56 de copiii, componenti ai celor trei echipe de fotbal (juniori) de la FCM Onesti, au primit premii de Sarbatori din partea clubului. In rol de Mos Craciun, la impartit de daruri constând in fructe exotice, dulciuri si sucuri, s-a aflat antrenorul secund al echipei de Liga a III-a, Costica Ene. Ovidiu Momanu – presedintele FCM Onesti, a declarat ca “obiectivul nostru primordial este de a atrage cât mai multi copii catre fotbal. Ne dorim ca cei din grupa C (jucatori de 13-14 ani), care se afla pe locul I la 7 puncte avans de cea de-a doua clasata, la finalul turului campionatului, sa aiba un parcurs cel putin la fel de bun ca in sezonul trecut. Vrem sa trecem de zona si sa ne calificam la turneul final. Avem incredere in micii jucatori precum si in antrenorii acestora, Ionut Ciobanu si Petrica Anton, si speram ca in continuare sa putem duce la bun sfârsit ceea ce ne-am propus”. Totodata, conducatorul FCM Onesti a facut un apel catre autoritatile locale: “Speram ca initiativa noastra sa fie sprijinita si de Consiliul Local Onesti, astfel incât sa putem trece peste acest moment de criza. Lipsa, in anii din urma, a grupelor de copii se vede la echipele de Liga a III-a si a IV-a, noi trebuind sa aducem 15 jucatori din afara pentru ca nu am putut inchega o formatie cu fotbalisti de pe plan local”.
Echipa FCM Onesti (juniori C), lider cu 7 puncte avans fata de LPS Bacau, este alcatuita din Daniel Chitaru, Silviu Lupu, Cosmin Branici, Andrei Dobre, Sergiu Generalu, Vlad Raican, Radu Munteanu, Dragos Ardeleanu, Mihai Toader, Cristian Jitarel, Remus Vernica, Valentin Geana, Eduard Benedic, Ovidiu Butucaru, David Mocanu, Razvan Raducanu, Silviu Palade si Andrei Goanta. (I. Moraru)
Daruri pentru micii fotbalisti de la FCM Onesti
Polivalenta de 1000 de miliarde!?
O noua "aroganta" din partea administratiei Stavarache
Primaria intentioneaza sa demareze un nou proiect megaloman. Dupa utopia demolarii stadionului municipal, edilii vor sa "bage" aproape 1000 de miliarde lei vechi intr-o noua sala polivalenta. Aceasta urmeaza a fi situata in cartierul CFR, pe terenul fostelor unitati militare, loc in care ar fi trebuit relocat si stadionul municipal. In aceeasi zona, Primaria a intentionat sa mai construiasca un nebulos Liceu de Informatica. Lansat in campania electorala pentru alegerile locale din 2008, proiectul a fost lasat balta intre timp. Ca o curiozitate, actuala Sala a Sporturilor a trecut printr-o ampla renovare finalizata chiar in 2010. Costul modernizarii s-a ridicat la peste 2 miliarde lei vechi, parchetul fiind complet inlocuit.
Administratia Stavarache incheie 2010 cu o "aroganta" de aproape 1000 de miliarde lei vechi. La spartul anului, Primaria intentioneaza sa promoveze un proiect vizand construirea in municipiul Bacau a unei noi sali polivalente. Conform proiectului, noua polivalenta ar urma sa coste peste 99 de milioane RON cu tot cu TVA, din care 69,5 milioane RON ar fi costul operatiunilor de constructie si montaj. Sala ar urma sa aiba 6000 de locuri, iar capacitatea ar putea fi extinsa pana la 7200 de locuri prin dispunerea de tribune mobile.
Polivalenta de 1000 de miliarde a fost proiectata de o firma din Iasi – Dirijent SRL – specializata in realizarea de retele si instalatii termice, sanitare, respectiv constructii energetice. Societatea a incheiat 2009 cu o cifra de afaceri minuscula, 49.000 RON (490 milioane lei vechi) si nu a avut profit.
In 2008 campioni, in 2010 codasi
Potrivit Expunerii de motive semnate chiar de catre primarul Stavarache, in municipiul Bacau se impune o noua sala polivalenta pentru ca "baza materiala (…) pe care se desfasoara competitiile sportive este veche, ramasa practic la nivelul ultimilor 40-50 de ani, amprenta negativa datorata acestui fapt fiind evidenta prin lipsa performantei sportivilor (…)".
Daca sportivii bacauani ai anului 2010 n-au realizat niciun fel de performanta – conform Expunerii de motive semnata de Stavarache – acestia au fost campioni in 2008, in perioada campaniei electorale. Din afisele electorale ale primarului rezulta ca numai in 2007 Bacaul a adunat un total de 537 de medalii, iar 55 de sportivi au fost selectionati in loturile nationale si olimpice. Practic, in doar doi ani – daca e sa dam crezare afirmatiilor facute de primar sub propria semnatura – performanta sportiva din municipiul Bacau a ajuns ca si inexistenta.
Cartierul CFR: ba stadion, ba campus
In ultimii trei ani, Primaria a "lansat" nenumarate initiative ce aveau in prim-plan terenul fostelor unitati militare din cartierul CFR. Cea mai utopica a fost, de departe, intentia de relocare a stadionului municipal. Potrivit unor hotarari adoptate de Consiliul Local in 2007, stadionul municipal trebuia demolat, iar pe cele 5 hectare degajate s-ar fi construit un complex urban. Stadionul demolat urma sa fie reconstruit in… cartierul CFR, pe terenul fostelor unitati militare. Tunul imobiliar orchestrat de sefii municipalitatii nu s-a mai concretizat, astfel incat proiectul de demolare a fost abandonat, iar hotararile de CL din 2007 abrogate.
In martie 2008, cu doar doua luni inainte de alegerile locale, Primaria a decis sa aloce aproape 2 hectare situate in strada Constantei (acelasi cartier CFR) in vederea construirii unui nebulos Liceu de Informatica. Costul total al Liceului, asa cum a reiesit din suita de hotarari adoptate de CL la data respectiva, era de peste 480 de miliarde lei vechi. Studiul de fezabilitate i-a costat pe bacauani aproape 6 miliarde lei vechi, bani incasati de o firma din Tulcea in contul unor… "drepturi de autor". Proiectul a fost tras pe linie moarta, fiind insa folosit cu brio in campania electorala din vara lui 2008 desi nu existau fonduri pentru finantarea sa.
Sala Sporturilor, renovata de curand
Sala Sporturilor din Bacau are o suprafata de 2947,75 mp si se afla in administrarea Directiei Judetene pentru Sport si Tineret. Conform site-ului www.primariabacau.ro, "a fost construitã in 1975, are o capacitate de 2000 de locuri si este unicat in ceea ce priveste conceptia arhitectonica. O nota particulara ii ofera edificiului acoperisul sustinut de un urias arc exterior de beton armat". A fost renovata la sfarsitul lui 2009, conditii in care numarul locurilor din tribuna s-a redus la 1800.
Procesul de renovare s-a derulat pe trei luni, cu fonduri de aproximativ 2 miliarde de lei vechi alocate de la Ministerul Tineretului si Sportului. Cea mai importanta lucrare a fost inlocuirea parchetului vechi cu o suprafata de joc moderna, de cea mai inalta calitate, aflata printre cele mai bune din tara si apreciata in mod deosebit de sportivii si antrenorii care isi desfasoara activitatea aici. Modificari s-au adus si la tribuna, unde au fost eliminate doua randuri de scaune pentru ca distanta dintre public si suprafata de joc sa respecte noile reglementari internationale. S-au montat doua tabele noi de marcaj, cate una de fiecare parte a salii, alaturi de un sistem de sonorizare performant si camere video pentru supravegherea spectatorilor. Vestiarele, grupurile sanitare, tavanul au facut de asemenea obiectul lucrarilor de renovare care au aliniat Sala Sporturilor din Bacau la standardele europene ale anului 2010.
Spitalul Municipal, “aroganta” de 47 de milioane euro
Un alt proiect deosebit de costisitor initiat de edili este cel al Spitalului Municipal. Fara sa dispuna de suma totala necesara construirii spitalului, conducerea Primariei a "inhamat" bugetul local la un proiect imposibil de finantat cu resurse proprii. Consecinta? Primaria a trebuit sa imprumute milioane de euro pentru finantarea constructiei spitalului. Aceasta a ajuns la rosu, urmand ca in 2011 sa se realizeze finisajele. Marele hop al administratiei Stavarache il constituie achizitionarea de aparatura si mobilier medicale. Suma necesara este de ordinul a 20-30 milioane de euro, bani care nu exista in vistieria Primariei.
Din problemele nerezolvate ale municipiului: 2 bacauani pe zi muscati de caini in 2009
Daca la capitolul utopii Bacaul abunda, in ceea ce priveste problemele curente ale orasului edilii par sa nu fi gasit solutii. Numai in 2009, de pilda, peste 500 de bacauani au fost muscati de maidanezi, aproape 2 pe zi. Numarul cainilor comunitari care roiesc pe strazile Bacaului sunt – afirma veterinarii – de ordinul miilor. O alta problema de prim ordin o reprezinta precaritatea serviciului de iluminat public. Zeci de strazi din municipiul Bacau sunt neluminate sau prost luminate, insa singurul lucru pe care au reusit sa-l faca edilii a fost sa invinovateasca furnizorul de energie electrica, E.ON. Problema, din nefericire pentru bacauani, a ramas nerezolvata.
Dana Popa
Biserica din Rusaiesti pastreaza nestinsa lumina
Pe urmele credintei
De la distanta, e o bisericuta modesta, ca atatea altele de la tara, insa dupa ce ai urcat panta si te trezesti in fata ei, odata simti ca lacasul are ceva special. Biserica “Sfintii Voievozi” din Rusaiesti e cea mai veche din Protopopiatul Moinesti, fiind ctitorita in 1540 de catre Ionita Tataru si calugarul Catana.
Mica, delicata, ireala, luminata parca dinauntru. Pana si vopseaua, de un albastru pur, ca acuarela unui copil, pare de sorginte divina. Rusaiestiul e o sigura parohie cu doi preoti: Arpad Corbu si Vasile Popa. Sunt 60 de familii, ceea ce inseamna putine cununii si botezuri peste an. Cu toate astea, la slujbe, “mereu e lume”, caci vin si straini sa se roage in incaperea mica a lacasului infiintat cu jumate de mileniu in urma. Dincolo de bisericuta din lemn, o casa praznicala noua, incapatoare, “ridicata din efortul enoriasilor din toate satele comunei, arata Ioan Dobrovat, primarul din Poduri. Numai cu cei din Rusaiesti nu se putea. Sunt in varsta si putini.” Pomelnicul si vechi strane stau marturie a credintei ortodocsilor din zona Moinesti de-a lungul a cinci veacuri. Toate au fost pastrate asa cum erau si date mai departe. “Biserica a beneficiat de lucrari de restaurare, apoi de intretinere, i s-a montat o centrala, dar alte schimbari nu s-au facut”, arata pr. Vasile Popa.
