Mii de bacauani care beneficiau, prin lege, de gratuitate la tratament sunt nevoiti sa scoata bani din buzunar pentru a-si putea lua retetele. Prin modificarile aduse Legii 95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii, veteranii, invalizii si vaduvele de razboi au pierdut dreptul la medicamente gratuite daca au si alte venituri pe langa indemnizatie. In aceeasi situatie se afla si alte categorii de persoane prevazute in legi speciale. Guvernul si-a motivat decizia prin numarul mare de persoane exceptate de la plata contributiei la sanatate si care dezechilibreaza bugetul.

Veteranii, invalizii si vaduvele de razboi nu mai primesc medicamente compensate suta la suta de la bugetul asigurarilor sociale de sanatate. Modificarile aduse prin ordonanta de urgenta Legii 95/2006, privind reforma in sanatate, le-au luat acest drept daca mai au si alte venituri pe langa indemnizatia de veteran, invalid sau vaduva de razboi. Cu alte cuvinte, daca un veteran de razboi a mai si muncit o viata si are pensie, nu mai primeste medicamente gratuite, chiar daca sanatatea i-a fost afectata de ranile de pe front. Luna trecuta, cu ocazia unei conferinte nationale la care au participat veterani de razboi din toata tara, s-a facut un apel catre guvernanti „sa nu mai ciunteasca legea veteranilor, fiindca oricum am mai ramas putini, ne-a declarat Ion Poenaru, vicepresedintele Asociatiei Veteranilor de Razboi Bacau. Din cei 7000 de membri ai nostri, sub 2000 sunt veterani, restul fiind vaduve.” Zvonurile despre eliminarea dreptului la medicamente compensate au aparut din toamna anului trecut. Veteranii s-au interesat la Casa Judeteana de Asigurari de Sanatate (CJAS), la Casa Nationala, dar li s-a spus sa stea „linistiti, fiindca este doar un zvon”. Cand zvonul a devenit trista realitate, nu le-a ramas decat sa-si cumpere medicamentele ca orice alt asigurat.

Unde-i lege nu-i tocmeala

La CJAS Bacau se primesc frecvent plangeri din partea celor afectati de aceasta modificare adusa Legii 95/2006. „Am primit si adresa de la Asociatia veteranilor, ne-a declarat Iulian Oboroceanu, purtator de cuvant al CJAS. Am trimis si noi adrese la Casa Nationala de Asigurari de Sanatate. Legea spune ca, daca aceste categorii stabilite prin legi speciale beneficiaza si de alte venituri pe langa drepturile banesti stabilite prin legile respective, nu mai primesc medicamente compensate integral de la fondul asigurarilor.” Alte categorii afectate de modificare sunt: persoanele persecutate din motive politice de dictatura instaurata la 6 martie 1945; persoanele deportate; magistratii care au fost inlaturati din justitie pe considerente politice in perioada 1945-1989; persoanele care au efectuat stagiul militar in detasamentele de munca in perioada 1950-1961; persoanele care au avut de suferit in urma revoltei de la Brasov, din 1987; eroii revolutiei din 1989.
Doina Mincu

„Suntem suparati, ne-am plans la autoritati, dar ni s-a raspuns ca tara nu mai are resurse. Ni s-a motivat ca economia nu merge, de parca masurile economice le-ar lua altii, de cine stie unde.”
Ion Poenaru, vicepresedintele Asociatiei veteranilor Bacau

Reformarea asistentei sociale

Primariile vor trebui sa-si constituie un fond de asistenta sociala, care va fi finantat in cea mai mare parte de la bugetul local. Fondul va fi utilizat pentru diverse ajutoare, altele decat cele acoperite de la bugetul de stat. Pentru cele mai multe beneficii sociale va fi un formular unic de cerere. Mare parte din ele vor fi inlocuite cu venitul minim de insertie, care va asigura nevoile de baza ale vietii.

Primariile vor fi obligate sa isi constituie un fond de asistenta sociala, care va fi prevazut in bugetul local. Proiectul Legii asistentei sociale, care se refera la aceasta obligatie, mentioneaza ca fondul va fi destinat platii beneficiilor sociale acordate din bugetele locale si asigurarii cheltuielilor pentru aplicarea unor masuri de asistenta sociala stabilite prin hotarari ale consiliilor locale. Scopul acestora este depasirea unor situatii de dificultate punctuale si strict individualizate. Sumele aferente vor fi acoperite din veniturile proprii si din bugetul de stat, dar de aici nu va fi alocat mai mult de 30 la suta, raportat la valoarea totala a fondului. "Primariile vor trebui sa-si planifice sume pentru ajutoare de urgenta, care se dau, de exemplu, in cazul unui incendiu sau pentru inmormantare, a explicat Gheorghe Apostu, directorul Agentiei Judetene de Prestatii Sociale (AJPS) Bacau. Fondul social poate fi utilizat si la subventionarea celor asistati in camine de batrani si care nu au venituri ori sustinatori. Nu este vorba, evident, despre ajutoarele sociale, care sunt prestatii si vor fi asigurate tot din bugetul de stat." Daca va fi aprobat in forma actuala, proiectul legii amintite va impune si o noua modalitate de stabilire a cuantumurilor si nivelurilor beneficiilor sociale, respectiv prin aplicarea unui coeficient de echivalenta asupra indicatorului social de referinta utilizat pentru determinarea unor drepturi de asigurari de somaj, indicator care, in prezent, este de 500 lei. Proiectul stabileste si categoriile de beneficii sociale. Acestea vor fi pentru prevenirea si combaterea saraciei si a riscurilor de excluziune sociala, sustinerea copilului si familiei, sprijinirea persoanelor cu nevoi speciale sau pentru situatii deosebite.

