul incununarii victorioase a unui lung sir de lupte si sacrificii umane pentru faurirea statului national unitar. Bacauanii nu mai sarabatoresc de mult cu mare fast aceasta zi. Ieri, in Cimitirul Eroilor din strada Constantei a avut loc un ceremonial militar, precedat de unul religios. Cântecele patriotice au rasunat cu putere in linistea cimitirului. Nici frigul necrutator si nici fulgii de zapada nu au reusit sa-i alunge pe cei prezenti la actiune. Rând pe rând, reprezentantii autoritatilor locale si judetene, sefi ai unor institutii deconcentrate ale statului, veterani de razboi, militari, politicieni au depus coroane si jerbe de flori. Manifestarea de la Cimitirul Eroilor s-a incheiat cu o scurta defilare. De aici, activitatile dedicate zilei de 1 Decembrie s-au mutat in piateta din fata Palatului Administrativ. S-a recitat, s-a cântat, s-a incins chiar si o hora. Si de aceasta data manifestarea s-a incheiat cu o parada militara a angajatilor MAI. Cei mai multi dintre bacauani au preferat insa sa se bucure de ziua libera si de caldura din apartamente. Agitatia si efervescenta de alta data aproape ca a disparut. 1 Decembrie s-a transformat intr-o zi oarecare.
A. Zaharia
Ziua Nationala la Buhusi
La monumental eroilor din centrul orasului Buhusi au fost depuse coroane si jerbe de flori, din partea Consiliului Local, Asociatiei Veteranilor de Razboi, dar si din partea principalelor firme si institutii. Reprezentantii autoritatilor locale s-au întâlnit apoi cu veteranii de razboi. La Colegiul „Ion Borcea”, coordonati de prof. Monica Puscasu si prof. Ana Maria Dolgos, elevii au organizat, timp de doua zile, în colaborare cu asociatiile Renasterea si Prolyceum, expozitii de desene, dezbateri, sesiuni de comunicari stiintifice care au avut ca tema istoricul act al Unirii de la 1 Decembrie si Ziua Nationala a României. Am retinut câteva titluri din expozitia de desene tematice: „Întregitorii”, „Eroii necontestati”, „Sunt mândra ca m-am nascut românca”, dar si unele întrebari ale adolescentilor: „Cum ar privi eroii lui 1 Decembrie 1918 inflatia de eroi a lui Decembrie 1989?”, „Ce obligatii mai are cercetarea istorica româneasca fata de 1 Decembrie 1918?” , „Traim la fel, de Ziua Nationala, precum americanii sau francezii?”, „De ce nu ce nu se molipsesc politicienii de astazi de spiritul de responsabilitate al actorilor Unirii de la 1918?”…
Activitati specifice au fost organizate si la Scoala „Mihai Eminescu” Buhusi, coordonatori fiind prof. Oana Malinici si prof. Tinca Vârlan. (I.F.)
Secretarul Popovici, porumbelul voiajor din Primaria Bacau
Din deplasare-n deplasare
In ultimul an, secretarul municipiului – Ovidiu Popovici – a efectuat 10 deplasari in "interes de serviciu". Practic, Popovici a "evoluat" in deplasare in fiecare luna, in intervalul ianuarie – octombrie.
Secretarul municipiului, Ovidiu Popovici, s-a deplasat in ultimul an de 44 milioane de lei vechi. Functionarul a avut 10 deplasari in interes de serviciu, in perioada ianuarie – octombrie 2010. Practic, secretarul a avut deplasari in tara in fiecare luna a anului, costul fiecarui "voiaj" ridicându-se la peste 100 de euro (4,4 milioane lei vechi). Asta, in conditiile in care salariul mediu in Primaria Bacau este de 580 RON (5,8 milioane lei vechi).
"Avem intâlniri cu asociatia"
Popovici si-a motivat deplasarile din ultimul an prin faptul ca a fost nevoit sa participe la intrunirile unei asociatii a secretarilor de unitati administrativ-teritoriale. El a precizat ca in spatele fiecarei deplasari s-ar afla documente justificative. "Eu zic ca aproape toate deplasarile sunt intâlniri de lucru cu secretarii. Periodic au loc astfel de intâlniri de lucru, mai ales atunci când apar acte normative sau proiecte care au impact asupra administratiei locale. Mai ales ca asociatia noastra are rol consultativ. Se asteapta tot timpul avizul nostru", a spus Popovici.
