In perioada 16-18 martie 2011, specialisti din cadrul Scolii Nationale de Pregatire a Agentilor de Penitenciare Tîrgu Ocna desfasoara o campanie de prezentare si promovare a ofertei de scolarizare a Administratiei Nationale a Penitenciarelor, pentru anul 2011. Programul campaniei de promovare a ofertei educationale vizeaza informarea elevii din Colegiul National „Costache Negri” Tg. Ocna, Scoala de Arte si Meserii Tg. Ocna, Colegiul National „Dimitrie Cantemir” Onesti si Grupul Scolar „Gheorghe Asachi” Onesti. ”Ca o noutate absoluta, alaturi de specialistii scolii vor participa la prezentarea si promovarea ofertelor promotionale un absolvent al Academiei de Politie «Alexandru Ioan Cuza» Bucuresti, un absolvent al Scolii Nationale de Pregatire a Agentilor de Penitenciare Tg. Ocna si doi elevi ce urmeaza cursul cu durata de 1 an, seria 2010 – 2011”, a precizat comisar de penitenciare Vasile Scutaru. Oferta de scolarizare pentru anul 2011 cuprinde informatii privind dobândirea calitatii de elev în cadrul scolii Nationale de Pregatire a Agentilor de Penitenciare Tg. Ocna, singura institutie de învatamânt din România care asigura selectionarea si scolarizarea agentilor de penitenciare, prin cursuri cu durata de un an, având totodata si un rol important în formarea profesionala continua si perfectionarea personalul din sistemul penitenciar prin sustinerea de cursuri, organizate de Administratia Nationala a Penitenciarelor.
Roxana Neagu

Un avocat bacauan a fost retinut sub acuzatia de santaj. Alaturi de el, este cercetat si un cunoscut al acestuia, un renumit om de afaceri care detine un restaurant in Brasov. Acesta din urma este acuzat de instigare la santaj. Cei doi au fost prinsi in urma unui flagrant pus la cale de procurorii Directiei Nationale Anticoruptie. Ei au fost “turnati” de un client. Totul a pornit in urma unui scandal care a izbucnit in localul brasoveanului, luna trecuta, eveniment in care doua persoane s-au agresat fizic. Pentru ca victima urma sa faca plângere penala, agresorul i-a cerut ajutorul avocatului bacauan pentru a aplana conflictul. De aici, intreaga tevatura. Cei doi inculpati, avocatul si omul de afaceri, au pus la cale un plan diabolic, prin care urmau sa câstige o suma importanta de bani. Profitând de situatia creata intre cei doi, suspectii au hotarât sa-l “stoarca” de bani pe agresor. Acesta a fost momentul in care agresorul a devenit peste noapte denuntatorul lor. "Astfel, in scopul de a obtine in mod injust o suma de bani de la denuntator, l-a determinat pe inculpatul Mihaila Neculai, avocat in cadrul Baroului Bacau, sa-i creeze denuntatorului o stare de temere cu privire la acest eveniment si sa-l constrânga sa-i dea suma de 4.000 de euro. In concret, in conditiile in care nu exista nicio intelegere intre Neculai Mihaila si victima, avocatul i-a relatat denuntatorului ca, in urma altercatiei, cealalta persoana a suferit leziuni care i-au provocat desfigurarea si l-a convins sa ii remita suma de 4.000 de euro, amenintându-l ca, in caz contrar, victima va formula plângere penala impotriva sa pentru infractiunea de vatamare corporala grava, fapta pedepsita cu inchisoarea", este precizat intr-un comunicat remis publicitatii de DNA. Avocatul bacauan a fost prins chiar in timp ce incasa 2.000 de euro de la denuntator, respectiv jumatate din suma pretinsa. Din primele cercetari se pare ca administratorul restaurantului a fost complicele avocatului. Cei doi inculpati au fost prezentati instantei cu propunere de arestare preventiva pentru 29 de zile. Asta dupa ce pe numele lor s-a emis o ordonanta de retinere pentru 24 de ore. (Roxana N.)