Venit minim de insertie

In acelasi act normativ se mentioneaza ca va fi utilizat un formular unic de cerere pentru solicitarea beneficiilor sociale sustinute din bugetul de stat. Asadar, pe o singura cerere vor putea fi solicitate ajutorul social, ajutorul de incalzire, alocatia de sustinere si alte prestatii sociale care sunt acoperite din bugetul de stat. Dar mare parte din acestea vor fi inlocuite cu venitul minim de insertie care va reprezenta limita exprimata in lei ce va asigura nevoile de baza ale vietii, calculat in raport de pragul saraciei stabilit conform procedurii utilizate la nivelul statelor membre ale Uniunii Europene, prevazut in Strategia 2020. De altfel, si categoriile de servicii sociale vor fi redefinite si clasificate in functie de beneficiari, nivelul administrativ al organizarii si scopul pentru care au fost infiintate. Astfel vor fi eliminate confuziile si suprapunerile din sistemul actual.
Elena Tintaru

Paralela intre doua sisteme de invatamant diferite

Profesorul de informatica Liliana Ursache, de la Colegiul National “Ferdinand I” Bacau, a fost la un stagiu de formare tocmai in Katerini – Grecia. Pentru acest lucru cadrul didactic a obtinut un grant Comenius de mobilitate individuala pentru formare continua din partea Agentiei Nationale pentru Programe Comunitare în Domeniul Educatiei si Formarii Profesionale.

Activitatea de formare a profesorului bacauan Liliana Ursache (foto mijloc) s-a numit “Moodle at School”. Instruirea a avut loc într-un laborator de informatica al scolii gazda (Platon), o scoala particulara, iar trainerii au folosit laptopuri, videoproiectorul si tabla inteligenta. “Ni s-a prezentat conceptul de e-learning, definitie, caracteristici, ni s-au oferit exemple. Am aflat ce este constructivismul si am vazut cum poate fi folosit în procesul de învatare-evaluare. Ne-au fost explicate resursele – etichete, foldere, pagini web, prezentari standard, pachete de programe, URL si activitatile platformei Moodle – baza de date, chat, feedback, forum, glosar, lectie, seminar, sondaj”, a explicat profesorul bursier. Scopul acestui stagiu de formare, de a învata participantii sa foloseasca Moodle, a fost atins în totalitate, fapt dovedit de cursurile pe care le-a realizat acolo, mult apreciate de traineri.

A imbinat utilul cu placutul

In paralel cu acest curs, gazdele au organizat o excursie pe muntele Dion. “Am vizitat un muzeu cu multe antichitati descoperite în zona, un parc arheologic mare, unde au fost gasite antichitatile si unde fusese un oras antic. Se puteau vedea vestigiile bailor, sanctuarelor, basilicii. Apoi am vizitat manastirea de calugari Sf. Dionysios. Am asistat si la parada desfasurata cu ocazia zilei nationale a Greciei”, a mai povestit prof. Ursache. Pe toata perioada bursei a purtat discutii cu organizatorii despre sistemul de învatamant din Grecia, despre greutatile ridicate de conducerea unei scoli particulare, despre proiectele europene derulate de aceasta.

Elevi impartiti pe grupe

„Scoala particulara «Platon» din Katerini are în jur de 300 de elevi, de la gradinita pana la liceu, iar transportul lor este asigurat de microbuze particulare. Toate clasele sunt dotate cu videoproiector si smart board. Clasele au în medie 30 de elevi, dar se împart pe grupe pentru o mai buna eficienta. În ultimul an de liceu clasele se divid în 6 grupe la anumite discipline. Profesorii de la scolile particulare sunt mai bine platiti decat cei de la scolile de stat, dar petrec mult mai mult timp la scoala. În schimb, în sistemul public titularizarile sunt pe viata”, a facut o comparatie profesorul intre sistemul de invatamant grecesc si cel romanesc. A mai observat ca acolo elevii si profesorii sunt degajati, au o relatie apropiata, amicala. “Desi elevii sunt mai relaxati decat la noi, sunt si mult mai responsabili. Nu deterioreaza mobilierul, videoproiectorul, tabla inteligenta din fiecare sala de clasa si nu fumeaza la scoala. Toti elevii obtin în timpul liceului certificatul ECDL si atestatul Cambridge si toti sunt admisi la facultate, ceea ce confirma calitatea educatiei pe care o primesc în aceasta scoala”, a mai precizat. Dupa evaluarea finala, toti participantii bursei Comenius din Katerini au primit certificat de absolvire a cursului si document de mobilitate Europass.
Roxana Neagu

