Editia 2011 a Memorialului "Dorin Melinte", concurs interjudetean pentru juniori I, II si III, s-a bucurat de o prezenta numeroasa. Pentru cluburile din judetul Bacau (CSS, SCM, Stiinta, CSM Onesti), in prima zi au predominat medaliile de argint, pentru ca duminica balanta primelor doua pozitii sa se echilibreze. Atletii bacauani au totalizat 12 locuri I, 12 locuri II si 6 locuri III la competitia organizata de Directia Judeteana pentru Sport si Tineret. In probele de 200 m masculin si inaltime feminin, podiumurile au fost ocupate in totalitate de sportivii bacauani. Vom reveni. (D.P.)
Coltul tinerelor talente: De la egal la egal
E fata, dar se lupta ca baietii. Uneori, chiar mai bine decât ei. S-a demonstrat la Cupa "1 Decembrie", organizata la finalul anului trecut, unde Maria Cata a câstigat categoria 38 kg având drept adversari… baietii! A fost un moment special in viata sportivei de 13 ani, descoperita la centrul de selectie pe care Bronx Bacau si Sport Club Municipal l-au dezvoltat pe finalul anului trecut in localitatea Nicolae Balcescu. De altfel, judoka pregatita de Daniel Zodian continua sa se remarce competitie de competitie. Mariuca, asa cum ii spun colegii si antrenorii, se numara printre evidentiatele fiecarui concurs. Nu numai ca s-a luptat cu baietii, dar a intrat pe tatami si la o categorie superioara de vârsta (U17, Cupa Magura, Târgu Ocna), unde le-a pus probleme pretendentelor la titlul grupei 44 kg. Iar dupa turneele de verificare la care a participat, in 2011 Maria Cata vizeaza consacrarea oficiala in cadrul Campionatelor Nationale. In care sa lupte de la egal la egal in galeria celor mai bune judoka din România. (D.P.)
Sanitas se pregateste pentru vremuri grele
Cursuri pe bani europeni
Angajatii din sistemul sanitar au posibilitatea sa urmeze cursuri de formare profesionala fara a scoate vreun leu din buzunar. Sindicatul Sanitas a reusit sa acceseze fonduri europene pentru reconversie si perfectionare profesionala. Cursantii nu vor scoate niciun leu din buzunar, ba chiar, unii dintre ei, vor fi platiti daca trec de examenul final.
“In contextul trecerii spitalelor in administrarea autoritatilor locale, dar si in perspectiva reorganizarii acestora, ne-am gândit ca ar trebui sa profitam de oportunitatea programelor cu fonduri de la Uniunea Europeana, fonduri nerambursabile, ne-a declarat Aurel Cretu, liderul bacauan al Sanitas. Putem oferi astfel angajatilor din sistem o sansa de a-si gasi un loc de munca in caz de disponibilizare.” In aceasta perioada se deruleaza la Onesti cursul “Ingrijire batrâni la domiciliu”. Participantii sunt infirmieri si ingrijitori care au indeplinit conditia obligatorie de a fi angajati ai unor spitale, de a lucra efectiv in sistem. Partenerul extern a impus si ca acest curs sa se desfasoare in afara orelor de program. La final, cursantii sustin un examen, iar daca il promoveaza primesc nu doar o diploma, ci si 740 de lei de fiecare. Cele 28 de persoane care participa la acest curs de 10 saptamâni vor putea, la final, sa incheie contract cu Casa Judeteana de Asigurari de Sanatate si sa ofere servicii specializate de ingrijiri la domiciliu. Conducerea Sanitas a solicitat acordul pentru organizarea a inca 3 grupe si asteapta raspunsul de la partenerul extern. Costurile pentru organizarea cursului pentru o grupa, fara indemnizatiile pe care le primesc participantii la final, ajung la 7500 de lei.
Peste 1100 de locuri
Tot cu fonduri europene obtinute prin POS-DRU, cu aplicabilitate din 2010 in 2013, Sanitas va organiza cursul “Competente pentru adaptabilitate si flexibilitate in sistemul de sanatate in contextul descentralizarii”. Acesta va demara in luna mai si se adreseaza medicilor si asistentilor. “Cursul reprezinta o oportunitate deosebita, tinând cont ca pregatirea medicala continua prin organizatiile profesionale ale medicilor si asistentilor este costisitoare, ne-a declarat liderul Sanitas. Pe Regiunea de Dezvoltare N-E se asigura 1160 de locuri la curs.”
Managerii, sefii de sectii si alti angajati ai spitalelor care au functii de conducere pot urma cursul “Management sanitar si managementul resurselor umane” (245 de locuri). Personalul medical poate alege, in functie de specialitate dar nu numai, intre cursurile: chirurgie cardiovasculara; bolile vârstei a III-a si ingrijiri acordate pacientilor geriatrici; interpretare EKG si interventii de urgenta-ingrijirea pacientului din ATI; radiologie si imagistica; ingrijiri paleative; tehnici de laborator; perfectionare in igiena si siguranta; metode si tehnici de ingrijire a bolnavilor cu afectiuni grave; perfectionare in comunicare; comunicare in limbi straine; IT. Cei 245 de sefi din spitale, 275 de medici si 640 de asistenti medicali au posibilitatea sa incheie cursurile cu un schimb de experienta in Italia, in regiunea Veneto. “Noi am propus tema acestui curs amplu, deoarece italienii au trecut prin descentralizare, a explicat Aurel Cretu. Poate vom invata din experienta lor.” Tot partenerul european se va ocupa de dotarea spatiilor pentru cursuri, iar aparatura (calculatoare, imprimante, etc.) va ramâne beneficiarului.
Doina Mincu
Bicaz – una din cele mai periculoase zone ale Bacaului
Interzis! Sau asa ar trebui
Strada Bicaz ramâne una din cele mai periculoase zone ale Bacaului. O spun chiar oamenii care trec prin acest loc, care isi risca viata in fiecare zi pentru ca sunt nevoiti sa traverseze numai peste calea ferata pentru a tranzita zona. O strada care nu mai are asfalt, pe care pietonii circula aiurea, pentru ca nu sunt nici trotuare, iar pasajul subteran este in continuare ocolit din cauza starii jalnice.
O zona sinistra, in plin oras european, o investitie inutila a autoritatilor locale, care nu s-au mai apropiat de mult de focarul de infectie numit Pasajul Letea. Strada Bicaz e una din cele mai periculoase zone ale Bacaului. Tot aici functioneaza o gradinita si o scoala. Oamenii, elevii, copiii, cu totii isi risca viata in fiecare clipa atunci când sunt pe strada Bicaz pentru ca in drumul lor spre casa nu pot tranzita zona decât peste calea ferata. Asfaltul e spart, trotuarele sunt inexistente, garduri de protectie a sinelor nu sunt. Nu este de mirare ca bacauanii care trec prin zona sunt revoltati. Pasajul subteran a ramas un loc sinistru si s-a transformat intr-o adevarata toaleta publica. Un spatiu care noaptea aduna boschetarii si alcoolicii, iar sobolanii si-au facut cuiburi. Din cauza starii jalnice in care arata, pasajul este ocolit cu scârba de bacauani. Iar pentru a traversa zona, ei prefera sa-si riste viata si o iau direct peste calea ferata. Chiar si tinându-si copii in brate. Din acest motiv in zona sunt si multe accidente de tren, majoritatea mortale. Mai ales dupa lasarea intunericului. Ca sa nu mai vorbim de faptul ca locul este tranzitat pe ora de sute de masini, de oameni, de copii, batrâni, elevi care se feresc de ghetoul subteran. Un pasaj al rusinii. Bicaza ar trebuie sa fie o zona interzisa a Bacaului – orasul ce se vrea a fi o adevarata capitala a Moldovei.
Roxana Neagu
Se cauta solutii pentru industria bacauana
Problemele economice, legislatia stufoasa si lipsa de implicare a autoritatilor sunt numai câteva dintre cauzele declinului continuu al industriei extractive si prelucratoare din judetul Bacau. In vederea gasirii unor solutii viabile de supravietuire, reprezentantii firmelor din domeniu s-au intâlnit la sediul Camerei de Comert si Industrie Bacau.
