Poduri care pun in pericol circulatia rutiera

Sute de transportatori care circula pe drumurile din judetul Bacau sunt obligati sa ocoleasca sute de kilometri din cauza a doua poduri subrede care nu mai pot sustine greutatea TIR-urilor. Unul dintre acestea este amplasat pe DN 15, in comuna Gârleni, iar cel de-al doilea pe DN 11 in comuna Oituz. Cei care raspund de aceste pasarele sunt reprezentantii Directiei Regionale de Drumuri si Poduri Iasi, Sectia de Drumuri Nationale Bacau. Acestia insa nu au luat pâna acum masuri pentru a reabilita cele doua poduri.

Circuite cu probleme pentru transportatori in judetul Bacau. Toate TIR-urile care circula zilnic pe traseul Bacau – Piatra Neamt trebuie sa inconjoare peste 50 km pentru a ajunge la destinatie. Asta pentru ca pe DN 15, in comuna Gârleni exista un pod care are limitare de greutate de maximum 13 tone. In urma unei expertize efectuate de reprezentantii de la Drumuri Nationale s-a constatat ca podul este fisurat si nu mai rezista la greutati foarte mari. Astfel, sute de soferi sunt nevoiti sa mearga pe alt traseu pentru a ajunge la Piatra Neamt, respectiv prin Roman. Daca din Bacau pâna in Piatra Neamt, prin orasul BuhusI, sunt in jur de 60 km, traseul prin Roman este aproape dublu. Mai grav este faptul ca pâna si cei care trebuie sa ajunga, de exemplu, din Bacau in comuna Blagesti, sunt nevoiti sa mearga tot prin judetul Neamt. Problema este una veche. Reprezentantii Autoritatii Rutiere Române Bacau spun ca nu pot lua masuri, pentru ca responsabilitatea nu le apartine, ci este a celor de la Drumuri Nationale. "ARR poate doar sa dea amenzi celor care depasesc masa admisa si trec pe acest pod. Pâna acum insa nu au fost probleme. Nu este normal ca soferii sa ocoleasca atâtia kilometri. Noi nu avem nicio autoritate pentru a face demersuri la Drumurile nationale. Ei cunosc foarte bine problema", a declarat Florin Toma, sef ARR Bacau.
Probleme intr-adevar nu au mai fost. Asta pentru ca soferii speriati de amenzile usturatoare s-au conformat si evita zona Gârleni. Valoarea unei sanctiuni contraventionale in cazul in care un transportator circula pe acest pod cu o masa mai mare de 13 tone se ridica la 4000 de lei.

Nenumarate adrese la Drumuri Nationale

Si primarul comunei Gârleni este deranjat de situatie. El ne-a declarat ca in nenumarate rânduri a facut adrese celor de la Drumuri Nationale, insa acestea nu au fost luate in seama. "Acesta este un pod cu probleme de acum 4-5 ani. Nu stiu daca intentionat el nu este reparat sau este vreo cârdasie intre Politie si cei de la Drumuri Nationale. Am facut nenumarate demersuri atât la ei, cât si la Bucuresti, dar nu a luat nimeni nicio masura. Anul trecut chiar am eliberat certificatul de urbanism, cu toate acestea nici nu am auzit ca cineva ar avea de gând sa-l consolideze. Podul asta e plin de indicatoare, o aiureala totala si nu stiu cine are de câstigat", a afirmat Valentin Flenchea, primarul comunei Gârleni. Podul este subrezit. Bucati de ciment au inceput sa se desprinda, iar fierul beton este deja ruginit. Oricând aceasta pasarela ar putea sa se prabuseasca. Nu doar limita de greutate este o problema. Podul a fost intesat si cu alte semne de circulatie.
Indicatoarele ii pun in mare dificultate pe soferi. Multi se opresc si se uita pret de câteva secunde la indicatoare pentru a-si da seama cine trece si cine sta. Soferii care au prioritate de trecere sunt cei care circula dinspre orasul Buhusi spre municipiul Bacau.

