In aceasta luna numarul donatorilor a crescut de la 30 la 40 pe zi. Peste 80 la suta dintre ei sunt studenti sau elevi. Conducerea Centrului de Transfuzie ii asteapta si pe altii, pentru ca permanent este nevoie de sânge.

Apropierea Craciunului i-a facut pe unii dintre noi sa le ofere celor in suferinta un dar mai putin obisnuit. Ei au mers la Centrul Judetean de Transfuzie Sanguina si au donat 400 ml de sânge pentru cei care au nevoie de el. Primii care au sarit in ajutorul celor a caror viata depinde si de o transfuzie au fost tinerii. "A crescut numarul donatorilor in aceasta luna, pentru ca au venit multi studenti si elevi ca sa doneze sânge, ne-a spus Silvia Ciurea, directorul Centrului de Transfuzie. De vreo saptamâna tot vin. Acum, peste 80 la suta dintre donatori sunt tineri, sub 30 de ani. Incercam sa-i fidelizam, pentru ca multi dintre donatorii fideli au ajuns acum la o vârsta mai inaintata." In ultima vreme media zilnica de donatori a ajuns la 40, fata de 30-35. Aceasta si deoarece a intrat in obisnuinta conducerii centrului sa organizeze aproape saptamânal caravane in judet pentru recoltarea de sânge. Luna aceasta asistentele medicale ale centrului au fost la Moinesti si Sascut, unde au atras aproape 130 de donatori. Dar si 56 de salariati de la CET au donat sânge in aceasta luna. Si, totusi, conducerea centrului asteapta si mai multi donatori. "Oricât ar fi de multi, tot mai este nevoie, pentru ca oricând se poate intâmpla un accident, astfel ca spitalele trebuie sa aiba o rezerva de sânge, permanent", a mai spus directorul centrului.

Donatorii au drepturi, dar si obligatii

Orice persoana interesata are dreptul de a primi materiale informative privind donarea de sânge. Pe parcursul procedurii de selectie ca donator, persoana care participa la ea va primi explicatii privind scopul interviului, al examenelor si testelor care i se vor efectua, precum si rezultatele acestora. De asemenea, orice donator are dreptul sa primeasca, la cerere, un buletin de analize medicale si rezultatele testelor efectuate. Cei care sunt donatori fideli beneficiaza gratuit, anual, de un examen radiologic pulmonar si un examen biologic extins iar, in anumite cazuri, de un examen cardiologic pentru depistarea unor eventuale afectiuni care contraindica donarea de sânge. Tot ei au dreptul la tratament substitutiv cu fier, gratuit, daca li se depisteaza o carenta a acestuia. Toti donatorii beneficiaza, pentru fiecare donare, de sapte tichete de masa, de scutirea de la locul de munca si de decontarea cheltuielilor de transport in comun din ziua donarii intre localitatea de domiciliu si centrul de transfuzie. Daca locuiesc in localitatea unde se afla centrul de transfuzie, atunci au dreptul la abonament cu reducere de 50 la suta pentru transportul in comun. Dar donatorii au si obligatii. Trebuie sa raspunda sincer la intrebarile personalului medical (legate de donare), sa respecte indicatiile acestuia pe tot parcursul donarii, sa urmeze tratamentul prescris, sa se prezinte la medicul de familie la recomandarea scrisa a institutiei de profil la care a donat sânge, pentru a fi luati in evidenta sau a fi investigati in scopul diagnosticarii, in cazul depistarii ori suspectarii unor situatii patologice.
Elena Tintaru

Falca ii goleste buzunarele lui Stavarache

Peste 14.000 de euro va cheltui municipalitatea bacauana cu promovarea Bacaului in cadrul Biroului Asociatiei Municipiilor din România (AMR) de la Bruxelles. Daca alesii locali vor aproba un proiect de hotarâre in acest sens, Primaria se va dispensa de 1250 de euro pe luna, timp de un an, cheltuieli de „imagine”. Proiectul urmeaza a fi dezbatut la ultima sedinta a Consiliului Local din acest an, in data de 28 decembrie. El a ajuns pe masa consilierilor dupa ce edilul Bacaului a fost desemnat de AMR sa ocupe functie de vicepresedinte al Consiliului European al Regiunilor si Municipalitatilor (CERM).

