Sarbatorile de iarna sunt cele mai asteptate de români. Este momentul in care toata lumea se strânge in familie si sarbatoreste Nasterea Domnului. Greu este insa pentru românii plecati de ani buni la munca in strainatate. Fiind un an de criza, putini si-au mai permis sa vina in concediu la familie. Asa ca singura dorinta a lor a fost sa puna pe masa de Craciun alimente românesti, facute de parinti.

De sarbatori nu e bucurie mai mare decât sa te strângi la masa, in jurul bradului si sa te bucuri alaturi de familie si de cei dragi. Daca esti plecat insa la mii de kilometri distanta, sarbatorile de iarna nu mai au acelasi farmec. Cea mai mare dorinta a bacauanilor plecati in strainatate la munca este sa poata gusta macar de Craciun, din preparatele mamei. Asa ca oamenii au luat cu asalt firmele de transport si le-au trimis celor dragi bunatati din România. "Este foarte aglomerat in perioada asta, mai mult decât pe perioada celorlalte luni. Oamenii trimit pachete cu de toate familiei. Nu stim exact ce, pentru ca nu ne uitam in cutii", a spus Costel G., reprezentant firma de transport. Ei bine, va spunem noi ce pun bacauanii in pachete: cel mai mult se intâlnesc preparate din carne, iar la acestea se mai adauga si vinul de tara, tuica si chiar zarzavaturi. "Am trimis in pachet alimente de pe la noi. Nicaieri nu sunt la fel de gustoase ca cele facute de români", a spus Viorel M.
Si stranierii s-au gândit insa la familie. Acestia le-au trimis acasa celor dragi pachete cu alimente, in mare parte dulciuri, insa si haine. "Am primit pachet, dar am si trimis. Nu poate lipsi de pe masa de Craciun o toba, cârnati sau sunca. Au vrut neaparat si facute de mine. Vor mâncare facuta de mama, ca-i cea mai buna", ne-a zis Maria Trifan. Anca Costea a ramas in România singura cu sotul. Fata ei a plecat de mult in Spania si de curând si fiul, alaturi de sotie si nepoti. De dragul lor a strâns un pachet cu bunatati si l-a trimis copiilor: "Ei nu ne cer niciodata nimic, dar parca nu pot mânca fara sa stiu ca se bucura si ei de toate astea. Asta este. Le-am pus de toate in pachet. O sa ajunga luni, dupa Craciun, dar se vor bucura enorm de el".
Perioada Sarbatorilor de iarna este poate cea mai profitabila pentru firmele de transport. Numarul pachetelor aproape ca se tripleaza, la fel si drumurile. Indiferent ca trimit sau primesc, pretul este acelasi. El se calculeaza in functie de greutate. Pentru fiecare kilogram bacauanii platesc in jur de 2 euro. Asta nu-i opreste insa sa le aduca un strop de bucurie si un colt de "acasa” celor care au ales drumul strainatatii pentru o viata decenta, mai buna.
Sinziana Filimon

Saracia si migratia în strainatate au lasat fara educatie mii de elevi

Mii de elevi din unitatile de învatamânt din judetul Bacau abandoneaza scoala. In ultimii cinci ani peste 2.700 de copii au renuntat la educatie. Îngrijorator este faptul ca fenomenul persista, chiar daca exista mediatori scolari si diverse programe pentru evitarea abandonului. Ultima statistica a Inspectoratului Scolar Judetean Bacau arata ca anul acesta scolar a inceput cu 435 de elevi mai putini.

Dintre principalele cauze care îi determina pe elevii bacauani sa se “scoleasca“ pe strada sunt cele de natura sociala: saracia si migratia dintr-o localitate în alta sau chiar peste hotare. Conform analizelor efectuate de Inspectoratul Scolar Judetean Bacau, in anul scolar trecut, dintre cei peste 110.000 de elevi care studiaza in unitatile scolare din judet 435 de copii din ciclul primar, gimnazial, liceal si profesional au abandonat forma de învatamânt frecventata. “In anul scolar 2009-2010 am inregistrat 62 de cazuri de abandon la invatamântul primar (22 in urban si 40 in rural), 168 la cel gimnazial (32 in urban si 136 in rural), 107 la invatamântul liceal (103 in urban si 4 in rural) si 98 la cel profesional (68 in urban si 30 in rural). Desi se constata o usoara scadere a acestui fenomen, statisicile ramân ingrijoratoare”, ne-a precizat Rodica Balan, informatician la Inspectoratul Scolar Judetean (ISJ) Bacau. Din municipiul Bacau cei mai multi elevi, spun tot reprezentantii ISJ, au plecat de la Colegiul Tehnic “D. Mangeron”, dar si de la Colegiul Teoretic “H. Coanda”. Asta in ciuda faptului ca invatamântul preuniversitar este obligatoriu si nu facultativ.