Programul national de combatere a malnutritiei isi traieste ultimele clipe. Copiii cu vârsta intre 0 si un an mai primesc lapte praf gratuit doar daca primariile mai au rezerve din cota distribuita de Directia de Sanatate Publica (DSP) in lunile trecute. Ministerul Sanatatii a anuntat ca nu va mai achizitiona lapte praf, deoarece acest program a fost initiat dupa 2000, in perioada in care exista un minister al sanatatii si al familiei. Cum acesta si-a schimbat de mult titulatura, nu se mai justifica activitatea de protectie sociala. Cel putin aceasta este justificarea oferita pentru anularea programului. Mai plauzibila pare varianta economiei la bugetul MS, deoarece multi dintre copiii care primeau lapte praf si pâna acum erau cazuri medicale. Desi initial programul si-a depasit scopul medical, deoarece se acorda cota lunara din alimentul subventionat tuturor sugarilor, indiferent de starea lor de sanatate sau de veniturile parintilor, din aprilie 2006 medicilor de familie li s-au impus criterii stricte de prescriere a laptelui gratuit. Astfel, in ultimii ani, programul a avut drept tinta sugarii care nu puteau fi alaptati din cauza ca ei sau mama sufereau de boli grave, cum ar fi TBC pulmonar activ, neoplazii, casexie, septicemie, HIV, tratamente cu citostatice, insuficienta renala sau cardiaca etc. Mai aveau dreptul la reteta, dupa criteriile MS, copiii care erau sanatosi dar cresteau nesatisfacator, cei din familii de plasament si cei cu mama decedata. Pe lânga acestia, medicii mai strecurau si cazuri sociale, dar cu o strictete care s-a reflectat in numarul beneficiarilor, care era de 4300 la inceputul lui 2006 si de aproximativ 1000 la sfârsitul lui 2010. “Pentru cazurile medicale din spitalele de pediatrie si din sectiile de nou-nascuti se va acorda in continuare lapte praf, a explicat dr. Cecilia Lucaci, coordonator programe de sanatate judetene la DSP Bacau. Pentru diagnosticele medicale combinate cu probleme sociale vor exista probabil fonduri de la Ministerul Muncii.” In acest caz, obligatia de a achizitiona laptele va reveni primariilor. “Numai sa avem si bani, ne-a declarat Ionel Petraru, primarul comunei Rosiori. Cazuri sociale avem destule, mai exact 250 de dosare. Majoritatea au copii mici, deci laptele praf gratuit era de ajutor.” Vasile Pascu, primarul comunei Gura Vaii, spune ca si pâna acum au mai fost crize in distribuirea laptelui praf gratuit, dar ca a completat cu ajutoare de la UE. “Eu i-am sfatuit pe cei care au copii sa isi ia o vacuta”, a mai spus primarul.
Doina Mincu

Noroc de fondurile externe

Spitalele publice din judetul Bacau au trecut de aproape 8 luni in administrarea autoritatilor locale, care au obligatia de a investi in reabilitarea si intretinerea lor. Pentru 2011, noii administratori au avut posibilitatea sa “prinda” in buget si sume pentru spitale. In general, cuvantul de ordine a fost austeritate. Prin urmare, majoritatea investitiilor vor fi realizate cu bani din surse externe.

La Spitalul Judetean de Urgenta Bacau (SJU) au inceput lucrarile de reabilitare a maternitatii. “Este prioritatea acestui an, ne-a declarat Mirela Romanet, purtator de cuvant al SJU.
La finalul lucrarilor vom oferi conditii hoteliere de 4 stele. Rezervele vor fi dotate cu grup sanitar propriu, iar mamicile vor avea nou-nascutii alaturi. Ar mai fi o urgenta, mai exact oncologia si cobaltoterapia, insa investitia este foarte costisitoare si, fara fonduri alocate de Ministerul Sanatatii, nu avem sanse sa o realizam.” Maternitatea bacauana este reabilitata printr-un proiect finantat de Banca Mondiala. Consiliul Judetean Bacau, administratorul SJU, a alocat din bugetul sau la capitolul Sanatate 16,6 milioane lei. Cea mai mare parte, 16,3 milioane lei, este destinata SJU. S-au prins in buget si sumele reprezentand co-finantarea de 5% pentru reabilitarea sectiei de oncologie, insa MS nu a alocat partea sa.