Municipalitatea isi va cumpara imagine „europeana” cu 14.000 de euro, daca alesii locali vor aproba un proiect de hotarâre in acest sens. Concret, Primaria va incheia un parteneriat cu AMR, vizând plata a 1250 de euro pe luna, timp de un an, pentru promovarea municipiului Bacau in cadrul Biroului AMR de la Bruxelles. Proiectul initiat chiar de primarul Romeo Stavarache vine la trei saptamâni de la nominalizarea acestuia, de catre AMR, in functia de vicepresedinte al CERM. Suma este semnificativa având in vedere faptul ca totalul cheltuielilor efectuate pe 2009 de Biroul de reprezentare a AMR la Bruxelles se ridica la 29.000 de euro. Practic, in 2011, jumatate din cheltuieli ar urma sa fie acoperite de contributia municipiului Bacau.

Stavarache in locul arestatului Anghel

Nominalizarea primarului de Bacau in functia de vicepresedinte al CERM de catre AMR s-a realizat pe fondul vacantarii pozitiei odata cu arestarea titularului acesteia, primarul de Baia Mare – Cristian Anghel. Seful AMR, Gheorghe Falca, primarul municipiului Arad, a dezvaluit pentru cotidianul Desteptarea faptul ca desemnarea pe functie a lui Stavarache nu are legatura cu atragerea de fonduri de catre Primaria Bacau. Afirmatiile lui Falca sunt confirmate chiar de catre datele consemnate in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Potrivit acestora, decizia de numire a unui membru român in cadrul Comitetului Regiunilor s-a facut „intrucât un post de membru in cadrul Comitetului Regiunilor devine vacant ca urmare a incheierii mandatului domnului Cristian Anghel”.

60.000 RON pentru imagine, 45.000 RON pentru sinistrati

Banii pe care municipalitatea bacauana ii ofera pentru achizitia de imagine sunt mult mai multi decât ajutorul oferit sinistratilor de pe strada Martir Horea. La sfârsitul saptamânii trecute, in cadrul unei sedinte extraordinare a Consiliului Local, edilii au oferit celor 15 familii afectate de explozia petrecuta marti, 20 decembrie, suma de 45.000 RON, câte 3000 RON de familie. Cei 1250 de euro pe luna – 14.000 pe an – pusi la bataie pentru sustinerea Biroului AMR de la Bruxelles inseamna peste 60.000 de RON pe an.
Lucian Bogdanel

Primarii de pe Valea Zeletinului au facut front comun

Desfiintarea Judecatoriei Podu Turcului, anuntata de Executiv la inceputul lunii, i-a coalizat pe primarii comunelor situate pe Valea Zeletinului. Acestia s-au declarat impotriva desfiintarii si au semnat un Memoriu in acest sens, remis Prefecturii prin intermediul consilierului judetean Petrica Mihaila (PDL). Edilii spun ca desfiintarea Judecatoriei i-ar pune pe drumuri pe justitiabili. Acestia locuiesc in estul judetului, cea mai saraca zona din Bacau. Pentru a beneficia de serviciile instantelor, locuitorii Vaii Zeletinului trebuie sa faca pâna la 80 de kilometri. Judecatoria Podu Turcului deservea 11 localitati, totalizând aproximativ 45.000 de locuitori.