Elevii de gimnaziu chiulesc cel mai mult

Pe lânga cazurile de abandon scolar, exista si unitati de învatamânt care înregistreaza cazuri de frecventa redusa. Chiulul i-a atras în special pe elevii din mediul urban, chiar si pe cei de la ciclul primar. Din studiile efectuate de specialisti reiese insa ca frecventa cea mai mare a absentelor este la invatamântul gimnazial (peste 800 de cazuri). Alte 350 sunt la liceu si la învatamântul liceal tehnologic.

Cauze

Mobilitatea si migratia unor familii în alte judete sau peste hotare, precum si casatoria parintilor ocupa primul loc în ce priveste cazurile de abandon. La acestea se adauga cauzele sociale si economice, medicale sau psihopedagogice. La Scoala “Constantin Paton” Bacau, de exemplu, problemele cele mai mari din acest punct de vedere sunt in rândul elevilor de etnie rroma. “Exista si abandon printre ei, e normal. Avem un elev care vinde tigari in piata si a lasat scoala, dar si o alta fetita care nu mai vine pentru ca s-a maritat de la 13 ani, asa cum e traditia la ei. Vin multi la nivel de gradinita, dar dupa ce intra la scoala incep sa se rareasca”, ne-a declarat prof. Mircea Bostan, director.

ISJ Bacau organizeaza programe pentru prevenirea abandonului

Reprezentantii Inspectoratului Scolar au un plan bine conturat pentru acest an scolar în vederea prevenirii, combaterii si reducerii fenomenului de abandon scolar în unitatile de învatamânt preuniversitar din judetul Bacau. “Exista in primul rând proiectul educational «Prevenirea si combaterea abandonului scolar», sunt cabinetele de asistenta psihopedagogica, avem activitati de monitorizare a fenomenului de absenteism in toate scolile, de identificare a cauzelor acestuia si de consiliere a elevilor care înregistreaza absenteism ridicat si riscul sau cazuri de abandon scolar”, a declarat prof. Florin Lazar, inspector scolar general. Ramâne de vazut daca toate aceste masuri vor duce la stoparea acestui fenomen.
Roxana Neagu

Fara caldura si fara subventii

Blocul 10 de pe strada Marasesti, situat chiar in coasta Primariei Bacau, nu primeste strop de caldura de la CET. De o luna, locatarii care nu au reusit sa scape de sistemul centralizat de furnizare a agentului termic dârdâie in apartamente. Echipele tehnice de la CET s-au dat batute in fata unei avarii si s-a decis inchiderea robinetului de caldura. Locatarii si-au pus speranta in ajutorul promis de primarie pentru instalarea centralelor de apartament, dar nu l-au primit.

In blocul cu numarul 10 de pe strada Marasesti doar locatarii din apartamentele dotate cu centrala termica individuala au caldura. Cei care au ramas de nevoie consumatori ai CET ingheata de frig lânga caloriferele inghetate de la inceputul iernii. Aurelia Brava are peste 80 de ani, este operata la un picior si se misca foarte greu. Frigul din apartament i-a patruns pâna la oase. In holul locuintei ei este la fel de rece ca afara. Doar in dormitor a pus in priza un calorifer electric. Grija facturii de electricitate i-a furat insa somnul. “Mereu il scot din priza, fiindca ma gândesc la cât imi va veni de plata. Deloc nu am avut caldura iarna asta. As fi vrut sa pun centrala, dar nu imi permit. Vecinii mi-au spus ca se dau bani de la primarie pentru asta, dar unul dintre ei, care a facut cerere pentru subventie, nu a primit aprobare.”