Industriasii bacauani strâng rândurile. In baza prevederilor Legii Camerelor de Comert si Industrie, privind consultarea comunitatii de afaceri si reprezentarea intereselor agentilor economici in relatiile cu autoritatile si institutiile Statului, la nivel judetean, regional si central, la sediul CCI Bacau a avut loc intrunirea Comisiei pentru Industrie. „Ne-am facut un obicei din a ne intâlni, pe comisii, la fiecare inceput de an. Vrem sa identificam problemele existente in sistem si, de ce nu, sa luam si masurile necesare”, a declarat Mihai Tulbure, directorul CCI Bacau. La intâlnire au fost invitati sa participe agenti economici din judetul Bacau care activeaza in industria extractiva si prelucratoare. Au fost prezente 11 firme din tot judetul. Printre ele s-au numarat Aerostrar, Masini Unelte, Elmet etc. S-a dorit identificarea problemelor generale de criza economica, de ordin legislativ, fiscal si al raporturilor de munca. In urma dezbaterilor, constatând situatia dificila in care se afla domeniul industriei extractive si prelucr?toare, firmele din judetul Bacau care activeaza in domeniu solicita autoritatilor judetene luare unor masuri de sprijinire. „Masurile sunt bine cunoscute de catre autoritatile locale si judetene. Le-am prezentat la toate intâlnirile pe care le-am avut. Cele mai importante dintre ele se refera la reducerea TVA-ului si a impozitului unic la nivelul existent in tarile vecine, reducerea taxelor si impozitelor pe forta de munca,
Plata TVA-ului si a impozitului pe profit la incasarea facturii”, a mai spus directorul CCI Bacau. La fel de importante, spun specialistii in domeniu, sunt si: instituirea unui tratament egal intre agentul economic si stat privind regimul penalitatii de intârziere, scutirea de impozit a profitului reinvestit in echipamente si utilaje.
Alexandra Zaharia
Scolile vor fi din nou reorganizate
Legea Educatiei impune schimbari in reteaua scolara
Reteaua scolara va intra din nou intr-un proces de reorganizare. Asta dupa ce Legea Educatiei a impus noi conditii in functionarea scolilor si gradinitelor. Vor mai fi comasate clase, vor cadea scaune de directori si se va modifica statutul unitatilor de invatamânt. Asta numai in conditiile respectarii prevederilor legale si cu avizul autoritatilor locale.
Intreaga retea scolara se va reorganiza. La Inspectoratul Scolar Judetean Bacau deja se lucreaza la noua formula a sistemului de invatamânt din intreg judetul, care va suferi anumite modificari. “Am fost impreuna cu inspectorul scolar Gabriel Tanase, care se ocupa de reteaua scolara, la Ministerul Educatiei si am inaintat o propunere pentru reteaua scolara din anul scolar viitor, 2011-2012. Unelle scoli vor fi reorganizate, prin conditiile impuse de noua Lege a Educatiei, dar orice schimbare va fi facuta numai cu avizul autoritatilor locale”, a explicat prof. Florin Lazar, inspector scolar general.
Modificari de statut
Conform legii, in sistemul de invatamânt, unitatile scolare vor avea personalitate juridica daca se organizeaza si functioneaza dupa caz, astfel: mimimum 300 de elevi (in cazul scolilor), mimimum 150 de prescolari si anteprescolari (in cazul creselor si gradinitelor) si minimum 100 de elevi si/sau prescolari (in cazul unitatilor de invatamânt special). Prin exceptie, in unitatile administrativ-teritoriale in care numarul total de elevi nu se incadreaza in aceste cifre, se organizeaza o singura unitate de invatamânt cu personalitate juridica. In functie de necesitatile locale, se organizeaza, la cererea parintilor si in conditiile legii, grupe, clase sau unitati de invatamânt prescolar cu personalitate juridica, cu predare in limba româna. Pentru asigurarea accesului legal la educatie si formare profesionala, autoritatile locale aproba toate aceste schimbari si, dupa caz, chiar dizolvarea unor structuri de invatamânt. Neindeplinirea acestor prevederi se sanctioneaza conform legii.
62 de unitati scolare inchise
In acest an scolar au fost inchise un numar de 62 de unitati scolare, din care patru scoli cu clasele I-VIII, 15 gradinite si 43 de scoli cu clasele I-IV. “Motivele au fost cam aceleasi, dar s-a mers pe vechea lege – lipsa de efective si neincadrarea in numarul minim de elevi”, a mai spus prof. Lazar. In vederea optimizarii procesului instructiv-educativ, la nivelul judetului, alte 45 de unitati de invatamânt si-au pierdut personalitatea juridica, iar alte trei (scoli de arte si meserii) au fuzionat prin absobtie. “Ca si atunci, si acum, prin aceste restrângeri, vor mai cadea câteva scaune de directori”, a conchis inspectorul scolar general.
Roxana Neagu
Bric-Brac: Ca magarul pentru roata morii
Vestea ca gerul nu mai tine mult, ca vremea se va încalzi simtitor, m-a facut dintr-odata parca mai usoara, gândindu-ma ca peste putin timp va veni primavara si voi arunca de pe mine hainele groase.
Prea putin preocupata de moda, în zilele friguroase, când a mai dat peste mine si o raceala zdravana si prelungita spre insuportabil, acum mi s-a retrezit gustul pentru lucrusoare nostime, cochete, frumos colorate. Moda, de altfel, nu este deloc un subiect neserios. Dar e unul plin de paradoxuri, fiindca, asa dupa cum o definea Cocteau: “moda este ceea ce se demodeaza”. Nimic mai adevarat. Sa nu uitam, însa, cât de importanta a fost si este vestimentatia în viata sociala. Ea este o marca a omenescului, a individualitatii, si nu doar ceva superficial, usuratic, asa cum au tendinta unii insi obtuzii de a socoti preocuparea fireasca pentru moda a persoanelor normale. Apropo de primavara, iata ce zice pasoptistul înflacarat Alecu Russo într-un studiu: “Precum primavara rupe gheata, umfla pâraiele si porneste puhoaiele, asa schimbarea costumului fu semnul pornirii duhului de desteptare. Ideea si progresul au iesit din coada fracului si din buzunarul jiletcii; repejunea revolutiei fu mareata, furioasa, darmând în dreapta si-n stânga bunul si raul, clatinând toate obiceiurile si toate credintele oamenilor vechi: salvarii încurcau slobozenia miscarii, calpacele si islicele îngreuiau capul, de aceea ramaseram în urma civilizatiei; am trântit tot la pamânt, sa alergam mai iute, prefacerea hainelor a prefacut de îndata conditiile sociale ale lumii noastre, precum si relatiile familiei. Emancipatiunea copiilor de sub palmele pedagogului se trage de la pantaloni… Înrâurirea morala a pantalonului a fost nemarginita… De când pantalonii, sistema educatiei s-a schimbat! Frica, varga si ciubucul au lipsit.” Multe învataminte se pot trage din scrierea autorului ”Cântarii României”. Eu as zabovi putin la capitolul “emancipatiune”. Ma uit la pustanii care imita tot soiul de vedete, de idoli, împrumutându-le stilul vestimentar. În cazul lor, moda devine un soi de uniforma hilara. Ce vezi, uitându-te la ei? Îi observ prin mall, unde eu ajung foarte-foarte rar, si atunci “vad enorm si simt monstruos”. În blugi cu talia joasa si turul lasat, cu top-uri si maieuri extrem de mulate, pocnind pe ei, cu lanturi groase la gât, si pe la nadragi, cu tatuaje pe bicepsii umflati, baietii au atârnate de brat fete cu cercei enormi, în forma de cerc sau de candelabru, îmbracate cam la fel, cu acelasi “gust”. Nelipsite sunt telefoanele mobile, si guma de mestecat, la care nu renunta nici când se saruta. Imaginea e de horror lipicios si scabros. Vor sa fie dupa ultimul strigat al modei si arunca pe ei tot soiul de fake-uri, accesorii la gramada, “de firma”, sa-ti sara-n ochi etichetele, si vorbesc ca sa auda toata lumea si sa fie si ei cumva bagati în seama. Privindu-i, realizez ce departe sunt de moda adevarata, cât de putine lucruri stiu, în materie de tinuta, despre stil, adecvare (la tip de silueta, vârsta, împrejurare, ocazie, ora etc.). Se supun mecanic modei, aceasta fiind pentru ei “ca magarul pentru roata morii”, cum zice un vechi dicton.