Icoanele vegheaza de cinci veacuri
La un moment dat, au descoperit si specialistii Directiei pentru Cultura, Culte si Patrimoniu ca are o valoare speciala. “Ne-au spus ca ar fi ideal sa dam jos scandurile ca sa se vada barnele, dar nu putem face asa ceva deoarece nu este in conservare, spune parintele. E o biserica in care se slujeste. Daca ne vor da fonduri sa construim un lacas nou, vom trece Biserica «Sf. Voievozi» in conservare si vom face ce ne-au sfatuit.” Ma uit la bisericuta si vad o fiinta. Scandurile subtiri, ca pliurile unei mantii, ferestrele mici, ca niste ochi ingustati, ganditori, linistea pe care o emana ii dau un aer de batrana inteleapta, senina, aflata pe jumatate dincolo. Se crede ca Biserica “Sf. Voievozi” din Rusaiesti a fost construita pe locul alteia mai vechi, satul insusi fiind mai vechi decat o arata documentele. “Localitatea era cunoscuta sub numele de Rusesti si a fost atestata documentar pe 16 aprilie 1443”, arata pr. Vasile Popa. De altfel, exista documente din 1461 si 1481 care pomenesc de existenta sa ca sat razasesc, locuitorii fiind improprietariti Stefan cel Mare, pentru vitejia lor. De-a lungul vremurilor, biserica a fost reparata de mai multe ori, inzestrata cu mobilier, icoane si obiecte de cult. O dovada e inscriptia chirilica de pe stranele vechi, unde este amintit anul 7237, adica 1729, si semnarea cu caractere chirilice de pe icoana “Soborul Sfintilor Voievozi Mihail si Gavril": "Aceste sfinte patru icoane s-au zugravit de Mihaila Popovici si ucenicul sau Lazor Popa, in 1820 iunie 15", arata parintele. Biserica a fost restaurata in 1939 cu sprijinul mai multor oameni importanti: generalul Nicolae Sova, avocatul Vasile Sova, Eugen Demetrescu, secretar general al Ministerului de Finante, si Constantin Dumitriu, inspector scolar general.
Sa o pastram ca pe o comoara
“Lucrarile au fost coordonate de cunoscutul arhitect Stefan Bals, in timpul arhipastoriei Prea Sfintitului Episcop al Romanului, Lucian Triteanu. Cu ocazia acestei restaurari s-a pastrat intreg corpul bisericii, cu lucratura si liniile neschimbate, s-a pastrat Sfana Masa si catapeteasma din 1614”, explica pr. Vasile Popa. Dar catapeteasma, asa cum arata azi, a fost pictata in 1841, dupa cum rezulta din insemnarea facuta pe icoana "Maica Domnului cu Pruncul": "Anul 1841 feb. 12 Gheorghe Rusein zugrav". S-a schimbat temelia de piatra, iar peretii din barne de stejar au fost tabanuiti cu scandura, doar cele doua usi masive din lemn, de la pridvor si de la altar, fiind lasate neacoperite deoarece erau decorate cu o feronerie foarte frumoasa, lucrata de mesteri talentati. S-a refacut acoperisul din sindrila in “solzi de peste”, pastrandu-se stilul vechi, si pridvorul. Tot in 1939, biserica a fost inzestrata cu clopote, mobilier nou, obiecte de cult, policandre, vesminte etc. “In acelasi an, a fost realizata si clopotnita detasata, dupa planul arhitectului Bals“, arata Vasile Popa. Bisericuta din Rusaiesti e tare mica si pare modesta, zarita printre case, dar e bogata prin trecutul ei si dovezile acestei varste: pomelnicul scris in chirilica, stranele dulgheresti, icoanele imparatesti, apoi liturghiere, candele s.a. Multe obiecte si carti vechi au fost insa transferate, din initiativa Episcopiei Romanului si Husilor, Ia Muzeul Manastirii Bogdana, “spre o mai buna pastrare”. Pentru ca istoria acestui lacas sa nu se piarda, pr. Vasile Popa a intocmit o monografie. “Biserica Sfintii Arhangheli Mihail si Gavriil din satul Rusaiesti, monument istoric si de arhitectura, ridica prestigiul comunei Poduri, afirma parintele. Ea face parte din zestrea arhitecturii populare pe care o mostenim de la inaintasii nostri si pe care trebuie sa o pastram ca pe o comoara de mare pret.”
Automobilism: SMS – in pole position
Steagul sus
2010 s-a dovedit un an excelent pentru Selena Motor Sport Bacau. Doru Sechelariu, cel mai bun produs al clubului bacauan, a fost singurul pilot român care a tinut steagul sus in GP3, o adevarata anticamera a Formulei 1. Denis Marcu s-a incununat campion mondial la karting, câstigând tot ce se putea câstiga la categoria sa de vârsta, in timp ce alti doi elevi ai lui Vladimir Bortov, directorul sportiv al Selenei Motor Sport, Alexandra Marinescu si Mihailov Paskar, bat la portile consacrarii.
Viteza si tehnica
Sezonul recent incheiat a propus o noua provocare in lumea sporturilor cu motor: formula GP3, aflata pe podiumul international de profil dupa GP2 si Formula 1. Prestigioasa competitie a alcatuit o grila de start de elita, cu acoperire mondiala, in care România a fost reprezentata de bacauanul Doru Sechelariu. Aflat printre cei mai tineri participanti, la fel ca in anii anteriori parcursi in Formulele Renault, BMW si Formula 3, pilotul care si-a aniversat majoratul pe data de 19 noiembrie 2010 a compensate lipsa de experienta prin viteza si tehnica.
Titlu mondial
La cinci ani distanta dupa ce Doru Sechelariu si-a trecut numele in cartea de aur a kartingului european, stafeta a fost preluata de un alt pilot crescut in curtea Selenei Motor Sport. Denis Marcu si-a pus amprenta pe anul 2010, impunându-se in toate competitiile in care a participat. Sportivul in vârsta de 12 ani a cucerit titlul mondial WSK Master Series, Cupa Natiunilor WSK, Cupa Campionilor, Cupa Vezuviului, Trofeul “Ayrton Senna”, pe lânga triumful din competitia interna si cea a Europei de Sud-Est.
De perspectiva
In ultima perioada, Selena Motor Sport Bacau a scos la rampa si alte elemente de mare perspectiva in kartingul românesc si – de ce nu? – international. Aflata la primul sau sezon oficial, Alexandra Marinescu a sarit etapele batându-se de la egal la egal cu piloti cu un notabil plus de experienta. Alexandra a obtinut doua podiumuri in competitia interna la clasa Mini, remarcându-se si in campionatul Europei de Sud-Est. In ceea ce-l priveste pe Mihailov Paskar, reprezentantul SMS la clasa Pufo a confirmat in 2010 bronzul cucerit in 2009.
Conditii pentru performanta
Toate aceste reusite se leaga de Vladimir Bortov, directorul sportiv al Selenei Motor Sport. “Pe circuitul creat in 2003 de Dumitru Sechelariu exista toate conditiile propice marilor performante, iar rezultatele din ultimii ani stau marturie in acest sens. Sunt convins ca si pe viitor Selena Motor Sport Bacau va ramâne in topul international al sporturilor cu motor, lansând noi campioni”, a declarat Vladimir Bortov.
Dana Popa
Pomana de la CET, „ingrasata” de Craciun
Câte 2500 de RON pentru 4 consumatori izolati pe scara de bloc
In luna octombrie, Consiliul Local aproba un proiect de hotarâre vizând acordarea a câte 2500 RON pentru familiile bransate la CET, dar ramase izolate pe scara de bloc. HCL 347 din 12 octombrie viza cazurile in care pe scara blocului au mai ramas maxim doua apartamente bransate la CET. Edilii au revenit asupra hotarârii. Ei vor sa ofere câte 2500 RON pentru maxim 4 apartamente bransate la CET si izolate pe scara de bloc.
Vechea hotarâre s-a dovedit un esec sub aspectul "cazurilor" rezolvate de Primarie. Dintr-un total de 540 de apartamente bransate la CET, dar izolate pe scarile de bloc, doar 10 la suta au mai beneficiat de ajutorul de 2500 RON aprobat prin HCL 347. Banii promisi de municipalitatea vizau debransarea apartamentelor izolate de la sistemul public de termoficare si dotarea lor cu centrale proprii. La mijlocul lui octombrie, sefii Primariei dezvaluiau ca CET Bacau pierde pâna la 900RON cu furnizarea agentului termic pentru apartamentele situate in scarile de bloc in care majoritatea locatarilor a optat pentru centrala de apartament. Pentru ca doar 58 de familii au primit 2500 RON pentru a se debransa de la CET si a-si monta centrala, edilii au ridicat stacheta. Ei sunt dispusi sa ofere ajutorul financiar si in cazurile in care maxim 4 apartamente sunt izolate pe scara de bloc. Propunerea va fi discutata in sedinta de marti, 28 decembrie, a Consiliului Local. Initiativa Primariei are in prim-plan un caz petrecut intr-o scara a unui bloc situat pe strada Stefan cel Mare. In urma defectarii retelei de termoficare, 4 apartamente izolate pe scara nu mai beneficiaza de caldura in plina iarna. In acelasi timp, costul reparatiei conductelor avariate se ridica la peste 250.000 RON (2,5 miliarde lei vechi).
Pentru acordarea pomenii de 2500 RON/apartament, edilii au umblat la bugetul de investitii de unde au taiat suma de 30 de miliarde lei vechi. Din aceasta, peste 12 miliarde reprezinta bugetul pus la bataie pentru acordarea ajutorului sus-mentionat. Reprezentantii Primariei au dezvaluit ca, in realitate, doar 120 de apartamente ar trebui sa beneficieze de ajutorul financiar. O ancheta sociala derulata de municipalitate in ultimele doua luni a relevat ca unii dintre proprietari detin mai multe apartamente, iar pentru alte locuinte exista deja solutii alternative.
Lucian Bogdanel
Singuratate, mizerie, neputinta = incendiu
Buhuseanca Sofica Lupu, octogenara, locuieste în strada Tineretului, bl. 8, sc. B, ap. 5, la parter. Este octogenara, singura, neputincioasa. De obicei, abia reuseste sa se tina de un bat, ca sa se miste de ici-colo. În casa totul pare rupt dintr-un infern al mizeriei. Cele trei camere si baia sunt un fel de depozit aiurea de mobilier degradat, alimente alterate etc. Fara sursa de apa, energie termica si electrica – din cauza datoriilor si a instalatiilor defecte – traieste în regim de pestera insalubra. Vecinii au reclamat în repetate rânduri cazul, dar administratia locala este neputincioasa din cauza unui controversat regim juridic al apartamentului. Batrâna are un fiu prin Ardeal, dar, potrivit celor relatate de vecini, refuza sa mearga la acesta. Cu vreo saptamâna în urma, vecinii au sesizat faptul ca din apartamentul Soficai Lupu se degaja un miros suspect de gaz metan. Pompierii au intervenit si au constatat ca butelia de la aragaz nu era corect racordata. În dimineata zilei de Craciun, locatarii blocului au crezut ca vor sari în aer. În apartamentul batrânei a izbucnit incendiul. Pompierii au stins focul, constatând ca acesta fusese cauzat de o lumânare lasata aprinsa peste noapte. În opinia pompierilor, situatia poate fi rezumata astfel: „Singuratate, mizerie, saracie, alcool…” La insistentele vecinilor, care se tem de un dezastru, a fost ridicata butelia din apartament. Dupa incendiu, Sofica Lupu încerca, prin întunericul diminetii timpurii, sa evalueze dezastrul din apartament. Întrebând-o despre cauzele incendiului, ne-a raspuns cu o rugaminte: „Mamuca, da-mi batul ca sa ma pot misca prin casa asta, ce-a mai ramas din ea…” A venit raspunsul unui vecin: „De unde bat? Ti-a ars si batul…” „Un Craciun cu spaima, scrum, suferinta. Acesta a fost Craciunul pentru noi. Daca focul ajungea la butelie, se putea întâmpla o nenorocire, pentru ca blocul este racordat la reteaua de gaz metan. Rugam administratia orasului sa rezolve aceasta situatie ”, ne-a spus Vasile Linguraru, unul dintre locatari, sustinut de catre toti vecinii sai speriati. Deocamdata, afectata de intoxicatia cu fum si spaima, batrâna a fost internata în spital.
