sâmbătă, 20 decembrie 2025
type here...
Acasă Blog Pagina 506

Școala Gimnazială „Mihail Sadoveanu” Bacău la ceas aniversar

de
Florin Ștefănescu
-

În urmă cu 30 de ani Școala Gimnazială „Mihail Sadoveanu” Bacău își deschidea porțile pentru primii săi elevi.

Vineri, 19 aprilie 2024, debutează activitățile dedicate acestui eveniment cu Simpozionul Județean “Cooperare, încurajare, perseverență“, ajuns la a IV-a ediție.

Tema ediției din acest an este Școala – un laborator pentru formarea tinerei generații, iar lucrările se vor desfășura pe câte 2 secțiuni, atât pentru cadre didactice, cât și pentru elevi și preșcolari:

a)Secțiuni dedicate cadrelor didactice:

Secțiunea I: Școala între tradițional și modern – Referate, comunicări, studii de specialitate, eseuri

Secțiunea II: Exemple de bune practici – Programe și proiecte educaţionale, parteneriate școlare, activități extracurriculare.

b)Secțiuni dedicate elevilor: Concursul de creație plastică și literară – „Gânduri despre școala, grădinița și profesorii mei”

Secțiunea I: Creații artistico-plastice – nivel preșcolar, primar și gimnazial

Secțiunea II: Creații literare – nivel primar și gimnazial

Invitați la acest eveniment sunt:

•              Prof. Egarmin Ana-Maria, Inspector şcolar general al ISJ Bacău

•              Conf. univ. dr. Mâță Liliana, Universitatea „Vasile Alecsandri” din Bacău

•              Prof. Roșca Elena, Inspector şcolar de specialitate ISJ Bacău

•              Prof. Ștefan Mariana, inspector școlar de specialitate ISJ Bacău

•              Prof. Galiș Nadia, inspector școlar pentru educație timpurie ISJ Bacău

•              Prof. Busuioc Carmen, inspector şcolar pentru activități extrașcolare ISJ Bacău

•              Prof. Pâțu Olguța, Director al Școlii Populare de Arte și Meserii „Ion Ghelu-Destelnica” Bacău

•              Psih. clinician Tudor Ionela, Președintele Filialei Teritoriale Harghita a Colegiului Psihologilor din România, Autor de cărți terapeutice.

•              Bibliotecar Leteanu Iulia, Biblioteca Județeană „Costache Sturdza” Bacău

•              Muzeograf Popovici Brândușa, Complexul Muzeal de Istorie „Iulian Antonescu” Bacău

•              Muzeograf dr. Zaharia Lăcrămioara-Gabriela, Complexul Muzeal de Științe ale Naturii „Ion Borcea” Bacău

•              Muzeograf Tudor-Andrei Anca, Complexul Muzeal de Științe ale Naturii „Ion Borcea” Bacău

•              Muzeograf Tofan Florin-Cătălin, Complexul Muzeal de Științe ale Naturii „Ion Borcea” Bacău

•              Muzeograf dr. Tomozii Bogdan-Ionuț, Complexul Muzeal de Științe ale Naturii „Ion Borcea” Bacău

•              Muzeograf Maftei Daniel-Ioan, Complexul Muzeal de Științe ale Naturii „Ion Borcea” Bacău

•              Muzeograf Roșu Sorin-Ciprian, Complexul Muzeal de Științe ale Naturii „Ion Borcea” Bacău

•              Consilier școlar Pricopoaia Viorica, colaborator al CJRAE Bacău și C.C.D. „Grigore Tabacaru” Bacău

•              Prof. dr. Tudor Elena-Lăcrămioara, Director al Grădiniței „Pinochio” Bacău

•              Psh. Tudor Gabriel, logoped al Grădiniței cu Program Prelungit „Pinochio” Bacău

•              Prof. Grecia Emma-Camelia, Palatul Copiilor Bacău

•              Prof. Gugleș Geanina-Elena, Palatul Copiilor Bacău

 

Scopul proiectului este dezvoltarea unei relaţii parteneriale grădiniţă – familie – comunitate, definită printr-o comunicare reală, constructivă, în interesul copilului cu obiectivele specifice precum: implicarea părinţilor în acţiunea de parteneriat familie – grădiniţă – şcoală – comunitate, cu impact constructiv în evoluţia comportamentului copilului; motivarea părinţilor pentru implicarea cât mai activă în activitatea desfăşurată de copii în cadrul grădiniţei și școlii; înțelegerea rolului pe care îl are relaţia grădiniţă – familie – şcoală, în dezvoltarea armonioasă şi progresul educaţional al copilului.

S-au înscris 94 de cadre didactice din unități școlare din județ și din țară, iar holurile Școlii Gimnaziale „Mihail Sadoveanu” Bacău s-au înviorat prin culorile creațiilor a peste 200 de elevi și preșcolari participanți la Concursul de creație plastică și literară – „Gânduri despre școala, grădinița și profesorii mei”.

Coordonatorii, prof. Isop Marian-Carmen și prof. Hahui Mihaela – director al Școlii Gimnaziale „Mihail Sadoveanu” Bacău, alături de echipa de implementare formată din prof. Iustin-Marius Antonie – director adjunct al Școlii Gimnaziale „Mihail Sadoveanu” Bacău, prof. Alina Popovici, prof. Iulia Alexandru, prof. Claudia Posmag, prof. Delia Merticariu, prof. Daniela Dorobăț, prof. Irina Bursucanu, prof. Mădălina Dascălu, prof. Vornicu Alina-Tereza – doresc să evidențieze rolul major al acestei instituții în educarea și formarea atâtor generații de copii, rezultatele deosebite obținute de aceștia, bucuria și entuziasmul cu care au organizat activități extracurriculare, profesionalismul și dedicarea cadrelor didactice care i-au coordonat și îi coordonează în prezent.

Acest eveniment va fi urmat o serie de peste 30 de activități dedicate aniversării Școlii Gimnaziale „Mihail Sadoveanu” Bacău, desfășurate în săptămâna 22-26 aprilie de elevii, preșcolarii și cadrelele didactice, culminând cu spectacolul de gală desfășurat joi, 25 aprilie 2024, începând cu ora 16:00, la Teatrul de Vară „Radu Beligan” din Bacău.

 

Veronica Donțu duce mai departe proiectele de dezvoltare de la Tamași

de
Deșteptarea
-

Se spune că omul sfințește locul. Iar acest lucru se vede limpede în comuna Tamași acolo unde cât timp comunitatea a fost condusă de Veronica Donțu s-a constatat un progres continuu. Dar, înainte de toate, astăzi o cunoaștem pe Veronica Donțu altfel. Cum este ea dincolo de activitatea din administrație și politică.

Veronica Donțu este de profesie inspector de exploatare poștală și a pornit de la meseria de telefonistă și a ajuns chiar diriginte de Poștă. Este căsătorită și are doi copii, cel mare la rândul lui având trei copii și locuiește în București. Așadar o bunică tânără. Cel mic are 33 de ani și cel mai probabil, în viitor o va face și el bunică pe Veronica Donțu. Chiar dacă este implicată în comunitate mai toată ziua, atunci când ajunge seara târziu acasă găsește mereu timp pentru pasiunea sa, gătitul.

„Sunt o bucătăreasă desăvârșită, îmi place să gătesc. Mai fac și astăzi turte pe plită, pe care le fac în fiecare weekend. Îmi place să trăiesc la țară, să merg desculță pe iarbă, îmi place să fac colaci, să fac sarmale. Când am musafiri gătesc piftie, ciorbe și sarmale, rețete tradiționale și toată lumea mănâncă cu poftă și spune că au fost foarte bune”, spune cu mândrie Veronica Donțu care nu s-a arătat deloc atrasă de cooking show-urile de televiziune, deși, după cum povestește de mâncărurile ei, ar face față cu brio exigențelor de acolo.

Chiar dacă nu are prea mult timp liber, reușește să îmbine foarte bine munca cu familia. Îi vin copiii destul de des acasă, le gătește și chiar le trimite și lor. „Când vin acasă, cei mici preferă șnițele, sarmale, ciorbe, făcute din pui crescuți, cu tăieței de casă. Noi creștem și păsări și porc, am avut și viței și vaci pentru că vrem să mâncăm cât mai natural și tradițional. Avem și o seră cu legume”, ne-a povestit Veronica Donțu, care, din păcate nu prea mai are timp să se ocupe de toate. Se mai ocupă personal de flori iar de celelalte se ocupă soțul, fost silvicultor, acum pensionar de un an. Din punct de vedere administrativ, al comunității, este dedicată total oamenilor și face totul cu plăcere:

„Chiar îmi place și dacă cineva m-ar întreba probabil nu știu cât voi mai fi primar, dacă m-ar întreba ce aș mai face mai târziu probabil aș răspunde același lucru, pentru că eu m-am legat de comunitate. Mie mi-a plăcut forte mult această meserie. Pot să zic că este o provocare, permanent ai un lucru nou, permanent înveți ceva nou, permanent faci ceva nou. Iar eu funcționez doar atunci când adrenalina este la cote maxime. Simt nevoia să fiu permanent în contact cu oamenii și să mă gândesc ce ar mai trebui făcut pentru ei”, a mai spus Veronica Donțu.

Iar Veronica Donțu, din 2004 de când a venit la Primărie a făcut multe pentru comuna Tamași, o comună care, sub conducerea ei se poate lăuda cu primul after school din județ în mediul rural sau cu transport local pentru cetățeni. Sunt multe alte realizări de-a lungul timpului, realizări despre care Veronica Donțu a vorbit în Deșteptarea Podcast. A reabilitat infrastructura, drumuri, asfalt, apă, canalizare, iluminat, construcții de școli și săli de sport și foarte multe altele, iar cel mai probabil din luna iulie va demara și un proiect de înființare a rețelei de gaz.

Cu toate acestea, Veronica Donțu suferă din cauza faptului că nu toate proiectele pe care și le-a propus nu a reușit să le și finalizeze. Iar unul dintre ele, devenit acum prioritate, este satul Drogu care încă nu are curent electric. Sunt multe probleme de rezolvat în comună pentru ca cetățenii să trăiască în condiții normale. Iar pentru asta, Veronica Donțu este pregătită să ducă mai departe la înfăptuire proiecte ce vor contribui exponențial la îmbunătățirea condițiilor de trai din comuna Tamași.