Carmen Mihalache
500 de hectare pentru parcuri eoliene la Saucesti, Beresti-Bistrita si Filipesti
Peste 500 de hectare din judetul Bacau au fost concesionate de o firma bucuresteana cu capital spaniol in vederea realizarii de parcuri eoliene. Suprafata este intinsa pe trei comune – Saucesti, Filipesti, respectiv Beresti-Bistrita. Primarii localitatilor sustin ca investitiile in construirea de centrale eoliene vor aduce sume considerabile in bugetele locale. Media redeventelor anuale ce urmeaza a fi incasate de primarii se ridica la 100.000 de euro. Contractele de concesionare au fost parafate la sfârsitul anului trecut.
Comunele Saucesti, Filipesti si Beresti-Bistrita vor gazdui pe o suprafata totala de peste 500 de hectare zeci de turbine eoliene pentru producerea energiei electrice. Investitia urmeaza a fi demarata in acest an si va fi sustinuta de o societate cu capital majoritar spaniel – Wind Activa SRL. La Saucesti, comuna greu incercata de inundatiile din acest an, spaniolii vor construi pâna la 50 de centrale eoliene pe o suprafata de peste 284 de hectare. Stefanita Manea, primarul comunei, afirma ca investitia va aduce in bugetul local suma de 100.000 de euro anual, odata cu darea in functiune a parcului. Spaniolii, sustine edilul, au la dispozitie doi ani pentru a finaliza investitia. Pâna atunci, comuna va primi din partea concesionarului suma de 7000 de euro pe an. “Concesionarea este pe o perioada de 37 de ani. Am concesionat pasunea comunala, dar pe care o vom folosi in continuare. Eolienele ocupa doar 5 hectare, restul il putem folosi noi. Am facut licitatie, au participat mai multe firme, am incercat sa tragem si noi de pret. Contractul s-a semnat pe 3 decembrie 2010. Firma are termen 12 luni sa se apuce de construit si maxim 24 de luni ca sa dea in functiune parcul”, a spus Manea. Redeventa de 100.000 de euro pe an pe care o va incasa primaria odata cu darea in functiune a parcului eolian este semnificativa. In 2010, de pilda, incasarile la bugetul local al comunei Saucesti s-au ridicat la doar 800.000 RON.
PUZ comun pentru Beresti-Bistrita si Filipesti
Investitorul spaniol a obtinut pentru comunele Beresti-Bistrita si Filipesti un Plan Urbanistic Zonal (PUZ) comun pentru construirea unui parc eolian pe o suprafata de 276 de hectare (200 de hectare localizate in comuna Beresti-Bistrita, 76 in Filipesti). Dorin Tomescu, primarul comunei Filipesti, sustine ca prima eoliana trebuie data in functiune in termen de 11 luni de la incheierea contractului de concesiune. Parcul va avea 38 de turbine eoliene: 20 vor fi situate in comuna Beresti-Bistrita, 18 in comuna Filipesti. PUZ-ul a fost obtinut in noiembrie 2009.
“Vom primi 10.000 de euro pe an pâna la punerea in functiune a parcului, dupa care redeventa anuala va fi de 100.000 de euro. Am semnat contractul de concesiune pe 29 decembrie 2010. Firma are 11 luni la dispozitie ca sa dea prima morisca”, a declarat Tomescu. El a dezvaluit ca incasarile la bugetul local pe anul trecut s-au cifrat la 1,2 milioane RON.
Vor incasa 360.000 RON pe an
Reprezentantii Primariei comunei Beresti-Bistrita sustin ca Wind Activa are la dispozitie cinci ani pentru a construi cele 20 de turbine eoliene. Pâna la darea in functiune a parcului, comuna va primi 7000 RON pe an, urmând ca dupa darea in functiune a acestuia redeventa anuala sa fie de 360.000 RON.
“Au fost patru firme la licitatie, din care una a fost descalificata. Zona de 200 hectare e monitorizata din luna octombrie 2010 pentru a se vedea cum bate vântul”, a declarat Irinel Bruma, consilier asistent la biroul de urbanism al primariei. Cele 276 de hectare au fost concesionate de Wind Activa pe o perioada de 49 de ani.
“Se vor dezvolta zonele rurale”
Catalin Dociu, administratorul public al judetului, a declarat pentru cotidianul Desteptarea ca investitiile in crearea de parcuri eoliene vor duce la dezvoltarea localitatilor din mediul rural. Dociu a apreciat ca judetul Bacau are avantajul pozitionarii geografice. “Primarii abordeaza un marketing foarte bun pentru dezvoltarea comunelor. Avem norocul unei pozitionari geografice bune, dar fara efortul primarilor acest avantaj nu se poate valorifica. Orice investitie in judetul Bacau e binevenita, mai ales ca perioada economica pe care o traversam e mai putin fericita”, a spus administratorul public.
68 de certificate de urbanism si 14 PUZ-uri eliberate de CJ
In ultimii doi ani, Consiliul Judetean a eliberat 10 PUZ-uri destinate construirii de parcuri eoliene in Bacau, alte patru cereri asteptând aprobarea institutiei. De asemenea, Directia de Urbanism a eliberat 68 de certificate de urbanism necesare edificarii de turbine eoliene.
Lucian Bogdanel
Asfaltare… cu lopata
Pe pod la Margineni se lucreaza in dulcele stil românesc
Dupa ce intreaga tara a râs de modul in care mai multe primarii din Transilvania au reusit sa “asfalteze” strazile ciupite de gropi prin actiunea asfaltul la roaba si bocancul lucratorului, a venit acum rândul edililor locali sa se dea in stamba. Si nu oriunde, ci tocmai pe podul de la Margineni. Pod a carui stare jalnica a fost semnalata, in urma cu câteva zile, de reporterii DESTEPTARII.
La prima ora a diminetii de joi podul de la Margineni a fost luat cu asalt de o echipa de meseriasi utilati cu cele mai moderne instalatii de asfaltare: sacul de asfalt si maiul de lemn. Receptive la desele sesizari ale soferilor si cumva obligate de dezghetul timpuriu, autoritatile locale au decis sa raspunda apelurilor facute inca de acum 6 luni si sa peticeasca calea de rulare. Si nu oricum, ci cu lopata. Cea mai la indemâna solutie pentru plombarea gropilor cascate in asfalt.
In urma cu câteva zile reporterii Trustul Media DESTEPTAREA au relatat in ce stare jalnica a ajuns acest tronson de drum, care an de an a fost doar peticit. In timp plombele au sarit, iar hârtoapele s-au adâncit si mai mult. Mai nou au inceput sa apara si fisuri in asfalt. Acum s-a trecut la lucru. In dulcele stil românesc. S-a adâncit groapa, s-a dat o matura peste ea si s-a trântit zgura in gaura, pentru ca apoi sa fie batatorita. Si atât. O mâna de asfalt si treaba-i gata.
Conform Primariei Bacau, pasarela Margineni ar trebui sa intre intr-un amplu proiect de modernizare, ce presupune, largirea podului, cu patru benzi de circulatie. Lucrarile ar trebui sa inceapa imediat ce se vor finaliza pasajul subteran Stefan Guse. Pâna atunci, mai peticim putin. Si nu oricum. Ci cu lopata.