Centrul de Prevenire, Evaluare si Consiliere Antidrog Bacau (CPECA) a scos peste 1.500 de voluntari in strada ieri, intr-un mars menit sa atraga atentia asupra necesitatii stoparii unui fenomen ingrijorator: consumul de produse etnobotanice, in special in randul adolescentilor si al tinerilor. Marsul s-a desfasurat sub sloganul "Renunta la etnobotanice!". Potrivit statisticilor Centrului Antidrog Bacau, numarul consumatorilor de astfel de substante creste de la o zi la alta. "Scopul actiunii noastre este de a sensibiliza opinia publica si autoritatile cu privire la pericolul consumului de substante etnobotanice. Din nefericire, adresabilitatea la centrul nostru a crescut anul acesta. In primul trimestru din 2011 am avut de trei ori mai multi tineri care ne-au cerut ajutorul, comparativ cu primul trimestru al anului trecut, semn ca acest tip de consum devine o problema extrem de serioasa", a explicat Radu Nafornita, seful CPECA. Voluntarii centrului au purtat tricouri albe, in semn de protest fata de acest fenomen, iar apoi dorind sa aduca un omagiu celor care au cazut deja victime acestui consum.

O participare impresionanta

Elevii bacauani s-au alaturat cu sutele demersului CPECA, mai ales ca ei insisi au colegi sau au intalnit tineri de varsta lor care sunt consumatori. "Isi schimba nu doar atitudinea, dar se simt si rau. Sunt trasi la fata, nu ii mai recunosti", a explicat Valeriu Arsenie, unul dintre voluntarii participanti la mars. "Unii accepta sfaturile pe care le dam, altii mai putin", a adaugat acesta. "Am inceput sa vad din ce in ce mai multe cazuri, desi aceste coffee-shop-uri trebuiau sa fie inchise. Multi isi schimba atitudinea fata de cei din jur cand incep sa consume etnobotanice", ne-a spus Anca Pascu, voluntar. "Noi incercam sa luam masuri dar pentru ca suntem un grup destul de mic, aceste masuri nu sunt suficiente", ne-a spus dezamagita si Anca Minuti. Inspectoratul Scolar Judetean a fost partener al evenimentului si mai multe cadre didactice i-au insotit pe elevi pe traseul marsului, de la Parcul Catedralei la Parcul Cancicov. "Al doilea grup tinta caruia ne adresam prin acest protest sunt comerciantii, care vor sa faca avere pe seama sanatatii copiilor nostri. Vom incerca sa eliberam acest oras de etnobotanice", a declarat prof. Dumitru Ficuta, inspector de educatie permanenta.

Hotararea de Consiliul Local 425 promovata pe 16 decembrie 2010 a marit distanta fata de care pot functiona magazinele care comercializeaza substante etnobotanice, de la 1.000 la 3.000 de metri fata de orice unitate de invatamant, institutie publica sau lacas de cult. Marsuri impotriva etnobotanicelor s-au organizat ieri si in Onesti, Moinesti, Comanesti, Buhusi, Tg. Ocna si Sascut. Evenimentul de ieri a fost doar primul dintr-o serie ce vor urma pentru a marca Saptamana Nationala a Voluntariatului, derulata de CPECA sub sloganul "Alternative – In comunitatea ta, drogurile nu-si au locul".
Andreea Gavrila

30 de salariati ai SC UTON SA Onesti au ajuns la disperare

30 de salariati ai SC UTON SA Onesti au intrat in greva foamei la primele ore ale diminetii de luni, 9 mai. Muncitorii care au ajuns la declansarea acestei forme de protest sunt lacatusi si sudori ce lucreaza in Sectia Aschiere grea (considerata o “cheie” in tot angrenajul societatii, locul unde sunt executate lucrarile de complexitate). Ei au ca doleante sa le fie acordata plata salariilor restante pe lunile martie si aprilie, sa primeasca bonurile de masa aferente acestor luni si pentru viitor salariile sa fie platite cum este prevazut in Contractul Colectiv de Munca, cu avans si lichidare achitate la interval de doua saptamani.