Proiecții aniversare, spectacole de teatru și ateliere pentru copii, la „CineCopilăria de Elisabeta Bostan”

de
Deșteptarea
-

O ediție cu Marian Râlea, Ioana Pavelescu, Izabela Bostan, Laurențiu Damian, Bianca Brad

 

Orașul natal al celei cunoscută și sub numele de regizoarea filmelor pentru copii – Buhuși, județul Bacău, va găzdui o nouă ediție a festivalului „CineCopilăria de Elisabeta Bostan”. Organizat de Primăria Orașului Buhuși și produs de Asociația Artis, proiectul, unic în țară, ajunge anul acesta la a treia ediție. În cele trei zile de festival, respectiv 26, 27 și 28 aprilie 2024, locuitorii județului Bacău și toți cei care o iubesc pe regizoarea Elisabeta Bostan sunt așteptați la Casa de Cultură „Elisabeta Bostan” Buhuși.

Cu o selecție remarcabilă de filme românești pentru copii, festivalul promite o incursiune fascinantă în lumea creată de Elisabeta Bostan. Cei mici vor avea privilegiul de a (re)descoperi pe marele ecran povești îndrăgite din toate timpurile, iar întreaga familie va putea lua parte la evenimente speciale, interactive.

Organizatorii au pregătit o ediție dedicată amintirilor din copilărie, mai ales că anul acesta – 2024 se împlinesc 60 de ani de la lansarea filmul inspirat din opera lui Ion Creangă – Amintiri din copilărie (regia: Elisabeta Bostan).

 

„Suntem extrem de încântați să aducem în atenția publicului o nouă ediție a Festivalului «CineCopilăria de Elisabeta Bostan», chiar în inima orașului natal al ilustrei regizoare. Privim cu entuziasm către viitorul acestui proiect, conștienți de puterea și de impactul său în comunitate, având în vedere reacția publicului și a partenerilor la edițiile anterioare, în care am fost martorii unei deschideri extraordinare din partea locuitorilor și a autorităților locale din Buhuși. Cu fiecare ediție, ne-am dat seama din ce în ce mai mult de potențialul creativ vast al orașului. Pentru această ediție, am pregătit o serie de momente interactive, unice, care să îmbogățească experiența participanților. În plus, pe lângă proiecțiile de filme din program, organizăm, pentru al doilea an consecutiv, o competiție de scurtmetraje, oferind o platformă tinerilor talentați pentru a-și exprima creativitatea și pentru a-și împărtăși povestea lor prin intermediul cinematografiei. Invitații din program completează perfect viziunea noastră inițială pentru acest festival: recunoașterea și aprecierea unei vieți dedicate artei cinematografice pentru copii”, declară Andrei Giurgia, coordonatorul proiectului „CineCopilăria de Elisabeta Bostan”.

 

 

„Festivalul de artă cinematografică pentru copii «CineCopilăria de Elisabeta Bostan» se află în pragul celei de-a treia ediții. Acest festival a pornit cu ocazia împlinirii a 90 de primăveri a doamnei Elisabeta Bostan, fiică a orașului Buhuși. Intenția noastră, a buhușenilor, prin Primăria Orașului Buhuși, a fost aceea de ai aduce un omagiu celebrei regizoare și de a ne exprima recunoștința și prețuirea pentru Doamna filmului românesc pentru copii și nu numai. Ne-a impresionat bucuria și entuziasmul regizoarei Elisabeta Bostan, care a îmbrățișat această idee, precum și energia de care a dat dovada în organizarea primelor două ediții. Ca o adevărată regizoare, atunci cand am avut onoarea să o vizităm la locuința dumneaei, ne-a așezat pe fiecare la locul nostru și a stabilit ce și cum are fiecare de făcut. A fost un moment copleșitor ce ne-a făcut să înțelegem că valoarea nu se estompează cu trecerea anilor, ci dimpotrivă, strălucește și împărtășește din lumina sa bucurie tuturor celor apropiați. Prin calitatea și varietatea activităților festivalului, viața culturală din orașul natal al regizoarei Elisabeta Bostan a cunoscut o nouă dimensiune: proiecții de film pentru copii, spectacole de teatru și muzică, ateliere de creație pentru tinere talente, invitați și oaspeți de valoare din lumea cinematografică, expoziții de carte, etc. Mulțumesc pe această cale și Asociației Artis din Iași, coordonată de Andrei Giurgia – o adevărată «inimă» a festivalului și un mare iubitor și promotor al valorilor din cinematografia românească. Vă așteptăm cu drag la cea de-a treia ediție a acestui unic festival”, subliniază Vasile Zaharia, primarul Orașului Buhuși.

 

Întâlniri cu film, teatru și fotografie, în lumea lui Nică și a magicianului Marian Râlea

 

Deschiderea celei de-a treia ediții a festivalului „CineCopilăria de Elisabeta Bostan” va avea loc vineri, 26 aprilie 2024, la ora 18.00, la Casa de Cultură „Elisabeta Bostan” din Buhuși. Momentul va cuprinde: discursuri inaugurale, lansare MasterClass de realizare scurtmetraje susținut de Izabela Bostan, lansarea competiției de scurtmetraje „Amintiri din copilărie” și vernisajul expoziției de fotografie „Amintiri din copilărie” (60 de ani de la lansarea filmului). Seara va continua cu proiecția aniversară a filmului „Amintiri din copilărie” (regia Elisabeta Bostan), în prezența invitaților: Ioana Pavelescu, Izabela Bostan, Laurențiu Damian.

A doua zi de festival, sâmbătă, 27 aprilie 2024, va începe la ora 11:00, la Casa de Cultură „Elisabeta Bostan” din Buhuși, cu „Eroi din povești – Spectacol Abracadabra pentru copii cu Marian Râlea”. Acest moment dedicat întregii familii va fi urmat, de la ora 15:00, de „Clipe de poveste alături de Bianca Brad” și de un atelier de construcție de păpuși. Marele ecran va fi deschis, în a doua zi de festival, de la ora 18:00, cu proiecția filmului „Chiar super” (regia Rasmus A. Sivertsen, Jean-Luc Julien), 2024.

              În ultima zi de festival, duminică, 28 aprilie 2024, de la ora 11:00, cei mici sunt așteptați la spectacolul de teatru „Sarea în bucate” (regia Erica Moldovan) – o producție a Ateneului Național din Iași. În aceeași zi, de la ora 15:00, va rula, la Casa de Cultură „Elisabeta Bostan” din Buhuși, filmul „Superpietonii Zurli”. Festivitatea de închidere a ediției a III-a a festivalului „CineCopilăria de Elisabeta Bostan” va avea loc de la ora 17:30, cu prezentarea și premierea scurtmetrajelor câștigătoare, înscrise în competiție, dar și cu prezentarea scurtmetrajelor realizate în timpul MasterClass-ului susținut de Izabela Bostan.

Toate evenimentele din cadrul proiectului vor avea loc în prezența invitaților, care se vor întâlni și vor interacționa cu publicul: Marian Râlea, Ioana Pavelescu, Izabela Bostan, Laurențiu Damian, Bianca Brad.

 

Intrarea la toate evenimentele este liberă, în limita locurilor disponibile.

 

PROGRAMUL EDIȚIEI

 

Vineri, 26 aprilie 2024

 

18.00 – Deschiderea oficială – Festivalul CineCopilăria, ediția a III-a

*discursuri inaugurale

*lansare MasterClass de realizare scurtmetraje susținut de conf.univ.dr. Izabela Bostan (UNATC București) – 1 minut, o poveste, ediția a II-a

*lansare competiția oficială de scurtmetraje, ediția a II-a

*vernisajul expoziției de fotografie Amintiri din copilărie – Universul lui Nică (60 de ani de la lansarea filmului)

 

18.30 – Prezentare Making Of „CineCopilăria de Elisabeta Bostan”, ediția a II-a, 2023 – realizator Ramona Lazăr

*Interviu (rezumat) cu Elisabeta Bostan – realizator Andrei Giurgia, producție Cinemaraton 2022

 

19.00 – Amintiri din copilărie – (regia Elisabeta Bostan), 1964 – Proiecție aniversară – 60 de ani de la lansare

Invitați: Ioana Pavelescu, Izabela Bostan, Laurențiu Damian

Prin telefon: Ion Bocancea, cel care a interpretat rolul lui Nică în Amintiri din copilărie

 

 

Sâmbătă, 27 aprilie 2024

 

11.00 – Eroi din povești – Spectacol Abracadabra pentru copii cu Marian Râlea

 

15.00 – Amintiri cu bucurie, din copilărie – Clipe de poveste alături de Bianca Brad

 

16.00 – Atelier de construcție de păpuşi cu Ilinca Istrate. Copiii vor avea ocazia să-și dezvolte imaginația și abilitățile artistice construindu-și propriile lor marionete unice.


18.00 – Proiecție film – Chiar super – (regia Rasmus A. Sivertsen, Jean-Luc Julien), 2024 – AG/ Dublat în limba română.

 

 

Duminică, 28 aprilie 2024

 

Ora 11.00 – Sarea în bucate – Spectacol de teatru pentru copii – (regia Erica Moldovan) – O producție Ateneul Național din Iași.

 

Ora 15.00 – Proiecție film – Superpietonii Zurli – (regia Cătălin Dascălu, Mirela Retegan), 2023 – AG

*Proiecție scurtmetraj Pupăza din tei – (regia Elisabeta Bostan)

*Moment surpriză cu baloane, face painting oferit de Animatori KinderFest

 

Ora 17.30 – Festivitatea de închidere a Festivalului CineCopilăria, ediția a III-a

*Prezentarea și premierea scurtmetrajelor câștigătoare, înscrise în competiție

*Prezentarea scurtmetrajelor realizate în timpul MasterClass-ului susținut de Izabela Bostan și Making Of

*Concluziile ediției

 

_______________________

Organizator: Primăria Orașului Buhuși

Produs de: Asociația ARTIS

Susținut de: Cinemaraton

Proiect cultural finanțat de: Ministerul Culturii

Cu sprijinul: Uniunea Cineaștilor din România, Institutul Cultural Român, Dacin Sara

Partener de ospitalitate: Podu’ cu lanțuri

Sponsori: Mageca, Inter Trans Com, Stofe Buhuși, Bonito, Aqua Vitamin

Parteneri: Inspectoratul Școlar Județean Bacău, Asociația Studenților Jurnaliști Iași, Cărturești

Parteneri media: Agerpres, Radio România Iași, Radio România Cultural, Adevărul, Deșteptarea, Itsy Bitsy, VIVA FM, Ziarul de Iași, Suplimentul de Cultură, Movie News, Plus TV Bacău, inoras.ro

 

DESPRE FESTIVAL

 

Festivalul CineCopilăria de Elisabeta Bostan este organizat de Asociația Artis din Iași și Primăria Buhuși, orașul în care s-a născut regizoarea filmelor pentru copii, Elisabeta Bostan. Proiectul a debutat în 2022, iar la primele două ediții a adunat aproximativ 3.000 de spectatori.