Risca sa sara in aer

Adriana Banea este unul dintre locatarii din blocul 10 care a crezut in promisiunile primariei si a cerut subventia de 2500 de lei pentru montarea unei centrale de apartament. “Nu mi-a fost aprobata. Mi s-a spus ca suntem 3 apartamente pe scara bransate la CET, dar subventia este doar pentru unul sau doua apartamente nedebransate. La celelalte scari exact asa sta situatia si tot nu s-a aprobat. Consideram ca noi suntem intr-o situatie speciala, fiindca ni s-a inchis caldura, si ar trebui sa fim ajutati.” In apartamentul Adrianei Banea ingheti de frig in câteva minute, iar mucegaiul s-a instalat deja pe pereti. Doar intr-o camera arde, din când in când, un resou. “Mi-a venit o factura de 300 de lei la curent. Cum sa platesc atât când sunt o bugetara cu un salariu de 800 de lei si am doi copii fara serviciu?” Pe scara D a acestui bloc locuieste o batrâna cu o pensie de 350 de lei. Nu-si permite sa se incalzeasca altfel decât cu gazele de la aragaz. Doarme pe un pat pliant in bucatarie. Vecinii se tem ca femeia ar putea muri intoxicata sau ca blocul ar putea sari in aer.

Blocul, prea subred pentru interventii

Necazul locatarilor din acest bloc este mai vechi. Instalatiile termice sunt vechi si degradate. Echipele de interventie de la CET sau de la firmele agreate de furnizorul de agent termic evita sa intervina aici deoarece imobilul este cu grad seismic ridicat, fiind marcat si cu bulina rosie. La momentul probelor de pe instalatia de incalzire, in toamna acestui an, s-a remarcat o pierdere mare de agent termic. S-au facut sondaje in zona in cautarea avariei, insa fara succes. De teama ca lucrarile ar putea afecta si mai mult structura blocului, s-a luat decizia ca furnizarea caldurii sa fie sistata. Se pare ca este o solutie permanenta, asa ca, pentru locatarii inghetati, singura speranta este centrala de apartament.
Doina Mincu

Potrivit unei hotarâri de consiliu local din luna octombrie, acolo unde gradul de debransare de la CET a fost mare, iar in sistem au ramas unul sau doua apartamente, va fi subventionata montarea unor centrale termice individuale. S-ar fi incadrat in aceasta categorie 540 de apartamente din Bacau, insa aprobare pentru subventia de 2500 de lei au primit doar 54 de proprietari.

Prima de Craciun, un vis frumos

Angajatii institutiilor Ministerului Muncii nu beneficiaza nici in acest an de prima de Craciun. Ca sa le mai indulceasca viata, ministerul a pastrat pentru decembrie stimulentele aferente lunii septembrie. Alti angajati nu au parte nici macar de atât. In spitale, nu se dau prime si nici cadouri. Incepând cu ianuarie 2010 nu se vor mai acorda stimulente, prima de vacanta si al treisprezecelea salariu. Astfel, majorarea cu 15 la suta a salariului va fi in realitate de numai 1 la suta.

Dupa ce de la 1 iulie le-au fost taiate salariile cu 25 la suta, angajatii institutiilor Muncii au sperat ca macar in aceasta luna sa li se dea o prima, cât de mica, de Craciun. Dar si-au facut sperante desarte. "Nu beneficiem de nicio prima de Craciun, ne-a spus Cristian Cucuian, inspectorul sef al Inspectoratului Teritorial de Munca (ITM). Evident ca oamenii sunt suparati, mai ales ca din octombrie ne-au fost luate si stimulentele." Aproximativ acelasi raspuns l-am primit si de la conducerile celorlalte institutii ale Ministerului Muncii. Prima de Craciun nu se va acorda nici la Casa Judeteana de Pensii (CJP) si nici la Agentia Judeteana pentru Ocuparea Fortei de Munca (AJOFM) sau la Agentia Judeteana de Prestatii Sociale (AJPS). "Nu ni s-a dat niciodata, ne-a spus Octavian Ticau, directorul AJOFM. Imi aduc aminte ca o singura data, acum vreo 10 ani, am primit bani mai multi in decembrie, dar pentru ca ni s-au platit orele suplimentare."