Justitiabilii de pe Valea Zeletinului vor fi obligati sa parcurga pâna la 80 de kilometri daca vor sa aiba parte de serviciile instantelor de judecata. Judecatoria Podu Turcului, care deservea 11 comune situate in cea mai saraca zona a judetului va fi desfiintata de catre Ministerul Justitiei la pachet cu alte 14 judecatorii din tara, socotite ineficiente. Perspectiva desfiintarii judecatoriei amintite i-a coalizat pe edilii comunelor de pe Valea Zeletinului. Acestia au semnat un Memoriu care a fost inaintat Prefecturii de catre un consilier judetean pedelist, Petrica Mihaila. In Memoriu, cei 11 primari semnatari sustin ca desfiintarea judecatoriei ar afecta interesele a „peste 50.000 de locuitori” si ca justitiabilii vor avea de parcurs intre 60 si 90 de kilometri pâna la cea mai apropiata instanta de judecata, situata in municipiul de resedinta. Edilii au aratat ca Valea Zeletinului nu are legatura directa cu municipiul Bacau in ceea ce priveste transportul in comun, astfel incât locuitorii care apeleaza la serviciile instantei vor trebui sa ia trenul de la Adjud pentru a ajunge in Bacau. Ion Zabrautanu (PSD), primarul comunei Huruiesti, a declarat pentru cotidianul Desteptarea ca locuitorii comunei nu-si permit sa suporte un drum pâna in municipiul de resedinta. Zabrautanu a aratat ca un astfel de drum ar putea costa pâna la 70 RON de persoana. „Am peste 80 de kilometri de la Huruiesti pâna in Bacau. Nu exista legatura directa. Trebuie sa mergi cu autobuzul pâna la Adjud si de acolo sa astepti trenul spre Bacau. Se fac 5-6 ore pe drum, dus-intors. Costul e de 700-800.000. La Judecatoria Podu Turcului s-a lucrat frumos, eficient, oamenii erau citati la timp. N-avem microbuz direct spre Bacau, oamenii trebuie sa schimbe acum 5-6 masini. Aceasta desfiintare nu cred ca e gândita ca lumea. E o pacoste pentru oameni. Ei sunt foarte nemultumiti, mai ales ca au pensii de 300-400 RON. Am organizat deja mai multe discutii si oamenii sunt nemultumiti”, a spus Zabrautanu.
Bogdan Popa (PNL), primarul comunei Stanisesti, a afirmat ca a semnat Memoriul pentru ca a gasit nejustificata propunerea de desfiintare a judecatoriei. Popa a dezvaluit ca localitatea pe care o conduce are multe cazuri aflate pe rolul judecatoriei din comuna Podu Turcului. „Avem foarte multe cazuri. In medie 30-40 de persoane se deplaseaza la Podu Turcului ca sa-si afle dreptatea. Deplasarile la Bacau sunt prea costisitoare. Ar fi cam peste mâna oamenilor. Nu-si permit sa plateasca transportul. Noi speram insa ca judecatoria nu se va desfiinta”, a declarat primarul Popa.

„Era o judecatorie eficienta”

Consilierul judetean Petrica Mihaila (PDL), care a remis Prefecturii Memoriul semnat de cei 11 edili, a declarat ca Judecatoria Podu Turcului era eficienta si ca desfiintarea acesteia va antrena alte cheltuieli ce vor trebui facute de stat. „Pentru cei mai multi dintre justitiabilii de pe Valea Zeletinului desfiintarea judecatoriei e o lovitura. Mai ales ca sub aspectul eficientei, judecatoria avea rezultate mai bune decât Judecatoria Raducaneni, de exemplu, care e situata in judetul Iasi, dar care nu e propusa spre desfiintare. Una e sa faci 5-6 kilometri pâna la Podu Turcului si alta sa faci 80 de kilometri pâna in Bacau. Solutia desfiintarii va antrena costuri cu conservarea cladirii, precum si cu relocarea angajatilor. O analiza atenta facuta de catre decidentii din Bucuresti, precum si demersurile parlamentarilor nostri, in frunte cu senatorul Gabriel Berca sper sa intoarca decizia de desfiintare, iar 2011 sa ne aduca o veste buna”, a afirmat Mihaila.

Demers justificat

Constantin Scripat, prefectul judetului Bacau, a declarat pentru cotidianul Desteptarea ca demersul celor 11 primari este justificat. Prefectul a apreciat ca desfiintarea Judecatoriei Podu Turcului va produce o noua problema sociala in zona cea mai saraca a judetului. „Acel document a ajuns si la Prefectura. Sustinerea celor 11 primari mi se pare justificata. E vorba de oameni si de faptul ca deplasarea lor implica cheltuieli ridicate. In principiu, vom analiza la modul cel mai serios cu putinta aceasta situatie”, a promis Scripat.

Imobil inaugurat in 1998

Cladirea care adaposteste Judecatoria Podu Turcului a fost inaugurata in 1998. Ea dispune de toate facilitatile unei judecatorii moderne, fiind – dupa afirmatiile consilierului judetean Mihaila – chiar mai moderna decât cea in care functioneaza Judecatoria Bacau. Propunerea de desfiintare vizeaza o politica de redistribuire a resursei umane in sistemul judiciar, anuntata de in mai multe rânduri de ministrul de resort, Catalin Predoiu. La Judecatoria Podu Turcului isi desfasoara activitatea 3 judecatorii, iar personalul auxiliar depaseste cifra de 15 persoane.
Lucian Bogdanel