 

Un festival inițiat de Primăria Orașului Buhuși și produs de Asociația Artis.

Facebook: https://www.facebook.com/Cinecopilaria

Site: https://elisabetabostan.ro/

 

Comunicat de presă

de
Deșteptarea
-

Comunicat de presă

de
Deșteptarea
-

Ziua porților deschise la Universitatea „Vasile Alecsandri” din Bacău

    de
    Comunicat de presa
    -

    La Universitatea „Vasile Alecsandri” din Bacău a avut loc, în data de 14 aprilie, în Aula din corpul „D”, evenimentul „Ziua Porţilor Deschise”, ediția a XVII-a.

    Au participat peste 200 de elevi de clasele a XI-a și a XII-a, însoțiți de profesori, de la liceele din Bacău. Aceștia au avut posibilitatea de a interacţiona cu studenţii şi cadrele didactice universitare, să cunoască cele două campusuri, amfiteatrele, sălile de laborator şi seminar, baza sportivă, căminele şi restaurantul, postul de radio studenţesc UNSR Bacău, precum şi postul Academic TV al Universității.

    „Ne bucurăm că un număr atât de numeros de elevi au răspuns inițiativei noastre, că au manifestat interes privind Universitatea „Vasile Alecsandri” din Bacău. Lansăm de pe acum invitația elevilor să participe, în perioada 8-12 iulie, la o Școală de vară intitulată Responsabilitate față de viitorul nostru, care va include ateliere cu specificul celor 5 facultăți. Universitatea noastră este o universitate regională, cu deschidere internațională, fiind afiliată la un consorțiu internațional format din 10 universități. Veți avea posibilitatea să interacționați cu cadrele didactice privind oferta educațională, cu studenții de la ligă care vă vor ghida în cele 2 campusuri și vă așteptăm cu fiecare ocazie să cunoașteți universitatea și să deveniți studenții noștri”, a declarat Prof.univ.dr. Elena NECHITA, Prorector cu relații naționale și internaționale.

                  Reprezentanții celor cinci facultăți, Inginerie, Litere, Științe, Științe Economice, Științe ale Mișcării, Sportului și Sănătății au prezentat oferta educațională, criteriile de admitere, posibilitățile de formare prin stagiile de practică și internship, colaborările cu universitățile din țară și străinătate, parteneriate cu mediul socio-economic, infrasctructura și facilitățile oferite viitorilor studenți.

    „Universitatea „Vasile Alecsandri” din Bacău este partenerul nostru în multe proiecte pe care le realizăm împreună. Evenimentul Ziua porților deschise este o ocazie pentru elevi de a cunoaște posibilitățile pe care le au de a vă forma aici, de a cunoaște comunitatea academică, atât în formarea inițială, cât și în formarea continuă. Universitatea „Vasile Alecsandri” din Bacău pune accent pe dezvoltare durabilă și dezvoltare personală și veți găsi aici cele mai bune condiții de a vă forma pentru viitoarea carieră”, a precizat Prof. Mihaela CIUCHE, Inspector Școlar în cadrul ISJ Bacău.

    Liga studențească a prezentat posibilitățile pe care le au viitorii studenți de a-și dezvolta abilitățile personale în cadrul activităților extracurriculare. Este important ca viața de student să fie presărată cu activități de voluntariat, lucrul în echipă, dezvoltarea creativității și a gândirii critice. Alături de colegii de la Liga studențească de Te dezvolți. Înveți. Te distrezi.

    Oferta educațională a universității cumulează 35 de programe de studii universitare de licență, 24 de programe de studii universitare de master și 3 de doctorat, precum și programe de conversie profesională.

     

     Prorector pentru etica și imaginea universității,

    Conf. univ. dr. Cristina CÎRTIȚĂ-BUZOIANU

    TUR DE CONFRERIE. Expoziţie la Muzeul Naţional al Marinei Române, Constanța

    de
    Deșteptarea
    -
    Comandor dr. Marius Laurențiu Rohart, director, Muzeul Național al Marinei Române, Ovidiu Ungureanu, artist vizual

    Pe vremea când abia l-am cunoscut pe Ovidiu Ungureanu m-am mirat de precizia fotografiilor sale, dar abia mai târziu, când mi-am dat seama că arta sa e total asumată, am înţeles că orice inspiraţie a sa e sorbită din adâncul unde s-a născut pentru a fi adusă în conştiinţa sa. Astfel că el stabileşte apoi cum vor fi toate fotografiile unui ciclu. Dacă stabileşte că va fotografia „fără umbră” (mă gândesc aici la ciclul „Palate şi Castele Industriale”), toate edificiile, vor fi fotografiate la acea oră a zilei la care clădirile nu au umbră. Apar doar ele, într-o relevare absolută, fără „contaminanţi”. „Contaminanţi” de efecte poetice, desigur, deoarece unii privitori ar putea spune că un surplus de elemente şi efecte sunt poetice. Dar când ele lipsesc, nu ne mai pot distrage atenţia de la adevărul ce mi-l înfăţişează artistul. E o artă spartană? Unii o numesc „minimalistă”, totuşi, nu e vorba de o reducere a obiectelor fotografiate la elementele lor geometrice. Ci de ceva cu mult mai subtil. De ceea ce am vorbit de adevărul artistului şi, în cazul de faţă, acest adevăr este Prezenţa. Prezenţa subiectului fotografiat. Dacă ar privi cineva fotografiile lui Ovidiu Ungureanu fără să i se spună ale cui sunt, ar putea spune: iată nişte imagini cu o divină conştiinţă de sine. Pentru că inspiraţia, simţul poetic, simţul proporţiilor au fost aduse în conştiinţă şi aici, ca într-un Athanor, li s-a extras esenţa. Lucrând cu esenţe, da, s-ar putea spune, la limită, deoarece nu este, totuşi, de ajuns, că e vorba de o artă spartană. O artă ce vrea să releve identitatea obiectului sau fiinţei fotografiate. Ovidiu este un constructor de artă în conştiinţa sa, căci în conştiinţa sa îşi construieşte arta şi abia apoi face click. La un moment al zilei potrivit pentru asta, într-un loc potrivit pentru asta, surprinzând un obiect căruia el îi caută identitatea şi speră să o imortalizeze într-o fotografie. Şi astfel preciziei gândite i se adaugă pânda, speranţa, căutarea – adică sentimentele şi năzuinţele omeneşti.

     

    Expoziţia „Tur de confrerie” face parte dintr-un proiect mai amplu, intitulat „Imagini recurente”. Şi-a deschis drumul în Bacău şi îl va sfârşi la Constanţa, la Muzeul Naţional al Marinei Române. Aici va poposi şi va rămâne, poate, pentru totdeauna, ca donaţie pentru Muzeul Marinei. E un ciclu de fotografii cu totul diferit de cel pomenit anterior. Un ciclu unic, deoarece în acest caz emoţiile, care se vor vărsa mai târziu în conştiinţă, copleşesc.

    Dar ce este fotografia? Eu o privesc ca pe încercarea dramatică a oamenilor de a învinge în lupta cu timpul, sau măcar de a-i încetini înaintarea. Este o păstrătoare a memoriei existenţei noastre cu tot ce creăm cât trăim. Dar pentru artistul fotograf e ceva mai mult: fotografiile descriu lumea şi îi păstrează sentimentele şi fiinţa. În cazul de faţă e vorba de amintiri, nostalgii, prietenie şi tinereţe.

    Cu ani în urmă, în 1984, Ovidiu Ungureanu fotografiază pentru prima dată Portul Constanţa din curtea Liceului de Marină „Navrom” (Poarta 6): prima întâlnire cu Portul. După terminarea liceului (Promoţia 1988, specializarea Punte, mai târziu va fi timonier şi apoi radio-telegrafist), participă la Olimpiada transmisioniştilor (la Schitul-Costineşti, Şcoala de radio-telegrafie a Marinei Militare), faza Marina Militară, în 1989, unde se clasează pe locul al III-lea. Iar din 1991 devine navigator pe mările şi oceanele lumii, sub diverse pavilioane, nava sa de suflet până în 1999 fiind M. S.WORLD RENAISSANCE (Renaşterea lumii – un nume sugestiv). Pe unde va fi navigat Ovidiu Ungureanu, câte va fi văzut de pe puntea vaporului în aspra meserie, până la urmă sensibilitatea sa alege: imaginile de la Cercurile Polare a celor doi Poli, Nord şi Sud, îl cuceresc pentru totdeauna. Ajuns aici, a văzut „expoziţia marelui stilist ce lucrează în gheaţă” (îl citez pe artist) şi, fermecat, va face fotografii cu aparate de unică folosinţă. Acest ciclu de fotografii de la Cercurile Polare l-a numit „Imagini recurente” şi nimeni nu a ştiut de el până de curând, căci nu le-a dedicat, până în prezent, o expoziţie. O parte din acest ciclu apare pentru prima dată în volumul de prozo-poeme „Onirica”, ediţia a doua. E un minialbum cu fotografii neretuşate, care păstrează patina filmului pe care a fost surprins tărâmul zăpezilor, gheţarilor şi icebergurilor. Sunt fotografiile „polare” ale unui ciclu ce se va amplifica treptat. În 2023 alte fotografii ale acestui ciclu ajung la Chişinău, la Centrul Expoziţional „Constantin Brâncuşi”. Acest fragment biografic sper să ajute la mai buna înţelegere a fotografiilor din „Tur de confrerie”. Ele s-au născut din entuziasmul tinereţii, dintr-o „emoţie extenuantă”, cu greu ancorată în stăpânirea de sine. Emoţiile intense ale tinereţii în faţa frumuseţilor lumii dau naştere artistului. El va omagia în fotografiile sale tot ce i-a fost dat să vadă. Portul Constanţa a fost pentru el unul dintre spaţiile miraculoase. „Tur de confrerie” este un ciclu din „Imagini recurente” strict legat de ţărmul Mării Negre şi de Portul Constanţa. Fotografiile sunt un tribut al tinereţii oferit unui loc care i-a încântat lui Ovidiu Ungureanu adolescenţa, unui loc ce i-a însoţit anii de formare atât ca navigator, cât şi ca artist. Dacă nu trecem uşor cu vederea numele expoziţiei, observăm că el conţine cuvântul „confrerie”. Un cuvânt ce împarte tributul tinereţii tuturor oamenii pe care i-a cunoscut, „lupii mărilor” mai ales. Oare cât de uniţi pot fi navigatorii pe acelaşi vapor? Nu sunt oare mai uniţi ca ortacii, nu împărtăşesc aceleaşi griji şi bucurii şi spaime şi vise? De aceea am spus că aceste fotografii vorbesc, dincolo de imagini, despre prietenie şi tinereţe.