Restante, platite in decembrie

Si, totusi, in decembrie salariatii institutiilor Muncii au numarat in ziua de salariu mai multi bani decât din acesta. La Casa Judeteana de Pensii (CJP) s-a adaugat un stimulent care a insemnat 43,5 la suta din salariul net. La celelalte institutii stimulentul a fost de 30-35 la suta. Dar acesta reprezinta restanta pe una din lunile anterioare, care a fost pastrata de catre Ministerul Muncii special pentru decembrie. "In decembrie ne-a fost achitat stimulentul cuvenit pe septembrie, ne-a spus Liviu Cretu, directorul CJP. Pe lunile octombrie, noiembrie si decembrie nu am primit nimic si nici nu cred ca ni se va mai da ceva in plus la salariu." "Ni s-a achitat stimulentul pe septembrie de 35 la suta, dar din salariul diminuat cu 25 la suta", ne-a declarat Gheorghe Apostu, directorul AJPS. Anul acesta, insa, angajatii institutiilor aceluiasi minister au mai beneficiat de prima de vacanta si cel de-al treisprezecelea salariu. Unii au luat aceste drepturi salariale in vara sau la inceputul toamnei, altii, in noiembrie. La Casa de Pensii, luna trecuta o parte dintre salariati au primit pe lânga stimulent si prima de vacanta pe care nu o luasera. Astfel, veniturile in plus fata de salariul net ale unora dintre ei au fost cât acesta sau chiar mai mari. Directorul executiv a primit un salariu net de 1.767 lei si alte venituri salariale in suma de 4.782 lei. Directorul adjunct a beneficiat de un salariu net de 1.577 lei si de alte venituri de 3.682 lei. Salariul net al unui consilier superior a fost in noiembrie de 1.082 lei iar alte venituri au fost de 1.633 lei. Un inspector superior a primit un salariu de 1.014 lei si alte venituri de 1.262 lei. Dar au fost si venituri mult mai mici. Un consilier juridic a luat un salariu de 534 lei la care s-au adaugat 912 lei. Referentii principali au beneficiat de un salariu de 441 sau 445 lei si au mai primit in plus 842 sau 892 lei. La ITM prima de vacanta a fost achitata in septembrie, si la aceasta s-a adaugat stimulentul si salariul net. De la 1 ianuarie, insa, niciun bugetar nu va mai avea prima de vacanta, stimulente si al treisprezecelea salariu. Salariul va creste cu 15 la suta, dar, in realitate, cu numai 1 la suta, pentru ca toate cele trei drepturi salariale vor fi taiate, incepând cu anul viitor.

Sunt multumiti daca isi primesc lefurile

Salariile angajatilor din spitalele publice au fost in ultimele luni in pericol. Prin urmare, angajatii nici macar nu au visat la stimulente sau premii de Craciun. „Nu se ofera nimic de Craciun anul acesta, ne-a declarat Aurel Cretu, liderul Sindicatului Sanitas. Doar tichetele de masa se dau si vestea buna este ca sunt garantate si in anul 2011. Doar angajatii de la Spitalul Orasenesc Buhusi au primit in aceasta perioada 15 % din al treiprezecelea salariu pe anul 2009.” Acestia nu sunt insa mai norocosi decât colegii lor. In timp ce in celelalte spitale din judet, al treisprezecelea salariu s-a achitat in termenul legal (primul trimestru al anului urmator celui pentru care se acorda), la Buhusi, angajatii primesc acum doar o parte din el. „Si nu cred ca va exista posibilitatea financiara de a se acorda si restul”, crede liderul Sanitas.
Elena Tintaru
Doina Mincu

Cauza exploziei de pe Martir Horea

Din primele informatii parvenite anchetatorilor rezulta ca deflagratia de pe Martir Horea a avut loc ca urmare a acumularii de gaze de la o conducta fisurata si – spun surse administrative – neverificata in ultimii 7 ani. Conducta a fost inlocuita in 2001 de o firma specializata in lucrari edilitare. Colac peste pupaza, Primaria Bacau a asfaltat in urma cu aproximativ trei ani strada Martir Horea. Surse neoficiale au confirmat ca in urma asfaltarii au fost acoperite gurile de aerisire a retelei de gaze, astfel incât explozia nu a putut fi preintâmpinata. Bacauanii din blocul 22 de pe strada Martir Horea au fost, practic, victime sigure.