Muncitorii care sunt in greva au mentionat faptul ca la SC UTON SA conflictul cu conducerea societatii a inceput in ziua de miercuri, 4 mai, cand salariatii au incetat sa mai munceasca pana ce nu le sunt platite sumele restante la salarii. “In ziua de 4 mai – mentioneaza muncitorii aflati in greva foamei – 80 la suta din intregul personal al societatii a recurs la aceasta forma de protest prin nepornirea utilajelor la care lucreaza”. Apoi, asupra muncitorilor s-a pus presiune din partea sefilor directi si au ramas in greva doar cei care lucreaza la Sectia Aschiere grea. “Suntem amenintati cu desfacerea contractului de munca, toti cei 30 de muncitori care am intrat in greva foamei. Noi o sa continuam insa miscarea de protest pana ne vom primi drepturile care ni se cuvin”, a mentionat unul dintre salariati, evidentiind faptul ca “cei care conduc societatea comerciala SC UTON SA au afirmat ca nu pot sa achite restantele salariale pentru ca nu au fonduri financiare si nici nu se stie cand se va ajunge cu plata salariilor la zi”. De remarcat este faptul ca la aceasta firma salariatilor le-au fost date in ultimele luni salariile in mai multe transe. Situatia care a declansat aceasta stare conflictuala este data de faptul ca salariatii de la UTON au primit zilele trecute doar o parte din banii ce se cuveneau acordati la jumatatea lunii aprilie, in timp ce unii nu au primit nici aceasta suma (200 de lei). “Avem facturi neachitate, trebuie sa platim la acestea penalizari si am primit si somatii de la banci, de unde am luat credite. Punand in balanta toate lucrurile, pentru conducerea societatii este ilegala declansarea grevei foamei, dar pentru noi este legal faptul ca nu ne-au fost acordate salariile cuvenite? Ni se spune ca noi suntem raspunzatori, dar nu mai putem suporta situatia la care s-a ajuns”, au mentionat mai multi muncitori. Ei mai afirma ca “treburile s-au stricat la SC UTON SA cu aproape un an in urma, de cand a fost numit director Victor Apostu”. Mentionam faptul ca salariatii care au intrat in greva foamei au declarat ca nimeni din conducerea firmei nu a venit sa stea de vorba cu ei. Trebuie spus si ca multi dintre salariatii care si-au desfasurat normal activitatea la locul de munca sunt de parere ca ar fi bine sa se alature cu totii celor care au declarat greva foamei, pentru ca de multe vreme situatia firmei lasa de dorit.
George Petrescu

Respectarea termenului limita pentru lucrarile de la pasajul Stefan Guse – Oituz, incerta

Cei care lucreaza la constructia pasajului rutier Stefan Guse – Oituz sunt presati de timp. Conform calendarului de executie, finalizarea acestei lucrari este prevazuta pentru luna viitoare. Ultimele sapaturi s-au facut la sfarsitul saptamanii trecute, dar sunt inca probleme pentru ca nu s-au obtinut toate avizele pentru utilitati, ceea ce pune sub semnul intrebarii respectarea termenului-limita.

Imensul prefabricat din beton care reprezinta de fapt pasajul propriu-zis a fost impins pe o distanta de peste 80 de metri, dinspre cartierul CFR spre strada Oituz. Pe ultima suta de metri echipele lucreaza pentru a recupera timpul pierdut, mai ales ca in sezonul de iarna santierul a fost oprit. Constructorul se grabeste acum sa respecte termenul de finalizare a lucrarilor, stabilit prin proiect pentru iunie 2011. Sambata au avut loc ultimele sapaturi pe sub cele 12 linii de cale ferata. "A trebuit sa lucram mai intai la statiile de pompare. Trebuie sa terminam betonarea peretilor si speram ca in iunie sa fie dat in circulatie", a explicat Grigore Ioanid, liderul consortiului care este responsabil de executarea lucrarilor. Urmatoarea etapa din lucrare o reprezinta amenajarea interiorului tunelului, pentru traficul auto, precum si legarea acestuia cu rampele de acces. In plus, trebuie amenajate sensurile giratorii. Toate aceste lucrari trebuie realizate in mai putin de trei saptamani.

Probleme cu avizele

Daca acest plan este batut in cuie, constructorul are probleme legate de racordul la utilitati. "Mai sunt de rezolvat chestiuni de logistica si finisaje. Probleme au fost cu relocarea utilitatilor. Abia miercuri am reusit sa incheiem lucrarile cu mutarea conductei de apa, dupa opt luni de zile, daca va dati seama. Avizul la gaze il vom obtine abia in aceasta saptamana, pentru ca trebuie sa facem un drum in Germania", a mai declarat Grigore Ioanid. Bacauanii care trec zilnic prin zona au pareri diferite despre modul cum avanseaza lucrarea sau cat a fost ea de necesara, aceasta pentru ca de aproape un an de zile, traficul rutier a fost deviat in mai multe zone din oras, iar locuitorii de pe strada Garii, care stau in vecinatatea lucrarilor, s-au plans in nenumarate randuri ca nu mai au pe unde sa circule, este zgomot in permanenta si in plus, din cauza trepidatiilor provocate de utilaje, structura imobilelor a fost afectata. Ramane de vazut daca vor scapa de toate aceste inconveniente la timpul stabilit: adica in mai putin de o luna de zile.