Deputatul Viorel Hrebenciuc, presedintele PSD Bacau, a declarat intr-o conferinta de presa organizata pe 22 decembrie ca va cere Guvernului sa verifice contractul de privatizare cu E.ON Gaz. Hrebenciuc a criticat societatea germana, in contextul scrisorii semnate de Germania si Franta prin care cele doua state au cerut amânarea aderarii la spatiul Schengen a României si Bulgariei. Parlamentarul a declarat ca in judetul Bacau exista mai multe probleme legate de faptul ca E.ON nu investeste in infrastructura de transport gaze sau energie electrica, fapt ce conduce la explozii de felul celei petrecute marti, 21 decembrie, in municipiul Bacau.
„O sa propun in Parlament verificarea contractelor de privatizare cu E.ON-ul. E.ON Gaz, dupa evenimentul petrecut in Bacau, ar trebui verificat automat cum si-a facut investitia. Probleme sunt si cu E.ON Electrica. La mine in colegiu am reusit sa schimb transformatorul din comuna Dofteana, dar si la Tg. Trotus sunt probleme. Retelele sunt foarte vechi, iar ei nu fac investitii”, a spus Hrebenciuc.
In acelasi context, deputatul pesedist a amintit ca o alta companie franco-germana, EADS, s-a ocupat de securizarea frontierei de est a României, astfel incât neaderarea la spatiul Schengen ar impune verificari urgente asupra modului in care si-a facut treaba EADS.

Sarbatorile de iarna sunt cele mai asteptate de români. Este momentul in care toata lumea se strânge in familie si sarbatoreste Nasterea Domnului. Greu este insa pentru românii plecati de ani buni la munca in strainatate. Fiind un an de criza, putini si-au mai permis sa vina in concediu la familie. Asa ca singura dorinta a lor a fost sa puna pe masa de Craciun alimente românesti, facute de parinti.

De sarbatori nu e bucurie mai mare decât sa te strângi la masa, in jurul bradului si sa te bucuri alaturi de familie si de cei dragi. Daca esti plecat insa la mii de kilometri distanta, sarbatorile de iarna nu mai au acelasi farmec. Cea mai mare dorinta a bacauanilor plecati in strainatate la munca este sa poata gusta macar de Craciun, din preparatele mamei. Asa ca oamenii au luat cu asalt firmele de transport si le-au trimis celor dragi bunatati din România. "Este foarte aglomerat in perioada asta, mai mult decât pe perioada celorlalte luni. Oamenii trimit pachete cu de toate familiei. Nu stim exact ce, pentru ca nu ne uitam in cutii", a spus Costel G., reprezentant firma de transport. Ei bine, va spunem noi ce pun bacauanii in pachete: cel mai mult se intâlnesc preparate din carne, iar la acestea se mai adauga si vinul de tara, tuica si chiar zarzavaturi. "Am trimis in pachet alimente de pe la noi. Nicaieri nu sunt la fel de gustoase ca cele facute de români", a spus Viorel M.
Si stranierii s-au gândit insa la familie. Acestia le-au trimis acasa celor dragi pachete cu alimente, in mare parte dulciuri, insa si haine. "Am primit pachet, dar am si trimis. Nu poate lipsi de pe masa de Craciun o toba, cârnati sau sunca. Au vrut neaparat si facute de mine. Vor mâncare facuta de mama, ca-i cea mai buna", ne-a zis Maria Trifan. Anca Costea a ramas in România singura cu sotul. Fata ei a plecat de mult in Spania si de curând si fiul, alaturi de sotie si nepoti. De dragul lor a strâns un pachet cu bunatati si l-a trimis copiilor: "Ei nu ne cer niciodata nimic, dar parca nu pot mânca fara sa stiu ca se bucura si ei de toate astea. Asta este. Le-am pus de toate in pachet. O sa ajunga luni, dupa Craciun, dar se vor bucura enorm de el".
Perioada Sarbatorilor de iarna este poate cea mai profitabila pentru firmele de transport. Numarul pachetelor aproape ca se tripleaza, la fel si drumurile. Indiferent ca trimit sau primesc, pretul este acelasi. El se calculeaza in functie de greutate. Pentru fiecare kilogram bacauanii platesc in jur de 2 euro. Asta nu-i opreste insa sa le aduca un strop de bucurie si un colt de "acasa” celor care au ales drumul strainatatii pentru o viata decenta, mai buna.
Sinziana Filimon

Saracia si migratia în strainatate au lasat fara educatie mii de elevi

Mii de elevi din unitatile de învatamânt din judetul Bacau abandoneaza scoala. In ultimii cinci ani peste 2.700 de copii au renuntat la educatie. Îngrijorator este faptul ca fenomenul persista, chiar daca exista mediatori scolari si diverse programe pentru evitarea abandonului. Ultima statistica a Inspectoratului Scolar Judetean Bacau arata ca anul acesta scolar a inceput cu 435 de elevi mai putini.