Merge sa invete de la alte primarii
Secretarul a mai spus ca pentru fiecare deplasare efectuata detine documente justificative si ca in general e interesat de modul de organizare a primariilor pe care le viziteaza. Popovici s-a aratat, totusi, contrariat de interesul jurnalistilor fata de "voiajele" sale. "Când am tot felul de deplasari ma duc sa vad cum sunt organizate primariile. Timisoara, Pitesti sau Oradea au o organizare extraordinara. Ii si avantajeaza baza materiala. Ei nu au condica, au pontaj electronic de exemplu. Sunt poli de administratie in tara", a apreciat secretarul.
Daca unele dintre primariile importante din tara au sisteme electronice de inregistrare a prezentei la munca, municipalitatea bacauana si-a dotat angajatii cu cartele magnetice. "Sistemul pe cartele de la noi e ca sa urmarim cine iese din primarie in timpul lucrului", a explicat Ovidiu Popovici.
Cu punga de aur
In urma cu un an, numele secretarului s-a regasit in scandalul de coruptie "Aur pentru functionarii din Primaria Bacau". Popovici, alaturi de alti doi functionari au facut parte dintr-un dosar insturmentat de procurorii DNA, vizând acordarea unor foloase necuvenite de catre afaceristi bacauani in vederea solutionarii favorabile a unor litigii privind mai multe terenuri din Bacau. La data respectiva, cotidianul Desteptarea a dezvaluit ca Ovidiu Popovici a stat timp de trei zile cu o punga de bijuterii in birou. Secretarul s-a aparat, declarând ca nu a avut cunostinta de continutul pungii. Ulterior, tot Desteptarea a dezvaluit ca pentru a scapa basma curata functionarii Primariei au ales sa faca "blat" cu organele de ancheta penala si sa-i dea in primire pe afaceristii implicati in caz. Instanta a retinut, la momentul octombrie 2009, ca intre functionari si anchetatori s-a consumat un "troc efectiv" vizând absolvirea de orice responsabilitate a lucratorilor din Primarie si "infundarea" afaceristilor. „Din actele si lucrarile dosarului, instanta concluzioneaza ca in prezenta cauza nu se urmareste aflarea adevarului si justa solutionare a cauzei sub toate aspectele de fapt si de drept, ci efectiv s-a facut un troc al functionarilor Primariei cu organele de cercetare penala din care in schimbul declaratiilor lor sa fie angajata raspunderea penala doar a celor 2 inculpati (n.r. – afaceristii)”, se arata in Incheierea pronuntata de judecatorii Tribunalului Bacau pe 22 octombrie 2009.
Om cu stare
Potrivit declaratiei de avere, Ovidiu Popovici este unul dintre cei mai avuti functionari din Primaria Bacau. Ba chiar nu pare sa fi fost lovit de criza economica prin care trece tara. Popovici detine, prin intermediul sotiei, o vila in comuna Traian, dobândit prin cumparare in 2007, precum si un apartament situat in municipiul Bacau. Sotii Popovici detin active financiare de invidiat. Acestia au conturi de zeci de mii de euro si sute de mii de lei noi la mai multe banci, dar si plasamente si pachete de actiuni la diferite societati comerciale cotate la Bursa. In 2009, Popovici a incasat din Primarie o leafa totala de 547 de milioane lei vechi.
Lucian Bogdanel
Karting: Ultima provocare
"Cupa Campionilor”
Denis Marcu se pregateste de finalul sezonului. Ultima provocare a pilotului asistat tehnic de Selena Motor Sport Bacau se numeste “Cupa Campionilor”, competitie care se va desfasura in acest weekend, pe circuitul spaniol de la Vendrell, din apropiere de Barcelona. La Vendrell, Marcu se va reintâlni cu o parte dintre adversarii pe care i-a invins in repetate rânduri in 2010.