Roxana Neagu
„Daniel vegheaza din Ceruri asupra mea”
Interviu cu Mariana Popa, director al Centrului „Daniel” Bacau
O cladire cedata cu titlu gratuit de Inspectoratul Scolar si Directia Sanitara. Refacuta, reamenajata de mai multe ori. Utilitatea a fost cuvântul de ordine. Strada Pictor Andreescu – Bacau. La parter, camera de primire, de triere, doua birouri si sala de asteptare pentru parinti. Te intâmpina o atmosfera calda, ordinea si bunul gust. E ca si cum ai intra in propria casa. La etaj, salile de tratament. Aici nu vine asistenta cu seringa, nici doctorul cu halatul lui alb, incruntat si grabit. „Tratamentul” la Centrul Daniel inseamna mult mai mult decât administrarea unei pastile sau a unei injectii. „Medicii” sunt specialisti in logopedie, kinetoterapie, psihoterapie, reflexoterapie…, iar „medicamentele” sunt dispozitive speciale, rabdarea, dragostea si profesionalismul. Se implinesc in toamna 18 ani de când Mariana Popa, dupa ce s-razboit cu trei ministri, cu Parlamentul, cu institutiile administrative locale a deschis usa Centrului „Daniel”, destinat copiilor afectati de panencefalita sclerozanta subacuta, transformat apoi in centru de sprijin al copiilor cu handicap neuromotor si boli asociate, primul proiect din Bacau cu aceasta destinatie. De ce „Daniel”? Este o poveste trista. Un copil a parasit aceasta lume, dupa o suferinta de peste cinci ani, iar mama lui i-a promis la despartire ca prietenii si colegii lui, copii bolnavi ca si el, vor avea o casa a lor unde sa se faca bine. Daniel vegheaza de acolo, de sus, si trimite zilnic câte un mesaj de incurajare. Ne primeste in acest loc al suferintei si al sperantei doamna Mariana Popa, director al Centrului „Daniel”.
– Doamna Popa, noi ne-am cunoscut la inceputul anilor ’90. Nimeni nu prea auzise de asociatii si organizatii neguvernamentale. Am mers impreuna la mai multe familii din Bacau. Nu voi uita niciodata acea experienta. Am deschis usa unor oameni la care durerea, lipsa oricarei sperante se intiparise peste tot. In fiecare casa erau copii bolnavi de panencefalita sclerozanta subacuta, altii erau diagnosticati cu handicap neuromotor. Copii subdezvoltati pentru vârsta lor, cu functiile creierului macinate de boala cumplita. Nedeplasabili, fara posibilitatea de vindecare. Fiinte doar pentru ca parintii, Centrul „Daniel”, ii inconjurau cu dragoste si devotament. Povestiti-mi despre Daniel.
– Am trait aceasta drama, am trait zi de zi, secunda de secunda, luni si ani aceasta cumplita tragedie. Acest lucru imi da dreptul sa vorbesc despre acest lucru, este ca si cum toate s-ar fi intâmplat ieri. Nu am depus armele, am inceput lupta cu sistemul, cu medicii, cu spitalele, cu administratia. Cinci ani de suferinta, de sperante si caderi. Daniel s-a dus in Ceruri, la ingeri, insa el ma ajuta pe mine si ma indeamna sa veghez si sa ajut copiii bolnavi. Aceasta boala nu este genetica, cum ati crezut la inceput, este dobândita. Prin anii ’78-’79, nu stiu exact, a fost facut primul vaccin. Asa stim noi, parintii, deoarece nici atunci si nici acum nu am aflat exact despre ce vaccin a fost vorba. Primul caz a fost facut public in revista Flacara de Adrian Paunescu. Nu era voie sa vorbesti, stiti si dumneavoastra bine, atunci toate erau bune, frumoase, copilaria era doar la televizor, nimeni nu vorbea de suferintele din case, din suflete.
Diagnosticul a venit ca un traznet
– Daniel…
– S-a intâmplat in 1985, la vârsta de noua ani. S-a nascut sanatos, normal, plin de viata, inteligent, frumos, bine dezvoltat, bucuria noastra si dragostea noastra, asa cum era si fratele lui mai mare. La sase ani l-am dat la scoala, a inceput sa aiba probleme, vorbea din ce in ce mai greu. A trecut clasa intâi, a trecut si a II-a. Din clasa a III-a uita ce invata. Am insistat la medic sa-i facem un set de analize, insa i-au dat vitamine. Dupa o luna, copilul avea scapari ale capului, nu-l mai tineau picioarele. M-au trimis la Bucuresti, la doctorul George Popescu-Tismana. Am nimerit intr-o mare vânzoleala, murise un copil de aceeasi boala cu care urma sa fie diagnosticat Daniel: panencefalita sclerozanta subacuta, o boala virotica, care ataca sistemul nervos central. Dupa investigatii, a venit diagnosticul. Daniel mai avea sase luni de trait, atât i-au dat medicii. Am primit vestea ca un traznet. Este ceva cumplit sa afli ca ceea ce ai plamadit, ceea ce ai nascut, copilul pe care l-ai hranit la sân, te-ai bucurat de primul zâmbet si de primele lui incercari de a invinge gravitatia, va pleca de lânga tine. Am aflat apoi ca peste 200 de copii, in fiecare an, aveau aceeasi soarta. Daniel a suferit cinci ani si jumatate. Nu exista niciun tratament, nu ni s-a eliberat nici macar o reteta. Imi este foarte greu sa va povestesc prin ce am trecut, insa nimic nu era prea mult atunci când vedeam mici progrese in evolutia copilului. In octombrie 1990, Daniel s-a prapadit.
– Nu ati depus armele. Cum a luat fiinta Centrul „Daniel”?
– Cu o luna inainte am reusit sa infiintam Asociatia de Sprijin a Copiilor cu Handicap Neuromotor, prin care noi speram sa ne salvam copiii. Am fost la Televiziunea Româna, am facut un apel national, de mai multe ori am fost la ministrul Sanatatii, in Parlamentul de atunci. Toti ne sfatuiau sa dam copiii la caminele spital. Asociatia avea sediul in Bucuresti si se ocupa de informare, documentare. Am initiat diferite cursuri pentru a invata parintii cum sa procedeze, am adus lânga noi specialisti, medici, logopezi, psihoterapeuti etc. Era foarte greu, se comunica destul de anevoios, asa ca am hotarât sa facem in Bacau un centru de tratament si recuperare. Ne-am adunat 21 de parinti, asa spunea legea, si am infiintat, in 1993, Centrul „Daniel”, ca parte a asociatiei. Am amenajat câteva camarute, le-am dotat cu ajutorul asociatiei “EspoirRoumanie” din Elvetia, prin doamna Argelia Leadermen, o femeie extraordinara, care ne ajuta si acum, dupa 18 ani de la infiintare, Diaconia din Suedia si Fundatia SERA. A mai fost o coincidenta, deoarece nimic nu este intâmplator in viata asta, una fericita: in Bacau lua fiinta, in cadrul Facultatii de Sport, Sectia de kinetoterapie, o specializare care viza metode de lucru si pentru copiii cu afectiuni locomotorii. Am devenit parteneri, am inceput sa lucram impreuna, studentii faceau practica la Centru etc. Asa am inceput activitatea.
Am iesit in strada pentru aprobarea unei legi
– O asemenea activitate presupune, pe lânga dragoste, bunavointa, profesionalism si bani, multi bani. De unde proveneau acesti bani?
– V-am spus, la inceput doar cu donatii si voluntariat, apoi au intervenit organizatii internationale, Crucea Rosie Româna, iar ulterior, Uniunea Europeana a deschis, incepând cu 1996, linii de finantare pentru tarile din centrul si sud-estul Europei, prin proiecte care vizau domeniul social. Am câstigat primul proiect, in 1997 am accesat al doilea proiect, in 2002 un proiect pentru copii si tineri, iar in 2006 un alt proiect finantat pentru copiii din mediul rural, dar si un proiect Phare, pentru ingrijire si asistenta medicala si sociala pentru copii, la domiciliu. Am avut patru proiecte europene si alte numeroase proiecte finantate din tara, de Ministerul Muncii, cele mai multe, de Fundatia SERA România-Franta, de Consiliul Local Bacau. Am primit permanent un sprijin de la organizatii din strainatate, atât material, cât si organizational.
– Vorbeati de initiative legislative. Despre ce este vorba?
– Am contribuit decisiv la elaborarea Legii 53, privind protectia sociala si incadrarea in munca a persoanelor cu handicap, insa nu se mai aproba. A fost nevoie sa protestam, toate ONG-urile din tara, pe 5 mai 1992, in Bucuresti, am mers la Camera Deputatilor, la comisiile de specialitate, astfel ca dupa doar trei saptamâni legea a fost aprobata. Nimic nu am obtinut usor, toata aceasta perioada a fost nevoie de lupta, de proteste, de munca, de batut la numeroase usi, multe inchise, am luptat cu mentalitatile unora de prin functiile de conducere de atunci. Legea 53 a adus foarte multe facilitati copiilor, persoanelor cu dizabilitati, dar si familiilor lor: asistent personal al persoanei cu handicap sever, facilitati la medicamente, la transport, la telefon, o parte sunt valabile si astazi. Erau multe pe hârtie, insa nu toate au fost sau sunt aplicate. Dar cel mai important a fost faptul ca aveam o asociatie, eram solidari si ne puteam sprijini reciproc. Era mare lucru atunci.