Nu sunt fonduri

Reprezentantii Societatii de Drumuri Nationale Bacau vin cu lamuriri. Acestia stiu de problemele pe care le creeaza acest pod insa ei se scuza si spun ca nu au fost fonduri pentru a putea fi consolidat. „Urmare a degradarilor aparute la podul DN 15 din Gârleni, podul a fost expertizat de un expert in poduri rutiere, care a recomandat restrictionarea circulatiei rutiere. Semnalizarea restrictiei este executata in conformitate cu legislatia privind Siguranta Circulatiei si Indicatoarele Rutiere. Din motive de siguranta a circulatiei, semnalizarea rutiera din zona podului a fost repetata si pe partea stânga a drumului. Pâna acum nu au fost fonduri pentru a repara aceasta pasarela. Investitia insa este propusa in programul european F.E.D.R. si este posibil ca lucrarile sa inceapa anul acesta", ne-a declarat Sorin Leahu, director la Societatea de Drumuri Nationale Bacau.

Ocolesc mai bine de 100 de kilometri

Podul din comuna Oituz, care leaga Moldova de Transilvania este o alta pata pe obrazul Directiei Regionale de Drumuri. Si pe aceasta pasarela le este interzisa circulatia transportatorilor. Podul a fost puternic deteriorat de viituri. Cele doua variante ocolitoare sunt fie pe traseul Bacau – Focsani – Lepsa – Tg. Secuiesc, fie Bacau – Onesti – Ghimes Palanca. Asta inceamna ca transportatorii ar trebui teoretic sa ocoleasca mai mult de 100 de km. Nu toti insa se conformeaza. Dovada este faptul ca lucratorii ARR Bacau au dat amenzi cu nemiluita in zona. In urma unei actiuni in forta care s-a desfasurat pe perioada de cinci zile, au fost aplicate peste 50 de anmenzi pentru gabarit depasit,. Valoarea acestora depaseste 200.000 de lei.

Pierderi de mii de lei

Transportatorii inregistreaza astfel pierderi de peste 1000 de lei. O societate care are 4 curse intr-o singura zi pe acest traseu, cheltuieste in jur de 1000-1400 de lei doar pentru combustibil. La aceste pierderi se mai adauga si timpul pierdut pe drum. Desi sunt sesizari cu privire la faptul ca podul Oituz este in continuare traversat de TIR-urile cu gabarit depasit, nimeni nu ia masuri.
Sinziana Filimon

Restrictionarea circulatiei rutiere
– circulatia rutiera se desfasoara alternativ pe o singura banda in ax;
– accesul este interzis vehiculelor care au latimea de maxim 3,5 metri;
– limita de viteza de 30 de km/h si de 5 km/h

Noua groapa de gunoi a municipiului Bacau nu este atât de ecologica pe cât lasa sa se inteleaga declaratiile edililor. Deseurile sunt stocate in depozitul "ecologic" fara sortarea lor prealabila, exact dupa principiul folosit la vechea groapa de gunoi, in prezent desfiintata. Cauza o constituie faptul ca municipalitatea nu a concesionat nici pâna la aceasta ora administrarea depozitului, astfel incât utilajele de sortare si compactare a deseurilor stau la ruginit, in timp ce in "groapa" ajung deseuri care nu respecta normativele de mediu europene. Autoritatile ridica din umeri si blameaza "birocratia europeana". Depozitul se afla in etapa de obtinere a autorizatiei de mediu.

Depozitul ecologic de deseuri al Bacaului are toate sansele sa devina o veritabila bomba… ecologica pentru municipiul de resedinta. De o buna bucata de timp, depozitul – sustin edilii – se afla in probe, gunoiul fiind transportat in noua groapa de operatorul de salubritate SOMA. Deseul care ajunge, insa, in depozit nu respecta exigentele europene in materie de mediu, deoarece este nesortat si necompactat. Utilajele care ar trebui sa execute sortarea stau la ruginit pentru ca Primaria nu a reusit nici pâna acum sa concesioneze serviciul de administrare a gropii de gunoi, astfel incât depozitul a ajuns al "nimanui".
Reprezentantii Primariei sustin ca blocajul se datoreaza, in principal, birocratiei europene, dar si faptului ca fiecare consiliu local din judet a trebuit sa aprobe documentatia privind salubrizarea. "Nefiind inca data in functiune nu se face sortarea. E un concern german care a facut documentatiile. Fiecare document de pozitie a trebuit sa fie aprobat. E o birocratie si la ei la fel ca la noi", a apreciat viceprimarul Dragos Luchian, care a adaugat ca in câteva saptamâni va fi desemnat un câstigator al licitatiei privind concesionarea serviciului de administrare a noii gropi de gunoi. "Ca orice licitatie, vor fi si contestatii. Ramâne de vazut cât se va prelungi termenul dupa solutionarea contestatiilor", a afirmat viceprimarul.