Ion Fercu
Fotbal / Liga a III-a: Anul negru
La sase decenii de la infiintare, FCM Bacau a cunoscut cea mai sumbra pagina din istoria sa: retrogradarea in C, la decizia municipalitatii
Turnura
Trebuia sa fie anul sau. Mai ales ca se implineau sase decenii de la infiintarea clubului si alte patru
decenii de la cea mai mare performanta din istoria echipei: calificarea, in premiera pentru o formatie
româneasca, in turul patru al unei cupe europene. Din pacate, 2010 a luat o cu totul alta turnura pentru echipa-fanion a judetului, FCM Bacau. S-a dovedit un an de doliu. Si nu doar pentru FCM Bacau, ci pentru toti iubitorii de fotbal din Bacau. Vara trecuta, pentru prima data in existenta sa, echipa bacauana a fost retrogradata in Liga a III-a, ca urmare a deciziei municipalitatii de a o retrage din campionat!
Semne rele
2010 si-a aratat coltii inca de la inceput. In ianuarie, cu trei zile inainte ca FCM Bacau sa-si reia pregatirile, primarul Romeo Stavarache s-a hotarât sa retraga sprijinul financiar catre echipa fanion si sa o trimita astfel in Divizia C! Si asta in ciuda faptului ca exista un contract de cesiune in baza caruia municipalitatea, ca detinatoare a 90 la suta din SC FCM Bacau SA, trebuia sa gestioneze cât mai bine parcursul gruparii “galben-albastre”. Nu conta faptul ca se investisera bani, se facusera promisiuni si se vehiculase ca obiectiv atacarea promovarii in prima liga. Asa cum nu a contat nici faptul ca suporterii au iesit in strada pentru a-si salva echipa.
Alba-neagra
“Retragerea echipei din campionat” a devenit apoi un fel de albaneagra. Un spectru care a insotit FCM-ul pe toata durata pregatirilor de iarna si, ulterior, a returului de campionat. Antrenorul Gheorghe Poenaru a facut tot posibilul pentru a tine unit un vestiar care risca sa se prabuseasca sub presiunea datoriilor financiare si a desfiintarii echipei. In martie, la doar o saptamâna dupa victoria reusita de “galben-albastri” pe terenul Tricolorului Breaza, municipalitatea, in calitate de actionar majoritar, a anuntat ca echipa nu se va prezenta la meciul de acasa cu Steaua II!
Joc murdar
Acest anunt-soc s-a dovedit o manevra mizera prin care municipalitatea a incercat sa forteze mâna actionarului minoritar, Asociatia FCM Bacau de a ceda, neconditionat, locul in liga secunda. Un santaj de joasa speta, care a mers dincolo de orice limita si caruia i s-a alaturat conducerea clubului. “Conducerea a vrut ca noi sa retrogradam pe teren, pentru a arunca pisica in curtea noastra. Când au vazut ca am ramas uniti si ca am stiut sa trecem peste toate neajunsurile, au hotarât sa retraga echipa din competitie. Un joc foarte murdar”, au relatat la vremea respectiva fotbalistii FCM-ului.
Final halucinant
Cu doua etape inainte de finalul sezonului, FCM Bacau adunase punctele suficiente pentru a-si asigura permanenta in liga secunda. Inutil. “Daca Sechelariu nu ne cedeaza echipa, o trimitem in C”, a sunat mesajul administratiei Stavarache, care a hotarât ca FCM sa nu se prezinte la jocul de acasa cu Dunarea Galati, de pe 5 iunie. Fiind vorba de a doua neprezentare stagionala, FCM Bacau era retrogradata automat in urmatorul esalon valoric. Municipalitatea punea astfel cruce echipei fanion a judetului, aruncând pe Apa Sâmbetei aproape un milion de euro cheltuiti din fonduri publice si lasând in urma datorii imense. Un sfârsit halucinant!
Reconstructie
In vara, FCM Bacau a fost nevoita sa o ia de la zero. Cu o noua organigrama si cu un lot recladit din temelii. Echipa fanion a judetului si-a inceput reconstructia sub comanda celui care a salvat-o de la disparitie si in urma cu 18 ani: Dumitru Sechelariu. Pe banca tehnica a fost reinstalat Gheorghe Poenaru, pentru care readucerea Bacaului in B este o chestiune de onoare. Ca presedinte a fost numit una din fostele glorii ale clubului, Daniel Scânteie, in
timp ce in calitate de consilier tehnic a fost investit Corneliu Costinescu, un om de fotbal cu o vasta experienta. In fine, lotul de jucatori, unul alcatuit in marea sa majoritate din elemente tinere, de perspectiva, a fost cladit in jurul nucleului format din Stefan Apostol, Cornel Codreanu si Marius Dobos.
An mai bun
In ciuda faptului ca nu a avut mult timp la dispozitie pentru omogenizare, noul FCM Bacau a functionat foarte bine in sezonul de toamna. Cu un parcurs fara infrângere, “galben-albastrii” au… subordonat Seria I a esalonului trei, iernând in postura de lideri. Un loc intâi datorat unui joc exploziv, care a permis atacaului bacauan sa marcheze 40 de goluri si sa-si asigure suprematia in intreg campionatului esalonului trei. FCM Bacau incheie cel mai trist an din istoria sa, cu speranta ca 2011 ii va oferi satisfactia revenirii in liga secunda. Adica esalonul din care nu a retrogradat niciodata cu adevarat in plan sportiv.
Sute de mii de euro pentru pregatirea cadrelor didactice
Bani europeni pentru invatamântul bacauan
Sute de cadre didactice, precum si mai multe unitati de invatamânt din municipiul Bacau si din intreg judetul au beneficiat in 2010 de burse de studiu in diferite tari europene. Finantate de Uniunea Europeana, aceste burse individuale sau de grup continua formarea profesionala a profesorilor, dar ofera si schimburi de experienta pentru elevi. Granturile europene au fost obtinute prin Agentia Nationala de Programe Comunitare in domeniul Educatiei si Formarii Profesionale Continue.
Uniunea Europeana si-a deschis larg portile si pentru unitatile scolare. De aproape 4 ani, cadrele didactice si directorii de scoli pot accesa fonduri europene pentru derularea de proiecte in parteneriate multiple si formare profesionala. Numai in anul 2010, in gradinitele, scolile, liceele si colegiile din intreg judetul au ajuns mai mult de 800.000 de euro. Au fost atrase astfel peste 120 burse Comenius, 5 proiecte Leonardo da Vinci, o bursa tip Grundtvig si s-au efectuat inca 11 vizite de studiu. Spre deosebire de anii trecuti, au reusit sa acceseze astfel de proiecte ample nu numai cadrele didactice din mediul urban (Bacau, Onesti, Comanesti si Moinesti), ci si profesorii din mediul rural, din comune precum Saucesti, Darmanesti, Solont, Faraoani, Margineni, Traian, Sarata, Magiresti, Plopana, Hemeius, Sascut, Sanduleni sau Racaciuni.
Proiecte in toata Europa
Astfel, cadrele didactice, elevii si directorii de scoli din judetul Bacau au strabatut intreaga Comunitate Europeana, din Marea Britanie pâna in Spania sau Malta, din Franta pâna in Portugalia, Finlanda, din Cehia, Polonia, Grecia, Italia ori Irlanda, pâna in Polonia si chiar Turcia (tara in afara UE). S-au obtinut burse individuale, fonduri pentru vizite de studiu, dar si finantare de proiecte in parteneriate sau individuale.
Burse Comenius de peste 610.000 euro in scoli
Aproape 100 de scoli si licee din intreg judetul, atât din mediul urban cât si din rural, au obtinut granturi de peste 610.000 de euro pe proiecte Comenius. Multe dintre ele sunt in derulare si in anul urmator, 2011. De acesti bani au beneficiat sute de profesori, fie prin burse individuale, fie prin burse in parteneriat. Pe o bursa individuala Comenius fiecare cadru didactic beneficiar a primit o suma de bani cuprinsa intre 2.000 si 2.300 de euro, pentru un curs de formare care a durat circa trei saptamâni. Banii au fost decontati pe transport, taxa de curs, cazare si masa. Aceste burse se pot obtine anual in intervalul a trei termene de depunere a dosarelor.
Alti 110.000 de euro prin proiecte Leonardo
Si prin proiectele Leonardo da Vinci, cinci colegii din Bacau (3) si Onesti (2) au primit fonduri europene pentru derulare de activitati in parteneriate. In top este Colegiul Tehnic “Petru Poni” Onesti, cu o mobilitate de 33.626 euro in “Practica turismului european”. Urmeaza Colegiul National “Gh.Vranceanu” Bacau (parteneriat – “Metode de invatare in limba engleza”) si Colegiul “Letea” Bacau (parteneriat – “Orientarea elevilor spre o meserie”) cu câte 25.000 de euro fiecare. Alte proiecte de acest gen au fost atrase de Colegiul Tehnic “Petru Poni” Onesti (parteneriat de 14.000 de euro) si Colegiul Tehnic de Comunicatii “N.V.Karpen” Bacau (mobilitate de 11.224 euro).
Vizite de studiu de aproape 14.000 de euro
Alti 11 profesori din scolile si colegiile din Bacau, Onesti, Margineni si Darmanesti au efectuat in 2010 de vizite de studiu cu finantare europeana care ajung la 14.000 de euro. Grantul european atribuit pentru fiecare cadru didactic a fost cuprins intre 1.000 si 1.450 de euro. Bursa Grundtvig din 2010 a fost obtinuta de prof. Mariana Lucas de la CT “D.Ghika” Comanesti, in valoare de 1.640 de euro.
“Liber” pentru toata lumea
Isi pot depune dosare pentru obtinerea de burse toate cadrele didactice care lucreaza in sistemul de invatamânt. Cei care beneficiaza de bursele in strainatate trebuie sa primeasca de la Inspectoratul Scolar Judetean Bacau un cod de identificare mobilipass, cu care pleaca peste hotare, pe baza caruia se elibereaza si certificatul de absolvire a cursului, care va fi parte integranta in portofoliul europass, de prezentare a competentei profesionale. O data la doi ani se mai pot obtine si burse finantate de Consiliul Europei.
Roxana Neagu
“Prin astfel de burse informatia poate sa ajunga in toate scolile, inclusiv in cele din mediul rural. Se pot dezvolta competentele digitale, comunicarea in limbile straine de circulatie internationala, se diversifica formele de diseminare, se pot astfel multiplica posibilitatile de cooperare intre scoli. In plus, fiecare bursier beneficiaza de consultanta, chiar si scoala care acceseaza astfel de fonduri. Este o deschidere pentru tot ceea ce inseamna invatamântul bacauan, dar si o posibilitate de a ne face cunoscuti peste hotare.”
Angela Sterpu, inspector scolar pe Programe Comunitare si Integrare Europeana la Inspectoratul Scolar Judetean Bacau
„Am obtinut o bursa Comenius in Praga. A fost o experienta unica pe care o voi impartasi elevilor, parintilor si profesorilor. Voi utiliza si mai mult computerul la orele de matematica pentru a crea lectii si teste de evaluare dar si in activitatile educative scolare si extrascolare.”