Copiii cu afectiuni neuromotorii au dreptul la o viata normala
– Ce se intâmpla practic acum la Centrul de Recuperare „Daniel”?
– Am pornit cu cinci copii, in 1993, iar acum avem intre 20 si 30 zilnic. Ceea ce este foarte important, noi pregatim si familiile pentru a continua terapia acasa. O parte dintre copii beneficiaza de toate terapiile, kinetoterapie, logopedie, consiliere, terapie educationala, asistenta sociala si socializare, iar altii numai de anumite terapii. Ajutam copiii prin imprumutarea de cadre, carucioare rulante, alte dispozitive care ajuta la deplasare. Avem cinci salariati specialisti, la care se adauga voluntari, insa din ce in ce mai putini. La noi nu este o cultura a voluntariatului. Acum lucram si cu copiii cu autism, sindromul Down, copii care au scolioze, iar mai nou ne indreptam atentia si spre copiii cu obezitate, ADHD, hipoacuzie. Aici vin copii de la trei luni la 18 ani, atât din mediul urban, cât si din rural. Centrul Daniel functioneaza in regim ambulatoriu, ca o institutie socio-medico-educativa, cu program de opt ore. De aceea existam si este nevoie de acest centru. Lucram insa foarte mult preventiv, putem stopa evolutia, pentru ca unele boli sa nu devina invalidante. Nimeni nu are dreptul sa-i abandoneze, nimeni nu are dreptul sa-i considere pierduti inca de la declansarea bolii. Nimeni nu are dreptul sa-l eticheteze irecuperabil si sa-l condamne la moarte. Nici familiile, nici societatea. Pentru aceste lucruri am infiintat Centrul „Daniel”.
– Am inteles ca anul 2011 va fi unul destul de dificil si pentru Centrul „Daniel”, mai ales din punct de vedere financiar. Care sunt perspectivele?
– Revin si spun: daca nu am avea sprijin din afara, din Elvetia, Suedia, Franta, Germania, centrul ar fi in pericol sa se inchida. Centrul „Daniel” a ajutat, a sprijinit peste 1600 de copii din judet. Nu-i putin, daca luam in considerare marimea centrului, personalul si dotarea. Consolidam finantarile de la asociatiile prietene din Europa, cu un grup de oameni de afaceri din Elvetia, cu care am intrat in contact in 2004, care ne ajuta de sapte ani cu aproape 50 la suta din necesarul nostru financiar. Apoi cu Fundatia Lord Michelham, Fundatia „Episcop Ioan Duma”. Este mare lucru, este extraordinara daruirea si spiritul civic al acestor oameni, carora niciodata nu o sa putem sa le multumim indeajuns. Ne-au sprijinit in timp societatile DEDEMAN, AGRICOLA, Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta, BETANIA, FSC, FILBAC etc. Vreau sa le multumesc bacauanilor, firmelor si institutiilor din municipiu care au inteles munca noastra si au acceptat sa ne doneze noua cei 2 la suta, in conformitate cu legislatia in vigoare. Suma adunata nu este de neglijat, 130 de milioane pe an. Stiti ca eu am iesit la pensie mai devreme, anticipat, tocmai pentru a reduce cheltuielile? A trebuit sa fac acest sacrificiu, pentru a avea bani in vederea derularii unor programe, sa platesc specialistii care lucreaza aici.
Olimpicii Centrului „Daniel”
– Cum a reactionat familia la decizia dumneavoastra de a infiinta asociatia, apoi centrul?
– Familia mea este compusa din sotul meu si baiatul meu cel mare, Marius, si nepotica mea de opt ani, care este sufletul meu, este bucuria vietii mele. O iubesc foarte mult, este un copil destept, talentat. Tatal ei este educat in acest spirit, el a trait alaturi de un frate lovit de soarta si a cunoscut suferinta. Acum ma ajuta aici, m-a ajutat mereu, alaturi de el este si sotia lui, Alina, ei imi duc munca mai departe. Sotul m-a sprijinit, el a inteles ca trebuie sa fac ceva pentru a putea depasi drama prin care am trecut impreuna si care ne-a marcat pentru totdeauna. Daniel ne-a chemat aici.
– Are si Centrul „Daniel” olimpicii lui?
– Sigur. Un baiat, care avea o hemipareza la mâna dreapta si s-a dezvoltat mai greu, a venit si a facut recuperarea la noi, unde devenise a doua lui casa, el nu este recuperat in totalitate, insa a avut vointa, a terminat liceul, a terminat Facultatea de Psihologie si lucreaza in specialitate la Brasov. Sigur ca este meritul scolii, al parintilor, insa simtim ca si noi am pus un pic din sufletul nostru la reusita lui. Un alt copil, cu tetrapareza spastica, care a beneficiat de serviciile noastre, insa in acest caz si familia s-a ocupat foarte mult de el, a terminat facultatea de Administratie Publica, a facut si Masterul, insa societatea de care vorbeam nu-i gaseste un loc de munca. Noi, familia, scoala ne-am facut datoria, insa copilul, tânarul s-a izbit de inegalitatile unei societati care nu a ajuns la maturitate. Aripile acestui tânar s-au frânt a doua oara. Mai sunt si alte situatii de-a dreptul hidoase. Un copil era transportat cu un carucior la scoala, insa clasa lui era la etaj si nu a mai putut urma scoala, insa intre timp copilul s-a prapadit, astfel au scapat toti de o greutate!
– Eu va multumesc si va las pe dumneavoastra sa incheiati acest interviu.
– Un mesaj pe care vreau sa-l transmit oamenilor, opiniei publice, autoritatilor, guvernantilor: sa fim mai sinceri si mai deschisi, sa ne transpunem o fractiune de secunda in locul unor oameni care au o problema, care au fost mai putin norocosi decât ei. Sa fim mai pozitivi in gânduri si in fapte. Atunci când ne inchinam seara la culcare, sa spunem o rugaciune si pentru cei aflati in suferinta, in dificultate temporara sau permanenta. Copiii din Ceruri ne iubesc sau ne urasc, la fel si cei de lânga noi.
Gheorghe Baltatescu
Povara scumpirilor
Din ce in ce mai greu
La fiecare inceput de an, scumpirile se abat ca un potop asupra noastra. Nici anul 2011 nu face o exceptie in acest sens. Insa acum, situatia este ceva mai complicata. Numarul somerilor din judetul Bacau a ajuns la 18.300 (adica avem o rata a somajului de 7,8%), veniturile medii au scazut simtitor, iar economia este la limita de supravietuire.
La nivel national, procesatorii au anuntat scumpiri iminente pentru luna februarie la produsele de baza: pâine, ulei, carne, lapte etc.
Carne mai scumpa cu 25%
Majorari de preturi cu peste 25 de procente se vor inregistra la carne si produsele din carne. “Suntem obligati sa majoram preturile. Altfel nu vom rezista ca producatori. Scumpirea minima este de 25%”, ne-a declarat Grigore Horoi, presedintele Agricola International SA. Producatorul isi intemeiaza decizia pe mai multe considerente: cresterea pretului de transport si cresterea semnificativa a preturilor la cereale si ulei. “La fel de important este si faptul ca in 2010 am redus preturile la cele mai multe dintre produse cu 11% fata de cele din anul 2009”, a mai spus Grigore Horoi. Producatorii mai spun insa ca aceste masuri sunt cu doua taisuri: fara majorarea de preturi nu vor putea supravietui, dar tot aceasta majorare s-ar putea sa-i scoata de pe piata de profil. Majorarea de 25 de procente se va face in mai multe transe. Prima o vom simti din plin in luna martie. “O crestere de 10-15% nu afecteaza foarte tare bugetul familiei. Majorarile vor fi facute in perioada imediat urmatoare. Si asta pentru ca in lunile ianuarie si februarie vânzarile sunt oricum mai slabe”, a afirmat presedintele Agricola International.