Dintre principalele cauze care îi determina pe elevii bacauani sa se “scoleasca“ pe strada sunt cele de natura sociala: saracia si migratia dintr-o localitate în alta sau chiar peste hotare. Conform analizelor efectuate de Inspectoratul Scolar Judetean Bacau, in anul scolar trecut, dintre cei peste 110.000 de elevi care studiaza in unitatile scolare din judet 435 de copii din ciclul primar, gimnazial, liceal si profesional au abandonat forma de învatamânt frecventata. “In anul scolar 2009-2010 am inregistrat 62 de cazuri de abandon la invatamântul primar (22 in urban si 40 in rural), 168 la cel gimnazial (32 in urban si 136 in rural), 107 la invatamântul liceal (103 in urban si 4 in rural) si 98 la cel profesional (68 in urban si 30 in rural). Desi se constata o usoara scadere a acestui fenomen, statisicile ramân ingrijoratoare”, ne-a precizat Rodica Balan, informatician la Inspectoratul Scolar Judetean (ISJ) Bacau. Din municipiul Bacau cei mai multi elevi, spun tot reprezentantii ISJ, au plecat de la Colegiul Tehnic “D. Mangeron”, dar si de la Colegiul Teoretic “H. Coanda”. Asta in ciuda faptului ca invatamântul preuniversitar este obligatoriu si nu facultativ.

Elevii de gimnaziu chiulesc cel mai mult

Pe lânga cazurile de abandon scolar, exista si unitati de învatamânt care înregistreaza cazuri de frecventa redusa. Chiulul i-a atras în special pe elevii din mediul urban, chiar si pe cei de la ciclul primar. Din studiile efectuate de specialisti reiese insa ca frecventa cea mai mare a absentelor este la invatamântul gimnazial (peste 800 de cazuri). Alte 350 sunt la liceu si la învatamântul liceal tehnologic.

Cauze

Mobilitatea si migratia unor familii în alte judete sau peste hotare, precum si casatoria parintilor ocupa primul loc în ce priveste cazurile de abandon. La acestea se adauga cauzele sociale si economice, medicale sau psihopedagogice. La Scoala “Constantin Paton” Bacau, de exemplu, problemele cele mai mari din acest punct de vedere sunt in rândul elevilor de etnie rroma. “Exista si abandon printre ei, e normal. Avem un elev care vinde tigari in piata si a lasat scoala, dar si o alta fetita care nu mai vine pentru ca s-a maritat de la 13 ani, asa cum e traditia la ei. Vin multi la nivel de gradinita, dar dupa ce intra la scoala incep sa se rareasca”, ne-a declarat prof. Mircea Bostan, director.

ISJ Bacau organizeaza programe pentru prevenirea abandonului

Reprezentantii Inspectoratului Scolar au un plan bine conturat pentru acest an scolar în vederea prevenirii, combaterii si reducerii fenomenului de abandon scolar în unitatile de învatamânt preuniversitar din judetul Bacau. “Exista in primul rând proiectul educational «Prevenirea si combaterea abandonului scolar», sunt cabinetele de asistenta psihopedagogica, avem activitati de monitorizare a fenomenului de absenteism in toate scolile, de identificare a cauzelor acestuia si de consiliere a elevilor care înregistreaza absenteism ridicat si riscul sau cazuri de abandon scolar”, a declarat prof. Florin Lazar, inspector scolar general. Ramâne de vazut daca toate aceste masuri vor duce la stoparea acestui fenomen.
Roxana Neagu

Fara caldura si fara subventii

Blocul 10 de pe strada Marasesti, situat chiar in coasta Primariei Bacau, nu primeste strop de caldura de la CET. De o luna, locatarii care nu au reusit sa scape de sistemul centralizat de furnizare a agentului termic dârdâie in apartamente. Echipele tehnice de la CET s-au dat batute in fata unei avarii si s-a decis inchiderea robinetului de caldura. Locatarii si-au pus speranta in ajutorul promis de primarie pentru instalarea centralelor de apartament, dar nu l-au primit.