Nelia Tabacaru, profesor la Scoala cu clasele I-VIII Solont
„Consider ca este imperios necesara participarea cadrelor didactice, la cursurile de formare profesionala în afara granitelor tarii. Aceste burse aduc importante beneficii de care se bucura atât profesorul respectiv, cât si institutia si elevii. Ma refer aici la dezvoltarea pe plan profesional si personal, beneficiile lingvistice, culturale, promovarea multiculturalitatii si interculturalitatii. Mai mult, astfel ne putem face cunoscute competentele profesionale, institutia, sistemul de învatamânt, tara.”
prof. informatica Elena Frunza, de la Colegiul Tehnic “Anghel Saligny” Bacau, care a beneficiat de o bursa Comenius în Malta
Tenis: Piramida completa
De la vraf la baza, tenisul bacauan este structurat pyramidal intr-un sistem care a dat roade si in 2010. “A fost un an bun, cu rezultate prin care ne mentinem in top“, a remarcat antrenorul coordonator al sectiei de specialitate de la SCM, Mihai Ciuntea, la un bilant in care sa regasesc o serie de noutati. Astfel, pentru prima data, tenismenii bacauani (juniori) au reusit sa cucereasca o medalie la “nationalele” pe echipe rezervate seniorilor. In plus, performantele interne si internationale au fost dublate de un numar mai mare de turnee organizate, in premiera, pe plan local.
La inaltime
Plecând de la inaltime, in prim-planul scenei internationale s-a aflat Teodor Marin, un sportiv de
17 ani care a incheiat anul cu cea mai buna clasare din cariera in ierarhia mondiala ITF a juniorilor: 137 (intr-un sezon pe care l-a inceput pe 1255). Câstigator intr-o serie de turnee ITF (Croatia, Bulgaria, România – Bals, Timisoara), Teodor Marin este al doilea cel mai bine pozitionat junior român, dupa Alexandru Ghilea (77). Cu perspectiva avansarii in Top 100 in noul an, care i-ar putea deschide participarea la turneele de Mare Slem. Posibile obiective: Roland Garros si Wimbledon.
In circuit
Dragos Ignat, Sebastian Ionescu, Sebastian Erimicioiu, Serban Rotariu, Georgiana Patrasc, Raluca Mâta au cochetat de asemenea cu turneele internationale si cu cele de 10.000 $ din circuitul României. La o categorie mai mica (14 ani), Matei Avram si-a facut debutul extern si, pe final de an, a plecat peste Ocean pentru un stagiu de pregatire, completat cu prezenta la celebrul turneu Orange Bowl. Sub “tricolor”, Vlad Murad a facut parte din lotul U16 pentru Winter Cup (asa numitele Campionate Europene pe Echipe), unde România a ocupat locul al 7-lea.
Medalii si loturi nationale
Vlad Murad a fost si primul premiant national al Bacaului in 2010, pe o lista care cuprinde 11 podiumuri la campionatele individuale si doua trofee in competitiile pe echipe. Dintre realizatorii acestor performante, la loturile nationale au fost convocati Sebastian Ionescu (tineret), Teodor Marin, Dragos Ignat (juniori I), Vlad Murad (juniori II) si Alexandru Manole (copii). Iar la portile consacrarii se afla totodata câtiva copii care si-au facut un nume prin clasarea pe locurile de top la turneele din tara, echivalente cu pozitii avansate in ierarhiile nationale ale Federatiei Române de Tenis.
Pariu cu viitorul
Grupele de perspectiva (10, 12, 14 ani) au fiecare lideri de generatie. Cea mai inalta clasare i-a apartinut Marei Sechelariu (SCM), care in iunie a avansat pâna pe locul al IV-lea in topul FRT al categoriei 10 ani. La masculin, clasa de performanta este condusa de Petru Berdila (top: locul 9), Rares Serban si Alexandru Luchian. Grupa 12 ani ii are in top pe Alexandru Manole (cea mai buna clasare: locul 6), Andrei Serbanescu si Stefan Costea, iar la 14 ani vârful este asigurat de Bianca Iorga (loc 16), Teodora Munteanu, Luana Stanciu, Matei Avram, Tudor Burghelea sau Sabin Saveluc. In pariul cu viitorul au inceput sa se lanseze pe orbita tenisului national si o serie de copii de perspectiva, precum Bogdan Manole, Razvan Olaru si Anca Moraru.
Suflu nou: EMD Tennis Academy
Ca niciodata in ultimii ani, tenismenii bacauani au avut ocazia in 2010 sa participe si la un numar mai mare de concursuri organizate acasa. In deschidere: traditionala cupa de primavara Fischer-DSJSCM (8-13 mai). In vara, in circuitul national si-a facut intrarea EMD Tennis Academy, o noua investitie in sport realizata de omul de afaceri bacauan Dumitru Sechelariu. La Cupa “EMD Tennis Academy”, derulata in intervalul 3-9 iulie, au participat sportivi din toate colturile tarii. Calendarul a fost completat cu editia inaugurala a Trofeului Elisa (24-28 iulie), pentru ca in toamna sa se desfasoare cupa CJ-DSJ-SCM (4-8 septembrie). Terenurile de tenis de la baza SCM-ului au mai gazduit totodata o etapa din Circuitul International al României (turneu pentru seniori cu premii de 10.000 $, 29 mai – 6 iunie), Cupa Simba Invest pentru veterani si Cupa Presei.
In top
Toate adunate in bilantul pe 2010, rezultatele acestui an mentin tenisul bacauan in topul national. In 2008, sectia de la SCM a acumulat 37,25 p., ocupând locul al VI-lea dupa un podium completat de Steaua, Olimpia Bucuresti si Dinamo. In 2009, cu 59,5 puncte, SCM-ul s-a aflat pe pozitia a III-a, dupa Olimpia si Dinamo, intr-o ierarhie cu 223 de cluburi afiliate. Punctajul pe 2010 este de aproximativ 50 de puncte, adica in zona locurilor de onoare din România. Un an cu per- formante pe toate planurile. De la baza la vârf. (Dana Popa)
Medalii la campionatele nationale
– CNI de iarna, 16 ani: doua medalii de bronz (Vlad Murad, la simplu si dublu)
– CNI iarna, 12 ani: bronz (Alexandru Manole, dublu)
– CNI 18 ani – 2 x aur: Sebastian Ionescu (simplu, dublu)
– 2 x argint la dublu (Teodor Marin / Sebastian Erimicioiu, Dragos
Ignat / Georgiana Patrasc)
– 2 x bronz (Sebastian Ionescu – mixt, Dragos Ignat – dublu)
– CNI de vara, 16 ani: bronz: Vlad Murad (dublu)
– CNI seniori: bronz (Sebastian Ionescu / Dragos Ignat, dublu)
– CN pe echipe, seniori: bronz (Sebastian Ionescu, Teodor Marin, Dragos Ignat, Sebastian Erimicioiu, Serban Rotariu, Gabriel Ciuntea)
– CN pe echipe, 18 ani: argint (Sebastian Ionescu, Teodor Marin, Dragos Ignat, Sebastian Erimicioiu, Vlad Murad).
Noutati la orizont
Pentru 2011, tenisul românesc se reorganizeaza. Calendarul competitional se bazeaza pe o noua strategie, si anume Circuitul National FRT, desfasurat sub forma de caravana in toate regiunile tarii. Schema propusa cuprinde, in ordine:
– turnee de nivel international (ATP, WTA, ITF, Tennis Europe),
– campionate nationale (cu o grila de 1.000 puncte pentru câstigatori)
– turnee “A” din circuitul FRT (750 p.)
– concursuri organizate de cluburi si care nu fac parte din circuitul FRT, de categoria 1 (500 p.) si 2 (250 p., fata de 200 câte se acordau pâna acum). Astfel, turneele de categoria a V-a sau a IV-a dispar din noua structura. In plus, vor fi alcatuite doua tipuri de clasamente, unul clasic (general) si unul “race” (cu rezultatele de la turneele internationale, campioanatele nationale individuale si pe echipe, selectiile nationale, turneele din circuitul FRT, cupele europene si campionatul european) in baza caruia se va organiza un turneu de tip Masters. Noutati apar totodata la grupa 10 ani, toate competitiile de la acest nivel urmând sa se desfasoare in conditii speciale, pe terenuri de dimensiuni reduse, cu mingi usoare, de burete si meciuri derulate pe sistemul “cine ajunge primul la 10 puncte”. SCM Bacau intentioneaza ca in 2011 sa-si depuna candidature si pentru organizarea unui turneu din programul “Tennis 10”. (D.P.)
O multime de tineri au daruit din sangele lor
In aceasta luna numarul donatorilor a crescut de la 30 la 40 pe zi. Peste 80 la suta dintre ei sunt studenti sau elevi. Conducerea Centrului de Transfuzie ii asteapta si pe altii, pentru ca permanent este nevoie de sânge.
Apropierea Craciunului i-a facut pe unii dintre noi sa le ofere celor in suferinta un dar mai putin obisnuit. Ei au mers la Centrul Judetean de Transfuzie Sanguina si au donat 400 ml de sânge pentru cei care au nevoie de el. Primii care au sarit in ajutorul celor a caror viata depinde si de o transfuzie au fost tinerii. "A crescut numarul donatorilor in aceasta luna, pentru ca au venit multi studenti si elevi ca sa doneze sânge, ne-a spus Silvia Ciurea, directorul Centrului de Transfuzie. De vreo saptamâna tot vin. Acum, peste 80 la suta dintre donatori sunt tineri, sub 30 de ani. Incercam sa-i fidelizam, pentru ca multi dintre donatorii fideli au ajuns acum la o vârsta mai inaintata." In ultima vreme media zilnica de donatori a ajuns la 40, fata de 30-35. Aceasta si deoarece a intrat in obisnuinta conducerii centrului sa organizeze aproape saptamânal caravane in judet pentru recoltarea de sânge. Luna aceasta asistentele medicale ale centrului au fost la Moinesti si Sascut, unde au atras aproape 130 de donatori. Dar si 56 de salariati de la CET au donat sânge in aceasta luna. Si, totusi, conducerea centrului asteapta si mai multi donatori. "Oricât ar fi de multi, tot mai este nevoie, pentru ca oricând se poate intâmpla un accident, astfel ca spitalele trebuie sa aiba o rezerva de sânge, permanent", a mai spus directorul centrului.
Donatorii au drepturi, dar si obligatii
Orice persoana interesata are dreptul de a primi materiale informative privind donarea de sânge. Pe parcursul procedurii de selectie ca donator, persoana care participa la ea va primi explicatii privind scopul interviului, al examenelor si testelor care i se vor efectua, precum si rezultatele acestora. De asemenea, orice donator are dreptul sa primeasca, la cerere, un buletin de analize medicale si rezultatele testelor efectuate. Cei care sunt donatori fideli beneficiaza gratuit, anual, de un examen radiologic pulmonar si un examen biologic extins iar, in anumite cazuri, de un examen cardiologic pentru depistarea unor eventuale afectiuni care contraindica donarea de sânge. Tot ei au dreptul la tratament substitutiv cu fier, gratuit, daca li se depisteaza o carenta a acestuia. Toti donatorii beneficiaza, pentru fiecare donare, de sapte tichete de masa, de scutirea de la locul de munca si de decontarea cheltuielilor de transport in comun din ziua donarii intre localitatea de domiciliu si centrul de transfuzie. Daca locuiesc in localitatea unde se afla centrul de transfuzie, atunci au dreptul la abonament cu reducere de 50 la suta pentru transportul in comun. Dar donatorii au si obligatii. Trebuie sa raspunda sincer la intrebarile personalului medical (legate de donare), sa respecte indicatiile acestuia pe tot parcursul donarii, sa urmeze tratamentul prescris, sa se prezinte la medicul de familie la recomandarea scrisa a institutiei de profil la care a donat sânge, pentru a fi luati in evidenta sau a fi investigati in scopul diagnosticarii, in cazul depistarii ori suspectarii unor situatii patologice.