O tona de grâu: 260 de euro
Scumpirile vin ca un tavalug. Majorarea pretului la un produs atrage dupa sine o adevarata tornada a preturilor. De aceasta data, “vina” a fost aruncata pe cereale. “Pretul grâului aproape ca s-a dublat fata de cel din 2009. Atunci era 130-140 de euro/tona, acum este de 258-260 de euro/tona. Nu este vorba neaparat de costuri cât despre mecanismul de cerere si oferta. Da, preturile vor creste. Exista o justificare, dar nu si pentru pretul pâinii”, a declarat Ioan Chiriac, directorul Directiei Agricole Bacau. “Pretul pâinii s-a format in anul 2007, când pretul unui kilogram de grâu era 1 leu. Desi in 2008 si 2009 grâul a ajuns la jumatate de pret, pâinea a ramas la fel. Producatorii nu au redus deloc”, a mai spus Ioan Chiriac. Acum, când cerealele costa dublu, automat ca aceasta diferenta se va regasi in pretul pâinii. “Nu stim ce se va intâmpla cu noi. Vor sa ajungem muritori de foame. La salariile si pensile de mizerie pe care le avem, numai aceste scumpiri nu ne trebuiau”, ne-a spus Elena Iordachescu. Acest val de scumpiri vine pe fondul reducerii drastice a veniturilor bacauanilor.
Pâinea, aliment de lux
Specialistii in domeniu spun insa ca pâinea nu se va putea scumpi foarte mult pentru ca piata nu va permite acest lucru. Mai mult decât atât, in gospodariile taranilor se gasesc cantitati importante de cereale. Asa ca ori vor face pâine de casa, ori se va dezvolta si mai mult economia subterana. Cele mai mari probleme se vor inregistra la carne si lapte. Porumbul, principala sursa de energie in furajarea animalelor, si-a dublat pretul: de la 120 de euro/tona a ajuns acum 230 de euro/tona. Si cum la anumite specii cheltuielile cu furajarea ajung pâna la 70% din costuri, acest lucru se va vedea cu siguranta in pretul final de vânzare catre consumatori. Deci, crescatorii de animale nu vor mai putea suporta pretul relativ mic pe care-l au acum in ferme. Mai mult decât atât, ei consuma acum din stocurile pe care le au. Diferentele mari vor aparea in momentul in care vor fi obligati sa achizitioneze alte stocuri de furaje. Trendul este insa extrem de clar: scumpirile se vor tine scai de noi. Majorarea pretului pâinii a fost deja pusa in aplicare. “Da, am scumpit pâinea. Cea de 350 de grame costa acum 1,6 lei, fata de 1,5 lei cât era inainte”, ne-a declarat Alin Giurea, presedinte al SC Pambac SA. “Principalul motiv este acela al cresterii pretului la grâu. Si tendinta este in continuare de crestere”.
Incet, dar sigur, producatorii dispar de pe piata
Iar situatia se anunta din ce in ce mai dificila. Din 14 producatori de pâine câti erau inregistrati in judetul Bacau, 2 au disparut deja de pe piata. Producatorii ne anunta ca, in conditiile in care pretul cerealelor va fi intr-o continua crestere, acest lucru se va regasi si in pretul pâinii. “Pretul pâinii trebuie sa se tina dupa pretul grâului. Anul trecut grâul s-a scumpit, pâinea nu”, a mai spus Alin Giurea. O crestere artificiala a preturilor, spun specialistii, este cea la ulei. “Aici este vorba despre o politica de piata a firmelor. Au sesizat cresterile de preturi de la cereale si au vazut o oportunitate de câstig”, a mai spus Ioan Chiriac. Bacauanii vad insa cum in cosul lor zilnic sunt din ce in ce mai putine alimente. Si cantitatile se diminueaza in aceeasi masura cu care preturile cresc, iar veniturile se subtiaza. “Ce mâncam?! Putina carne, multi cartofi, fasole si paste fainoase. Asteptam sa vina vara sa putem cumpara si legume”, ne-a spus Marin Stan. Cauzele acestei situatii sunt mai multe, ne informeaza specialistii. Anul trecut, in Rusia si in Ucraina a fost seceta. Astfel, exporturile de cereale au fost blocate. Statele Unite au avut o productie scazuta, iar pe piata a mai aparut un mare consumator: China. In ultimii ani, China si-a construit un numar mare de complexe de crestere a pasarilor si porcilor, drept pentru care a achizitionat cantitati uriase de cereale. A rezultat astfel o lipsa de oferta. La toate aceste scumpiri se adauga si altele: cele la tigari si la carburanti sunt numai doua dintre ele.
Alexandra Zaharia
“Oamenii nu realizeaza ce se va intâmpla. La pâine se vede cel mai bine pentru ca o cumparam in fiecare zi. Pericolul cel mai mare (n.r. – cele mai mari cresteri de preturi) va fi la produsele care vin din zootehnie.”
Ioan Chiriac, directorul Directiei Agricole Bacau
“Deja intentionam sa facem importuri. Am ajuns in aceasta situatie pentru ca, pâna acum, s-au exportat peste 2 milioane de tone de grâu.”
Alin Giurea, presedinte SC Pambac SA
Volei masculin / Divizia A2: Revenire la fileu
Stiinta Bacau – Videoclip Ploiesti (sâmbata, ora 13.00, Sala Sporturilor)
Inceput de an in fata propriilor suporteri. La primul meci din 2011, "studentii" primesc vizita singurei echipe din Seria Nord-Est care nu a câstigat niciun meci in acest sezon. Dupa o luna si trei saptamâni de pauza competitionala, Stiinta are astfel ocazia sa-si extinda la cinci seria victoriilor consecutive din aceasta stagiune. In precedentele doua intâlniri cu "lanterna rosie" Videoclip Ploiesti, elevii lui Cornel Paduraru nu au cedat niciun set. In celalalt joc al etapei a IX-a, liderul CSU Galati joaca pe terenul celei de-a treia clasate, Dacia Buzau. (D.P.)
Clasament Seria Nord-Est
1. CSU Galati 8 6 2 20:10 18
2. Stiinta Bacau 8 6 2 20:11 17
3. Dacia Buzau 8 4 4 17:15 12
4. Videoclip 8 0 8 3:24 1
Fotbal, Liga a lll-a: Amical de final
FCM Bacau incheie cantonamentul de pregatire cu un joc test contra Ceahlaului ll, la Piatra Neamt
Tur de forta
FCM Bacau va pune punct stagiului de pregatire centralizata printr-un nou joc de verificare. Al cincilea din aceasta iarna si al treilea sustinut in ultimele cinci zile. Dupa ce si-au masurat fortele cu o echipa care trage la titlul de campioana (FC Vaslui) si cu doua formatii ce aspira la revenirea in prima liga (Ceahlaul si Poli iasi), "galben-albastrii" se vor confrunta azi cu o colega de serie: Ceahlaul ll Piatra Neamt.
Pe sintetic
Programata initial in Bacau, intâlnirea cu "satelitul" Ceahlaului se va desfasura pâna la urma la Piatra Neamt, pe sintetic, cu incepere de la ora 12.30. "Având in vedere starea terenurilor de la noi, am ajuns la concluzia ca e preferabil sa jucam la Piatra. Prioritar pentru noi este sa evoluam pe o suprafata de joc cât mai buna", a explicat antrenorul FCM Bacau, Gheorghe Poenaru.
Menajati
Bacauanii nu vor putea deplasa intregul efectiv pentru amicalul cu Ceahlaul ll. "Ne confruntam cu unele probleme de ordin medical, inerente acestei perioade de pregatire si probabil ca vom menaja unii jucatori", a spus tehnicianul "galben-albastrilor". Urmatorul test al liderei Seriei l din esalonul trei va avea loc vinerea viitoare, contra unei alte rivale din campionat, CSM Pascani.