In blocul cu numarul 10 de pe strada Marasesti doar locatarii din apartamentele dotate cu centrala termica individuala au caldura. Cei care au ramas de nevoie consumatori ai CET ingheata de frig lânga caloriferele inghetate de la inceputul iernii. Aurelia Brava are peste 80 de ani, este operata la un picior si se misca foarte greu. Frigul din apartament i-a patruns pâna la oase. In holul locuintei ei este la fel de rece ca afara. Doar in dormitor a pus in priza un calorifer electric. Grija facturii de electricitate i-a furat insa somnul. “Mereu il scot din priza, fiindca ma gândesc la cât imi va veni de plata. Deloc nu am avut caldura iarna asta. As fi vrut sa pun centrala, dar nu imi permit. Vecinii mi-au spus ca se dau bani de la primarie pentru asta, dar unul dintre ei, care a facut cerere pentru subventie, nu a primit aprobare.”

Risca sa sara in aer

Adriana Banea este unul dintre locatarii din blocul 10 care a crezut in promisiunile primariei si a cerut subventia de 2500 de lei pentru montarea unei centrale de apartament. “Nu mi-a fost aprobata. Mi s-a spus ca suntem 3 apartamente pe scara bransate la CET, dar subventia este doar pentru unul sau doua apartamente nedebransate. La celelalte scari exact asa sta situatia si tot nu s-a aprobat. Consideram ca noi suntem intr-o situatie speciala, fiindca ni s-a inchis caldura, si ar trebui sa fim ajutati.” In apartamentul Adrianei Banea ingheti de frig in câteva minute, iar mucegaiul s-a instalat deja pe pereti. Doar intr-o camera arde, din când in când, un resou. “Mi-a venit o factura de 300 de lei la curent. Cum sa platesc atât când sunt o bugetara cu un salariu de 800 de lei si am doi copii fara serviciu?” Pe scara D a acestui bloc locuieste o batrâna cu o pensie de 350 de lei. Nu-si permite sa se incalzeasca altfel decât cu gazele de la aragaz. Doarme pe un pat pliant in bucatarie. Vecinii se tem ca femeia ar putea muri intoxicata sau ca blocul ar putea sari in aer.

Blocul, prea subred pentru interventii

Necazul locatarilor din acest bloc este mai vechi. Instalatiile termice sunt vechi si degradate. Echipele de interventie de la CET sau de la firmele agreate de furnizorul de agent termic evita sa intervina aici deoarece imobilul este cu grad seismic ridicat, fiind marcat si cu bulina rosie. La momentul probelor de pe instalatia de incalzire, in toamna acestui an, s-a remarcat o pierdere mare de agent termic. S-au facut sondaje in zona in cautarea avariei, insa fara succes. De teama ca lucrarile ar putea afecta si mai mult structura blocului, s-a luat decizia ca furnizarea caldurii sa fie sistata. Se pare ca este o solutie permanenta, asa ca, pentru locatarii inghetati, singura speranta este centrala de apartament.
Doina Mincu

Potrivit unei hotarâri de consiliu local din luna octombrie, acolo unde gradul de debransare de la CET a fost mare, iar in sistem au ramas unul sau doua apartamente, va fi subventionata montarea unor centrale termice individuale. S-ar fi incadrat in aceasta categorie 540 de apartamente din Bacau, insa aprobare pentru subventia de 2500 de lei au primit doar 54 de proprietari.

Prima de Craciun, un vis frumos

Angajatii institutiilor Ministerului Muncii nu beneficiaza nici in acest an de prima de Craciun. Ca sa le mai indulceasca viata, ministerul a pastrat pentru decembrie stimulentele aferente lunii septembrie. Alti angajati nu au parte nici macar de atât. In spitale, nu se dau prime si nici cadouri. Incepând cu ianuarie 2010 nu se vor mai acorda stimulente, prima de vacanta si al treisprezecelea salariu. Astfel, majorarea cu 15 la suta a salariului va fi in realitate de numai 1 la suta.