    Expoziţia de la Muzeul Naţional al Marinei Române închide proiectul început acum cinci ani. Un final fericit, încheiat cu donaţia fotografiilor în acel meleag din care provin. Ele vor rămâne ca o rechemare a unui Paradis al tinereţii. Ca o ultimă îmbrăţişare a unei vârste şi a unei stări: îmbrăţişare cu lumea marină, cu vapoarele, cu bolta ce se înalţă peste mare, cu întunericul nopţii peste misterul apelor, cu luminile tainice ale mării şi cu tot ce înfăţişează fotografiile.

    Nu pot să nu-l amintesc în acest context pe comandorul Dimitrie Ştiubei, considerat drept unul dintre „cei mai delicaţi portretişti ai mării”. Pe de o parte, pentru micile paralelisme ce se pot face între viaţa pictorului Dimitrie Ştiubei şi viaţa artistului fotograf Ovidiu Ungureanu: navigatori şi băcăuani, dar mai ales pentru împărtăşirea unei aceleiaşi iubiri şi pasiuni: marea, frăţia marinarilor şi lumea mării. Inegalabilul pictor mărturisea: „Potrivit estimărilor mele, am pictat aproximativ şapte mii de tablouri în şaizeci de ani”. Şi tot în acest context doresc să-l pomenesc pe prozatorul Constantin Novac, un împătimit şi el al mării, care s-a considerat întreaga viaţă un „prozator marin”.

     Dan Perșa

    „Știința nu moare!”. Nu moare, dar a fost îngropată de vie

    de
    Dan Sion
    -

    După 32 de ani petrecuți neîntrerupt în prima ligă, fosta campioană a României a retrogradat, decontând prin 25 de înfrângeri, toate cu 0-3, lipsa de profesionalism a conducerii clubului

    Epitaf

    „Și te-ai dus, dulce minune/ Și-a murit iubirea noastră/ Floare albastră! floare albastră/ Totuși este trist în lume”. Versurile eminesciene reprezintă cel mai potrivit epitaf pentru cea care a fost, vreme de mai bine de trei decenii, o poezie de echipă sub comanda lui Florin Grapă: Știința Bacău. Din păcate, pentru formația de volei feminin a Științei, stagiunea 2023-2024 nu a fost sub nicio formă un poem. După 32 de ediții petrecute neîntrerupt în Divizia A1, de-a lungul cărora a cucerit patru titluri de campioană a României și 15 de vice-campioană, Știința a retrogradat în liga secundă. A făcut-o în cel  mai rușinos mod posibil. Sub povara a 25 de înfrângeri din 25 de meciuri, toate cu 0-3. Și a lipsei de profesionalism manifestată de conducerea clubului. „Știința nu moare!” este sloganul suporterilor băcăuani, prezenți într-un număr tot mai mic în tribune. OK, nu moare. Dar a fost îngropată de vie. Tocmai de cei care aveau datoria și posibilitatea de a o salva.

    Informații

    „Să știți că am făcut absolut tot ce s-a putut”, a răspuns directorul interimar al CS Știința Bacău, Cristina Alexe, atunci când a fost întrebată cum comentează rușinoasa retrogradare a echipei de volei feminin. Adevărul este că nu s-a făcut mai nimic pentru a ține în A1 gruparea-fanion a Bacăului. Iar ce s-a făcut, s-a făcut prost și târziu, târziu și prost. O spun faptele, nu un jurnalist sau altul. Și apropo de fapte și de ziariști: nicio vorbă pe site-ul și pe pagina de facebook a CS Știința Bacău despre faptul că echipa feminină de volei a clubului a retrogradat în A2. Numai știrea, seacă, a ultimei înfrângeri. Și asta doar pe facebook: „Rezultat final în meciul al III-lea din Faza I a play-out-ul (n.r. sic) Diviziei A1 de volei feminin. CS Știința Bacău- CSM Constanța 0-3 (17-25, 12-25, 15-25)”. Plus echipa. Și antrenorii: Cătălin Știrbu, Răzvan Purice și Lucian Voinea. Atât și nimic mai mult. Dar și genul acesta lapidar spune multe, foarte multe despre cum sunt privite lucrurile la CS Știința.

    Protocol

    Se putea face mai mult? Oho! În primul rând, se putea solicita prelungirea, pentru încă un sezon, a protocolului cu CSM Bacău, scadent în iunie 2023. OK, municipalitatea ar fi pretextat că nu are bani. Oricum nu ar fi fost prima dată. De altfel, și în vara lui 2022, Primăria a „scăldat-o”, refuzând trecerea sub tutela CSM a echipei de volei feminin Știința. Și totuși, insistența regretatului Florin Grapă, din postura de antrenor și manager al Științei, altruismul lui Adrian Gavriliu, ca director CSM Bacău și- chiar dacă sună antipatic, e adevărat și trebuie amintit- articolele din „Deșteptarea” au reușit să miște lucrurile. „Prin protocolul cu CSM Bacău am salvat echipa”, mărturisea, Florin Grapă în septembrie 2022, la primul antrenament din noul sezon al Științei.

    Confuzie

    Așadar, o variantă ar fi fost un nou protocol de colaborare cu CSM Bacău. Mai ales că CSM-Știința funcționase bine în A1. Nu a fost luată în considerare. Așa cum nu a fost luată în considerare nici atragerea de finanțări nerambursabile de la Consiliul Local și a Consiliul Județean. Concret, CS Știința Bacău nu a depus niciun astfel de proiect anul trecut pentru echipa de volei feminin. Iar replica directorului Cristina Alexe- „nu puteam face astfel de proiecte deoarece echipa era încă la CSM și ar fi fost vorba de dublă finanțare”- trădează o confuzie de termeni și idei de-a dreptul îngrijorătoare. Clubul Știința putea depune liniștit proiecte de finanțare pentru sezonul 2023-2024 al Diviziei A1 sau, mai clar, pentru perioada iunie- decembrie 2023, mai ales că în noul sezon echipa părăsea umbrela CSM Bacău. Și, în condițiile unui proiect bine întocmit, mai mult ca sigur că ar fi avut câștig de cauză, cu atât mai mult cu cât pe „finanțări nerambursabile” nici nu a fost epuizat bugetul. Ce paradox!

    Modest

    Asta putea să facă și nu a făcut conducerea Științei. Ce a făcut în schimb: a configurat un lot cu caracter universitar, criteriu-premium pentru atragerea unui buget cât mai mare de Ministerul Educației și Cercetării. Numai că, în felul acesta, a fost sacrificată performanța în plan sportiv, lotul compus preponderent din studente fiind unul sub exigențele primei ligi. Chiar și așa, efectivul s-a conturat greu de tot. Primele legitimări au venit după mijlocul lui august. Iar în septembrie, când toate grupările de A1 aveau definitivate loturile, Știința Bacău continua să se afle în căutare de jucătoare! Nu-i de mirare că, în asemenea circumstanțe, fosta campioană a României s-a aliniat la startul sezonului cu un grup inferior atât calitativ, cât și cantitativ. Au rămas din vechea gardă doar Natalia Preda, Nadia Staicu și Alexandra Ion. La capitolul veniri, Raluca Cloșcă și Sabina Hantău, iar ca reveniri, Iulia Matanie, Ștefania Munteanu și Karina Gorbe. Plus trei junioare de la CSȘ Bacău: Francesca Marian Hânganu, Ilinca Boboc și Ioana Cuciurean. Modest.

    Retragere

    Legat de acest lot, au existat voci cu ton de Cassandră: „Știința riscă să nu ia un set tot campionatul. Mai bine s-ar retrage, decât să se facă de râs”. Clubul avea și această alternativă: de a nu se prezenta în A1. Plătea, ce-i drept, o amendă către FRV, dar, la ce risc sportiv și de imagine se expunea intrând în competiție cu o asemenea garnitură modestă, prețul era rezonabil. CS Știința a exclus un asemenea compromis. A făcut, în schimb, altul: nereușind să aducă la echipă un antrenor cu acte în regulă, l-a instalat pe bancă pe statisticianul Lucian Voinea. Pus într-o postură deloc confortabilă (lipsa licenței de antrenor în A1 nu-i permitea să dea indicații și să ceară time-out-uri), Voinea a acceptat situația până în decembrie, la finalul turului, atunci când, după 11 înfrângeri, toate fără set câștigat, și-a prezentat demisia.

    „Întăriri”

    Între tur și retur, conducerea CS Știința a decis, în sfârșit, să se miște. Dar a făcut-o într-o direcție greșită. A adus un tehnician de 50 de ani care nu mai antrenase niciodată în A1: Cătălin Știrbu. Și l-a adus pe bani buni. „Eu nu sunt vreun magician, iar condiția este să ne întărim efectivul de jucătoare. Altfel, e risipă de timp și de bani”, a sunat prima declarație a lui Știrbu. Evident că a fost risipă. Și de timp, și de bani. Știința s-a „întărit” cu fiica antrenorului, Ilinca Știrbu, debutantă, la fel ca tatăl său, în prima ligă și cu două jucătoare fără echipă: Teodora Șabloschi și Darlene Ramdin. Prima, aflată și ea la cel dintâi contact cu A1 a șocat prin surplusul de kilograme, iar a doua, prin CV-ul de la ultima formație: 21 de înfrângeri din 22 de meciuri în liga a doua turcă. Cu asemenea mutări, probabil că nici Harry Potter nu ar fi salvat Știința.

    Viitor?