Vis mai vechi
Incununat cu titlul de campion al lumii la clasa Mini dupa triumful din WSK Master Series, caruia i-a urmat succesul in Cupa Natiunilor WSK, Denis Marcu vrea sa se impuna si in “Cupa Campionilor”. “Chiar daca e o competitie mai putin importanta decât cele din circuitul WSK, Cupa Campionilor reprezinta un vis mai vechi de al meu”, a marturisit sportivul in vârsta de 12 ani.
Alta situatie
Printr-o victorie in Cupa Campionilor, Denis Marcu vrea sa-si imbogateasca formidabilul palmares din acest an si, totodata, sa razbune ghinionul avut in editia trecuta a competitiei de la Vendrell. In decembrie 2009, pilotul român a fost foarte aproape de o clasare fruntasa, insa a ratat podiumul din cauza unor incidente. “De data aceasta, situatia va fi cu totul alta”, a dat asigurari directorul sportiv al Selenei Motor Sport, Vladimir Bortov.
Dan Sion
Fotbal / Juniori: Petrecere de campioni
Selectionata judetului Bacau a sarbatorit câstigarea Seriei l a CN under 16
Semifinale?
Reprezentativa de fotbal sub 16 ani a Bacaului a incheiat anul ca o adevata campioana: cu o petrecere. Banchetul, organizat marti seara, la cantina “Aerostar” de catre Asociatia Judeteana de Fotbal a premiat astfel succesul juniorilor bacauani in prima parte a Campionatului National U16. Invingatori ai Seriei l, care ii incununeaza cu titlul de campioni ai Moldovei, elevii lui Stefan Apostol si Cornel Codreanu spera sa confirme si in sezonul de primavara. “Poate ca atunci vom organiza un banchet pentru a sarbatori o clasare intre primele patru echipe ale tarii”, a punctat Cristi Sava, presedintele AJF, for care coordoneaza activitatea selectionatei bacauane.
Grup unit
La banchetul de marti, juniorii bacauani au mai jucat odata cele zece etape de campionat. Alaturi de antrenorii Stefan Apostol si Cornel Codreanu, dar si de tehnicianul Giani Florian, cel care a pus bazele selectionatei judetene, tinerii fotbalisti au rememorat parcursul lor foarte bun din aceasta toamna. “La inceput, stiind ce adversare avem, nu ne gândeam ca ne vom impune atât de categoric. Rezultatele au venit ca urmare a muncii, dar si a faptului ca am alcatuit, intr-un timp relative scurt, un grup foarte unit. Vrem sa o tinem tot asa si, de ce nu?, sa jucam chiar finala campionatului”, a punctat mijlocasul FCM Bacau si al selectionatei judetene, Claudiu Filip.
Tricolori
Fantezistul Aerostarului si unul dintre cei mai buni jucatori de banda ai României la categoria sa de vârsta, Ramon Gheorghe a indicat reprezentativa Iasiului drept cea mai dificila adversara intâlnita in Seria l: “Cu echipa ieseana ne vom reintâlni, aproape sigur, si in prima vara. Ne dorim sa avem din nou câstig de cauza deoarece avem nevoie de continuitate in rezultate”. Convocat la nationala U16 a României, alaturi de Ramon Gheor ghe si de Alin Tupala, fundasul dreapta al CSM Moinesti, Daniel Filip si-a manifestat speranta ca va ramâne in planurile selectionerilor: “Am fost onorat de aceasta convocare si sper ca evolutiile mele sa ma mentina in circuitul echipei nationale”.
Etapa
Antrenorul selectionatei judetului Bacau, Stefan Apostol s-a declarat satisfacut pentru rezultatele din aceasta toamna, dar, realist, a marturisit ca exista si aspecte care trebuie imbunatatite. “Aflându-ne la un banchet de final de sezon in care sarbatorim acest titlu de campioni ai Moldovei, nu are rost sa scot in evidenta acum ceea ce a functionat mai putin. Per total, sunt multumit de evolutia baietilor, dar, asa cum le-am spus si lor, acest parcurs bun nu este decât o etapa din drumul pe care il avem de parcurs impreuna”, a sintetizat Apostol. (Dan Sion)
„Fotbalist de cartier”: „Milcov”, pe locul 1
Editia a patra a competitiei “Fotbalist de cartier”, organizata de Asociatia Judeteana de Fotbal si rezervata amatorilor a fost câstigata de echipa “Milcov”. Derulata pe parcursul a doua luni, intrecerea s-a desfasurat pe “Baza Nautica” si a inregistrat urmatoarele rezultate:
Etapa l: Oituz – Izvoare 1-0, Calea Bârladului – Calea Romanului 3-3, Milcov – Aramesti 5-3.