Dan Sion
Volei feminin / Divizia A1: Alta mancare de peste
Stiinta Bacau – CSMU Craiova (sâmbata, ora 17.00, Sala Sporturilor)
Fara probleme
La trei zile dupa confruntarea-soc cu Igtisadchi Baku, Stiinta va bifa un meci de o alta factura. Sâmbata, studentele primesc vizita Craiovei, in campionat. Cu doar patru victorii in 13 jocuri, oltencele nu pot pune prea multe probleme unei formatii care, in ciuda esecului suferit miercuri, a jucat de la egal la egal cu voleibaliste de talie mondiala precum Haneef-Park sau Weis.
De 3 X Craiova
Desi are triplul punctelor acumulate de Craiova in competitia interna, Stiinta pregateste, totusi, cu multa atentie jocul de sâmbata. Motivul? Partida s-ar putea dovedi o buna repetitie inaintea derby-ului Moldovei, de sâmbata viitoare, cu Unic. De altfel, pietrencele au fost prezente miercuri la jocul cu Igtisadchi, atât pentru a admira formatia azera, cât si pentru a studia echipa bacauana.
Status quo
Aproape sigur, diferenta dintre lidera Stiinta Bacau si cea de-a doua clasata, Tomis, va ramâne de un punct si dupa etapa cu numarul 15. Constantencele au si ele o misiune usoara, intâlnind, acasa, "lanterna rosie", CSM Bucuresti, astfel incât status-quo-ul la vârful clasamentului este mai mult decât probabil.
Programul complet al etapei a XV-a
CSM Lugoj – U Cluj, Tomis Constanta – CSM Bucuresti, Pro Volei Botosani – CSM Sibiu, Stiinta Bacau – CSMU Craiova, Medicina Tg. Mures – Unic Piatra Neamt. Dinamo Bucuresti sta.
Dan Sion
Clasament
1. Stiinta Bacau 13 12 1 38-6 36p.
2. Tomis 13 12 1 36-5 35p.
3. Unic 13 11 2 35-14 32p.
4. Dinamo 13 9 4 34-16 28p.
5. Tg.Mures 13 6 7 23-24 20p.
6. PV Botosani 13 5 8 19-26 17p.
7. CSM Lugoj 12 6 6 19-26 15p.
8. CSMU Craiova 13 4 9 16-29 12p.
9. U Cluj 13 3 10 12-33 8p.
10. CSM Bucuresti 13 1 11 8-33 4p.
11. CSM Sibiu 12 1 11 4-34 3p.
Handbal masculin: Fara joc
Cu o saptamâna inainte de reluarea Ligii Nationale, "studentii" bifeaza primul weekend fara joc de la revenirea din cantonamentul efectuat la Piatra Neamt intre 5-12 ianuarie. Desi la inceputul saptamânii CSU Suceava si-a manifestat intentia de a veni in Bacau pentru un amical care sa aiba loc vineri, 4 februarie, intre timp echipa pregatita de Leonard Bibirig si-a schimbat planurile. Sucevenii au sustinut o "dubla" la Rom Cri Brasov, miercuri si joi, astfel incât au comunicat ca nu mai pot face deplasarea in Bacau decât sâmbata la prânz, când Sala Sporturilor este insa ocupata cu meciurile echipelor de volei ale Stiintei. In aceste conditii, amicalul a cazut. Handbalistii bacauani isi continua antrenamentele, iar urmatorul lor meci va fi cel oficial programat la Cluj, pe 12 februarie, in penultima etapa a turului Ligii Nationale 2010-2011. Pentru o parte dintre "studenti", care au drept de joc si la echipa a doua a clubului, sâmbata este programata o deplasare la Iasi, unde Stiinta II joaca in etapa a XV-a din divizia secunda. (D.P.)
Handbal feminin: Jumatati diferite
Stiinta Bacau – HCM Roman 26-34 (9-18)
Doua reprize diferite in amicalul pe care Stiinta Bacau l-a sustinut, pe teren propriu, in compania prim-divizionarei HCM Roman. "Studentele" au pierdut categoric prima parte a meciului, dar au reusit sa echilibreze jocul dupa pauza si sa-si adjudece ultimele 30 de minute.
Oaspetele si-au respectat statutul in prima repriza, in care au defilat pentru un avans consistent: 18-9. Dupa pauza, elevele lui Ion Arsene au intors insa tabela de partea lor si au reusit sa câstige repriza cu 17-16.
Meciul de verificare disputat joi la prânz a avut loc in conditiile in care la finalul acestei saptamâni este pauza competitionala. HCM Roman va reveni in teren miercuri, 9 februarie, cu un joc in deplasare la Buzau. In divizia secunda, Stiinta va relua campionatul tot cu o partida externa, programata la Bucuresti pe 17 februarie. (D.P.)
Fotbal, Liga a lV-a: Premii pentru fruntase
Parteneriat
Asociatia Judeteana de Fotbal Bacau a semnat un contract pe sase luni cu firma de echipament sportiv Umbro, care va da si titulatura campionatului ligii a patra in retur. "Ma bucur ca, in ciuda vremurilor de criza, am reusit sa convingem un asemenea brand sa ni se alature", a declarat presedintele AJF Bacau, Cristi Sava, care a precizat ca firma respectiva va sponsoriza intrecerea Ligii a lV-a cu echipament sportiv in valoare de 10.000 de euro.
Fair-play
Fruntasele campionatului (mai exact, primele sase clasate), dar si echipele care se vor distinge la capitolul fair-play vor intra in posesia unor premii constând in echipament de joc si de prezentare, genti, treninguri si geci. De asemenea, toate participantele la campionatul ligii a patra vor primi baloane de joc. "Avem in plan sa oferim mingi si centrelor de copii si juniori, dar si unor formatii din liga a cincea", a anuntat Cristi Sava.
Proiecte
Singura formatie a carei prezenta in retur se anunta incerta este FCM 2 Onesti. In schimb, o grupare vrânceana, Pro Sport Focsani a primit aprobarea de a se afilia la AJF Bacau, astfel incât echipele sale de juniori vor participa in primavara in competitiile organizate de forul bacauan. Totdata, AJF Bacau are in plan si organizarea, in luna iunie, a unui meci intre fostele glorii bacauane si o selectionata compusa din fostii jucatori reprezentativi ai României. (D.S.)
Elevi stramutati in mijlocul anului scolar
Scoala „Emil Racovita” a fost inchisa pentru reabilitare
Scoala “Emil Racovita” din Onesti s-a inchis. Incepând cu 7 februarie, dupa vacanta intersemestriala, toti elevii unitatii de invatamânt vor invata, in conditii improvizate, intr-un fost internat al unul colegiu din oras. Totul din cauza unor lucrari capitale care sunt deja incepute. Practic, scoala s-a transformat acum intr-un imens santier.
In plin an scolar, in plin proces de educatie si, mai ales, in plina iarna, elevii din Scoala “Emil Racovita” Onesti au fost obligati sa paraseasca unitatea de invatamânt si sa sustina cursurile in conditii improvizate, intr-un internat de la Colegiul “Petru Poni”, aflat la peste 5 kilometri distanta. Motivul? Scoala “Emil Racovita” s-a transformat de mai bine de doua luni intr-un adevarat santier. Asta dupa ce s-a reusit atragerea unor fonduri importante ce presupun lucrari capitale de reabilitare si renovare. Elevii au invatat in frig, au inghitit praf, s-au trezit cu tavanul de la etajul II in cap, dupa ce au inceput si lucrarile la acoperis, au desfasurat orele in zgomot de ciocane si picamere, au suportat gerul de afara atunci când s-a schimbat si tâmplaria de la ferestre cu termopan. Pentru ca nu se mai putea continua in aceste conditii s-a decis transferul.
Elevi sacrificati si ore prin vecini
Cei 370 de elevi sacrificati au devenit astfel navetisti. Primaria a luat decizia de a-i inghesui pe toti, in 20 de sali, la un fost internat al Colegiul Tehnic “Petru Poni" tot din Onesti. “la dispozitie doar etajele III si IV. S-au transportat bancile, speram sa incapa si 30 de elevi pe clasa. Nu avem ce face. Tablele vor fi si acelea montate undeva, speram sa ne descurcam. Oricum, noi ne-am luptat cât am putut, dar fara nicio rezolvare”, ne-a declarat suparata prof. Aurora Sohodoleanu, directorul Scolii “Emil Racovita”. Grav este ca primaria va asigura transportul doar pentru elevii din ciclul primar. “Vor fi trei autocare, care vor asigura transportul pentru elevii din clasele I-IV, de la opt dimineata, din fata scolii si de la 12.00, la prânz. Este o situatie neplacuta, dar speram sa terminam lucrarea pâna la inceperea anului scolar viitor. Vom face toate eforturile sa terminam mai repede”, a confirmat si Constantin Florian, viceprimarul municipiului Onesti.