Dotari la Chirurgia Pediatrica

Daca anul trecut, pentru investitiile din Spitalul de Pediatrie, in bugetul Consiliului Judetean (CJ) a fost prevazuta o suma de doar 100.000 lei, in 2011 vor fi alocati mult mai multi bani. Din bugetul CJ pe anul 2011 Spitalul de Pediatrie va beneficia de o suma de 240.000 lei. Din acesti bani, 20.000 lei vor fi alocati pentru amenajarea intrarii principale in spital iar 220.000 lei, pentru cumpararea aparaturii medicale. Pentru ATI vor fi achizitionate aparate de monitorizare a functiilor vitale simple si complexe, ventilator pentru respiratia controlata a nou-nascutului, injectomate si pompe de perfuzie peristaltica. Blocul Operator va avea in plus fata de ce are in prezent o unitate mobila de aspiratie in plaga, un aparat de ambalat pungi pentru sterilizare, unul de monitorizare a functiilor vitale complexe si altul, mobil, de radioscopie. Tot la Blocul Operator vor fi aduse un sistem de protectie impotriva expunerii la radiatii si o masa chirurgicala.

Municipalul este prioritatea

Consiliul Local Bacau a preluat in administrare doar Spitalul de Pneumoftiziologie, caruia i-a alocat din bugetul pe 2011 suma de 150.000 lei pentru modernizare si 144.065 lei pentru sistemul de incalzire. Reabilitarea termica a acestei unitati sanitare este o necesitate de ani de zile, insa proiectul s-a blocat la nivel de expertize si studii de fezabilitate. O suma mult mai mare a rezervat CL Bacau pentru viitorul spital municipal. Nu mai putin de 23 de milioane de lei din bugetul local vor fi inghitite de acest proiect.

Bani doar pentru reparatii

Spitalul Municipal Onesti a primit de la consiliul local “un buget de austeritate, in jur de 7 miliarde de lei vechi”, dupa cum ne-a declarat dr. Doru Androne, managerul unitatii sanitare. “Vom folosi banii pentru o serie de reparatii, printre care si cele de la cladirea maternitatii, partea care nu este inclusa in programul prin Banca Mondiala.” Spre deosebire de maternitatea bacauana, cea din Onesti mai are de asteptat pana la inceperea lucrarilor, care ar fi trebuit sa demareze in septembrie 2009. Mai nou, ministerul a cerut modificarea proiectului, astfel incat sa se asigure normele de protectie impotriva incendiilor, dar si o expertiza tehnica, deoarece s-ar fi descoperit goluri in structura.

Banii europeni sunt baza la Moinesti

Spitalul Municipal de Urgenta Moinesti are pentru 2011 nu mai putin de 11 proiecte de investitii. Consiliul Local Moinesti este implicat doar in unul dintre acestea. “CL asigura partea de co-finantare la proiectul inceput anul trecut de extindere a Compartimentului Primire Urgente (costul investitiei – 750.000 euro, n.r.)”, ne-a declarat Oana Gaman, director financiar-contabil al spitalului. Celelalte proiecte ale spitalului sunt finantate din venituri proprii sau din fonduri europene. Printre investitiile in derulare sau care vor demara in 2011 se numara: reabilitarea si modernizarea sectiilor de boli infectioase si pneumologie; reabilitarea blocului alimentar; construirea unui heliport; reabilitarea termica; dotarea laboratorului de imagistica medicala; inlocuirea sistemului clasic de incalzire, racire si preparare a apei calde de consum cu un sistem ce utilizeaza energii regenerabile; implementare sistem informatic. Toate acestea vor costa in jur de 2,3 milioane de euro.

Si-au salvat spitalele

De la preluare, Consiliul Local Comanesti a investit in spitalul din localitate peste 800.000 lei. Sunt in curs de derulare si doua proiecte cu fonduri europene: unul pentru eficientizarea termica, iar un altul de reabilitare a ambulatoriului de specialitate. Implicarea CL in modernizarea spitalului a fost, de altfel, colacul de salvare pentru acest spital pe care MS intentiona sa il transforme intr-un camin de batrani. Si spitalul buhusean se bucura de sustinerea autoritatii locale, care de la descentralizarea i-a oferit “gura de oxigen” de care avea nevoie, dupa cum a apreciat managerul Gabriel Drug. Reabilitarea compertimentului de urgenta si a laboratorului de analize sunt doar doua dintre realizari. Autoritatile locale ar trebui sa sprijine spitalele si la plata utilitatilor, insa acest ajutor se lasa asteptat.
Doina Mincu
Elena Tintaru

Hobby administrativ

Edilii nu se dezic si pun, din nou, pumnul in gura presei care nu le canta in struna. De aceasta data, rolul de zbir a revenit viceprimarului Roxana Mironescu. Intr-un "puseu hermeneutic", aceasta a ajuns sa conteste titlurile materialelor aparute in cotidianul Desteptarea. Pe larg in textul urmator.