Pasajul subteran este o investitie ce se realizeaza prin fonduri europene. 24,5 milioane de lei reprezinta fonduri nerambursabile, in timp ce restul investitiei pana la 31 de milioane de lei este acoperit din bugetul local. Potrivit proiectului, pasajul va avea o lungime de 300 de metri si este structurat pe trei zone distincte: rampa Stefan Guse, pasajul rutier subteran propriu-zis si rampa Oituz.
Andreea Gavrila

Era necesara o astfel de investitie? Cum merg lucrarile in opinia dumneavoastra?
Nelu Bojescu
„Nu stiu daca este necesara. Nu stiu ce legatura are orasul cu cartierul CFR. Ploua in scoli si spitalele sunt vai de capul lor. Erau mai importante acestea".

Radu Dumitru
„Ce sa-i facem? Asa merge peste tot treaba in Romania, foarte greu, asa ca nu mi se pare nimic iesit din comun".

Criterii numai bune pentru taiat bugete

Managerii spitalelor bacauane publice si private au depus la Directia de Sanatate Publica fisele de evaluare pentru clasificare. O comisie a analizat indicatorii si a propus pentru fiecare spital incadrarea in una din cele 5 categorii prevazute de legislatie. Niciunul dintre spitale nu indeplineste conditiile pentru a obtine categoria I, pentru nivel de competenta foarte inalt. Chiar si nivelul II si III sunt incerte.

Spitalul Judetean de Urgenta (SJU) Bacau tinde spre categoria II, insa nu indeplineste cateva criterii. Din acest motiv, si-a stabilit un plan de conformare. Una dintre piedicile cele mai importante in obtinerea categoriei II este lipsa unui departament de cercetare stiintifica. Spitalul a facut demersuri pentru acreditarea unui astfel de departament pe 28 aprilie. Sansele de incadrare in termenul de conformare sunt mici, deoarece Autoritatea Nationala pentru Cercetare Stiintifica a anuntat ca se asteapta norme noi de evaluare, iar timp de 6 luni nu va mai primi solicitari de evaluare. SJU mai are si alti indicatori neindepliniti pentru categoria la care ravneste: lipsa compartimentelor de pediatrie si pneumologie; sub 5% pacienti din alte judete; peste 0,03% pacienti care in 72 ore de la externare s-au internat in alte unitati sanitare pentru aceeasi afectiune. „Noi am «mers» pe fisa de evaluare trimisa de spital si am propus ministerului incadrarea SJU in categoria II”, ne-a declarat dr. Mihaela Popescu, directorul DSP.

Planuri de conformare

Spitalul Municipal Onesti tinteste, dupa fisa de evaluare, categoria II, insa are multe elemente trecute in planul de conformare. Ii lipsesc: un departament de cercetare stiintifica, 5% pacienti din alte judete, 3 linii de garda (psihiatrie, neurologie, ortopedie). Daca ministrul Cseke Atilla ar aproba o derogare la ultimul criteriu, spitalul s-ar incadra la categoria III, nu la II, asa cum doreste echipa manageriala. Pentru Spitalul Municipal de Urgenta Moinesti reiese, din fisa de autoevaluare, incadrarea in categoria III, cu plan de conformare pentru infiintarea a trei linii de garda. Spitalul Buhusi intra in categoria IV, iar cel de Pneumoftiziologie, in categoria V. Clinicile private se incadreaza in categoriile IV si V.

Dincolo de avantaje, bani mai putini

Clasificarea spitalelor stabileste atat competentele fiecarei unitati in tratarea pacientilor, cat si nivelul de finantare. Potrivit unor informatii neoficiale, spitalele de categorie I vor avea doar 90 % din finantarea actuala pe caz. Tariful scade cu 10 procente pe fiecare nivel. La acest moment, graba de clasificare a spitalelor nu pare decat un nou tertip de a se face economii la bugetul Sanatatii. Autoritatile, sustin, insa ca noua clasificare are numai avantaje: cresterea eficientei, asigurarea accesului echitabil al cetatenilor la serviciile medicale continue, modelarea finantarii pe nivele de competenta si de performanta, diminuarea costurilor de tratament prin evitarea internarii la nivele inferioare de asistenta spitaliceasca a pacientilor cu patologii complexe, care nu pot fi rezolvati la acel nivel.