Elena Tintaru
Primaria Bacau isi cumpara imagine „europeana” cu 14.000 de euro
Falca ii goleste buzunarele lui Stavarache
Peste 14.000 de euro va cheltui municipalitatea bacauana cu promovarea Bacaului in cadrul Biroului Asociatiei Municipiilor din România (AMR) de la Bruxelles. Daca alesii locali vor aproba un proiect de hotarâre in acest sens, Primaria se va dispensa de 1250 de euro pe luna, timp de un an, cheltuieli de „imagine”. Proiectul urmeaza a fi dezbatut la ultima sedinta a Consiliului Local din acest an, in data de 28 decembrie. El a ajuns pe masa consilierilor dupa ce edilul Bacaului a fost desemnat de AMR sa ocupe functie de vicepresedinte al Consiliului European al Regiunilor si Municipalitatilor (CERM).
Municipalitatea isi va cumpara imagine „europeana” cu 14.000 de euro, daca alesii locali vor aproba un proiect de hotarâre in acest sens. Concret, Primaria va incheia un parteneriat cu AMR, vizând plata a 1250 de euro pe luna, timp de un an, pentru promovarea municipiului Bacau in cadrul Biroului AMR de la Bruxelles. Proiectul initiat chiar de primarul Romeo Stavarache vine la trei saptamâni de la nominalizarea acestuia, de catre AMR, in functia de vicepresedinte al CERM. Suma este semnificativa având in vedere faptul ca totalul cheltuielilor efectuate pe 2009 de Biroul de reprezentare a AMR la Bruxelles se ridica la 29.000 de euro. Practic, in 2011, jumatate din cheltuieli ar urma sa fie acoperite de contributia municipiului Bacau.
Stavarache in locul arestatului Anghel
Nominalizarea primarului de Bacau in functia de vicepresedinte al CERM de catre AMR s-a realizat pe fondul vacantarii pozitiei odata cu arestarea titularului acesteia, primarul de Baia Mare – Cristian Anghel. Seful AMR, Gheorghe Falca, primarul municipiului Arad, a dezvaluit pentru cotidianul Desteptarea faptul ca desemnarea pe functie a lui Stavarache nu are legatura cu atragerea de fonduri de catre Primaria Bacau. Afirmatiile lui Falca sunt confirmate chiar de catre datele consemnate in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Potrivit acestora, decizia de numire a unui membru român in cadrul Comitetului Regiunilor s-a facut „intrucât un post de membru in cadrul Comitetului Regiunilor devine vacant ca urmare a incheierii mandatului domnului Cristian Anghel”.
60.000 RON pentru imagine, 45.000 RON pentru sinistrati
Banii pe care municipalitatea bacauana ii ofera pentru achizitia de imagine sunt mult mai multi decât ajutorul oferit sinistratilor de pe strada Martir Horea. La sfârsitul saptamânii trecute, in cadrul unei sedinte extraordinare a Consiliului Local, edilii au oferit celor 15 familii afectate de explozia petrecuta marti, 20 decembrie, suma de 45.000 RON, câte 3000 RON de familie. Cei 1250 de euro pe luna – 14.000 pe an – pusi la bataie pentru sustinerea Biroului AMR de la Bruxelles inseamna peste 60.000 de RON pe an.
Lucian Bogdanel
Magia dansului
Dans sportiv / Diandra Illes (Authentic Bacau) a câstigat medalia de bronz la Campionatele Mondiale
Au cucerit lumea in pasi de dans. Campioni pe ritmuri latino, Diandra Illes (Authentic Bacau) si Mihai Paraschiv (Fantezia Galati) si-au facut un cadou minunat de Craciun. Anul in care au devenit o pereche s-a transformat in momentul consacrarii lor internationale. Copiii au ocupat podiumul mondial, aliniind drapelul României lânga steagul Rusiei. In elita!
Poveste de succes
“Mondialele” s-au desfasurat la Riga (Letonia), “cel mai frumos oras pe care l-am vazut pâna acum“, dupa cum a remarcat Diandra Illes la intoarcerea acasa. Un decor de basm, in care s-a conturat povestea de success a dansului sportiv românesc la nivel de juniori. Dupa ce au ocupat locul al doilea la German Open Championship, cel mai puternic concurs de profil din lume derulat la Stuttgart, Diandra Illes si Mihai Paraschiv si-au facut acum intrarea pe scena mondiala.
Expresivitate
Pe ringul de la Riga au intrat primii doi reprezentanti din fiecare tara. La juniori, concurenta acerba, cu aproximativ 70 de perechi. “Am avut sperante, dar si emotii foarte mari. Ne-am simtit bine, am avut incredere in noi si suntem foarte fericiti pentru rezultatul pe care l-am obtinut”, completeaza Diandra Illes, legând amintirile cu expresivitate, asa cum si-a potrivit si pasii de dans catre stralucirea podiumului international.
Parcurs
Parcursul? Serii, sferturi, semifinale… si calificarea intre cele mai bune sase perechi din lume. Diandra si Mihai si-au facut numarul la superlativ, au primit aplauze la scena deschisa, iar evolutia le-a fost rasplatita. Ordinea medaliilor: 1. Rusia, 2. Rusia, 3. România. “Este un rezultat inestimabil, suntem cei mai buni din lume dupa o tara ca Rusia, cu o traditie extraordinara in acest sport”, a subliniat Valentin Illes, tatal Diandrei si antrenorul copiilor.
Pasiune si antrenamente
Pasiunea pentru dans sportiv este de altfel si o mostenire in familie, in conditiile in care parintii Diandrei, Luminita si Valentin, sunt antrenori de specialitate. Sportiva care a implinit 13 ani pe 7 mai 2010 a crescut practic in lumea muzicii, unde a inceput sa-si construiasca un drum de performanta din 2005. Pas cu pas, zi de zi, concurs dupa concurs si trofeu lânga trofeu. Cu antrenamente asidue, cursuri de perfec tionare si ore intregi petrecute pe ringul de dans.
Sacrificii
Timpul dedicat pregatirilor este pe masura ambitiilor. Copiii nu au vacanta sau weekend-uri libere, fiindca perioada fara scoala este momentul in care pot exersa mai mult ca oricând. Nu-si neglijeaza insa orele de curs, iar Diandra, eleva in clasa a VII-a la scoala nr. 10 Bacau, a invatat astfel sa impace ambele planuri. Pentru ca performanta cere sacrificii.
Rezultatele obliga
Si, ca in orice sport, functioneaza dictonul “este greu sa ajungi sus, dar si mai greu sa te mentii acolo”. “Ne dorim ca la viitoarea editie a campionatelor mondiale sa obtinem cel putin bronzul. O sa muncim mult mai mult si speram sa reusim ceea ce ne-am propus”, spune Diandra Illes, hotarâta sa cucereasca lumea. In pasi de dans.
„Cei care afirma ca au adus 300 milioane de euro in Bacau trebuie sa si probeze afirmatiile”
– Interviu cu presedintele PSD Bacau, deputatul Viorel Hrebenciuc –
Lucian Bogdanel: As incepe mai abrupt, poate ca nu este cel mai nimerit mod, dar asta e, cum se simte Viorel Hrebenciuc in postura de etern „bau-bau” al Bacaului, asa cum a fost zugravit in campaniile electorale negative, duse de actualul primar al municipiului, Romeo Stavarache? Cu regularitate, dumneavoastra ati fost atacat – dar si alti pesedisti – insa cu precadere dumneavoastra, in calitate de lider al partidului, si imi amintesc aici doar campania de la parlamentare din 2008. Cum va simtiti in aceasta postura?
Viorel Hrebenciuc: In primul rând trebuie sa remarcati urmatorul lucru: la toate campaniile negative la care am fost supus de-a lungul anilor, la cele din Bacau, eu nu am raspuns niciodata. Si n-am facut aceasta din mai multe considerente. Pentru ca, pe de o parte, erau niste neadevaruri crase si orice reactie de-a mea nu facea decât sa confirme sau sa nu confirme o chestiune de acest gen, astfel incât pur si simplu nu avea sens sa intru intr-un asemenea joc. Dupa cum ati vazut, eu am incercat de-a lungul anilor sa imprim un alt fel de politica. Politica care se bazeaza pe confruntare pe mize marunte nu este pentru mine, ca sa spun asa. Aceasta, in contextul in care, bataliile acestea de ordin local n-au niciun fel de haz. Pentru ca la Bucuresti, la un moment dat, doi lideri de partid beau o cafea si se face o alianta, astfel incât toate bataliile astea de pe plan local isi pierd orice fel de sens. Deci, nu au niciun rost. Politica aceasta care se face 500 de metri in jurul Prefecturii nu duce la nimic bun. Politica e cea in care trebuie sa ne unim cu totii sa rezolvam problemele Bacaului, ale municipiului, ale judetului. Si aceasta a fost politica pe care am dus-o cât s-a putut de mult. In momentul in care o sa am cu cine sa stau de vorba, stau de vorba fara niciun fel de problema. De asta nu raspund la asemenea chestiuni.
L.B.: Inteleg ca, deocamdata, nu aveti cu cine sa stati de vorba?
V.H.: Nu, nu, Doamne fereste! Stau de vorba cu orice lider politic din Bacau, n-am niciun fel de resentiment sau chestiuni de alta natura, inteleg jocurile politice, n-am niciun fel de problema, sunt deschis la orice fel de dialog.
L.B.: Domnul Dragos Benea afirma chiar recent, si as spune in repetate rânduri, ca militeaza deschis pentru o relatie – in judetul Bacau, respectiv municipiul Bacau – cu PNL. In contextul de care am amintit, doriti sa promovati o asemenea alianta?
V.H.: Contextul vi l-am spus chiar de la inceput. La Bucuresti doi lideri de partid beau o cafea si se face o alianta. Se pare ca vom fi la nivel national in aceasta situatie, se prefigureaza o alianta cu PNL-ul, dar nu stim astazi ce ne va aduce anul viitor. Cel putin in momentul de fata, se prefigureaza o asemenea alianta, astfel incât in momentul in care o astfel de alianta se prefigureaza la nivel central, suntem automat intr-un fel obligati sa facem o asemenea alianta si la nivel local. Nu trebuie sa ne mire faptul ca in perioada urmatoare o sa stam de vorba cu cei de la PNL.
L.B.: S-a mai facut o astfel de alianta la un moment dat, si imi amintesc acum turul 2 al alegerilor prezidentiale, de sprijinire a domnului Geoana, si stiu ca in municipiul Bacau liderul PNL Bacau a declarat, in repetate rânduri, ca el face alianta cu domnul presedinte al Consiliului Judetean, nicidecum cu domnul Viorel Hrebenciuc…
V.H.: Bun, este problema domniei sale ce a declarat. M-ati vazut pe mine vreodata ca am raspuns?
L.B.: Intrebarea mea vizeaza faptul de a accepta sau nu tipul asta de discurs din partea unui posibil viitor coleg de alianta…
V.H.: Am inteles ca era in campania electorala…
L.B.: Da, exact.
V.H.: Va multumesc!
L.B.: Deci, e tipicul campaniei electorale, pe care-l acceptati?
V.H.: Sigur ca da, pai ce sa fac? Si daca nu-l accept, la ce ma ajuta?