Pe 8 septembrie 2010, la cateva luni de la inundatiile care au facut ravagii in cartierul CFR, cotidianul Desteptarea publica materialul "Sinistrati umiliti" in care era ilustrata lipsa de implicare a municipalitatii in solutionarea problemelor cu care se confruntau locuitorii de pe strada Arcadie Septilici.
15 dintre acestia au ramas fara case sau au avut locuintele grav avariate de revarsarea paraului Negel in vara lui 2010. Sinistratii acuzau – in corpore – conducerea Primariei ca a uitat de promisiunile de ajutor facute si in particular pe viceprimarul Roxana Mironescu, pe care o acuzau ca s-ar fi comportat neadecvat cu sinistratii. "A spus (n.r. – viceprimarul Roxana Mironescu) ca s-a lamurit cu noi. Nu inteleg ce-a vrut sa zica. Poate ca ne-am lamurit si noi cu ea. Ne-a spus ca nu ni se dau materiale de constructii pentru ca le vindem. Pai eu iau materiale sa le vand? Vine iarna si noi nu avem inca un acoperis deasupra capului", declara Ramona Palade, pe 7 septembrie, jurnalistilor Desteptarii. Din ratiuni ce tin de “igiena” in exprimare, cotidianul Desteptarea nu a reprodus, la acel moment, alte declaratii facute de sinistrati, care lezau in mod flagrant persoana viceprimarului Mironescu, declaratii rezultate din nemultumirea generalizata a sinistratilor cu privire la lipsa de implicare a municipalitatii.

Nemultumiri stilistice

Materialul publicat pe 8 septembrie nu a ramas fara ecou, astfel incat dupa o saptamana – pe 14 septembrie 2010 – Roxana Mironescu a remis cotidianului Desteptarea un drept la replica. Departe de a demonta acuzele formulate de sinistrati, cat si cifrele prezentate de ziar (numar de case inundate, necesarul de materiale de constructii etc), documentul a luat forma unui puseu "literar" iscalit de domnisoara viceprimar. Aceasta a emis mai multe consideratii hermeneutice cu privire la "constructiile lingvistice" continute de materialul "Sinistrati umiliti", declarandu-se in final nemultumita de titlul materialul publicat in paginile Desteptarii pe 8 septembrie.
Cotidianul a luat act de dreptul la replica remis de Mironescu pe 14 septembrie si, in materialul "Primaria ii minte cu Mesagerul pe napastuitii de pe Arcadie Septilici", publicat a doua zi, pe 15 septembrie, a inserat constatarea potrivit careia in loc sa-i ajute pe sinistrati, viceprimarul compune, de zor, drepturi la replica. "In loc sa puna umarul la ajutarea sinistratilor din cartierul CFR, domnisoara viceprimar Roxana Mironescu a remis cotidianului Desteptarea un drept la replica, dupa un model brevetat deja de primarul Stavarache. Documentul nu produce niciun argument vizavi de materialul citat – “Sinistrati umiliti” –, ba mai mult, pune la indoiala declaratiile napastuitilor de pe strada Arcadie Septilici", se arata in articolul citat.