Cauza deflagratiei care a ingrozit, marti dimineata, o tara intreaga este o acumulare de gaze, in subsolul imobilului, si nu o defetiune la centrala din locuinta de la parterul blocului. Potrivit unor surse apropiate anchetei, intr-una din conductele ce alcatuiesc reteaua de transport a E.ON Gaz a fost descoperita o fisura prin care gazele s-au scurs formând, la subsolul imobilului nr. 22, o adevarata punga. Aceasta a produs deflagratia infricosatoare petrecuta marti dimineata.

Conducta schimbata in 2001 si uitata sub pamânt de E.ON

Potrivit acelorasi surse, conducta in care s-a descoperit fisura ar fi fost schimbata in 2001, odata cu mai multe lucrari care au avut loc la infrastructura de gaze a zonei. Timp de ani de zile, aceasta a ramas practic neverificata. Lucrarile de schimbare a conductei, in 2001, au fost realizate – spun surse administrative – de societatea Amici SA, recunoscuta in municipiul Bacau pentru calitatea lucrarilor tehnico-edilitare executate.

Primaria Bacau a infundat cu asfalt gurile de aerisire

Mai mult, in urma cu aproximativ trei ani, Primaria Bacau a modernizat strada Martir Horea. Comisia de ancheta a constatat ca din locul in care a fost descoperita fisura in conducta de gaz si pâna la blocul 22 – pe o distanta de aproximativ 25 de metri – nu exista nicio gura de aerisire a retelei de transport gaze, acestea fiind astupate chiar in urma lucrarilor de modernizare a strazii contractate de Primarie acum trei ani. Surse apropiate anchetei au dezvaluit ca anchetatorii au mers pe “firul” conductei, insa nu au gasit nicio gura de aerisire, semn ca acestea se afla sub asfalt. Comisia de ancheta urmeaza sa ia la puricat atât Primaria Bacau, cât si firma care s-a ocupat de asfaltare. In municipiul Bacau a devenit o traditie ca in urma lucrarilor de asfaltare a strazilor atât gurile de canal, cât si cele de aerisire sa fie acoperite cu asfalt. Chiar in acest an, mai multi alesi locali au semnalat acest fapt in sedinte de Consiliu Local, fara ca sefii Primariei sa ia in calcul repetatele semnale de alarma trase de consilieri.

Acumulare de gaze sub apartament

In acest moment este asteptat raportul final al anchetei efectuat de cele trei comisii formate in urma producerii dezastrului. Acestea s-au reunit la Parchet inca de miercuri si au lucrat toata noaptea. In cursul diminetii de 22 decembrie conducta de gaz a fost scoasa din pamânt si au fost luate probe. Concret, au fost taiate tronsoane din conducta care au fost trimise la expertiza. Ieri dimineata, la fata locului a venit o echipa de constructori care va face expertiza tehnica a blocului. "In urma lucrarilor desfasurate pe parcursul zilei a fost descoperita o fisura in conducta sistemului de alimentare din zona. Astfel, cantitatea de gaz pierduta prin aceasta fisura s-a acumulat intr-un spatiu liber aflat sub dusumeaua apartamentului", a explicat Constantin Scripat, prefect de Bacau.

“Vorbesc” doar prin comunicate

In ultimele doua zile, furnizorul de gaz a ales sa “vorbeasca” cu mass-media locale doar prin intermediul comunicatelor de presa. Mai intâi, reprezentantii societatii au recunoscut – intr-un prim comunicat – ca a fost descoperita o defectiune la una dintre conductele ce compun reteaua de distributie. Potrivit comunicatului, “E.ON Gaz Distributie a identificat, împreuna cu autoritatile abilitate, o defectiune pe conducta stradala de distributie a gazelor naturale, la aproximativ 24 de metri de imobilul ce a fost afectat de explozie. In acest moment nu se poate preciza daca aceast? defectiune reprezinta sursa acumularii de gaze ce a favorizat explozia”. Ulterior, E.ON Gaz a revenit cu un al doilea comunicat de presa, transmis in jurul orei 17.30, prin care si-a manifestat disponibilitatea de a ajuta familiile afectate de explozia de la Bacau. “Imediat ce, cu sprijinul autoritilor locale va primi lista persoanelor afectate, compania noastra va acorda un sprijin financiar de urgenta in valoare de 3.000 RON pentru fiecare familie, suma care sa acopere nevoile imediate ale persoanelor evacuate”, se arata in comunicatul amintit.