L.B.: Tot domnul presedinte Benea afirma la un moment dat ca a intâlnit in interiorul organizatiei judetene un numar de 40 – 45 de organizatii comunale/locale care au probleme foarte mari, care ar exista doar scriptic nu si la fata locului…
V.H.: Deci nu numai domnul Benea a descoperit chestiunea aceasta. Aceasta a fost o analiza care s-a facut in Biroul Permanent al partidului, daca tineti minte chiar in primavara, am facut si conferinta de presa, v-am aratat si o harta a judetului cu asemenea localitati. Noi n-am facut acuma decât sa continuam actiunea cu acele 40 de localitati in care PSD-ul nu sta grozav, ca sa spun asa. Ma refer la starea de spirit din organizatii, daca exista sau nu exista organizatii. Sunt probleme ca peste tot. Or, din acest punct de vedere finalizam reorganizarea PSD-ului in aceste localitati. In acest context a facut domnul Benea aceste observatii. Deci nu este numai observatia domniei sale, este a intregului Birou Permanent.
L.B.: Va intreb daca nu cumva aceasta destructurare, ca sa folosim acest termen, a unei jumatati din organizatiile pesediste nu ar putea pune PSD in postura de a pierde votul la CJ si am sa va spun si de ce. Nu stiu daca e neaparat corecta logica, dar e o prezumtie. Votul urban care altadata apartinea unui partid care acum se afla pe un trend vizibil descendent nu mai exista, dar nici n-am vazut – având in vedere ultimele alegeri – ca acest vot sa se indrepte spre PSD. Ma gândesc aici ca Antonescu, care e – spun sondajele – cel mai credibil politician al momentului, ar putea aduce tot votul asta urban in zona PNL-ului si a candidatilor PNL.
V.H.: In primul rând, reorganizarea partidului in toate aceste localitati nu are nicio legatura cu votul politic. In asemenea localitati s-a vazut ca si daca n-aveam organizatii am luat un 25-30 la suta, procent care ne-a multumit. Noi acuma discutam de organizatiile care au fost sub 50 la suta la alegeri. Faptul ca acum vom schimba niste presedinti de organizatie, sau nu vom schimba daca sondajele confirma, nu inseamna nici pe departe o destructurare. Pe de alta parte, trebuie sa fim foarte bine intelesi: votul politic este una, or activitatea unei organizatii locale poate sa-l ajute sau poate sa-l incurce, dar sunt procente mici care influenteaza acest lucru. Oricum in aceste localitati noi avem un plus, cum sa va spun, avem o crestere a numarului de voturi pentru alegerile urmatoare de suta la suta. Noi ne-am dublat practic numarul de voturi in aceste localitati, in aceasta perioada de opozitie. Acest lucru ne-a reiesit foarte clar din sondajele pe care le-am facut. Cu organizatiile acestea, 40.
L.B.: Ati inregistrat un 20-25 la suta in localitati in care erati nesemnificativi ca partid…
V.H.: Sigur ca da. Nu exista o legatura intrinseca intre cele doua entitati. Acuma ce vrem noi de fapt, in momentul in care reorganizam si cautam niste personaje credibile pentru alegerile locale, pentru functia de primar si consilieri, normal ca se creeaza o anumita efervescenta in aceste organizatii, iar acest lucru il fac toate partidele. Nu suntem noi singurii care-l facem. Noi suntem doar mai transparenti decât altii, dovada ca stiti numarul de organizatii despre care discutam. Iar pentru votul la Consiliul Judetean nu e niciun fel de pericol. Din acest punct de vedere chiar nu exista niciun fel de pericol.
L.B.: Eu am in minte si ultimele alegeri locale. Ma gândesc ca presedintia CJ inseamna un vot uninominal intr-un tur, deci nu se poate transa intr-un posibil tur 2, si PSD n-a stat foarte bine in municipii, in zona urbana a judetului.
V.H.: Hai sa fim bine intelesi. De data asta PSD are un procent mult mai mare decât avea inainte, pe fondul acesta al opozitiei. Pe de alta parte, daca discutam de persoana presedintelui Consiliului Judetean, el este foarte bine cunoscut, astfel incât practic alearga singur pe culoar in momentul de fata. Cu tot respectul pentru eventualii lui contracandidati, n-au sa faca decât – eu stiu – asa o campanie doar ca sa se afle in treaba. Rezultatul se stie, mai ales ca mai avem doi ani de zile si domnul Benea nu este un personaj care sa stea cu mâinile incrucisate si sa astepte alegerile ca sta bine in sondaje. Stiti foarte bine ca este un individ care munceste foarte mult si foarte aplicat pentru judet.
L.B.: Deci nu conteaza faptul ca PDL, cel putin conform declaratiilor domnului Benea, a devenit partidul cu cel mai mare numar de primari?
V.H.: N-are nicio legatura. PDL, astazi, este pe locul 3 in rândul partidelor, cu toate schimbarile care au fost acolo pe care ei le doresc benefice, n-am niciun fel de problema, sa le de-a Dumnezeu sanatate la toti, dar oricum sunt pe locul 3 astazi. N-au sanse sa se apropie de ceilalti.
L.B.: Faptul ca PNL a fost aproape sa câstige in 2008, pentru ca au punctat foarte bine pe municipii, nu constituie un risc pentru 2012?
V.H.: De data aceasta nu. Gânditi-va ca domnul Benea va avea experienta a 8 ani de conducere si la o vârsta foarte tânara. Va avea 37 de ani atunci. Deci, faptul ca noi l-am promovat la 28 de ani si am avut acest curaj acum incepe sa se vada. Este perioada in care domnia sa se maturizeaza.
L.B.: Spuneti-mi va rog, credeti ca va conta in economia votului din 2012 faptul ca PSD conduce acest judet de peste 20 de ani? E o anumita uzura. Sunt partide care au intrat in istorie fara sa fi condus 20 de ani, neintrerupt…
V.H.: Noi de-a lungul celor 20 de ani de zile am venit intotdeauna cu personalitati noi, ca sa zic asa. V-am dat exemplul cu domnul Benea, avea 28 de ani când a fost promovat. A demonstrat ca este un tânar care a meritat increderea care i s-a acordat. Are 35 de ani astazi si a muncit pentru judet. Pe de alta parte, am vazut ca de câte ori a fost PSD la guvernare judetul Bacau nu a dus-o rau. Haideti sa ne amintim de perioada 2000-2004, acuzele care ni se aduceau noua erau acelea ca aduceam bani numai in judetul Bacau. Uitati-va putin si in presa locala si in cea centrala de atunci.
L.B.: Imi amintesc, erau chiar colegi din PSD care va acuzau ca guvernul da bani numai la Bacau.
V.H.: Da, si uitati-va ca eram acuzati ca aducem bani pentru Bacau. Nu stiu daca a fost bine sau rau, dar eu cred ca pentru bacauani a fost bine acest lucru. Doresc si celor care sunt astazi la guvernare sa faca aceeasi chestiune. N-am niciun fel de problema, nu ma supar ca ar aduce bani in Bacau, dar – din pacate – nu prea pot sa faca acest lucru. Asta este, din nefericire ei n-au reusit niciodata când au fost la putere sa faca ceva pentru Bacau.
L.B.: Acesti peste 20 de ani, respectiv cei 15 ani de administratie ai domnului Benea, ca nu a fost doar presedinte de CJ, considerati ca reprezinta o uzura ce nu va afecta partidul?
V.H.: Nu, e nesemnificativ. Benea e tânar, abia acum incepe sa capete maturitate. Eu cred ca influenteaza pozitiv.
L.B.: De vreo saptamâna, in plan local, dar si central – gratie domnului Antonescu – s-a lansat ipoteza fondurilor de 300 de milioane de euro atrase de municipiul Bacau in ultimii 4-5 ani. Cum comentati acest mit, in definitiv e un mit daca avem in vedere ca numai podul de la Serbanesti a costat 10 milioane de euro, s-ar fi putut face 30 de poduri peste Bistrita… Ce vreau sa zic cu aceasta comparatie, suma este semnificativa, 300 de milioane de euro inseamna ceva, ea trebuia sa se vada undeva…
V.H.: Bun, acuma ce se intâmpla, cei care au facut afirmatia ca au adus 300 de milioane de euro, trebuie sa si probeze unde s-au cheltuit acesti bani, acei 300 de milioane daca au fost. Sincer, in momentul de fata chiar n-am datele pentru o asemenea afirmatie, dar va veni momentul campaniei, sau in perioada de precampanie, când fiecare va deconta afirmatiile pe care le face.
L.B.: Dumneavoastra vi se pare semnificativa aceasta suma?
V.H.: Este foarte importanta, sigur ca da.
L.B.: Domnul Crin Antonescu ar putea fi candidatul PSD la presedintia României?
V.H.: O asemenea posibilitate nu exista.
L.B.: Domnul Ponta a afirmat la un moment dat, e drept domnul Iliescu a declarat ca partidul nu a cuplat la sugestia lui Ponta, ca lui Antonescu i s-ar putea oferi functia de presedinte.
V.H.: Deci, domnul Ponta in emisiunea aceea de la Pro TV nu a facut decât sa zugraveasca o eventualitate sau o posibilitate. Sincer sa va spun, astazi nimeni nu stie care va fi candidatul in 2014. Pâna atunci tin sa le amintesc tuturor de alegerile din 2012, deci pâna atunci mai e cale lunga. Chiar mi se pare prematura discutia despre candidaturile la presedintie acum când mai sunt 4 ani pâna la alegeri. Mult mai importante sunt alegerile locale si parlamentare din 2012.
L.B.: A fost o oferta facuta de seful PSD pentru liderul PNL?
V.H.: Inca odata va spun, in perioada de negocieri apar tot felul de posibilitati, dar nu se stie care va fi finalul.
L.B.: Nu e batuta in cuie aceasta optiune, deocamdata…
V.H.: Nici vorba.
L.B.: Dumneavoastra ati fost unul dintre promotorii aliantei PSD – PNL. Ati mentinut un guvern minoritar in Parlament – cabinetul Tariceanu – prin aceasta alianta, motivata de mai multe considerente. In acelasi timp, la un moment dat, PNL a trântit usa in nas PSD-ului, la nivelul anului 2008 – 2009. Aveti dezamagirile dumneavoastra, ati declarat ca cine conduce PNL acum trebuie sa se maturizeze. Nu vi se pare riscanta asocierea cu PNL-ul?
V.H.: In general am fost promotorul relatiei cu liberalii si nu de acuma, ci de foarte multi ani. Purtam asemenea discutii in anii 90 cu liberalii. Inca era domnul Crin Halaicu secretar general al PNL. Pe urma, tin sa le reamintesc liberalilor din Bacau ca in 2000, când PSD câstigase alegerile locale si presedintia si CJ cu peste 50 la suta, si puteau sa nominalizeze doi vicepresedinti ai CJ, de bunavoie si nesiliti de nimeni am cedat un post celor de la PNL, in virtutea bunelor relatii care existau intre cele doua partide.
L.B.: Eu imi amintesc si de un pact de neagresiune Nastase – Valeriu Stoica.
V.H.: N-avea nicio legatura, aia a fost o chestiune pasagera. N-avea nicio legatura ce faceam noi la nivel local cu ce se intâmpla la nivel central, iar pactul cu Valeriu Stoica a durat o luna de zile. Si atunci, domnul Chiriac (n.r. – Ioan Chiriac, in prezent la PDL) la vremea respectiva in PNL, a fost vicepresedinte si a reusit sa intareasca prin pozitia de vicepresedinte partidul, dovada ca PNL are peste 25 de primari in judet. Daca o sa va uitati, o sa vedeti ca in urma activitatii vicepresedintelui de la vremea respectiva au aparut acesti primari in judetul Bacau. Pâna atunci PNL nu avea o asemenea structura.