Sinistratii au inregistrat minciunile viceprimarului

Epopeea sinistratilor de pe Arcadie Septilici, raportata la neimplicarea nesimtita a municipalitatii nu s-a oprit insa aici. Intr-un material publicat pe 9 septembrie 2010 – "Nu stiu daca, totusi, iarna va va prinde in case noi" – Desteptarea relata, pe larg, intalnirea avuta de sinistratii de pe Septilici cu domnisoara viceprimar, asa cum a reiesit ea din inregistrarile facute de unul dintre napastuiti. Tonul viceprimarului este unul autoritar, pe alocuri nelalocul lui, ca si cand sinistratii ar fi fost de vina pentru producerea inundatiilor. Evident, in stilul consacrat de municipalitate, Mironescu inoculeaza mai multe minciuni sinistratilor, una dintre ele vizand o nebuloasa interdictie emisa de Guvern prin care Primaria ar fi fost atentionata sa nu intervina cu ajutoare in favoarea sinistratilor (!). "In momentul in care a aparut aceasta HG noi nu mai avem voie sa ne bagam. Prefectura ne-a atentionat. La momentul cand noi am dat acea hotarare de Consiliu Local nu era chestia asta. Asta a aparut intre timp. Devreme ce da guvernul ceva, noi nu mai avem voie sa dam", afirma Mironescu. Mai mult, viceprimarul a declarat franc sinistratilor ca trebuie sa se descurce cum pot si ca Primaria nu se va implica in gasirea unor firme de constructii. "Totdeauna ies discutii daca angajam noi firme de constructii. Va fac o lista de recomandari si alegeti dumneavoastra din lista. Ii contactati, vedeti cat vor, daca va convine sau nu va convine. Nu va dam noi firmele noastre, dumneavoastra trebuie sa va descurcati", aprecia Mironescu. In fine, viceprimarul le-a dat cu tifla in nas sinistratilor care pretindeau finantari de la Primarie, in temeiul unei hotarari aprobate de CL prin care municipalitatea promitea construirea a 10 case in cartierul CFR. "Daca noi am alocat acei bani credeti ca ii aveti in mana? Banii aia inseamna sa facem licitatie ca sa gasim un furnizor de materiale acceptabil", a apreciat viceprimarul care a conchis decretand ca "nu stiu daca, totusi, iarna va va prinde in casa noua". In acelasi material de presa, prefectul Constantin Scripat dezvaluia ca executivul nu a emis nicio hotarare care sa interzica Primariei sa intervina cu ajutoare pentru sinistrati. "Nu exista niciun act normativ care sa impiedice municipalitatea sa-i ajute pe acei sinistrati. In plus, daca e si o hotarare de Consiliu Local ea trebuie dusa la indeplinire in forma in care a fost aprobata", declara Scripat la momentul respectiv. Cine i-o fi mintit, prin urmare, pe sinistrati? Primaria care a promis construirea a 10 case sau Guvernul care a reconstruit casele afectate de inundatii?

Nemultumirile se vor transa in instanta

Suita de materiale prezentate in cotidianul Desteptarea vizand dezastrul lasat in urma de inundatii si amplificat de lipsa de implicare a municipalitatii nu a fost pe placul viceprimarului Mironescu. Aceasta a decis, sa actioneze Desteptarea in instanta, dupa jumatate de an (!), pentru ca ziarul nu i-ar fi publicat, in intregime, dreptul la replica din 14 septembrie 2010, prezentat – totusi – in articolul "Primaria ii minte cu Mesagerul pe napastuitii de pe Arcadie Septilici" din 15 septembrie, ziua ulterioara primirii dreptului la replica de catre cotidian. Maniera neprincipiala in care a actionat viceprimarul atesta ca in Primarie nu se vrea ca punctele de vedere critice sau materialele de presa similare sa ajunga la bacauani. In fapt, minciunile continute in dreptul la replica si care nu au legatura cu fondul materialului "Sinistrati umiliti" au fost demontate chiar de inregistrarile sinistratilor, prezentate pe larg in materialul "Nu stiu daca, totusi, iarna va va prinde in case noi", cat si de declaratia prefectului Scripat, prezenta in acelasi material si redata mai sus.

Unde sunt casele promise de Primarie?

Pe 12 august 2010, oficiosul personal al primarului – "Ziarul de Bacau" – publica un material in care municipalitatea isi asuma responsabilitatea de a ridica 10 case in cartierul CFR, "pentru sinistratii de pe Arcadie Septilici". Romeo Stavarache era infatisat drept un salvator al napastuitilor si un om al actiunii. Cele 10 case nu au mai fost construite niciodata, Primaria suportand doar manopera la lucrarile executate cu materiale si ajutoare primite de la Guvern.

Buna de ziarista?