Parinti suparati
Cei mai suparati sunt parintii copiilor care invata la “Emil Racovita”. “Nu se poate asa ceva. Ne chinuie pe toti. Sunt copii mici, cum sa-i muti asa, de colo-colo, ca pe niste saci de cartofi. Noi ne-am intrebat cu totii: de ce nu s-au facut aceste lucrari pe timpul vacantelor scolare? Asta vara nu am vazut pe nimeni sa dea o bidinea cu var pe pereti. S-au trezit acum sa darâme scoala”, ne-a declarat itrigata Anica Vladimir, bunica unei fetite din clasa a II-a. “Baiatul meu poate ca e mai usor, ca e in clasa a VIII-a. Se va trezi si el mai devreme cu o jumatate de ora, sa ajunga pe jos pâna la «Petru Poni», dar am emotii mari ca toate aceste schimbari il va afecta acum, ca trebuie sa se pregateasca pentru Evalarea Nationala”, ne-a spus si Adina G., parinte.
Roxana Neagu
Proiect de reabilitare a scolii prin programul REGIO:
valoare: 3.004.387, 68 lei
din care: 2.060.068,50 lei de la Uniunea Europeana
774.058 lei de la Guvernul României
contributia beneficiarului: 170.261,18 lei
data inceperii: 16.02.2010
data finalizarii: 16.02.2012
organism intermediar: Agentia de Dezv. Regionala NE
“Ne conformam si noi cu totul. Nu mai avem ce face. Batalia e pierduta. Eu, una, m-am resemnat. O sa facem cum vrea Primaria Onesti.”
prof. Aurora Sohodoleanu, directorul Scolii “Emil Racovita” Onesti
“Ce a depins de noi, colegial vorbind, am pus la dispozitie tot ce s-a putut. Problema este ca acele sali de clasa sunt mici ca dimensiune, pe proiectul si structura initiala.”
prof. Danut Oprea, director Colegiul Tehnic “Petru Poni” Onesti
“Noi am dat aviz pentru acest transfer. Practic sacrificam pentru 6 luni o generatie, dar in favoarea zecilor de generatii ce vor urma. Daca nu facem acum aceasta investitie pierdem banii. E o situatie mai deosebita, dar in final, tot pentru binele elevilor.”
inspector scolar general, prof. Florin Lazar
Fugite de acasa, din cauza batailor, doua fetite au fost preluate de Protectia Copilului
Doua fetite, una in vârsta de 12 ani si cealalta, de 13 ani, au ajuns la inceputul acestei saptamâni in unul din centrele rezidentiale apartinând Directiei Generale de Asistenta Sociala si Protectie a Copilului (DGASPC) Bacau. Masura de preluare in regim de urgenta a lor a fost dispusa de DGASPC din cauza abuzurilor fizice la care ele au fost supuse de catre familie. Dupa ce au indurat mult timp batai din partea parintilor, cele doua fetite si-au facut curaj si au plecat de acasa. Ambele au o poveste foarte trista. Niciuna dintre ele nu a avut parte de dragostea parinteasca. D.A., in vârsta de 12 ani, a fugit de la mama ei, duminica, 30 ianuarie. Pe fata ei se vad inca urmele tratamentului aplicat de catre mama ei. A locuit pâna nu demult cu tatal si bunicul ei. In urma cu câteva saptamâni, insa, tatal ei a decedat. Bunicul, la rândul lui, este batrân si bolnav, astfel ca nu poate sa o ingrijeasca. Atunci fata s-a dus la mama ei. Dar cea care i-a dat viata, in loc sa aiba grija de ea, a tinut-o numai in batai. Dupa trei saptamâni de chin, fetita a plecat la o matusa si nu a mai vrut in ruptul capului sa se intoarca la mama ei. Dar matusa are propria familie si nu isi poate asuma responsabilitatea cresterii si ingrijirii nepoatei. Astfel ca fetita a fost preluata de DGASPC. La rândul ei, si F.D., 13 ani, care are un frate de opt ani, s-a adapostit la o matusa din cauza violentelor tatalui. In fata angajatilor DGASPC fata a declarat: "Nu ma intorc acasa sub nicio forma. Tata ne bate, ne leaga de copaci cu sârma, ne trimite in padure, ne injura…" Ea este ingrijorata pentru fratiorul ei, care a ramas cu tatal lor. Sora lui afirma ca baiatului ii este teama sa spuna cum il trateaza tatal lui si ca, de frica, in fata acestuia nu va recunoaste ca este agresat. "Eu nu puteam sa vorbesc nici la telefon si sa spun rudelor prin ce trec, pentru ca statea lânga mine si ma ameninta. Mama este batuta de 15 ani mereu si nu mai judeca. Acum este tot cu el. Desi rudele ei o ajuta si cu bani, si cu locuinta, s-a intors la el. Eu nu mai vreau. Ajutati-ma sa il iau si pe fratiorul meu de acolo!", i-a implorat cu lacrimi in ochi pe cei de la DGASPC fetita de 13 ani. Cele relatate de catre fetite nu sunt fabulatii. "In urma anchetei sociale intreprinse de catre DGASPC la familiile celor doua fetite a rezultat ca viata, siguranta si securitatea celor doua minore au fost puse in pericol, ne-a spus Alina Iftode, purtatorul de cuvânt al DGASPC Bacau. Fetitele sunt ocrotite in prezent in regim de urgenta in cadrul DGASPC Bacau. Urmeaza ca propunerile institutiei noastre sa fie prezentate Tribunalului Bacau". Directia a demarat o ancheta sociala si in cazul fratelui fetitei de 13 ani si va dispune masurile corespunzatoare, in functie de cele constatate. Pentru cele doua fetite este evident ca viata lor s-a schimbat in bine. Marti, 1 februarie, D.A. si-a sarbatorit ziua de nastere in mijlocul altor copii, victime si ei ale abuzului in familie, care i-au cântat "La multi ani!"
Elena Tintaru
Lucrari abandonate
Muntii de pamânt si gropile uriase din jurul blocurilor au devenit o obisnuinta pentru bacauanii care locuiesc in zona garii. Imobilele de pe strazile Avram Iancu si o parte a celor de pe Mihai Eminescu sunt cele mai afectate. Iar situatia dureaza de câteva luni.
Gramezile uriase de pamânt si gropile pline de gunoaie sunt parte integranta a peisajului de pe strada Avram Iancu. De mai bine de doua luni, in aceasta zona se lucreaza… intens la inlocuirea unor conducte. Interesul celor care coordoneaza aceasta lucrare este atât de mare incât niciun muncitor nu lucra acolo. Oamenii au tot sperat ca situatia se va remedia, ca viata lor va intra pe un fagas normal. Dar… dezamagire. Din luna decembrie nu s-a mai clintit nimic. Ba, mai mult, unii dintre locatarii blocurilor de pe strada Avram Iancu nu au avut nici caldura. Locatarii s-au descurcat asa cum au putut. Nemultumirile lor sunt legate si de faptul ca “noi ne platim toate taxele si impozitele, iar ei nu sunt in stare sa schimbe niste tevi si niste cabluri. Asa cum au uitat astia (n.r. – muncitorii) de noi, tot asa au uitat si cei de la salubritate. Nimeni nu vine sa mature pe aici”, ne-a declarat unul dintre bacauanii din zona. Acum, când pamântul este inghetat, situatia poate fi suportata mai usor. Daca temperaturile vor creste, intreaga zona se va transforma intr-o adevarata mlastina. Noroiul va fi omniprezent, iar gropile lasate in urma de muncitori se vor umple cu apa. Transeele sapate pentru tevi sunt acum gropi de gunoi in miniatura, iar primele raze ale soarelui le vor transforma in adevarate focare de infectie. Astfel ca, desi zona este una intens circulata, grija autoritatilor pentru cosmetizarea acesteia este extrem de mica.
Alexandra Zaharia