L.B.: Aveau vreo 4 sau 5 primari.
V.H.: A fost un ajutor pe care noi cei din PSD l-am acordat fara a ne gândi la alte chestiuni. Pe plan central, intr-adevar, timp de 2 ani si ceva am sustinut liberalii si guvernul minoritar al domnului Tariceanu. Din nefericire, nu ni s-a raspuns cu aceeasi moneda atunci când a fost momentul cel mai important. Dar domnul Tariceanu a platit pentru asta. Ati vazut ca a fost schimbat din functia de presedinte al PNL ca o consecinta a faptului ca nu s-a tinut de cuvânt pâna la urma si a repercusiunilor pe care PNL le-a resimtit ramânând in opozitie.
L.B.: PNL are datorii morale fata de PSD?
V.H.: In politica, va dati seama, in momentul in care vine o noua conducere este greu sa recunoasca datoriile vechii conduceri. A vorbi de datorii morale aici, mi se pare un pic fortat.
L.B.: Ati afirmat ca si gratie functiei pe care a dobândit-o domnul Chiriac, de vicepresedinte al CJ, PNL a ajuns la peste 25 de primari. Excludeti meritul actualei conduceri a PNL?
V.H.: Nu, nu. Eu nu exclud meritul nimanui, dar spun ca baza s-a creat atunci. Ca ea a fost ulterior intretinuta si sustinuta, este cu totul alt aspect.
L.B.: Va multumesc.
V.H.: As dori sa mai adaug o chestiune la prima intrebare…
L.B.: Intrebarea mea a fost directa pentru ca am obosit noi, oamenii din presa, sa tot auzim povestea asta cu umbrele, cu H taiat, cu „bau-bau-ul” care vine peste Bacau. Dumneavoastra când o sa obositi?
V.H.: Vreau sa va spun asa, chestiunea asta cu bau-bau-ul se practica si la nivel national. Va reamintesc faptul ca acum un an de zile, in campania electorala, ma ataca candidatul Basescu, la vremea respectiva, ma ataca Antonescu, ma ataca Oprescu. Eram bau-bau-ul pentru toti, deci nu doar pe plan local. In general, am fost atacat in politica, in 20 de ani, de toata lumea si acuzat de vrute si nevrute. Astazi daca tragem linie, ne dam seama cu totii ca au fost doar vorbe in vânt si acuze nefondate pentru ca, in fond, in timp si in ani se putea dovedi daca am gresit sau nu. Or, timpul a dovedit ca eu nu am gresit, n-am facut prostii si n-am vrut decât binele zonei in care m-am dezvoltat.
L.B.: Atunci de ce sunteti atacat?
V.H.: Stiti cum e, pe Hagi il ataca toata lumea.
Top 10 pe judet
CSM Onesti a luat prim-planul in clasamentul celor mai buni 10 sportivi ai judetului Bacau, având trei reprezentanti pe podiumul de onoare din 2010. Ierarhia intocmita de Directia Judeteana pentru Sport si Tineret cuprinde in acest an strict zece nume, departajate in functie de rezultatele internationale si nationale la sporturile olimpice. Clasamentul este condus de gimnasta Diana Chelaru, vicecampioana mondiala la sol, urmata de atleta Bianca Perie (locul IV la “europenele” pentru seniori, in proba de aruncarea ciocanului) si halterofilul Gabriel Olaru (dublu vicecampion european). Diana Chelaru a fost desemnata nr. 1 si la CSM Onesti, in timp ce Bianca Perie este port-stindard-ul SCM Bacau in acest an.
Primii 10 sportivi ai judetului Bacau in 2010 sunt:
1. Diana Chelaru – gimnastica (antrenori Elena Dragomir, Ioana Grava), CSM Onesti
2. Bianca Perie – atletism (Lucica Cucos), SCM Bacau
3. Gabriel Olaru – haltere (Marin Zaldoi, Gheorghe Maftei), CSM Onesti
4. Constantin Bejenaru – box (Relu Auras), SCM Bacau
5. Eusebiu Diaconu – lupte greco-romane (Ion Butucaru), SCM Bacau
6. Madalina Neagu – gimnastica (Corneliu Agop), SCM Bacau
7. George Baciu – atletism (Cristi Nemteanu), SCM Bacau
8. Cristina Negru – atletism (Gheorghe Ardeleanu), CSM Onesti
9. Ana Maria Lenghen – lupte libere (Alexandru Simon), CSM Onesti
10. Ronald Gavril – box (Nicolae Cara), SCM Bacau.
„Coalitie” impotriva desfiintarii Judecatoriei Podu Turcului
Primarii de pe Valea Zeletinului au facut front comun
Desfiintarea Judecatoriei Podu Turcului, anuntata de Executiv la inceputul lunii, i-a coalizat pe primarii comunelor situate pe Valea Zeletinului. Acestia s-au declarat impotriva desfiintarii si au semnat un Memoriu in acest sens, remis Prefecturii prin intermediul consilierului judetean Petrica Mihaila (PDL). Edilii spun ca desfiintarea Judecatoriei i-ar pune pe drumuri pe justitiabili. Acestia locuiesc in estul judetului, cea mai saraca zona din Bacau. Pentru a beneficia de serviciile instantelor, locuitorii Vaii Zeletinului trebuie sa faca pâna la 80 de kilometri. Judecatoria Podu Turcului deservea 11 localitati, totalizând aproximativ 45.000 de locuitori.
Justitiabilii de pe Valea Zeletinului vor fi obligati sa parcurga pâna la 80 de kilometri daca vor sa aiba parte de serviciile instantelor de judecata. Judecatoria Podu Turcului, care deservea 11 comune situate in cea mai saraca zona a judetului va fi desfiintata de catre Ministerul Justitiei la pachet cu alte 14 judecatorii din tara, socotite ineficiente. Perspectiva desfiintarii judecatoriei amintite i-a coalizat pe edilii comunelor de pe Valea Zeletinului. Acestia au semnat un Memoriu care a fost inaintat Prefecturii de catre un consilier judetean pedelist, Petrica Mihaila. In Memoriu, cei 11 primari semnatari sustin ca desfiintarea judecatoriei ar afecta interesele a „peste 50.000 de locuitori” si ca justitiabilii vor avea de parcurs intre 60 si 90 de kilometri pâna la cea mai apropiata instanta de judecata, situata in municipiul de resedinta. Edilii au aratat ca Valea Zeletinului nu are legatura directa cu municipiul Bacau in ceea ce priveste transportul in comun, astfel incât locuitorii care apeleaza la serviciile instantei vor trebui sa ia trenul de la Adjud pentru a ajunge in Bacau. Ion Zabrautanu (PSD), primarul comunei Huruiesti, a declarat pentru cotidianul Desteptarea ca locuitorii comunei nu-si permit sa suporte un drum pâna in municipiul de resedinta. Zabrautanu a aratat ca un astfel de drum ar putea costa pâna la 70 RON de persoana. „Am peste 80 de kilometri de la Huruiesti pâna in Bacau. Nu exista legatura directa. Trebuie sa mergi cu autobuzul pâna la Adjud si de acolo sa astepti trenul spre Bacau. Se fac 5-6 ore pe drum, dus-intors. Costul e de 700-800.000. La Judecatoria Podu Turcului s-a lucrat frumos, eficient, oamenii erau citati la timp. N-avem microbuz direct spre Bacau, oamenii trebuie sa schimbe acum 5-6 masini. Aceasta desfiintare nu cred ca e gândita ca lumea. E o pacoste pentru oameni. Ei sunt foarte nemultumiti, mai ales ca au pensii de 300-400 RON. Am organizat deja mai multe discutii si oamenii sunt nemultumiti”, a spus Zabrautanu.
Bogdan Popa (PNL), primarul comunei Stanisesti, a afirmat ca a semnat Memoriul pentru ca a gasit nejustificata propunerea de desfiintare a judecatoriei. Popa a dezvaluit ca localitatea pe care o conduce are multe cazuri aflate pe rolul judecatoriei din comuna Podu Turcului. „Avem foarte multe cazuri. In medie 30-40 de persoane se deplaseaza la Podu Turcului ca sa-si afle dreptatea. Deplasarile la Bacau sunt prea costisitoare. Ar fi cam peste mâna oamenilor. Nu-si permit sa plateasca transportul. Noi speram insa ca judecatoria nu se va desfiinta”, a declarat primarul Popa.
„Era o judecatorie eficienta”
Consilierul judetean Petrica Mihaila (PDL), care a remis Prefecturii Memoriul semnat de cei 11 edili, a declarat ca Judecatoria Podu Turcului era eficienta si ca desfiintarea acesteia va antrena alte cheltuieli ce vor trebui facute de stat. „Pentru cei mai multi dintre justitiabilii de pe Valea Zeletinului desfiintarea judecatoriei e o lovitura. Mai ales ca sub aspectul eficientei, judecatoria avea rezultate mai bune decât Judecatoria Raducaneni, de exemplu, care e situata in judetul Iasi, dar care nu e propusa spre desfiintare. Una e sa faci 5-6 kilometri pâna la Podu Turcului si alta sa faci 80 de kilometri pâna in Bacau. Solutia desfiintarii va antrena costuri cu conservarea cladirii, precum si cu relocarea angajatilor. O analiza atenta facuta de catre decidentii din Bucuresti, precum si demersurile parlamentarilor nostri, in frunte cu senatorul Gabriel Berca sper sa intoarca decizia de desfiintare, iar 2011 sa ne aduca o veste buna”, a afirmat Mihaila.
Demers justificat
Constantin Scripat, prefectul judetului Bacau, a declarat pentru cotidianul Desteptarea ca demersul celor 11 primari este justificat. Prefectul a apreciat ca desfiintarea Judecatoriei Podu Turcului va produce o noua problema sociala in zona cea mai saraca a judetului. „Acel document a ajuns si la Prefectura. Sustinerea celor 11 primari mi se pare justificata. E vorba de oameni si de faptul ca deplasarea lor implica cheltuieli ridicate. In principiu, vom analiza la modul cel mai serios cu putinta aceasta situatie”, a promis Scripat.
Imobil inaugurat in 1998
Cladirea care adaposteste Judecatoria Podu Turcului a fost inaugurata in 1998. Ea dispune de toate facilitatile unei judecatorii moderne, fiind – dupa afirmatiile consilierului judetean Mihaila – chiar mai moderna decât cea in care functioneaza Judecatoria Bacau. Propunerea de desfiintare vizeaza o politica de redistribuire a resursei umane in sistemul judiciar, anuntata de in mai multe rânduri de ministrul de resort, Catalin Predoiu. La Judecatoria Podu Turcului isi desfasoara activitatea 3 judecatorii, iar personalul auxiliar depaseste cifra de 15 persoane.
Lucian Bogdanel
Mascatii au invadat centrul Bacaului
Alaiul obiceiurilor de iarna la a 45-a editie
Alaiul obiceiurilor de iarna a poposit si in Bacau. Ieri, 26 decembrie, ansambluri folclorice din toate zonele judetului, dar si din judetele invecinate, si-au dat intâlnire in centrul Bacaului, in Piata Prefecturii, pentru a colinda si ura cetatenii orasului. Spectacolul a durat mai bine de trei ore.