Banii bacauanilor, la degetul mic

Relatia E.ON Gaz – Primaria Bacau dateaza de mai multa vreme. La sfârsitul lui iunie 2010, la initiativa primarului Romeo Stavarache, consilierii locali au aprobat un proiect de hotarâre vizând gajarea bugetului local in contul datoriilor pe care CET Bacau le-a acumulat catre E.ON Gaz. La 31 aprilie 2010, datoriile CET catre E.ON Gaz se cifrau la 89 de miliarde lei vechi, suma la care se adaugau alte 12,5 miliarde lei constând in penalitati aplicate pentru neplata facturilor. Proiectul prevedea o esalonare a datoriilor pe mai multe rate lunare. Conform articolului 4 al proiectului adoptat de catre CL Bacau, E.ON Gaz poate popri bugetul local daca CET nu-si achita o rata in termen de 5 zile de la data primirii notificarii. Pe 12 aprilie, furnizorul de gaz a sistat livrarile catre CET din cauza datoriilor. Aproximativ 20.000 de apartamente din municipiul Bacau au fost private de apa calda.

Au de unde plati

Conform documentelor de inmatriculare a E.ON Gaz Distributie la Registrul Comertului, compania are un capital social de 274 de milioane RON (aprox. 65 de milioane de euro). Printre actionari se numara inclusiv Ministerul Economiei, care detine un pachet de 37 la suta. In 2009, E.ON Gaz Distributie a realizat o cifra de afaceri de 724 milioane RON (peste 180 de milioane de euro) si un profit brut de aproape 120 de milioane RON (circa 30 de milioane de euro).
Lucian Bogdanel
Sinziana Filimon

Scandal de la administrarea fondurilor din unitatile de invatamânt

Pentru prima data in instoria invatamântului bacauan, intre directorii de scoli si primari se vor incheia contracte (conventii) privind administrarea fondurilor in sistemul scolar. Daca sindicalistii spun ca aceste intelegeri trebuia deja sa existe, conform legii, edilii vad noile masuri luate de Inspectoratul Scolar Judetean ca fiind “aberatii”.

La intâlnirea cu edilii, organizata de Prefectura si Consiliul Judetean Bacau la Directia Agricola, cei dintâi au primit de la Inspectoratul Scolar Judetean o conventie pe care au fost invitati sa o completeze si sa o semneze. Documentul priveste administrarea fondurilor catre scoli si trebuie semnat de primar si de directorul unitatii de invatamânt. Principiile mentionate in conventie se refera la transparenta si buna cooperare, iar obiectivele, la asigurarea bazei materiale, a fondurilor pentru salarii, sporuri, naveta, bursele elevilor si participarea ambelor parti la procesul decizional.

“Conventia asta e o aberatie”

Suna frumos, dar primarilor nu le-a placut. Mai ales dupa ce, ajunsi acasa, au citit cu atentie conventia, “opera” Inspectoratului Scolar Judetean (ISJ). “Nu am semnat si nu voi semna niciodata aceasta conventie, ne-a declarat Mihai Coman, primarul comunei Bârsanesti. Noi avem relatii de colaborare cu scolile, nu de subordonare. Ce fel de jurist au la ISJ? Sa citeasca Legea 215!” Edilul sustine ca acest document l-ar face responsabil de modul in care sunt cheltuiti banii de catre unitatile de invatamânt: “Sumele vin la centrul bugetar, care face achizitiile, iar dupa, raspunde primarul, mai arata Coman. E normal asa? Eu cred ca nu cunosc legea. Niciodata nu voi raspunde pentru deciziile altora. Am semnat acum vreo doua luni planul de invatamânt si imi pare rau.” Primarul afirma ca scopul ISJ a fost sa arunce “magareata” in curtea altora, mizând pe faptul ca unii primari nu vor intelege ce li se pregateste, iar altii vor accepta deoarece sunt de aceeasi culoare, mai precis, democrat-liberali. “Nu e totul decis politic? Si directorii de scoli tot politic au fost numiti. De ce sa raspund eu? Poate sa fie ce-o fi, nu semnez, conventia asta e o aberatie!”