Depozitare cu statut de "proba"

Viorica Marcu, sefa Directiei Servicii Publice din subordinea Primariei, sustine ca depozitarea efectuata in rampa are statutul de "proba". Marcu a dezvaluit ca utilajele vor functiona abia dupa deschiderea oficiala a depozitului. "Depozitul este, inca, cu statut de probe. Nu sunt receptionate acele utilaje. Ca sa fie receptionate, trebuie sa fie functionale, iar ca sa fie functionale trebuie probate. Se va face si sortare anticipata depozitarii, dar dupa darea in functiune a depozitului", a afirmat Marcu.
Ea a adaugat ca are retineri cu privire la modul in care bacauanii vor intelege ca trebuie sa-si colecteze selectiv deseurile menajere.

Asteapta sa iasa sucul din gunoi

Reprezentantii Agentiei Regionale pentru Protectia Mediului (ARPM) spun ca depozitul se afla in procedura de autorizare. Iulian Movila, directorul adjunct al ARPM, a declarat pentru cotidianul Desteptarea ca este necesara acumularea a 400 de metri cubi de lichide rezultate din gunoiul depozitat in rampa pentru a se face proba statiei de osmoza. "Depozitul nu este inca autorizat. Din acele depozitari rezulta un lichid impur care se scurge din gunoi. E nevoie de 400 de metri cubi de lichid pentru a testa statia de osmoza inversa. Oficial depozitul nu este in functie", a afirmat Movila.

Ciorile si câinii selecteaza deseurile

O echipa a cotidianului Desteptarea s-a deplasat saptamâna trecuta in depozitul "ecologic". Peisajul este dezolant, noua groapa semanând izbitor cu cea veche. "Sortarea" deseurilor este asigurata, insa, de miile de ciori care-si duc veacul in buza gropii de gunoi, precum si de zecile de câini hamesiti, cu capetele ingropate in PET-uri sau conserve metalice. Nelipsiti din groapa sunt mai vechii clienti ai deseurilor – "gunoierii" care selecteaza bidoanele refolosibile sau aprind pneuri neutilizabile.

Directorul ADIS spune ca mingea e in terenul Primariei

Bogdan Seto, directorul Asociatiei de Dezvoltare Intercomunitara pentru Salubritate (ADIS) a declarat ca Primaria Bacau se ocupa de organizarea licitatiei privind administrarea depozitului ecologic. "Celula 1 este construita de Primarie si ea se ocupa de organizarea licitatiei. ADIS-ul va prelua contractul rezultat in urma licitatiei. Nu am un raspuns privitor la cauzele pentru care aceasta licitatie treneaza", a afirmat Seto.
Comunele asociate in ADIS vor putea accesa fonduri europene considerabile in vederea finantarii proiectelor in domeniul salubrizarii.

Comunele din judet platesc depozitarea deseurilor, desi groapa nu e data in functiune

Desi noul depozit de gunoi este nefunctional, deseurile din municipiul Bacau, precum si cele din judet sunt stocate in rampa. Reprezentantii societatii de salubrizare SOMA s-au abtinut de la comentarii cu privire la situatia creata in depozit. Mai mult, potrivit contractului care se deruleaza intre Primarie si operatorul de salubritate, gunoiul rezultat din municipiul Bacau nu costa, in timp ce pentru a depozita deseurile in rampa comunele din judet platesc o suma de bani stabilita prin hotarâre a Consiliului Local Bacau, in urma cu ceva timp.

Pret european pentru gunoiul Bacaului

Conform Masterplanului privind managementul integrat al deseurilor din judet, documentul care consfinteste modul in care va fi administrat gunoiul Bacaului, valoarea lunara a facturii pe gospodarie se va cifra in jurul sumei de 5,3 euro. Ea va creste cu un procent de 4 la suta, anual, pâna la valoarea finala de 11,3 euro de familie, pe luna. Capacitatea de plata a familiilor din judetul Bacau este, potrivit consultantilor care au elaborat Masterplanul, depasita in primii doi ani de implementare a proiectului (2011-2012). Recomandarea consultantilor este ca primariile sa gaseasca un sistem de subventionare a platii serviciului de salubrizare pentru familiile sarace.