Spitalul de Pediatrie are aspiratii mari

Conducerea Spitalului de Pediatrie a optat pentru incadrarea in subcategoria II M (monoprofil) ceea ce inseamna nivel de competenta inalt. Aceasta categorie de spital trebuie sa deserveasca populatia si din judetele limitrofe, sa aiba nivel inalt de dotare si de incadrare cu resurse umane. El trebuie sa asigure furnizarea serviciilor medicale cu grad mare de complexitate. Dar Spitalul de Pediatrie nu indeplineste doua din conditiile prevazute pentru subcategoria II M, monospecialitate. Nu are centru de cercetare medico-stiintifica si proportia pacientilor veniti la acest spital din alte judete este sub 20 la suta din totalul cazurilor. Conducerea unitatii medicale si-a stabilit plan de conformare pentru ambele conditii, pana la sfarsitul anului in curs. "Vom organiza un centru de cercetare iar pentru a atrage pacienti din alte judete vom largi gama de servicii de chirurgie pediatrica, a declarat dr. Aurelia Taga, managerul spitalului. Vom oferi si servicii chirurgicale oftalmologice. Astfel, mizam sa avem mult mai multi pacienti din judetele Vrancea, Neamt si Vaslui, unde nu exista compartiment ori sectie de chirurgie pediatrica." Totodata, conducerea spitalului a decis sa extinda si gama de servicii medicale pentru recuperarea neuromotorie a copiilor cu astfel de probleme.

– categoria V: nivel de competenta limitat – spitale care asigura, dup? caz, servicii medicale pentru îngrijirea bolnavilor cronici, servicii medicale într-o singura specialitate sau servicii paleative;
– categoria IV: nivel de competenta bazal – spitale care deservesc populatia pe o raza administrativ-teritoriala limitata, pentru afectiuni cu grad mic de complexitate;
– categoria III: nivel de competenta mediu – spitale care deservesc populatia judetului din aria administrativ-teritoriala unde îti are sediul si, doar prin exceptie, din judetele limitrofe, pentru afectiuni cu grad mediu de complexitate;
– categoria II (cu subcategoria II M pentru unitatile monoprofil): nivel de competenta înalt – spitale care deservesc populatia judetului din aria sa administrativ-teritoriala, precum si din judetele limitrofe, cu nivel înalt de dotare si încadrare resurse umane si care asigura furnizarea serviciilor medicale cu grad mare de complexitate;
– categoria I (cu subcategoria I M pentru unitatile monoprofil): nivel de competenta foarte înalt – spitale care asigura asistenta medicala la nivel regional, deservind populatia judetului din aria sa administrativ-teritoriala, precum si alte judete, cu cel mai înalt nivel de dotare si încadrare cu resurse umane si care asigura furnizarea serviciilor medicale cu grad de complexitate foarte înalt.
Doina Mincu
Elena Tintaru

Publicatia „Mesagerul”, editata din banii bacauanilor de Consiliul Local (CL) si Primarie, este tiparita de o societate – client politic al administratiei locale. Inter Print, firma controlata prin interpusi de consilierul local Lucian Ciubotariu (PNL) este titularul unui contract de tiparire a „Mesagerului” inca din luna mai a anului trecut. Potrivit contractului, publicatia CL are un tiraj de 600.000 de exemplare pe an, adica 50.000 pe luna. Tiparirea „Mesagerului” ii costa pe contribuabilii bacauani aproape 150.000 de RON, fara TVA. De o buna bucata de timp, materialele prezentate in paginile „Mesagerului” au un pronuntat continut propagandistic, elogiind in nestire „maretele realizari” ale administratiei Stavarache.

„Mesagerul”, publicatia pe care bacauanii o gasesc luna de luna pe presul de la intrarea in apartamente, este tiparita – contra sumei de 148.800 RON fara TVA – de societatea Inter Print, controlata prin interpusi de alesul local Lucian Ciubotariu (PNL). Firma este titulara unui contract de prestare servicii incheiat inca din luna mai a anului trecut si care prevede tiparirea a 600.000 de exemplare din „Mesagerul” pe an. Tirajul lunar al publicatiei este, deci, de 50.000 de exemplare. Cu tot cu TVA, valoarea contractului incredintat de municipalitate societatii Inter Print se ridica la aproximativ 178.000 RON (1,78 miliarde lei vechi). Criteriul de atribuire a contractului a fost „pretul cel mai scazut”.
Societate agreata de Primarie

Societatea controlata din umbra de Ciubotariu nu este insa la prima isprava de acest fel. Contractele incredintate in ultima jumatate de an de Primarie atesta ca firma penelistului este preferata edililor cand vine vorba despre… tiparituri si imprimari. Astfel, pe 27 octombrie 2010, Inter Print s-a ales cu un contract vizand tiparirea de felicitari pentru Craciun semnate de primarul Stavarache. La acea data, societatea a tiparit 60.000 de felicitari la pretul de 1,06 RON pe bucata. Valoarea totala a contractului s-a cifrat la peste 63.000 RON, adica 630 milioane lei vechi. Incredintarea contractului s-a facut prin „cumparare directa”, edilii preferand sa nu mai faca cerere de oferta sau licitatie. La mijlocul lunii aprilie, Primaria a pus pe tava un alt contract societatii Inter Print. Tiparirea a 60.000 de felicitari pascale, semnate de edilul sef Romeo Stavarache. Costul serviciului a fost de 60.000 RON, fiecare felicitare tiparita de Inter Print cu mesajul primarului costand 1 RON. Contractul a fost atribuit prin cumparare directa, dupa modelul brevetat la Craciunul de anul trecut. In total, in numai 4 luni, firma controlata de Ciubotariu s-a ales cu contracte de peste 120.000 RON (1,2 miliarde lei vechi) din partea Primariei. Si asta doar pentru tiparituri.