Aprecierile estetico-lingvistice formulate de viceprimarul Roxana Mironescu in dreptul la replica din 14 septembrie 2010 ne indreptatesc sa credem ca domnia sa are un autentic, dar pesemne necunoscut, talent jurnalistic. Pe aceasta cale, Trustul Media Desteptarea lanseaza o provocare viceprimarului Mironescu: veniti sa semnam impreuna materialele de presa, daca tot aveti nemultumiri de ordin editorial. Nu de alta, dar la Trustul Media Desteptarea, productia de presa se realizeaza transparent si legal, nu la negru sau prin dictare asa cum se intampla in cazul oficioaselor altora.
Lucian Bogdanel

Hotarare de CL atacata in contencios administrativ

Legalitatea hotararii prin care Consiliul Local a aprobat schimbul dubios de terenuri de la Autogara, derulat intre municipalitate si o societate imobiliara, a fost contestata in instanta de Prefectura. Prin actiunea Prefecturii, hotararea este suspendata, iar schimbul blocat pana la o decizie contrara a judecatorilor.

Pe data de 19 ianuarie 2011, in cadrul unei sedinte extraordinare, Consiliul Local Bacau a aprobat cu unanimitate un schimb de terenuri intre municipalitate si o societate privata, Fiald Imobiliare SRL.
In urma schimbului, edilii au instrainat o suprafata de 620 de metri patrati, situata pe terenul Autogarii Bacau, primind la schimb 1128 metri patrati in zona fostului poligon auto, pe strada Vantului. Conform Raportului de evaluare intocmit de Sierra Quadrant municipalitatea nu a prezentat documente din care sa reiasa dreptul de proprietate deplin al municipalitatii asupra imobilului-teren. Mai mult, la data respectiva, terenul nu figura intabulat nici la Oficiul de Cadastru si Publicitate Imobiliara (OCPI) ca fiind al municipalitatii. Cu toate aceste scapari, alesii locali au aprobat, de principiu, schimbul de terenuri.

Autogara, in pericol de desfiintare

Reprezentantii societatii Transport Bistrita, proprietarul Autogarii, au formulat o plangere prealabila impotriva hotararii din 19 ianuarie si s-au prezentat la sedinta CL din 28 februarie pentru a contesta schimbul de terenuri care lasa Autogara fara iesire la arterele rutiere principale. Nicolae Damian, reprezentantul actionariatului de la Transport Bistrita, a declarat – la acea data – ca Autogara nu mai are iesire nici spre strada Vadu Bistritei, nici spre Bulevardul Unirii, astfel incat ea nu mai poate functiona. Afaceristul a dezvaluit ca pe langa schimbul din 19 ianuarie, care a dus la blocarea iesirii catre Vadu Bistritei, edilii au retrocedat si iesirea din Autogara spre Bulevardul Unirii. "Pentru noi e simplu. O inchidem, o facem bani si gata. Dar dumneavoastra trebuie sa ne puneti la dispozitie locuri de parcare pentru 200 de mijloace de transport", afirma Damian in sedinta CL din 28 februarie.
Tot atunci, el a aratat ca Transport Bistrita a facut mai multe cereri catre Primarie pentru concesionarea unor suprafete de acces la arterele rutiere din vecinatate, insa acestea au ramas fara ecou. "S-au facut cereri de concesionare si in 2007 si in 2008. Avem si raspunsuri de la dumneavoastra la acele cereri, vi le putem transmite. Avand in vedere ca Transport Bistrita este de 40 de ani in Bacau ar trebui sa va mandriti. Noi am cheltuit 2 miliarde cu asfaltarea terenurilor pe care dumneavoastra le-ati instrainat", a adaugat Damian in sedinta amintita.

Schimb ilegal de terenuri

Potrivit prefectului Constantin Scripat, schimbul de terenuri aprobat de CL pe 19 ianuarie s-a facut fara respectarea legii. Scripat a declarat ca Primaria nu a putut dovedi ca terenul oferit la schimb s-ar afla in domeniul privat al municipiului, conditie fara de care schimbul nu se putea face. "Nu pot sa merg mai departe si trebuie sa atac acea hotarare. Primaria nu a putut dovedi daca terenul se afla in domeniul privat al municipiului, conditie fara de care schimbul nu putea fi facut. Le-am dat mai multe termene sa prezinte documentele, au expirat toate si n-au reusit sa faca dovada ca terenul este in domeniul privat", a declarat prefectul. El a mai spus ca nu doreste sa fie acuzat ca a blocheaza proiectele de infrastructura ale municipalitatii, dar ca acestea trebuie realizate cu respectarea legii si nu in alt mod.