    Așa cum, firește, nu a salvat-o nici Cătălin Știrbu. Înfrângerile au continuat să se țină lanț. Tot și toate cu 3-0. Până la finalul sezonului regulat și dincolo de el, în play-out, acolo unde, din postura de ultimă clasată, Știința Bacău s-a confruntat cu formația de pe locul 9, CSM Constanța. Deznodământul era previzibil: CSM Constanța a învins-o pe Știința de trei ori (de fiecare dată cu 3-0, natural) și în această primă fază a play-out-ului, iar apele (mării) s-au despărțit, echipa de pe Litoral rămânând în A1, iar băcăuancele luând, pentru prima dată după 32 de ani, drumul către A2. Iar faptul că a fost cât se poate de previzibilă nu face această retrogradare mai puțin dureroasă. Mai ales atunci când vorbim de o echipă cu un trecut glorios precum Știința… Iar la cum se mișcă lucrurile, e oricând loc pentru mai rău. Astfel, după trecutul Științei, să nu ajungem să vorbim cumva de Știința la… trecut!

    Eusebiu Viorel Coteanu, candidatul Alianței Național Țărăniste la Primăria Mărgineni: «Doar împreună putem face lucruri bune pentru comuna noastră!»

    de
    Florin Ștefănescu
    -

    Din ce în ce mai mulți români nu mai pot sta deoparte atunci când vine vorba de traiul lor. Iar unii dintre ei aleg să se implici. Și nu o fac doar așa… ca să se afle în treabă, ci pun „osul” și se gândesc cum să își scoată comunitatea din impas. La fel este și cazul lui Eusebiu Viorel Coteanu din Mărgineni care visează la lucruri mult mai bune pentru comuna sa.

    Născut și crescut în Mărgineni, Eusebiu Viorel Coteanu a învățat la școala din comuna natală după care a urmat liceul în Bacău. Cu un simț practic dezvoltat și cu o putere de muncă fantastică s-a lansat în vâltoarea vieții unde a cunoscut mulți oameni de calitate, oameni de la care a avut ce învăța și cu care a reușit să facă lucruri bune. Așa că într-o bună zi, Eusebiu Viorel Coteanu s-a hotărât să ridice un restaurant. Și s-a implicat de la fundație și prima cărămidă până la ultima țiglă de pe casă, cum se spune. Are satisfacția lucrului bine făcut, și astăzi, Hanul Cotenilor, așa cum poartă numele restaurantul lui Coteanu, este un loc de referință pentru cei din comună. Aici se mănâncă bine și la prețuri corecte. „De aici nu iese nimeni supărat”, spune Eusebiu Viorel Coteanu glumind pe seama faptului că cei care îi trec pragul restaurantului, chiar dacă mănâncă bine, mai și beau…bine.

    Doar că, cu timpul, Eusebiu Viorel Coteanu a sesizat că nu totul e roz în jurul lui. „Strada pe care stau eu, în acte scrie că are o anumită lățime iar în realitate e mult mai îngustă. Asta arată că lucrurile nu s-au făcut bine și nimeni nu face nimic în sensul ăsta”, se plânge Coteanu. Apoi și-a îndreptat atenția către alte aspecte din satele comunei și a realizat că lucrurile nu stau pe roze și că trebuie făcut ceva. Așa că, după ce s-a consultat cu mai mulți prieteni, a luat decizia să candideze la funcția de primar a comunei.

    „Când am descoperit atâtea nereguli, n-am mai putut să stau deoparte. Asta m-a făcut să candidez. Iar de când mi-am anunțat intenția, mai multe partide politice m-au curtat. Am studiat programele lor, ce își propun, iar într-un final mi-am dat seama că rezonez cu Partidul Național Țărănesc, așa că astăzi sunt candidatul acestui partid”, a spus Eusebiu Viorel Coteanu care a subliniat că el nu este omul vorbelor ci al faptelor.

    Și pentru că vrea o viață mai bună pentru concetățenii săi, l-am rugat pe Eusebiu Viorel Coteanu să ne spună cam ce dorește pentru locuitorii din Mărgineni:

    „În primul rând mă gândesc la tineri. Au atâtea nevoi. Nici nu știu de unde să încep. Cred că mai avem nevoie de cel puțin o grădiniță cu program prelungit. Putem vorbi și de un after-school. Sigur, sunt anumite condiții, dar nimic nu este imposibil dacă ne dorim asta cu adevărat. Iar copiii noștri merită asta. Sau locuri de joacă prin toate satele, că nu prea sunt. O sală de sport. O sală de sport ne poate aduce foarte multe beneficii pentru că cei mici și tinerii trebuie să facă mișcare, să fie sănătoși. Și chiar un Cămin Cultural.”

    Ideea de Cămin Cultural ne-a dus cu gândul la așezămintele de altă dată, acolo unde oamenii se întâlneau la diferite ocazii, sărbători, la șezători și câte și mai câte. Așa că în discuție, după copii și tineri, a urmat acest subiect sensibil, cel al vârstnicilor din localitate. „Ați pus degetul pe rană, cum se zice. Avem mulți bătrâni în satele comunei și parcă nimeni nu se mai gândește la ei. E de datoria noastră să le alinăm bătrânețile. Și nu e vorba musai de bani. Pentru că mulți din bunicii noștri au copii plecați în străinătate și le trimit bani. Noi trebuie însă să combatem singurătatea. Deci vedeți dumneavoastră cât de important este un cămin cultural. Să vină aici și bătrânii, să socializeze, să nu aibă acest urât sentiment, al singurătății – susține Eusebiu Viorel Coteanu. Și problemele nu se opresc aici. Am avut situații în care, din cauza faptului că unii sunt bătrâni și nu pot curăța cum trebuie hornurile caselor, s-au produs incendii. Oamenii trebuie ajutați. Cred că dacă prin Primărie am avea niște contracte cu firme specializate i-am putea ajuta pe cei aflați în situația asta. Decât să-i ajutăm pe oameni cu sume mult mai mari să-și reconstruiască locuințele distruse în incendii, nu mai bine le curățăm hornurile cu bani mult mai puțini?”

    Când treci prin comuna Mărgineni, la prima vedere toate sunt la locul lor. Dar dacă le iei amănunțit, lucrurile devin altfel. Așa că l-am întrebat pe Eusebiu Viorel Coteanu ce îi nemulțumește pe oamenii din comună: „Foarte multe lucruri îi nemulțumesc. Chiar și iluminatul, care nu funcționează decât câteva ore pe noapte. Apoi, infrastructura. Sunt drumuri neterminate, fără borduri, executate la alte cote. Nu vreau să învinovățesc pe nimeni, dar nu s-a făcut treaba cum trebuie. Avem într-un sat o zonă în care nici nu există curent electric. Drumul cimitirului are mari probleme și oamenii sunt nemulțumiți. De muncă este, dar trebuie făcut bine și cu responsabilitate”, mai spune candidatul la funcția de primar al comunei Mărgineni.

    Eusebiu Viorel Coteanu este un om modest, mai ales când vine vorba de…vorbe. Spune că dacă a reușit să facă atâtea pentru el cu succes, o poate face și pentru comunitate. Și asta își și dorește pentru că consideră că este fundamental pentru noi ca oameni să lăsăm treburile în ordine pentru generațiile care vin.

     

    „Intru în această cursă electorală pentru cei care mă susțin și care mă cunosc, că sunt un om al faptelor, dar și pentru toți ceilalți. Pentru că doar uniți, împreună, putem face lucruri bune pentru comuna noastră.

    E de datoria noastră să facem să prospere comuna Mărgineni.

    Așa că vă invit alături de mine, să scriem împreună o filă de progres pentru noi toți. Comuna Mărgineni este o comună de oameni gospodari, harnici și destoinici, și doar împreună vom reuși să o aducem la standarde europene. Așa să ne ajute Dumnezeu!”

    Eusebiu Viorel Coteanu

    candidat Alianța Național Țărănistă la Primăria Mărgineni

     

    UN OM GOSPODAR GĂSEȘTI MAI RAR!

    Duminică, 21 aprilie, în prezența a peste o sută de cetățeni din Mărgineni și a unei delegații din conducerea partidului Sebi Coteanu și-a lansat candidatura pentru funcția de primar al comunei Mărgineni. Evenimentul a avut loc la Hanul Cotenilor din localitate și a fost un bun prilej de a-și împărtăși programul electoral sub sloganul: UN OM GOSPODAR GĂSEȘTI MAI RAR!

     

     

    MĂNĂSTIREA BOGDANA – CEL MAI MARE AȘEZĂMÂNT MONAHAL DIN JUDEȚUL BACĂU

    de
    Alin Popa
    -

    Bogdana – Darul lui Dumnezeu

    Numele slave Bogdan/Bogdana aparțin seriei numelor teoforice, având semnificații identice cu Jonathan (ebr.), Deodatus (lat.) sau Theodoros (gr.). Etimologic, Bogdan și derivatele lui fac referire la generozitatea divină, termenul onomastic fiind tradus prin „Darul lui Dumnezeu” (din slavă – Bog/Boh, care înseamnă Dumnezeu, și Dan, însemnând dat/dar). Viața monahală din Moldova a fost binecuvântată de Dumnezeu cu două astfel de „daruri spirituale”, ambele supuse de-a lungul timpului unor încercări terifiante, dincolo de care numai esența lor dumnezeiască mai poate explica supraviețuirea. Primul dintre acestea este Mănăstirea Bogdana din Rădăuți (județul Suceava), cea mai veche biserică de piatră din Moldova (construită între anii 1359-1364), considerată de mulți un adevărat „Pantheon” al Moldovei, aici fiind înmormântați primii voievozi ai statului de la est de Carpați: Bogdan I Lațcu, Petru I Mușat, Roman I, Ștefan I, și ale lui Bogdan, fratele domnitorului Alexandru cel Bun, sau mama lui Ștefăniță. Cel de-al doilea „dar al lui Dumnezeu” se află în satul Bogdana din comuna Ștefan cel Mare, județul Bacău, la 14 km S-E de Onești, și are un destin remarcabil, marcat de rezistență prin cultură și dreaptă credință, ce ne vorbește despre înflorirea monahismului în Țara Moldovei.

     

    Viața monahală până la secularizarea averilor mănăstirești

    Despre începuturile vieții monahale la Mănăstirea Bogdana (Bacău), tradiția locală amintește de faptul că primii călugări s-au stabilit în această zonă încă din a doua jumătate a secolului al XIV-lea, sub îndrumarea descălecătorului Bogdan. Sihăstria de aici ar fi fost risipită în urma invaziilor tătărăști și ungurești din prima jumătate a secolului al XVII-lea.