Contradictii CJ – Primarie

In decembrie 2010, viceprimarul Dragos Luchian declara ca ADIS-ul trebuie sa se ocupe de organizarea licitatiei privind concesionarea administrarii depozitului de gunoi. "Este problema ADIS-ului sa conceapa caietul de sarcini si sa scoata la licitatie operarea depozitului", aprecia Luchian. Conducerea ADIS, de cealalta parte, afirma ca Primaria, din postura de titular al proiectului noii gropi de gunoi, este obligata sa deruleze licitatia.
Potrivit Masterplanului privind managementul deseurilor din judet, in intervalul 2009-2013, in judet se vor investi peste 40 de milioane de euro, in sectorul salubrizare. A doua celula a depozitului ecologic din Bacau, in valoare de aproape 6 milioane de euro, urmeaza a fi construita de CJ cu fonduri europene. In acest sens, CJ a primit 20 de hectare de la municipalitatea bacauana, situate in vecinatatea celulei 1 a noului depozit de gunoi.
Lucian Bogdanel

O „bucurie” de la Primarie in toiul iernii

Zeci de asociatii de proprietari isi cauta cu disperare noi sedii. Acestea au fost somate de Primaria Bacau sa paraseasca spatiile in care functioneaza de ani de zile. Presedintii si administratorii asociatiilor mai au la dispozitie doar 5 saptamâni pentru a identifica noi sedii pe care sa le amenajeze pe banii locatarilor.

Asociatiile de proprietari care ocupa cu chirie spatii care apartin Primariei Bacau au fost anuntate ca pâna la sfârsitul lunii martie trebuie sa se mute. “Am primit o adresa in care ni se cere sa eliberam sediile, ne-a declarat Gheorghe Hrinca, presedintele Asociatiei de proprietari Miron Costin 38. Noi suntem 5 asociatii intr-un apartament cu 2 camere confort 3. Plateam o chirie de 87 de lei pe luna. Acum ni se pun la dispozitie aproape 60 de metri patrati in punctul termic PT 4. Acolo trebuie facute investitii.” Cele 5 asociatii au un proiect cu un cost estimat la 50.000 de lei. Locatarii nu sunt de acord sa plateasca acesti bani, in conditiile in care multi dintre ei nu-si permit achitarea facturilor de intretinere. In plus, timp de mai multi ani au investit mereu in renovarea si intretinerea acestui sediu.

Au renovat si trebuie sa plece

Cele mai multe asociatii de proprietari gazduite pâna acum de primarie in spatii din blocuri au investit in aceste sedii. “Când ne-am stabilit sediul in acest bloc de pe strada Aviatori, camera era devastata, ne-a declarat Ioan Tirca, presedintele Asociatiei de proprietari 51. Am umblat dupa sponsorizari pâna am aranjat-o. Cum sa ne scoata de aici? Am facut cerere la primarie sa o cumparam si sa intre in patrimoniul asociatiei. Fara investitiile noastre ar trebui evaluata la o suma foarte mica.” Consilierii locali au votat in ultima lor sedinta o hotarâre de scoatere la licitatie a unor spatii ramase libere in incinta punctelor termice modernizate. Conducerea Asociatiei de proprietari Milcov 64 a decis sa nu participe la licitatie. “In punctul termic sunt doi pereti, ne-a declarat presedintele asociatiei, Gheorghe Petre. Este prea mult de investit. Tot chiriasi am fi si acolo dupa ce am cheltui o groaza de bani pentru a compartimenta spatiul. Apoi, nu se stie ce va urma. Daca peste câtva timp primaria ne va cere sa plecam si din punctele termice? Inseamna ca am investit degeaba, ca si in actualele sedii.” Unele asociatii au investit serios in spatiile primariei, schimbând usi, ferestre, obiecte sanitare si alte instalatii, iar acum trebuie sa lase totul si sa iasa in strada.
Doina Mincu

„Dupa ce ni s-a cerut sa ne mutam am trimis si noi o adresa la Primaria Bacau in care am intrebat din ce fonduri sa amenajam spatiile in care ne vom muta. Nu incepem lucrarile pâna când nu ne spune clar primaria «Jupuiti-i pe pensionari». Nu stim cum ne vom incadra in termen. Daca nu vom reusi, pe 31 martie incui sediul in care stam acum, duc cheile la primarie si sa se ocupe ei de administrarea asociatiei!”
Gheorghe Hrinca, presedinte Asociatia de proprietari Miron Costin

O hotarâre a Consiliului Local Bacau prevede scoaterea la licitatii a unor spatii din PT 10 (strada Alecu Russo), PT 4 (strada Cremenea), PT 15 (strada Letea), PT 19 (Aleea Otelarilor) si PT 151 (strada Decebal). Pentru a participa la licitatie, asociatiile ar trebui sa plateasca 700 de lei (caietul de sarcini, garantia si taxa de participare).