Primaria a dat ceva ce nu avea

Suprafata de 620 de metri patrati, oferita la schimb de municipalitate, nu aparea – la data aprobarii schimbului de catre CL – in inregistrarile si documentele de la OCPI Bacau. Conform Expunerii de motive ce a insotit proiectul de hotarare vizand aprobarea schimbului de terenuri de catre CL, terenul s-ar afla in domeniul privat al municipiului Bacau, mai exact in rezerva Primariei, municipalitatea avand dreptul sa faca ce vrea cu el. Conform declaratiilor lui Scripat, Primaria nu a putut proba acest fapt. Prefectura a verificat inventarul privat al municipiului, insa suprafata supusa schimbului nu se regasea in document.
Mai mult, raportul de evaluare intocmit de Sierra Quadrant atesta faptul ca Primaria nu a reusit sa faca dovada ca detine terenul oferit la schimb societatii Fiald Imobiliare. Edilii au prezentat doar planul de situatie al terenului, "fapt ce nu certifica corectitudinea din punct de vedere legal a acestuia si nici dreptul de proprietate deplin". La acel moment, Florin Dragomir, asociat in cadrul Sierra Quadrant, a declarat pentru cotidianul Desteptarea ca evaluatorii sunt obligati sa prezinte situatia completa a bunurilor supuse evaluarii. "Cand nu se face proba dreptului de proprietate deplin noi consemnam lucrul asta. N-ar fi deontologic pentru un evaluator sa nu informeze cititorul despre situatia bunului evaluat. O simpla schita care se pune la dispozitie nu e suficienta pentru a certifica dreptul de proprietate", afirma Dragomir.

Edilii sunt nemultumiti ca Transport Bistrita si-a vandut o parte din terenul detinut la Autogara

Reprezentantii municipalitatii sunt nemultumiti ca Desteptarea a dezvaluit culisele schimbului imobiliar de la Autogara. Intr-un drept la replica remis cotidianului pe 10 martie, edilii sustin ca vina pentru situatia in care a ajuns Autogara apartine patronilor acesteia si nu Primariei. Mai mult, edilii ii incrimineaza pe actionarii Transport Bistrita ca au vandut 8700 de metri patrati din terenul detinut la Autogara (!), teren pe care s-ar fi putut realiza – spune Primaria – mai multe iesiri catre arterele rutiere invecinate. "Tinem sa subliniem faptul ca singura vinovata de problemele aparute este doar conducerea SC Transport Bistrita SA, care a preferat sa vanda o mare parte a terenului pe care il aveau in proprietate (aprox. 8700 mp) si pe care puteau sa-si dezvolte infrastructura si inclusiv unul sau mai multe accese in/din Autogara Bacau, fara a se gandi la problemele pe care acum le invoca, preferand sa foloseasca fara drept si in mod gratuit un teren care apartinea unui alt proprietar, in speta municipiului Bacau", se arata in dreptul la replica citat. Practic, marea nemultumire a edililor – ilustrata chiar de declaratiile primarului Romeo Stavarache la sedinta din 28 februarie – este ca actionariatul SC Transport Bistrita a vandut 8700 mp, proprietate privata, fara sa instiinteze Primaria, adica autoritatea publica, de aceasta vanzare.
In aceeasi sedinta, Nicolae Damian declara ca vanzarea terenului s-a realizat pentru acoperirea costurilor unui credit bancar efectuat de societate cu mai mult timp in urma.
Lucian Bogdanel

Criza loveste in persoanele cu handicap

Inca o primarie va disponibiliza toti asistentii personali ai persoanelor cu handicap. Se invoca lipsa de bani. Se fac economii la bugetul local, dar nu si la cel de stat. Presiunea pe bugetul de stat creste.