    Moșiile din vecinătatea schitului au fost stăpânite până în anul 1658 de Vasile Hatmanul, fratele voievodului Gheorghe Ștefan (1653-1658). După plecarea în exil a lui Gheorghe Ștefan și a fratelui său, moșiile au fost confiscate de domnii care au urmat și, după 1664, moșiile au intrat în proprietatea lui Solomon Bârlădeanu, mare logofăt (1667-1672), ajuns în aceste locuri cu ocazia unei vânători. La stăruința starețului, dar și la îndemnul mitropolitului Theodosie (al II-lea), cu care se înrudea, a  hotărât construirea mănăstirii. Lăcașul de închinăciune a fost cunoscut ca Mănăstirea Pogorârea Sfântului Duh de la Săcătura, apoi ca Mănăstirea Bogdana și a fost sfințit la 2 august 1670, în prezenţa Mitropolitului Moldovei, Ghedeon și a Patriarhului lerusalimului Dositei (1669-1709). Construită din piatră și cărămidă, Biserica păstrează hramul „Pogorârea Sf. Duh” și adoptă un plan arhitectural inspirat de necropola lui Ștefan de la Putna. Moartea logofătului, în 1678, rămâne învăluită în mister. A fost înmormântat la Mănăstirea Bogdana. Soția sa, Ana, mult mai tânără, a desăvârșit ctitoria soțului său, finalizând construirea bisericii, a zidului înconjurător, şi a unei case mari din piatră cu mai multe încăperi și beciuri.

    Din donații și achiziții, noua mănăstire îşi va constitui un domeniu mănăstiresc important (Ciolănești, Țigănești, Stornești, Pătrușeni, Negoiești), dar modest în comparație cu cel al mănăstirilor Precista, Răducanu din Târgu Ocna (74 de moșii) sau Cașin. La 20 martie 1694, Constantin Duca închină Mănăstiri Bogdana biserica din Borzeşti, făcută de „răposatul domn cel Bătrân, Ștefan vodă”, pe care o dă în seama lui Theodosie, fost mitropolit, scutind biserica de mai multe dări. Fostul mitropolit Theodosie a transformat fosta biserică de mir în metoh al mănăstirii în care își avea metania (15 august 1694).

    În ianuarie 1717, tătarii chemați de Mihai Racoviță să atace Mănăstirea Cașin, au jefuit și Mănăstirea Bogdana, furând obiecte de valoare și bucate. Sărăciți în urma marelui jaf tătărăsc, călugării au fost nevoiți să vândă o parte din ocinile mănăstirii pentru a se hrăni. După jaful tătărăsc, au urmat două cutremure puternice în 11 iunie 1738 (de 7,7 grade) și 5 aprilie 1740 (de 7,3), care au produs mari pagube mănăstirii; printre altele, atunci s-au prăbușit turnul-clopotniță și turla bisericii. Au urmat alte două cutremure la cumpăna secolelor XVIII-XIX, în 6 aprilie 1790 (7,1 grade) și 26 octombie 1802 (7,9-8,2 grade), care au provocat noi stricăciuni mănăstirii.

    Deși nu a fost niciodată mănăstire închinată, legea secularizări averilor mănăstirești din decembrie 1863, a afectat Mănăstirea Bogdana, care și-a pierdut toate moşiile (Borzești, Buciumi, Malu, Răcăuţi, Heltiu, Jevreni, Negoieşti), rămânând doar cu biserica, incinta si zidul înconjurător. Întreaga arhivă a mănăstirii a fost dusă la Arhivele Statului București, toate bunurile aşezământului au fost scoase la licitație, iar moșiile, livezile, pădurile au fost arendate unor negustori evrei.

    Mănăstirea Bogdana – focar de cultură

    În prima jumătate a secolului al XIX-lea, Mănăstirea Bogdana a devenit un focar de cultură pentru locuitorii din satele învecinate. Arhimandritul Teofilact (1827-1851) a difuzat cărțile transcrise de călugării mănăstirii, iar arhimandritul Antonie Dumbravă a construit aici prima școală rurală din județul Bacău, în anul 1855, dăruindu-i 50 de prăjini de pământ în vatra satului, numeroase cărți ș.a. Anii Marelui Război (1916-1918), cu așezământul monahal nu foarte departe de linia frontului de la Cașin sau Pralea, au fost ani grei, cu lipsuri și suferințe, îndulcite de vizita reginei Maria, care împreună cu generalul Văitoianu, a trecut pe aici pe 7/20 mai 1918.

    În prezent, Mănăstirea Bogdana este o veritabilă „fortăreață a cunoașterii”, care adună între zidurile ei o impresionantă colecție de odoare ce vorbesc despre arta religioasă medievală din ținuturile Romanului și Bacăului, începând cu secolul al XVII-lea; cele peste 2.386 de exemplare de carte veche românească, aflate în custodia  mănăstirii sunt tot atâtea mărturii ale prețuirii manifestate față de cuvântul scris de monahiile care se ostenesc în această mănăstire.

    Mănăstirea Bogdana în perioada comunistă – de la agonie la renaștere

    După al doilea Război Mondial și instalarea comunismului, viața monahală a fost curmată prin decretul nr. 410 din 1959, care i-a obligat pe călugări să părăsească mănăstirea. După 1960, a început prigoana comuniștilor, care a dus prin politica lor atee la degradarea sau distrugerea unora dintre complexele monahale precum – Mănăstirea Bogdana sau Schitul Măgura Ocnei (Târgu Ocna). Sfatul Popular Regional Bacău a trecut M Bogdana la Ministerul Sănătății care a transformat-o într-un cămin-spital de neuro-psihiatrie, paraclisul devenind sală de dans/bal. Din 1975, așezământul a fost preluat de Ministerul Educației și Învățământului, care a organizat aici o tabără pentru pionieri și școlari. Cutremurul din 4 martie 1977 a produs multe stricăciuni clădirilor fostului așezământ monahal.

    La 18 mai 1977, complexul este retrocedat Episcopiei Romanului și Hușilor sub denumirea Complexul Muzeistic Bogdana, care trebuia să găzduiască colecții de artă religioasă medievală. Din acest moment începe activitatea rodnică a părintelui Isaia Țugurlan la Mănăstirea Bogdana – prima mănăstire din județul Bacău reînființată după 1960. Trecând peste numeroase obstacole, inclusiv presiunea Securității, părintele Isaia a refăcut paraclisul, construind din nou bolta și repictând sala de rugăciune, unde oficia zilnic slujbele. A transformat așezământul într-un șantier, reabilitând clădiri, refăcând biserica de lemn Sf. Nicolae din cimitirul mănăstirii. Prea Sfințitul Eftimie, Episcopul Romanului, l-a încurajat pe părintele Isaia în efortul de renovare a mănăstirii și l-a propus Sfântului Sinod ca arhimandrit. În 1986, părintele Isaia l-a angajat pe pictorul Gheorghe Matei să realizeze pictarea bisericii mari. A început să alcătuiască, în formă mascată, obștea de maici a mănăstirii, a adunat obiecte religioase, cărți, icoane vechi, de pe toată Valea Trotușului, a construit turnul-clopotniță, arcada din lemn de stejar, cu scene istorice și biblice. După 1990, până pe 8 aprilie 2001, când părintele Isaia s-a mutat „în Ierusalimul ceresc”, s-au mai construit numeroase chilii, bucătăria, trapeză, ateliere, anexe gospodărești, biserica cea nouă, lăsând în urma sa „o mănăstire frumoasă, ce încântă și mângâie pe închinători și un sobor care-i păstrează vie amintirea și recunoștința”.

    Mănăstirea Bogdana este astăzi cel mai mare așezământ monahal din județul Bacău, o perlă a spiritualității moldovenești, un loc încărcat de istorie, cu ziduri ce respiră rugăciune și tihnă, un spațiu sacru la porțile căruia ai sentimentul că începe eternitatea.

    Cei trei care au speriat Estul

    de
    Răzvan Bibire
    -

    Într-o țară care pretinde a  avea standarde ridicate de civilizație și respect al legii, cum se poate ca trei adolescenți să fure o mașină, să conducă pe drumurile naționale timp de trei zile fără să fie depistați, să amaneteze bunuri și să facă rost de acte false, fără să fie deranjați de nimeni? Acest caz evidențiază nu doar o simplă greșeală în sistemul nostru judiciar, ci și o problemă gravă de neglijență și vulnerabilitate.

    Este absolut inacceptabil ca autoritățile să nu observe timp de trei zile că la volanul unei mașini care circula pe șoselele naționale erau minori. Aceasta ridică întrebări serioase cu privire la eficiența și vigilența organelor de aplicare a legii, mai ales ca unul dintre copii fusese deja declarat dispărut. Cum este posibil ca o astfel de infracțiune să treacă neobservată atât de mult timp? Ar trebui să avem încredere că sistemul nostru judiciar este capabil să protejeze cetățenii și să asigure aplicarea legii în mod eficient, dar acest caz aruncă o umbră asupra acestei încrederi.

    Mai mult decât atât, modul în care acești adolescenți au putut amaneta bunuri personale ridică alte  întrebări. Este clar că există o lacună în monitorizarea tranzacțiilor de amanet, care permite unor minori să profite de sistem fără a fi trași la răspundere.

    Pentru că ne putem întreba dacă niște copii au putut amaneta bunurile proprii, ce se întâmpla cu bunurile furate?

    Un alt aspect îngrijorător este acela că acești adolescenți au reușit să facă rost de acte false pentru a-și continua activitățile ilegale. Aceasta ridică semne de întrebare despre eficacitatea măsurilor de securitate și autentificare în ceea ce privește documentele oficiale. Cum au putut acești tineri să obțină acte false fără a fi detectați de autorități?

    Faptul că totul s-a încheiat cu bine, cu minorii prinși absolut întâmplător, după ce au încercat să fugă de o patrulă a Poliției, nu schimbă cu adevărat gravitatea situației. În cele trei zile în care au rămas neobservați, acești adolescenți ar fi putut provoca numeroase accidente, având în vedere lipsa lor de experiență în conducere. De asemenea, puteau să facă rost, pe lângă actele false,  de arme de foc, deschizând astfel ușa unor scenarii și mai periculoase. De asemenea, ar fi putut amaneta bunuri furate sau să comită alte infracțiuni. Este absolut derutant că nimanui nu i s-a părut în neregulă prezența acestor minori la volanul unei mașini raportate ca furată.