Spitalele publice si Serviciul Judetean de Ambulanta “traiesc” de pe o zi pe alta. Impasul financiar nu este de scurta durata, ci va tine pâna la 1 aprilie, când se preconizeaza semnarea noilor contracte dintre acesti furnizori de servicii medicale si Casa Judeteana de Asigurari de Sanatate (CJAS). De la 1 ianuarie, finantarea lunara reprezinta o medie a celei din lunile anului 2010. Cum in ultimul trimestru al anului trecut bugetele au fost foarte reduse, media este afectata. “Este greu cu acest act aditional, ne-a declarat dr. Sorin Enescu, managerul Serviciului de Ambulanta. Primim cu 150.000 de lei mai putin decât avem nevoie lunar. Ne asiguram doar salariile, carburantul si ceva reparatii. Speram ca negocierile din martie sa ne aduca de la 1 aprilie un contract mai bun”. Spitalul Municipal Onesti a fost “dat peste cap de bugetul alocat”, dupa cum ne-a declarat managerul Doru Androne. Capacitatea de externari a acestui spital este de 1800 pe luna, insa contractul cu CJAS acopera doar 1440. In luna martie va fi mai rau, numarul externarilor pe care le va deconta CJAS fiind de 1100. “Noi nu vom refuza pacientii, ci vom face depasiri de contract, a declarat dr. Androne. In acest timp, facturile vin si trebuie platite. Facem achizitii mici, cât sa rezistam de la o luna la alta.” La Spitalul Judetean de Urgenta Bacau, media anului trecut a fost de 6,6 milioane lei, dar CJAS a alocat mai putin in acest trimestru: 5,7 milioane lei. Cureaua s-a strâns in toate spitalele, telul principal fiind in aceasta perioada supravietuirea. Conducerea Spitalului de Pediatrie este, insa, optimista. "Deocamdata, este bine, pentru ca ne da media finantarii de anul trecut, ne-a spus dr.Aurelia Taga, managerul spitalului. Macar de-ar fi asa pâna la sfârsitul anului. Oricum, noi vom respecta norma privind cheltuielile de personal. Ne vom incadra in proportia de 70 la suta din bugetul primit de la Casa de Sanatate." Totusi, in ultimul trimestru din 2010 Spitalul de Pediatrie a beneficiat de o suma de bani mai mica decât in perioada anterioara. Dar pentru ca in lunile precedente finantarea a fost mai consistenta, evident, media rezultata este mai mare decât sumele alocate in ultimul trimestru. Conducerea spitalului are si un alt motiv sa fie optimista. In ianuarie si februarie unitatea medicala a depasit numarul de cazuri contractat cu Casa de Sanatate.
Doina Mincu
Elena Tintaru

Criterii stricte pentru incadrarea in grade de invaliditate, la pensionare

Pe lânga diagnosticul clinic si cel functional, precum si capacitatea de munca, medicul expert va trebui sa stabileasca si incapacitatea adaptativa. La evaluarea capacitatii de munca se va cere un barem de investigatii necesare. Se va reglementa in mod expres invaliditatea care afecteaza ireversibil capacitatea de munca, având ca rezultat nerevizuirea medicala.