“De abia avem bani pentru noi!”

Adrian Palistan, primarul comunei Palanca, a declarat ca dascalii nu sunt angajatii primariei: “Noi asiguram baza materiala in toate unitatile de invatamânt, pentru buna lor functionare, dar nu putem asigura indemnizatii, sporuri si ce mai prevede contractul lor de munca. Din cote defalcate din TVA, Directia de Finante Publice ne vireaza bani pentru cheltuieli de personal. Nu pot sa vin eu, primar, sa cofinantez aceste cheltuieli. De abia avem pentru noi!” De altfel, nimeni nu ar avea de câstigat daca de respectarea drepturilor prevazute in contractul de munca al cadrelor didactice ar raspunde primariile, care sunt, la ora asta, pline de datorii. Ar exista, insa, un vinovat: primaria. Caci, in finalul conventiei, exista doua capitole mici, C si D, care au dat frisoane edililor. In capitolul C, care contine “Raspunderile”, se arata ca “Partile raspund disciplinar, civil sau penal, dupa caz, pentru neexecutarea sau executarea necorespunzatoare a clauzelor prezentei conventii”.De asemenea, raspund pentru încalcarea prevederilor care se refera la „administrarea si gestionarea fondurilor publice destinate unitatii de învatamânt.” La ”Clauze speciale” se arata ca partile, adica primarul si directorul scolii, au dreptul reciproc ”de a cere explicatii în situatiile neîntelese sau ambigue.”

Inspectoratul Scolar are alte explicatii

Prin aceste contracte sau conventii sau intelegeri practic fiecare dintre parti (director de scoala si primar) isi asuma responsabilitatea pentru tot ceea ce inseamna finantarea scolilor. Aceasta este explicatia data de ISJ Bacau, institutia care a avut initiativa acestui demers. ”Trebuie sa existe colaborare, pentru rezolvarea tuturor problemelor care vizeaza tot ce inseamna activitate in scoala. Asta e tot. Important este ca fiecare sa stie ce se face cu banii si asta e foarte bine. Aceste contracte presupun si drepturi si obligatii, dar important este ca existe informare si cooperare pe ambele parti”, a precizat si prof. Teodora Craus, inspector scolar general adjunct ISJ Bacau.

”Ii vom face pe primari sa semneze”

Si Sindicatul Liber din Invatamânt (SLI) – filiala Bacau este de partea Inspectoratului Scolar. ”Aceste contracte sunt prevazute in lege. Practic in acest moment nu se respecta legea. Exista HG 538/2001, privind finantarea invatamântului preuniversitar, in care se precizeaza clar ca toata activitatea din scoli trebuie sa se desfasoare in baza acestor contracte”, a explicat Manole Chiriac, presedinte SLI Bacau. In plus, tot legea obliga directorul de scoala ca trimestrial sa prezinte in Consiliul de Administratie al unitatii de invatamânt executia bugetara pe care o administreaza. ”Or, daca banii sunt la primarie, el de unde sa stie care sunt aceste fonduri? Aici e problema cea mare. Niciodata nu s-au respectat aceste lucruri, nu numai in Bacau, ci in toata tara. Si Ministerul Educatiei ne-a trimis la aceeasi hotarâre 538, când am cerut explicatii", a mai adaugat Manole. Spritele s-au incins, insa o solutie comuna va exista in final. Altfel nu se poate! ”De aceea ii vom face pe primari sa semneze”, a conchis Manole Chiriac.
Roxana Neagu
Silvia Patrascanu

"Nu inteleg de ce atâta incrâncenare! Pâna la urma scopul e comun.”
prof. Florin Lazar, inspector scolar general ISJ Bacau

"Nu sunt bani. Conventia asta prevede mai mult decât putem noi sa facem. Deocamdata, nu semnez.”
Lucian Cheta, primar Racaciuni

Dupa 6 ani de tergiversari, proiectul soselei de centura a fost reintrodus, la finantare, in bugetul pe 2011. Alaturi de alte 10 variante ocolitoare, centura Bacaului urmeaza a fi finantata din fonduri europene, prin intermediul Programului Operational Sectorial (POS) – Transporturi. Potrivit reprezentantilor PDL, principalul partid de guvernamânt, resuscitarea proiectului de infrastructura a reprezentat o prioritate pentru conducerea filialei bacauane.