    Dacă trei adolescenți au putut să străbată țara fără să fie depistați și să comită atât de multe infracțiuni, inclusiv furt de mașină și falsificare de documente, atunci există cu siguranță o vulnerabilitate semnificativă în sistemul nostru de aplicare a legii și de securitate națională. Nici nu vrem sa ne gândim la ceea ce ar putea face infractori cu experiență sau chiar agenți străini, care ar putea să exploateze aceste lacune pentru a comite acte de terorism, spionaj sau alte infracțiuni grave.

    AURaș, nume predestinat pentru AUR!

    de
    Comunicat de presa
    -

    Noi succese ale SCM Bacău în boxul național! Antrenorul Relu Auraș și elevii săi s-au întors de la Brăila cu o medalie de aur și două medalii de argint, de la Cupa României pentru Cadeți, o competiție care a adunat la start sute de pugiliști.

    Tradiție de familie

    Medalia de aur a fost cucerită de Adrian Mititelu (cat. 75 kg), într-o manieră impresionantă. El a câștigat trei dintre meciurile sale înainte de limită, de fapt în prima repriză, adversarii săi fiind numărați de câte două ori. Cu seriile sale năprasnice de lovituri, Adrian Mititelu ne amintește de fratele său mai mare, Lucian, fost multiplu campion  național de juniori, tineret și seniori, sportiv dus spre aceste performanțe tot de Relu Auraș. Familia Mititelu, inclusiv Lucian, și-a susținut mezinul din tribună, la Brăila!

    Argint ce putea fi aur!

    Medaliile de argint ale SCM Bacău au fost cucerite de Gabriel Nicolae (cat. 50 kg) și de Constantin Ștrulea (cat. 54 kg).

    Merită poposit asupra finalei dintre Ștrulea și Mihai Așchiopoae (Iași), medaliat cu bronz la CE de Cadeți. Anul trecut, având aceiași oponenți, finala fusese câștigată de Ștrulea. Acum, după trei reprize foarte disputate, decizia a fost în favoarea ieșeanului. Dar se anunță o rivalitate lungă!

    „Dacă tot am vorbit de o finală la limită, vreau să amintesc și de finala altui băcăuan, Robert Gîlea (cat. 52 kg), de la CSM, pregătit de colegul Ionuț Patriche. A boxat contra unui brăilean de la centrul olimpic de acolo, fiind  puternic susținut de public. Dar Gîlea a luptat de la egal la egal și multă lume crede că, de fapt, a fost un pic mai bun, el trimițându-și la podea adversarul în repriza a doua. Dar nu i s-a dat decât argintul. Gîlea are potențial de mare boxer. Cu pugiliștii de la CSM facem multe meciuri de antrenament, de aceea ne bucură această medalie. La fel, ne  antrenăm mult alături de CSM Onești și ne bucură medalia de aur  cucerită de Emanuel Anton, la cat. 48 kg, care și-a însușit stilul „mașină de pumni” pe care i l-a predat antrenorul său Vasile Pradaiș și pe care îl practică din prima până în ultima secundă a unui meci”, ne-a transmis antrenorul Relu Auraș. „De la Pradaiș am deja doi sportivi la CNOPJ Bacău și, posibil, voi  mai avea un al treilea.”

    Importanții oameni care nu boxează

    „Nu e nimic  ușor, nici măcar participarea la competiții, în actualele condiții financiare, la nivelul întregii țări. De aceea, ținem să subliniem meritele conducerii SCM Bacău, ale dlui. director Ion Șarban, care nu doar că a asigurat prezența noastră la Brăila, dar s-a și interest permanent de evoluția boxerilor noștri acolo. Și e bine că am adăugat și noi alte medalii la zestrea clubului”.

    De menționat că a existat un al treilea cel mai bun băcăuan în ring, dar care nu a fost medaliat. Este vorba despre arbitrul Dănuț Anisei, care a fost apreciat pentru toate deciziile sale, atât cele din finale, cât și din reuniunile anterioare.

    Bacău, un ORAȘ EFICIENT ENERGETIC

    de
    Deșteptarea
    -

    Ce vrem NOI, cetățenii unui oraș? Vrem să plătim taxe mai mici! Vrem ca banii noștri să fie bine investiți! Vrem să se țină cont de părerea noastră atunci când se fac investiții. Vrem să ne creștem copiii într-un mediu sănătos, lipsit de poluare.

    Un lider inteligent gestionează resursele eficient. O administrație publică angajată în sustenabilitate se concentrează pe strategii de distribuire eficientă a resurselor energetice și pe reducerea impactului asupra mediului și bugetului local. O administrație orientată către nevoile cetățenilor promovează dezvoltarea durabilă prin creștere economică și stabilitatea prețurilor.

    Vreau ca Bacăul să devină un oraș energetic eficient. Cu experiență în soluții și strategii eficiente, am redus costurile energetice acasă și am diminuat impactul asupra mediului. Soluția pentru Bacău este inovarea urbană și investiția în energie regenerabilă, alături de o administrare strategică și o mentalitate axată pe oameni și pe calitatea vieții. Investiția în energie verde va aduce beneficii semnificative.

    Astfel bugetul local va fi degrevat de aceste cheltuieli, iar banii economisiți vor putea fi direcționați spre confortul cetățeanului. Important este să crezi în resursa umană din orașul tău și să-ți consolidezi o echipă de profesioniști care să absoarbă și să implementeze 100% fondurile europene, atât pentru un oraș eficient energetic, cât și pentru dezvoltare urbanistică, socială, turistică, infrastructură.

    Ce vom face pentru un viitor mai sustenabil al orașului Bacău:

     

    1. Vom construi: UN PARC FOTOVOLTAIC, care să asigure necesarul de energie electrică pentru toate instituțiile publice, precum școli, cămine de bătrâni, grădinițe etc.

     

    1. Vom instala POMPE DE CĂLDURĂ la toate instituțiile subordonate primăriei

     

    1. Vom monta PANOURI SOLARE, pentru furnizarea apei calde, în instituțiile subordonate primăriei

     

    Vom degreva astfel bugetul local de sume importante.

     

    Vom aloca aceste fonduri pentru urbanism și proiecte care să îmbunătățească viața în Bacău, menținând un mediu curat și verde. Bacăul trebuie să fie un oraș frumos și confortabil pentru toți locuitorii, prioritizând bunăstarea comunității și NU interesele politice. Energia verde este viitorul nostru, iar locuitorii trebuie să fie pe primul loc în deciziile administrative.

    Este timpul să gândim la viitor: „Azi e Mâine!”

    Al dumneavoastră

    Adrian Găzdaru

     

     

     

     

    Micuții actori băcăuani premiați la Iași

      de
      Florin Ștefănescu
      -

      Copiii coordonați de actrița Alina Neagu au participat sâmbătă, 13 aprilie 2024, la Concursul Județean de Teatru pentru elevi „Edu Teatru”, ediția a XI-a organizat de Palatul Copiilor Iași unde au obținut mai multe premii:

      – premiul RADIO Iași și premiul de excelență pentru cel mai bun spectacol – Nor Alb de Tincuţa Horonceanu Bernevic, Teatru Fain Pici, categoria de vârstă I-IV, de la Asociatia Gil Ioniță, Bacău;

      – premiul de interpretare, categoria primar: Năforniță Ilinca Elena și Blejușcă Anais Maria;

      – premiul Radio Iași și premiul de excelență pentru cel mai bun spectacol – Dănilă Prepeleac după Ion Creanga, Young Teatru Fain, categoria de vârstă V-VIII, de la Asociația Gil Ioniță, Bacău

      – premiul de interpretare, categoria gimnaziu, Martin Olivia Maria.

      Teatru FAIN PICI Bacău

      Categoria de vârstă I-IV
      Spectacol: Nor Alb de Tincuța Horonceanu Bernevic
      Regia: Alina Neagu

      Distribuție:
      NOR ALB- Năforniță Ilinca, clasa a II-a; ZÂNA LEVĂNȚICĂ- Rotaru Alexia, clasa a II-a; CIOARA / DOAMNA PASARE- Blejușcă Anais-Maria, clasa a II-a; FLUTURAȘUL ZUM- Popa Alexandra Maria, clasa a II-a; DUHUL FURTUNII- Ștefan Teodora, clasa I; FURNICA RITA- Grădinaru Rixandra – Elena, clasa a II-a; LICURICIUL LUMÂNĂRICĂ- Maria Botezatu, clasa a II-a; ZÂNA VERDE – Dima Maria-Elena, clasa I; ZÂNA GALBENĂ- Climov Iris, clasa a II-a; ZÂNA NORILOR ȘI ALBINA LULU – Balint Amalia Maria, clasa a II-a; ZÂNA TROMPETĂ- Tocilă Maria, clasa a II-a; ALBINA MONA- Dorcu Sofia, clasa I; ALBINA ADA- Iliescu Natalia, clasa I; GREIERAȘUL- Adam EFrem, clasa I.

      Amenzi de 31.500 lei în lupta împotriva braconajului piscicol

        de
        Deșteptarea
        -

        În anul 2024, jandarmii din cadrul Grupării Mobile Bacău au aplicat amenzi în valoare totală de 31.500 de lei în lupta lor împotriva braconajului piscicol. În contextul instituirii prohibiției pentru pescuitul în diverse scopuri, aceștia au desfășurat acțiuni punctuale pentru prevenirea și combaterea acestui fenomen, în cooperare cu Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură.

        La finalul săptămânii trecute, au fost desfășurate două acțiuni de amploare în județele Bacău și Vrancea, soldate cu constatarea a două infracțiuni și aplicarea a 26 de sancțiuni contravenționale. Din acestea, 16 au fost avertismente, iar 10 au fost amenzi, în conformitate cu prevederile OUG 23/2008 privind pescuitul și acvacultura.

        De la începutul anului, Gruparea de Jandarmi Mobilă Bacău a intensificat eforturile de combatere a braconajului piscicol, desfășurând 19 acțiuni independente sau în colaborare cu autoritățile competente. Aceste demersuri au condus la aplicarea a 208 sancțiuni contravenționale, dintre care 119 avertismente și 89 de amenzi, în valoare totală de 31.500 de lei. În plus, a fost întocmit dosarul premergător pentru două infracțiuni prevăzute de legislația în vigoare în domeniu.