Etapa a ll-a: Aramesti – Calea Romanului 2-0, Calea Bârladului – Izvoare 1-0, Milcov – Oituz 3-0.
Etapa a lll-a: Aramesti – Calea Bârladului 2-1, Calea Romanului – Oituz 1-2, Milcov – Izvoare 3-1.
Etapa a lV-a: Izvoare – Aramesti 0-2, Oituz – Calea Bârladului 1-1, Calea Romanului – Milcov 2-2.
Etapa a V-a: Calea Romanului – Izvoare 1-1, Aramesti – Oituz 6-3, Calea Bârladului – Milcov 1-3.
Clasament: 1) Milcov 13p., 2) Aramesti 12p., 3) Oituz 7p., 4) Calea Bârladului 5p., 5) Calea Romanului 3p., 6) Izvoare 1p. (Dan S.)
Handbal masculin: Arbitri retrogradati
Brigada care a condus si macelarit meciul Stiinta MD Bacau – Dinamo (25-28), disputat pe 24 noiembrie, a intrat sub lupa Comisiei Centrale a Arbitrilor. In sedinta din aceasta saptamâna, dupa vizionarea inregistrarii video a jocului, cuplul Dinu-Serbu (Bucuresti) a fost penalizat pe doua planuri. Cei doi au primit patru etape de suspendare, fiind totodata retrogradati din calitatea de arbitri candidati la lotul de Liga Nationala la statutul de arbitri divizionari pe parcursul sezonului 2010-2011. (D.P.)
Autoritatile locale au un mod ciudat de a-si recunoaste greselile
Autoritatile locale si-au recunoscut greseala! Prin proiectul de hotarâre privind trecerea din domeniul public in domeniul privat al municipiului Bacau a unui bun imobil “Pod peste pârâul Trebes“, in scopul scoaterii din functiune, demolare, casare si valorificarea acestuia in conditiile legii, aflat pe ordinea de zi a ultimei sedinte a Consiliului Local, municipalitatea recunoaste practic ca interventia in acea zona este mai mult decât necesara. Din nefericire ea a fost luata la mult timp dupa producerea inundatiilor din cartierul CFR din acest an.
Efectele inundatiilor din cartierul CFR ar fi fost mult diminuate daca Primaria ar fi continuat finantarea unor lucrari privind mutarea conductelor de utilitati ce traverseaza albia pârâului Negel. In ciuda faptului ca un proiect de acest gen a fost demarat prin intermediul Companiei de Apa Bacau, municipalitatea a sistat finantarea. Astfel, râul a creat nenumarate probleme locuitorilor din cartierul CFR. Mai mult decât atât, a fost blocata si derularea unui proiect de regularizare a albiei parâului, proiect realizat de catre Directia Apelor Siret. In ciuda numeroaselor adrese facute catre primaria Municipiului Bacau cu privire la necesitatea finalizarii lucrarilor, edilii locali au ramas impasibili. “Aceste orgolii puteau duce si la alte nenorociri, pentru ca pâna acum mai puteam avea parte si de alte inundatii. Dar daca acest lucru se facea imediat dupa inundatii era ca o recunoastere a vinovatiei, care oricum este probata si dovedita”, ne-a declarat Constantin Scripat, prefectul judetului Bacau.