Organ de propaganda

In ultimii ani, scopul existentei „Mesagerului” a fost denaturat de administratia locala care a transformat publicatia intr-un organ de propaganda politica, edilii demonstrand ca nu au nicio temere in a-si subordona un ziar a carui aparitie este finantata din banii contribuabililor. Initial, „Mesagerul” s-a vrut a fi o publicatie din paginile careia bacauanii puteau afla cum merg treburile administrative din orasul in care platesc taxe si impozite. Treptat, „Mesagerul” a devenit un instrument de propaganda politica in mainile actualului edil sef, dar decontat din fonduri publice. De-a lungul timpului, de editarea, tiparirea si distributia publicatiei "Mesagerul" s-au ocupat mai multe societati detinute de persoane aflate in anturajul primarului Stavarache. Conform unui tabel privind achizitiile publice din 2007 – publicat pe situl internet al Primariei – tiparirea ziarului a fost increditata firmei Alimcop SRL, in timp ce de distributie s-a ocupat firma Clariant. Societatea apartine fostului consilier local Mihai Sustac (PNL), om de casa al lui Stavarache. Numai in 2007 Clariant a primit de la municipalitate 500 de milioane lei vechi pentru distribuirea publicatiei. Conform bilantului, firma lui Sustac a iesit pe zero in 2008. In 2007, Clariant a realizat un profit frumusel: peste 900 de milioane lei vechi. An in care a primit si "ciubucul" de la municipalitate.

Conac pentru „tipografi”

Tipografia lui Ciubotariu detine un conac impozant in buricul targului. Este vorba despre imobilul situat pe strada Razboieni, la numarul 28. Conacul a fost cumparat in 2002 de sotii Lucian si Gabriela Ciubotariu de la o persoana fizica. Conform Cartii funciare nr. 15877, cladirea a fost vanduta de sotii Ciubotariu catre tipografia Inter Print pe 11 noiembrie 2008, contra sumei de 467.000 de euro. Paradoxal, in declaratia de avere a consilierului local Lucian Ciubotariu instrainarea imobilului figureaza cu suma de doar 175.000 euro in conditiile in care datele din Cartea funciara nr. 15877 evidentiaza o alta valoare a conacului, mai mare cu aproape 300.000 de euro. Conform aceleiasi Carti funciare, imobilul a fost ipotecat in aceeasi zi – 11 noiembrie 2008 – catre agentia Bacau a bancii Italo-Romena SpA. Dreptul de ipoteca a fost inscris de banca pentru suma de 350.000 de euro, in contul unui credit contractat de Inter Print, proprietarul imobilului. Vanzarea conacului de la sotii Ciubotariu catre Inter Print capata accente de pomina daca tinem cont de faptul ca sotia lui consilierului penelist, Gabriela, este director general al tipografiei, iar fratele acesteia – Cornel Busuioc – este tipograf de meserie in firma amintita.

Contractele publice, jumatate din cifra de afaceri

Situatia economica a tipografiei liberale nu este tocmai roza. In evidentele Registrului Comertului, Inter Print apare cu o cifra de afaceri pe 2009 de doar 712.000 RON (7,1 miliarde lei vechi). Cifra de afaceri a societatii este in continua scadere, dupa un maxim atins in anul electoral 2008 (1,49 milioane RON). Practic, daca luam ca referinta situatia financiara din 2009, rezulta ca tipografia supravietuieste multumita contractelor publice pe care le are cu municipalitatea. Tiparirea felicitarilor de Craciun si Paste a adus in conturile firmei peste 120.000 RON, in timp ce tiparirea „Mesagerului” a rotunjit conturile Inter Print cu aproape 150.000 RON. In total peste 270.000 RON (2,7 miliarde lei vechi). La aceasta se adauga achizitiile de maturi facute de Primaria Bacau care numai in acest an a cumparat de la Inter Print peste 23.000 de maturi in valoare totala de peste 40.000 RON (400 de milioane lei vechi). Contractele de tiparire si achizitie maturi echivaleaza in termeni bruti, cu aproape jumatate din cifra de afaceri inregistrata in 2009 de firma controlata din umbra de Ciubotariu. Fara contractele publice, dar cu povara unui credit de sute de mii de euro, tipografia de partid s-ar prabusi financiar. Ajutorul oferit de municipalitate, care a pompat in Inter Print peste 3,1 miliarde lei vechi prin intermediul unor cumparari directe cu dedicatie, este vital pentru supravietuirea tipografiei.