Dupa ce de la 1 iulie le-au fost taiate salariile cu 25 la suta, angajatii institutiilor Muncii au sperat ca macar in aceasta luna sa li se dea o prima, cât de mica, de Craciun. Dar si-au facut sperante desarte. "Nu beneficiem de nicio prima de Craciun, ne-a spus Cristian Cucuian, inspectorul sef al Inspectoratului Teritorial de Munca (ITM). Evident ca oamenii sunt suparati, mai ales ca din octombrie ne-au fost luate si stimulentele." Aproximativ acelasi raspuns l-am primit si de la conducerile celorlalte institutii ale Ministerului Muncii. Prima de Craciun nu se va acorda nici la Casa Judeteana de Pensii (CJP) si nici la Agentia Judeteana pentru Ocuparea Fortei de Munca (AJOFM) sau la Agentia Judeteana de Prestatii Sociale (AJPS). "Nu ni s-a dat niciodata, ne-a spus Octavian Ticau, directorul AJOFM. Imi aduc aminte ca o singura data, acum vreo 10 ani, am primit bani mai multi in decembrie, dar pentru ca ni s-au platit orele suplimentare."

Restante, platite in decembrie

Si, totusi, in decembrie salariatii institutiilor Muncii au numarat in ziua de salariu mai multi bani decât din acesta. La Casa Judeteana de Pensii (CJP) s-a adaugat un stimulent care a insemnat 43,5 la suta din salariul net. La celelalte institutii stimulentul a fost de 30-35 la suta. Dar acesta reprezinta restanta pe una din lunile anterioare, care a fost pastrata de catre Ministerul Muncii special pentru decembrie. "In decembrie ne-a fost achitat stimulentul cuvenit pe septembrie, ne-a spus Liviu Cretu, directorul CJP. Pe lunile octombrie, noiembrie si decembrie nu am primit nimic si nici nu cred ca ni se va mai da ceva in plus la salariu." "Ni s-a achitat stimulentul pe septembrie de 35 la suta, dar din salariul diminuat cu 25 la suta", ne-a declarat Gheorghe Apostu, directorul AJPS. Anul acesta, insa, angajatii institutiilor aceluiasi minister au mai beneficiat de prima de vacanta si cel de-al treisprezecelea salariu. Unii au luat aceste drepturi salariale in vara sau la inceputul toamnei, altii, in noiembrie. La Casa de Pensii, luna trecuta o parte dintre salariati au primit pe lânga stimulent si prima de vacanta pe care nu o luasera. Astfel, veniturile in plus fata de salariul net ale unora dintre ei au fost cât acesta sau chiar mai mari. Directorul executiv a primit un salariu net de 1.767 lei si alte venituri salariale in suma de 4.782 lei. Directorul adjunct a beneficiat de un salariu net de 1.577 lei si de alte venituri de 3.682 lei. Salariul net al unui consilier superior a fost in noiembrie de 1.082 lei iar alte venituri au fost de 1.633 lei. Un inspector superior a primit un salariu de 1.014 lei si alte venituri de 1.262 lei. Dar au fost si venituri mult mai mici. Un consilier juridic a luat un salariu de 534 lei la care s-au adaugat 912 lei. Referentii principali au beneficiat de un salariu de 441 sau 445 lei si au mai primit in plus 842 sau 892 lei. La ITM prima de vacanta a fost achitata in septembrie, si la aceasta s-a adaugat stimulentul si salariul net. De la 1 ianuarie, insa, niciun bugetar nu va mai avea prima de vacanta, stimulente si al treisprezecelea salariu. Salariul va creste cu 15 la suta, dar, in realitate, cu numai 1 la suta, pentru ca toate cele trei drepturi salariale vor fi taiate, incepând cu anul viitor.

Sunt multumiti daca isi primesc lefurile

Salariile angajatilor din spitalele publice au fost in ultimele luni in pericol. Prin urmare, angajatii nici macar nu au visat la stimulente sau premii de Craciun. „Nu se ofera nimic de Craciun anul acesta, ne-a declarat Aurel Cretu, liderul Sindicatului Sanitas. Doar tichetele de masa se dau si vestea buna este ca sunt garantate si in anul 2011. Doar angajatii de la Spitalul Orasenesc Buhusi au primit in aceasta perioada 15 % din al treiprezecelea salariu pe anul 2009.” Acestia nu sunt insa mai norocosi decât colegii lor. In timp ce in celelalte spitale din judet, al treisprezecelea salariu s-a achitat in termenul legal (primul trimestru al anului urmator celui pentru care se acorda), la Buhusi, angajatii primesc acum doar o parte din el. „Si nu cred ca va exista posibilitatea financiara de a se acorda si restul”, crede liderul Sanitas.
Elena Tintaru
Doina Mincu