Culpa mascata intr-un nou proiect
Dar cum nimeni nu-si recunoaste de bunavoie culpa, aceasta investitie mai mult decât necesara este mascata sub proiectul denumit “Modernizare Calea Moinesti”. Proiectul este depus spre finantare de Municipiul Bacau in cadrul programului Operational Regional 2007-2013, Axa Prioritara 1, “Sprijinirea dezvoltarii durabile a oraselor – poli urbani de crestere”. Aici, este specificat faptul ca “In urma intocmirii studiului hidrologic reiese ca debitul…nu poate fi tranzitat de podul existent. Se impune executia unui nou pod”. Lucru care de altfel se stia inca din anul 2005. Mai mult decât atât. in luna decembrie 2008, Regia Autonoma de Gospodarire Comunala Bacau (actuala Companie de Apa) a incheiat un contract cu societatea Rom-Gan Construct SRL in vederea realizarii supratraversarii pârâului Negel cu conducte de apa si canalizare. Costul lucrarilor a fost evaluat la aproximativ 150.000 de euro. In ciuda faptului ca nu existau suficienti bani, lucrarile au fost incepute. Dar, dupa emiterea primelor facturi, RAGC a refuzat plata acestora. "A fost vorba de rea-vointa. Lucrarea a fost prinsa in bugetul primariei pe 2009 cu suma de 4,8 miliarde lei vechi. Ea costa 6,44 miliarde, dar noi am acceptat sa lucram pentru ca din calculele noastre reiesea ca suma de 4,8 miliarde acopera cea mai mare parte a proiectului. La un moment dat, am observat ca nu vor sa ne faca plati, desi aveau bani pentru asta. Am facut mai multe adrese si notificari catre RAGC, dar nu am mai primit niciun ban. In cele din urma am decis sa-i dau in judecata", a declarat reprezentantul constructorului la vremea respectiva. Astfel, stoparea lucrarilor de supratraversare cu conducte a Negelului a blocat sI regularizarea albiei pârâului. Podetul de beton trebuia dezafectat iar digul de protecttie din zona trebuia consolidat. Rezultatul nepasarii autoritatilor locale a fost o adevarata tragedie: zeci de case aflate in apropierea Trebesului si Negelului au fost inundate.
Dovada casarii bunului este conditia de incheiere a contractului de finantare
Acum, in vederea incheierii contractului de finantare pentru acest proiect, primaria este nevoita sa “faca dovada casarii acestui bun pâna la sfârsitul lunii noiembrie 2010”. Asa ca, in ultima sedinta a Consiliului Local Bacau din data de 30 noiembrie, acest proiect de hotarâre a fost adoptat fara niciun fel de discutii. Podul peste pârâul Trebes are urmatoarele caracteristici: lungime 18 metri, latime 9 metri si un trotuar cu o latime de 1 metru. De asemenea, amenajarea albiei trebuie sa se faca cu 50 de metri in amonte si 30 de metri in aval.
Masurile trebuiau luate inca din 2005
Faptul ca situatia din acest an se poate repeta oricând, i-a determinat pe multi dintre sinistrati sa actionize in judecata primaria Bacau. Dar orgoliile primeaza in fata intereselor bacauanilor. “Noi l-am chemat in fata Comitetului pentru Situatii de Urgenta pe domnul primar Romeo Stavarache. Am convocat chiar si o sedinta extraordinara pentru a lamuri niste aspecte. A refuzat de fiecare data. Acum se pare ca a acceptat dialogul si a dispus luarea unor masuri care trebuiau luate inca din anul 2005”, a mai declarat prefectul Constantin Scripat. Dupa dezastrul din comuna Margineni cauzat de revarsarile de apa, Primaria Bacau a sustinut ca nu are nicio vina. Reprezentantii Directiei Apelor Siret au spus insa ca, daca lucrarile de supratraversare cu conducte a albiei Negelului ar fi fost continuate, pagubele cauzate de inundatii ar fi fost mai mici. Acum, dupa demolarea podului, sumele incasate din valorificarea bunului casat si dezmembrat vor fi facute venit la bugetul local, dupa deducerea tuturor cheltuielilor efectuate pentru indeplinirea procedurilor de valorificare. De asemenea, avizul de gospodarire a apelor isi mentine valabilitatea pe toata durata de executie a lucrarilor, daca executia acestora a inceput in cel mult 24 de luni de la data emiterii avizului si daca au fost respectate prevederile inscrise in aviz. In caz contrar acesta isi pierde valabilitatea.
Alexandra Zaharia