4 miliarde pentru o firma de chioscuri

Oficiosul asteapta o noua halca de la bugetul local
Jongleriile cu fonduri publice pompate in presa de casa nu reprezinta o noutate pentru administratia Stavarache. Ba, dimpotriva. Modul discretionar in care municipalitatea a directionat bani catre presa aservita intereselor ei atesta ca actualii edili au devenit experti in „activitati” editoriale.
Pe 26 aprilie 2010, Primaria a incheiat un contract de prestare servicii de publicitate cu o firma de chioscuri: Duoco SRL. Valoarea contractului se ridica la 318.993 RON fara TVA, valabilitatea sa fiind de 12 luni. Societatea este detinuta de Cristian Done, director economic in cadrul firmei SSC Invest SRL, editorul oficiosului lui Stavarache – Ziarul de Bacau.
Pentru ca lucratura sa fie completa, trebuie amintit ca firma editoare, SSC Invest SRL, este detinuta de varul primarului Stavarache, Liviu Cenusa, un marunt comerciant sucevean venit in Bacau pe fondul succesului politic inregistrat de rubedenia de la Primarie. La cererea de oferta facuta, municipalitatea a primit o singura oferta, inaintata de firma de chioscuri Duoco SRL. Potrivit reprezentantilor Primariei, aceasta a reusit sa faca dovada ca are relatii contractuale cu mai multe institutii media, atat din zona presei tiparite, cat si din cea a celei audio-vizuale. Contractul a expirat la sfarsitul lunii trecute.

Contract cu „dedicatie”
Dupa expirarea contractului cu Duoco SRL, pe 28 aprilie 2011, Primaria a publicat un anunt de intentie privind achizitia de noi servicii de publicitate. De aceasta data, suma pusa in joc de edili este mult mai mare decat cea de anul trecut. Daca in 2010 Primaria a scos la mezat un contract estimat la 340.000 RON si ulterior adjudecat pentru aproape 320.000 RON de Duoco SRL, pentru 2011 edilii au marit potul la 450.000 RON (4,5 miliarde lei vechi). Specificatiile din invitatia de participare lansata pe siturile de achizitii publice precizeaza drept criteriu de atribuire pretul cel mai scazut. De asemenea, obiectivele prevazute in noul contract – asa cum reies ele din invitatia de participare – sunt aceleasi cu cele din 2010, achizitia de publicitate din 2011 parand o reeditare a simulacrului de anul trecut. Ofertele pentru achizitia de servicii de publicitate trebuie depuse pana cel tarziu pe 16 aprilie, data la care acestea vor fi deschise si evaluate.

Pe placul chioscarilor

Potrivit cerintelor afisate pe situl de licitatii publice „e-Licitatie”, criteriile de atribuire a contractului sunt realizate dupa calapodul tandemului Duoco SRL – SSC Invest SRL (editorul Ziarului de Bacau). Astfel, firma care va castiga contractul de publicitate trebuie sa prezinte un contract cu un cotidian central pentru minim 5 aparitii saptamanale intr-un tiraj de 30.000 de exemplare, auditat BRAT in ultimii 3 ani. Pentru publicitate in presa locala, aceeasi firma trebuie sa faca dovada unei relatii contractuale cu un cotidian local auditat BRAT in ultimii 3 ani si care are un tiraj de minim 1000 de exemplare.
Lucian Bogdanel

Ziarul Adevarul de Seara va disparea de pe piata de la 1 iunie. Cele 41 de redactii care s-au ocupat pana acum de ziar vor lucra in continuare pentru Adevarul, care va avea in aproximativ 10 editii regionale. Informatiile locale vor fi inserate intr-un caiet al fiecarei editii. Conform informatiilor paginademedia.ro, nu vor fi restructurari in redactiile Adevarul de Seara.

In aceasta dimineata, 30 de angajati ai companiei UTON SA Onesti au intrat in greva foamei. Din primele informatii, se pare ca demersul lor extrem are o motivatie financiara: nu si-au mai primit salariile aferente ultimelor doua luni lucrate. Din informatiile pe care le avem la aceasta ora, conducerea UTON nu s-a lasat induiosata de forma de protest a salariatilor, ba mai mult i-a amenintat pe acestia cu desfacerea contractului de munca. Cei 30 de grevisti de la UTON au fost vazuti de medicul societatii, li s-a transmis ca, in cazul vreunui lesin, sa fie apelat numarul unic de urgenta 112 si, totodata, a fost anuntata si Directia de Sanatate Publica Bacau. Compania UTON Onesti face parte din grupul de firme Balkan Petroleum (este controlata indirect de omul de afaceri Marian Iancu, prin intermediul firmelor BKP Trust Invest si Carom Onesti). Societatea producatoare de vase sub presiune este in declin financiar, incheind anul 2010 cu pierderi de aproximativ 6,7 milioane de lei. Totodata, cifra de afaceri a inregistrat o scadere de 20% fata de nivelul anului 2009.