        În lumina acestor evenimente, se recomandă respectarea strictă a legislației referitoare la pescuitul și acvacultura, precum și a perioadelor de prohibiție stabilite. Este esențial ca iubitorii de pescuit să se conformeze prevederilor legale pentru a proteja resursele piscicole și pentru a asigura durabilitatea ecosistemelor acvatice. Se reamintește că prohibiția pentru pescuitul în diverse scopuri este activă în intervalul 9 aprilie – 7 iunie inclusiv pe apele interioare și în intervalul 24 aprilie – 7 iunie inclusiv pe apele de frontieră, cu excepții stabilite conform legislației în vigoare.

        „VERDE” PENTRU FUNCȚIA DE PRIMAR. SERGIU SECHELARIU – VECTOR PRINCIPAL

        de
        Florin Ștefănescu
        -

        În cadrul unei conferințe de presă la care au participat peste 250 de invitați, Sergiu Sechelariu și-a anunțat joi, 11 aprilie 2024, candidatura la funcția de Primar al Municipiului Bacău din partea Partidului Verde „Verzii”.

        Prezent la acest eveniment, președintele Partidului Verde „Verzii”, prof. dr. Marius Lazăr, a declarat: „Sergiu Sechelariu este candidatul nostru pentru Primăria Bacău. Candidatul nostru nu are nimic de confirmat, pentru că a confirmat deja totul. El vine să facă ceva pentru Bacău, un lucru bine făcut pentru Bacău. Noi credem într-o hrană sănătoasă, la prețuri corecte. De ce credem că Sergiu va fi primarul nostru? Pentru că iubește sportul și viața, într-o relație frumoasă cu natura.”

        Desfășurată sub sloganul „UNIM GENERAȚIILE”, întâlnirea a fost un bun prilej pentru candidatul Sergiu Sechelariu de a aduce în atenția băcăuanilor liniile directoare ale campaniei sale, plecând de la realități locale dramatice, ce trenează de zeci de ani, pentru care administrația municipală este direct responsabilă: „Am venit întotdeauna cu proiecte și lucruri bune pentru acest oraș. Am să le dezvolt în următoarele două luni. Dacă acum 4 ani caștigam alegerile, aveam stadion, apă potabilă și autostrada Bacău-Brașov. Am ales acest partid – Verde – pentru că e un partid nou, curat,fresh. De ce? Pentru că nu am obligații față de acest partid.”

        EXPERIENȚA FACE DIFERENȚA! ÎNTOTDEAUNA BACĂUL!

         

        Îndrăznește să crezi, într-un viitor mai bun ACASĂ!

        de
        Comunicat de presa
        -

        Una dintre cele mai mari probleme cu care ne confruntăm în Bacău este lipsa unei administrații locale responsabile, fără viziune pentru un viitor sigur al comunității și complet surdă la nevoile cetățenilor. Bacăul are toate ingredientele necesare pentru a deveni un oraș dezvoltat, puternic și stabil. Însă vechea clasă politică, aflată la conducerea administrației municipiului mai tot timpul după Revoluție, a irosit nenumărate oportunități. În schimb a construit o administrație clientelară, ineficientă, greoaie, împovărată de corupție și nepotism.

        Este important să recunoaștem că schimbările sunt inevitabile și că este normal ca orașul să se transforme odată cu trecerea timpului. Cu toate acestea, cred că este esențial să ne asigurăm că aceste schimbări sunt pozitive și contribuie la îmbunătățirea vieții locuitorilor. Fiecare dintre noi vrea să simtă că face parte dintr-o comunitate unită, prosperă, cu multe oportunități pentru dezvoltarea economiei locale și sigură pentru viitorul copiilor noștri.

        O viață de calitate presupune acces la educație, sănătate și cultură, la activități culturale și spirituale, la natură și la un oraș curat. O viață de calitate se împlinește într-un mediu economic care asigură locuri de muncă, oferă oportunități de realizare profesională și venituri, precum și un echilibru rezonabil între muncă și timp liber, ca premise obligatorii pentru ca fiecare cetățean să-și atingă propriile aspirații.

        Infrastructura orașului are nevoie de îmbunătățiri, de la reparații ale drumurilor și trotuarelor până la modernizarea rețelelor de apă și canalizare. Trebuie să investim în infrastructură pentru a asigura un mediu sigur și confortabil pentru toți locuitorii orașului. Rețeaua de apă din Bacău ar trebui modernizată și extinsă pentru a se asigura că toți cetățenii au acces la apă potabilă de calitate. Avem nevoie de un program de dezvoltare economică care să atragă investiții și să creeze locuri de muncă în oraș, în special în domeniile tehnologiei, turismului, educației și culturii.

        Comunitatea are nevoie de școli și grădinițe moderne, bine echipate și cu cadre didactice bine pregătite pentru a asigura un învățământ de calitate pentru copiii noștri. Educația este cheia pentru un viitor mai bun, așa că trebuie să investim resurse în acest sector.

        Bacăul poate deveni un oraș prosper, un centru antreprenorial important și un model de urmat pentru alte orașe din România. Poate deveni un oraș verde, curat și prietenos cu tineretul, un loc unde toți locuitorii se pot bucura de o calitate a vieții mai bună. Poate deveni un oraș curat, responsabil și un model de urmat pentru alte orașe din România. Poate deveni un municipiu metropolitan echitabil, cu servicii publice de calitate pentru toți locuitorii, oraș prietenos pentru familii, un loc unde copiii pot crește și se pot dezvolta armonios. Bacăul poate deveni un oraș cu o administrație locală model, un oraș unde cetățenii se simt ascultați și implicați activ în luarea deciziilor dacă această viziune se implementează.

         

        Trebuie să fim atenți la nevoile comunității noastre și să fim mereu deschiși la dialog cu cetățenii. Numai așa putem identifica problemele locale și putem găsi soluțiile potrivite. Eu îmi doresc ca administrația locală să implice comunitatea în deciziile importante și să pună accent pe dezvoltarea durabilă și pe conservarea patrimoniului cultural și istoric al orașului. Sper că împreună vom reuși să redescoperim și să promovăm frumusețea și autenticitatea orașului nostru. Avem nevoie să ne mândrim cu identitatea noastră și cred cu tărie că putem transforma Bacăul într-un loc mai prosper și mai atractiv pentru toți locuitorii săi.

        Deputat Cristian Paul Ichim

         

        Moda pentru copii: Un echilibru între tendințe, utilitate și confort

        de
        Florin Ștefănescu
        -

        Moda pentru copii este o lume în continuă schimbare, plină de culoare și inovație, dar și de preocupare pentru confort și funcționalitate. În fiecare an, părinții se confruntă cu provocarea de a-și actualiza garderoba celor mici, urmărind tendințele din lumea modei, dar fără să compromită confortul și practicitatea. Într-o piață bogată în opțiuni, este esențial să găsim echilibrul potrivit între stil și funcționalitate pentru cei mici.

        Tendințele din lumea modei se schimbă rapid, iar copiii nu sunt străini de această dinamică. În timp ce moda pentru adulți este adesea dominată de trenduri și estetică, moda pentru copii își are propriile sale cerințe. Pentru cei mici, utilitatea și confortul sunt la fel de importante precum aspectul estetic al hainelor. Designerii vestimentari pentru copii înțeleg acest aspect și creează piese care nu doar arată bine, ci și sunt adaptate nevoilor specifice ale copiilor în creștere. Odată ce copiii depășesc vârsta preșcolară, preocuparea pentru aspectul lor devine tot mai evidentă. Ei încep să-și dezvolte propriul stil

        și să-și exprime personalitatea prin alegerile vestimentare. Pentru părinți, acest lucru poate fi o provocare, dar și o oportunitate de a-i învăța pe cei mici să-și aleagă hainele în funcție de propriile preferințe și confort. În România, piața hainelor pentru copii este bogată și diversificată, oferind opțiuni pentru toate gusturile și bugetele. Companii precum Vestiment Evolutiv Bacău sunt exemple de excelență în domeniul creațiilor vestimentare pentru copii. Cu o experiență de aproape trei decenii pe piața românească, aceste companii produc haine de înaltă calitate, adaptate nevoilor și preferințelor copiilor din țara noastră. În ceea ce privește tendințele actuale, se observă o preferință pentru haine lejere, dar bine croite, în culori moderate și forme diafane pentru fetițe, în timp ce pentru băieți se poartă combinații moderne și îndrăznețe. Pentru momente festive, se pot opta pentru detalii precum papioane, lavaliere sau rochii cu volane și fundițe, în culori plăcute și pastelate. Cu toate acestea, în ciuda tendințelor în continuă schimbare, există anumite aspecte care ar trebui să rămână constante. Este important ca hainele pentru copii să fie potrivite vârstei și nevoilor lor, evitând inscripțiile nepotrivite sau hainele care nu oferă confort și libertate de mișcare. De asemenea, părinții ar trebui să fie conștienți de impactul pe care îl au hainele cu talie joasă asupra sănătății copiilor și să evite astfel de articole în garderoba lor. În concluzie, moda pentru copii este o combinație între tendințe actuale, utilitate și confort. Cu o abordare echilibrată și atentă la nevoile specifice ale copiilor, părinții pot crea garderobe care să îi încurajeze pe cei mici să-și exprime personalitatea și să se simtă încrezători în propriul lor stil.

        18 aprilie 2024

          de
          Deșteptarea
          -

          VIDEO: Scenă desprinsă din filmele de acțiune pe străzile Bacăului

            de
            Deșteptarea
            -

            Cu fiecare secundă care trece, viața noastră se desfășoară ca într-un film, dar uneori acțiunea poate deveni mai reală decât am fi crezut vreodată posibil. Într-o zi obișnuită, camera montată pe un autoturism a surprins un moment ce părea desprins din scenele intense ale unui film de acțiune.

            În cadru, un alt automobil se repede cu viteză nebunească de pe strada Vadu Bistriței pe Ștefan cel Mare, cât pe ce să intre în coliziune frontală cu o mașină care circula regulamentar pe contrasens.

            Era ca și cum timpul își încetinea cursul, iar fiecare mișcare a celor două mașini părea să fie coregrafiată într-o sincronizare sinistră.

            Într-o lume în care realitatea și ficțiunea se întrepătrund, acest moment avea toate ingredientele unui thriller de mare impact. Dar acesta nu era un film. Era viața reală. Și consecințele puteau fi devastatoare.

             

            Sursa video: Andrei Mistic »Orasul „BACAU”

            1...505506507...5.782Pagina 506 din 5.782

            		 ziare & stiri
            © Deșteptarea - unicul ziar tipărit din Bacău, neîntrerupt, de 36 de ani.