Luna aprilie va debuta pentru zeci de persoane sub auspicii deloc promitatoare. Si aceasta deoarece vor ramane fara serviciu. Au aflat de curand despre decizia angajatorului, hotarare confirmata de proiectul de concediere depus de catre acesta la Inspectoratul Teritorial de Munca (ITM) Bacau. "Primaria comunei Stefan cel Mare va renunta la toti asistentii personali ai persoanelor cu handicap, incepand cu data de 5 aprilie.
La randul ei si conducerea Electroconstructia Elco a inregistrat la noi un proiect de concediere colectiva. Aceasta firma va disponibiliza, din data de 1 aprilie, 82 de salariati din cei 95, cati are", a declarat Dan Buftea, purtatorul de cuvant al ITM Bacau. Din pacate, Primaria Stefan cel Mare nu este singura din judet care a recurs la aceasta solutie, in vreme de criza. Tot din datele furnizate de catre ITM rezulta ca la randul ei Primaria Zemes a renuntat de la 1 martie la 16 dintre cei 32 angajati ai Serviciului de Asistenta Sociala. De la acelasi serviciu al Primariei Caiuti vor pleca in somaj la 1 aprilie 19 dintre cei 21 de salariati. Cei care au ramas ori vor ramane fara loc de munca de la cele doua primarii sunt tot asistenti personali. Si, mai mult ca sigur, exemplul lor va fi urmat de alte primarii.

„Nu mai avem bani"

Cum era de asteptat, conducerile primariilor in cauza isi justifica decizia prin lipsa de bani la bugetul local. "Nu mai avem bani sa-i platim, ne-a spus Ion Vlasie, primarul comunei Stefan cel Mare. Trebuie sa reducem cheltuielile bugetare cu 20 la suta. Disponibilizand asistentii personali, vom face economii prin faptul ca nu va mai trebui sa achitam pentru ei impozitul si toate contributiile aferente salariului lor. Ii dam in somaj si nu vor pierde din bani. Vor primi ajutorul de somaj si, in acelasi timp, noi le vom plati persoanelor cu handicap indemnizatie de insotitor pe care ele pot sa le-o dea celor care le sunt acum asistenti personali, pentru a-i mentine." Acelasi motiv a fost invocat si de catre conducerea Primariei Caiuti. "A trebuit sa recurgem la aceasta solutie din lipsa de resurse financiare, ne-a declarat, la inceputul acestei luni, Iulian Durlan, primarul comunei Caiuti. Anul acesta avem un buget mai mic cu sase miliarde lei vechi fata de 2010. Am redus la toate capitolele de cheltuieli. Pentru salariile asistentilor personali aveam alocati bani pana in mai inclusiv. Am preferat sa-i dam in somaj, pentru ca sunt mai castigati. Ei pot lua in continuare indemnizatia de insotitor si vor beneficia si de ajutor de somaj." Dar daca la primarii vor fi facute economii, in schimb, bugetul de stat va pierde. Pentru cei disponibilizati nu vor mai fi virate contributiile la bugetul de asigurari sociale (pensii), de somaj, de sanatate si nici pentru accidente si boli profesionale, corespunzatoare salariului avut. In schimb, de la bugetul asigurarilor de somaj, dar mai ales de la cel de stat, pentru ca la primul se colecteaza sume foarte mici, va fi platita indemnizatia de somaj. Primariile spera ca situatia aceasta va dura numai pana in decembrie si ca la 1 ianuarie 2012 vor putea sa-i reangajeze pe asistentii personali disponibilizati.

„Este un drept al persoanei cu handicap”

„Prin modificarile aduse Legii nr. 448, practic se anuleaza posibilitatea de a opta intre asistent personal si plata indemnizatiei prevazute de lege. Sunt multe persoane cu handicap, nedeplasabile, care depind de acesti asistenti personali. Degeaba primesc indemnizatie daca sunt in imposibilitatea de a o folosi. Vorbim de drepturi ale persoanelor cu handicap grav care ar trebui garantate de catre stat”, a opinat Sorin Brasoveanu, director general al Directiei de Asistenta Sociala si Protectia Copilului Bacau. „Este pacat ca primariile nu au primit aceste alocari nici macar la nivelul anului trecut, ci aproape la jumatate”, a completat Dana Tataru, director adjunct al institutiei pe componenta Adult.
Elena Tintaru
Andreea Gavrila