Dupa aproape 10 ani, criteriile si normele de diagnostic clinic, diagnostic functional si de evaluare a capacitatii de munca, prevazute de HG 400/2001 si in baza carora se face incadrarea in gradele I, II si III de invaliditate, vor fi modificate. Potrivit unui proiect de hotarâre, elaborat in acest sens si afisat pe site-ul Ministerului Muncii, medicul expert va preciza in raportul sau, cu rigurozitate, deficienta functionala, proportia de incapacitate adaptativa, cât din capacitatea de munca s-a pierdut si in ce grad de invaliditate se incadreaza fiecare caz in parte. Totodata va mentiona si diagnosticul clinic, dar si cel functional. Noul proiect de criterii si norme stipuleaza si care sunt invaliditatile ce afecteaza ireversibil capacitatea de munca si nu mai impun revizuirea acesteia. Nu in ultimul rând cuprinde si baremul de investigatii necesar pentru stabilirea deficientei functionale , a incapacitatii adaptative si a capacitatii de munca pentru fiecare grupa de afectiuni invalidante. In prezent, incadrarea in grade de invaliditate se face pe baza criteriilor si normelor de diagnostic clinic, diagnostic functional si de evaluare a capacitatii de munca, nu si a incapacitatii adaptative. HG 400/2001 nu prevede nici baremul de investigatii in patologia invalidanta la fiecare grupa de afectiune. De asemenea, nu reglementeaza in mod expres invaliditatea care afecteaza ireversibil capacitatea de munca, având ca rezulat nerevizuirea medicala. “Proiectul propune criterii medicale imbunatatite si actualizate, pentru o evaluare complexa si obiectiva a starii de sanatate a asiguratului, folosind proceduri de diagnostic recomandate de ghidurile de practica medicala nationale si internationale”, se motiveaza in nota de fundamentare a noii hotarâri de guvern. Dar este evident ca schimbarile preconizate au ca scop scaderea numarului pensionarilor de invaliditate. “Ideea este de inasprire a criteriilor de incadrare in grade de invaliditate, ne-a spus Liviu Cretu, directorul Casei Judetene de Pensii (CJP). Se va schimba si cutuma potrivit careia pâna acum medicii experti trebuiau sa aiba in vedere faptul ca au in fata o persoana care este in cautarea unui loc de munca si reprezinta un caz social. Medicul nu va mai tine cont de aceasta, ci doar de criteriile medicale. Va analiza si va concluziona privind pierderea capacitatii de munca strict dupa aceste criterii. Totusi, nu sunt chestiuni extrem de limitative. Se lasa medicului posibilitatea interpretarii fiecarui caz. Exista un interval de miscare.” Intr-adevar, in “Introducerea” la noile criterii si norme se precizeaza ca medicului expert “i se permite o anumita distantare fata de baremele stabilite, fara a incalca, insa, principiile si spiritul acestora”. Dar se accentueaza ca in aceasta situatie va trebui ca medicul expert sa expuna clar motivele care au condus la abordarea individualizata a cazului.

Pensionarile de boala au scazut la mai putin de jumatate

Noul proiect vine dupa ce deja din primavara anului trecut exigentele fata de cabinetele de expertiza a capacitatii de munca au crescut mult si au fost verificate sute de mii de dosare de pensionari de invaliditate, pe lânga cele revizuite la termen. A fost schimbata, totodata, si procedura de verificare a dosarelor si de expertizare a capacitatii de munca. Drept urmare, pentru prima data dupa ani buni, in 2010 au fost peste 700 de treceri dintr-un grad superior de invaliditate in unul inferior si 289 de depensionari. Mai mult decât atât, numarul persoanelor care solicita pensionarea de invaliditate a scazut de la o luna la alta. “Si pe criteriile si normele actuale, numarul dosarelor noi de inscriere la pensia de invaliditate este din ce in ce mai mic, a mai declarat directorul CJP. In decembrie 2010 au fost depuse numai 82 de cereri iar in ianuarie 2011 numarul lor nu a depasit 100. Pâna anul trecut aveam lunar intre 200 si 250 de dosare noi. O posibila explicatie a situatiei ar fi si aceea ca si medicii specialisti care fac dosarul medical si propun pensionarea de invaliditatea au devenit mai exigenti.”

Fisa de evaluare socio-medico-profesionala

Dar respectarea noilor criterii si norme inseamna un volum de munca mult mai mare din partea medicilor experti. Pe lânga raportul de evaluare a capacitatii de munca pe care sunt obligati sa-l intocmeasca, respectând toate rigorile din criterii si norme, se pare ca ei vor trebui sa completeze si o Fisa de evaluare medico-socio-profesionala a persoanei in cauza. Aceasta fisa este prevazuta in proiectul de hotarâre privind criteriile si normele si este foarte stufoasa.Referitor la evaluarea sociala, vor trebui date detalii cu privire la locuinta celui care solicita pensionarea de boala, la sistemul ei de incalzire si de alimentare cu apa, la conditiile de locuit (luminozitate, umiditate, igiena) si dotarea cu aparate electrocasnice. Totodata, in fisa se va mentiona cu cine locuieste solicitantul si daca persoana respectiva este bolnava, are dizabilitati ori este dependenta de alcool. Ba, mai mult, trebuie precizat daca solicitantul este ajutat de familie, relatiile cu aceasta sunt bune si exista sau nu risc de neglijare. Fisa de evaluare trebuie sa mai contina si referiri la veniturile lunare proprii ale celui care a depus dosarul de pensionare. Or, toate acestea se pot stabili in urma unei anchete sociale. In proiect, insa, nu scrie nicaieri cine va trebui sa completeze fisa si nici pe ce baza o va face.
Elena Tintaru