Capre, ursi, mascati, mosi si babe, caiuti si caprite au invadat ieri la prânz centrul Bacaului. Peste 15 ansambluri si formatii folclorice si-au dat intâlnire in fata Prefecturii la cea de a 45-a editie a "Alaiului obiceiurilor de iarna". "A devenit deja o traditie acest spectacol mult asteptat de toata lumea, un proiect sustinut si finantat de Consiliul Judetean Bacau. Sunt invitati adevarati artisti si profesionisti din toate zonele judetului nostru, dar si din judetele limitrofe precum Vaslui, Vrancea, Iasi, Neamt si Botosani, care au pregatit un spectacol minunat pentru ca bacauanii sa simta Sarbatorile de Iarna asa cum se cuvine", ne-a declarat Petrica Vlase, directorul Ansamblului Folcloric "Busuiocul". Au fost prezente celebrele formatii de ursi din Darmanesti si Dofteana, cu vestimentatiile aparte din blana naturala, cusaturi nationale si ciucurii mari rosii, formatiile de caprite din Pirjol, Blacani, Secuieni si Orasa (livezi), dar si caiutii imbracati in costume nationale, mascatii, mosii si babele, ofiterii, colindatorii si uratorii.
Fiecare a oferit miilor de bacauani participanti obiceiurile si traditiile locale, vechi de sute de ani, printre care "Capra", Jocul Ursului, Jocul Mascatilor, s-a colindat si s-au strigat in gura mare, de pe scena montata in fata Prefecturii, uraturi specifice acestei perioade din an. Artistii si-au imbracat costumele traditionale, si-au incaltat opincile si au venit in Bacau sa incânte cu talentul lor si valoarea lor cultural? pe toti cei prezenti. "De trei ani venim in Bacau sa ne aducem obiceiurile si sa le transmitem tuturor. Incepem cu dansatorii, apoi avem «Dansul Babei si Mosneagului», apoi ursii din toate satele comunei. In final vom dansa Capra pe prajina, cea mai inalta din toata tara, un obicei unic la noi. Nu vrem sa ne dispara traditia", ne-a precizat si Gheorghe Onofrei, directorul Centrului Cultural Todiresti din Vaslui. Au fost de toate. Veselie, oameni, multi oameni, fluiere, bastoane si bâte, costume populare, galagie, buhaie si clopotele, multa culoare si voie buna. Cea de a 45-a editie a "Alaiului obiceiurilor de iarna" a durat mai bine de trei ore.
Roxana Neagu
„Contractul de privatizare cu E.ON Gaz va trebui verificat”
Deputatul Viorel Hrebenciuc, presedintele PSD Bacau, a declarat intr-o conferinta de presa organizata pe 22 decembrie ca va cere Guvernului sa verifice contractul de privatizare cu E.ON Gaz. Hrebenciuc a criticat societatea germana, in contextul scrisorii semnate de Germania si Franta prin care cele doua state au cerut amânarea aderarii la spatiul Schengen a României si Bulgariei. Parlamentarul a declarat ca in judetul Bacau exista mai multe probleme legate de faptul ca E.ON nu investeste in infrastructura de transport gaze sau energie electrica, fapt ce conduce la explozii de felul celei petrecute marti, 21 decembrie, in municipiul Bacau.
„O sa propun in Parlament verificarea contractelor de privatizare cu E.ON-ul. E.ON Gaz, dupa evenimentul petrecut in Bacau, ar trebui verificat automat cum si-a facut investitia. Probleme sunt si cu E.ON Electrica. La mine in colegiu am reusit sa schimb transformatorul din comuna Dofteana, dar si la Tg. Trotus sunt probleme. Retelele sunt foarte vechi, iar ei nu fac investitii”, a spus Hrebenciuc.
In acelasi context, deputatul pesedist a amintit ca o alta companie franco-germana, EADS, s-a ocupat de securizarea frontierei de est a României, astfel incât neaderarea la spatiul Schengen ar impune verificari urgente asupra modului in care si-a facut treaba EADS.
Un colt de „acasa”
Sarbatorile de iarna sunt cele mai asteptate de români. Este momentul in care toata lumea se strânge in familie si sarbatoreste Nasterea Domnului. Greu este insa pentru românii plecati de ani buni la munca in strainatate. Fiind un an de criza, putini si-au mai permis sa vina in concediu la familie. Asa ca singura dorinta a lor a fost sa puna pe masa de Craciun alimente românesti, facute de parinti.
De sarbatori nu e bucurie mai mare decât sa te strângi la masa, in jurul bradului si sa te bucuri alaturi de familie si de cei dragi. Daca esti plecat insa la mii de kilometri distanta, sarbatorile de iarna nu mai au acelasi farmec. Cea mai mare dorinta a bacauanilor plecati in strainatate la munca este sa poata gusta macar de Craciun, din preparatele mamei. Asa ca oamenii au luat cu asalt firmele de transport si le-au trimis celor dragi bunatati din România. "Este foarte aglomerat in perioada asta, mai mult decât pe perioada celorlalte luni. Oamenii trimit pachete cu de toate familiei. Nu stim exact ce, pentru ca nu ne uitam in cutii", a spus Costel G., reprezentant firma de transport. Ei bine, va spunem noi ce pun bacauanii in pachete: cel mai mult se intâlnesc preparate din carne, iar la acestea se mai adauga si vinul de tara, tuica si chiar zarzavaturi. "Am trimis in pachet alimente de pe la noi. Nicaieri nu sunt la fel de gustoase ca cele facute de români", a spus Viorel M.
Si stranierii s-au gândit insa la familie. Acestia le-au trimis acasa celor dragi pachete cu alimente, in mare parte dulciuri, insa si haine. "Am primit pachet, dar am si trimis. Nu poate lipsi de pe masa de Craciun o toba, cârnati sau sunca. Au vrut neaparat si facute de mine. Vor mâncare facuta de mama, ca-i cea mai buna", ne-a zis Maria Trifan. Anca Costea a ramas in România singura cu sotul. Fata ei a plecat de mult in Spania si de curând si fiul, alaturi de sotie si nepoti. De dragul lor a strâns un pachet cu bunatati si l-a trimis copiilor: "Ei nu ne cer niciodata nimic, dar parca nu pot mânca fara sa stiu ca se bucura si ei de toate astea. Asta este. Le-am pus de toate in pachet. O sa ajunga luni, dupa Craciun, dar se vor bucura enorm de el".
Perioada Sarbatorilor de iarna este poate cea mai profitabila pentru firmele de transport. Numarul pachetelor aproape ca se tripleaza, la fel si drumurile. Indiferent ca trimit sau primesc, pretul este acelasi. El se calculeaza in functie de greutate. Pentru fiecare kilogram bacauanii platesc in jur de 2 euro. Asta nu-i opreste insa sa le aduca un strop de bucurie si un colt de "acasa” celor care au ales drumul strainatatii pentru o viata decenta, mai buna.
Sinziana Filimon
Fotbal, Liga a III-a / Cadou de la Mos Craciun: promovarea in B
„Veteran”
Desi a trecut de 36 de ani, continua sa creada in Mos Craciun. Nici nu s-ar putea altfel cu doua mici printese in casa, care de-abia asteapta seara de Ajun. “Veteranul” FCM Bacau, Stefan Apostol stie foarte precis ce isi doresc fetele sale, dar, la fel de bine, stie si care e cadoul sau preferat: promovarea in liga secunda cu FCM-ul. Un dar care poate fi impartit cu toti fanii “galben-albastrilor”. Nu in miezul iernii, sub bradul de Craciun, ci la vara, la finalul campionatului.
Mândru
“Vara trecuta, când m-am reintors in Bacau am stiut foarte bine la ce ma inham. As minti daca as spune ca ma bucura sa joc in liga a treia, dar as fi mândru sa pun umarul la revenirea in esalonul secund a echipei care m-a consacrat. Consider ca ce s-a intâmplat la finalul sezonului trecut, când FCM-ul a fost retrogradat in mod voi e un lucru nedemn”, a declarat Fane Apostol, care isi va petrece Craciunul, ca de obicei, la casa parinteasca din Pascani.
Premise
Aflându-ne la final de an, Apostol face bilantul lui 2010, insistând, desigur pe partea a doua a sezonului calendaristic: cea petrecuta alaturi de FCM. “Consider ca a fost un tur de campionat bun, chiar daca intordeauna e loc de mai bine. Important este sa con tinuam ceea ce am inceput. Beneficiem de conditii financiare si de pregatire peste esalonul in care evoluam, formam un grup unit, care practica un fotbal de buna calitate si avem un antrenor de top in persoana lui Gheorghe Poenaru”, a concluzionat Fane Apostol.
Gimnastica:Sarbatori dulci
Vacanta cu zâmbetul pe buze pentru copiii din gimnastica bacauana. Antrenorii sectiei de specialitate de la SCM au intrat in rol de Mos Craciun pentru a indulci Sarbatorile elevilor alaturi de care se afla zi de zi. Spre deosebire de 2009, de aceasta data nu a mai fost pus in scena un spectacol demonstrativ. “Mi se pare normal, atât timp cât copiii vin de buna voie la sala cu dorinta de a face performanta, sa ne gândim la un cadou dulce cu ocazia Sarbatorilor si a finalului de an”, a subliniat coordonatorul Cornel Agop, completând ca “la noi exista o traditie in acest sens pe care n-am reusit s-o respectam din cauza lipsei de fonduri, de sponsori si, de ce nu, o mare neatentie din partea conducerii clubului”. In asemenea conditii, actiunile derulate de Sarbatori din ultimii doi ani au fost facute pe cont propriu de catre personalul sectiei de gimnastica, care considera ca “nu este un lucru mare, dar conteaza gestul”.
Dana Popa
Doua reprezentante la lot
Inainte de vacanta, la bilantul pe 2010 sectia de gimnastica se prezinta cu cel mai stralucitor trofeu al SCM-ului. Laurii au fost culesi de Madalina Neagu, vicecampioana europeana cu echipa României. Palmaresul este completat cu doua podiumuri interne de bronz, obtinute de Andra Drâmba (paralele) si Diana Teodoru (sarituri). “Este un bilant bun, multumitor”, considera antrenorul coordonator Cornel Agop.
Teodoru, avansata la Deva
Medaliata cu bronz national din postura de componenta a lotului de la Onesti, Diana Teodoru a fost avansata in echipa de la Deva. La Izvorani, sub comanda antrenorilor Octavian Belu si Mariana Bitang, Bacaul este reprezentat de Madalina Neagu. “Speram ca evolutia lor la loturi sa ne aduca o bucurie in primul rând prin participarea Madalinei la viitoarele campionate europene, mondiale si chiar la Jocurile Olimpice”.
Munca in echipa
In plus, in perspectiva, “speram ca anul viitor sa luam mai multe medalii la copii. Avem sportive care vin din urma si intentionam sa alcatuim doua echipe, de nivel 1 si 2, la categoria mica gimnasta”, explica Cornel Agop, alaturi de care activeaza, in corpul tehnic, Alexandra Rosu Tala, Daniela Bordian si antrenoarea emerita Vasilica Agop. Fara munca in echipa nu s-ar putea realiza nimic.
Incertitudine
Proiecte exista, dar ramâne de vazut si in ce masura se vor gasi fonduri pentru a sustine performanta. “Sa vedem care vor fi posibilitatile financiare ale clubului pentru a putea duce mai departe traditia acestei sectii de a fi printre primele din tara la nivel de rezultate”, s-a aratat ingrijorat Cornel Agop, lasând insa deocamdata grijile deoparte pentru un mesaj cald de Sarbatori: “Urez tututor citititorilor cotidianului «Desteptarea» si iubitorilor de gimnastica un an nou fericit, la multi ani si sanatate!”.