Epopeea proiectului soselei de centura a Bacaului a ajuns la un nou capitol. Potrivit guvernantilor, varianta ocolitoare a fost prinsa la finantare in bugetul pe 2011, alaturi de alte 10 sosele de centura din tara. Finantarea celor 11 "centuri" va fi realizata din fonduri europene, accesate prin intermediul POS (T). Costurile totale, pentru cele 11 variante ocolitoare, se ridica la aproape 540 de milioane de euro. Peste 138 de kilometri de sosea urmeaza a fi construiti.
Reprezentantii PDL sustin ca resuscitarea proiectului variantei ocolitoare a Bacaului a reprezentat o prioritate, in contextul in care timp de 6 ani acesta a fost blocat, in diferite etape, la Ministerul Transporturilor. "In urma discutiilor pe care premierul le-a avut cu parlamentarii fiecarui judet am reusit sa promovam proiectul soselei de centura. Nu ma intereseaza investitii in cupoane de biserica sau garduri pentru nu stiu ce scoli. Centura Bacaului a parcurs niste etape si pentru Bacau este un proiect vital, crucial. Le-am transmis ca nu am nicio problema sa existe centura la Tg.Frumos sau Reghin, dar Bacaul e mult mai important ca oras si ca pozitionare. Important e ca am redemarat-o", a apreciat senatorul Gabriel Berca, liderul PDL Bacau. El a atras atentia ca proiectul centurii nu trebuie sa aiba un cost umflat artificial, asa cum s-a intâmplat in urma cu doi ani, fapt ce a dus la pierderea finantarii oferita Guvernului de catre Banca Mondiala. "Sa fie pretul corect pentru cei 30 de kilometri cât are centura si nu pretul stabilit la sfârsitul lui 2008, de trei-patru ori mai mare. Exista acel proiect din 2004, insa el era abandonat total", a declarat Berca.

Orban a umflat de trei ori pretul centurii

In luna noiembrie, cotidianul Desteptarea dezvaluia in cadrul unei anchete ca Banca Mondiala, finantatorul soselei de centura a Bacaului, a decis sa sisteze finantarea dupa ce Ministerul Transporturilor a "umflat" de 3 ori pretul variantei ocolitoare. Intre 2007 si 2008, proiectul a fost reevaluat la cererea Bancii Mondiale. Reevaluarea s-a finalizat in aprilie 2008, aratând un pret al soselei de centura marit de aproape 4 ori, situatie in care Banca Mondiala a retras sprijinul financiar acordat proiectului. Ludovic Orban, fost ministru al Transporturilor in cabinetul Tariceanu a recunoscut pentru cotidianul Desteptarea ca pretul centurii s-a triplat, dar ca era normal sa se intâmple acest lucru. "A crescut valoarea proiectului cum era si firesc fata de anul de gratie 2004", a declarat, in noiembrie, pentru Desteptarea, Ludovic Orban.

Subiect de campanie electorala

Proiectul centurii Bacaului a fost realizarea senatorului Sergiu Sechelariu, fost secretar de stat in cadrul Ministerului Lucrarilor Publice, Transportului si Locuintei in cabinetul Adrian Nastase. Proiectul a fost predat la cheie administratiei Stavarache, insa timp de 6 ani nici Primaria Bacau, nici Guvernul nu au reusit sa demareze lucrarile de construire. Asta, in conditiile in care si in 2006 si in 2008, edilul bacauan a decretat ca cele 84 de milioane de euro necesare finantarii proiectului sunt asigurate. Banii nu au mai fost atrasi niciodata de la Banca Mondiala, iar finantarea a fost definitiv pierduta.
Lucian Bogdanel

72 la suta din buget merge pe investitii

Potrivit proiectului de buget, Ministerul Transporturilor va dispune in 2011 de 11,5 miliarde RON, din care 8,3 miliarde (aproximativ 72 la suta) vor fi dirijate catre investitii in infrastructura. In 2011, ministerul va lansa mai multe proiecte cu finantare europeana, in valoare de 5,57 miliarde euro. Pentru programul de autostrazi, suma alocata se ridica la 2,5 miliarde euro, lungimea tronsoanelor ce urmeaza a fi construite depasind 288 kilometri.