Accident grav in Bacau. In jurul orei 22.00, joi seara, Vasile L., de 58 ani, din judetul Vâlcea, in timp ce conducea un ansamblu de vehicule pe str. Abataorului din Bacau, la efectuarea unei manevre de depasire a acrosat usor in moped, condus de Vasile C. (61 ani), care s-a dezechilibrat si a cazut pe partea carosabila. Dupa eveniment conducatorul auto a parasit locul faptei fara incuviintarea organelor de politie, insa a fost depistat dupa o jumatate de ora de catre politisti, in incinta Autogarii Bacau. Victima a primit ingrijiri medicale la Spitalul Judetean de Urgente Bacau, fara a fi necesara internarea. Atat conducatorul auto cat si victima au fost testati cu aparatul etilotest care a indicat valoarea 0 mg/l alcool pur în aerul expirat pentru conducatorul auto si 0,67 mg/l alcool pur in aerul expirat pentru mopedist. In cauza a fost intocmit dosar penal sub aspectul savârsirii infractiunilor de vatamare corporala din culpa si parasirea locului accidentului fara incuviintarea organelor de politie.
Roxana Neagu
Accident cu victima in municipiul Bacau
„Oglinda” pacientului cu diabet
Pacientii cu diabet vor fi inscrisi intr-o baza nationala de date. Aceasta este considerata o “oglinda a bolnavului”, care va permite medicilor diabetologi si autoritatilor sanitare sa monitorizeze asistenta medicala acordata acestor pacienti. “Daca o persoana din Bacau ajunge in alt oras din tara si se adreseaza unui diabetolog, acesta va accesa programul si va vedea in timp util ce consultatii si ce tratament a primit bolnavul”, a explicat dr. Cecilia Lucaci, coordonator programe de sanatate la Directia de Sanatate Publica Bacau. La sediul institutiei a avut loc deja o instruire la care au participat medicii diabetologi si cadrele sanitare din sectiile si cabinetele de specialitate, astfel incât programul sa devina cât mai repede operabil.
Doina Mincu
Hugo Chavez recunoaste ca a fost operat de cancer
Pre?edintele Venezuelei a oferit detalii despre starea s?n?t??ii sale ?i a recunoscut c? a fost operat pentru extirparea unei tumori canceroase. Ini?ial, în comunicatul oficial se spunea c? a fost internat pentru un abces pelvian. Pre?edintele venezuelan, Hugo Chavez, a recunoscut c? a fost operat pentru înl?turarea unei tumori canceroase, îns? a dat asigur?ri c? recuperarea dup? interven?ie se desf??oar? bine, relateaz? AFP, citând un mesaj citit la Havana ?i preluat de toate posturile radio ?i TV din Venezuela. "Analizele au confirmat existen?a unei tumori, cu prezen?a de celule canceroase, care a necesitat o a doua interven?ie, pentru extirparea complet? a tumorii", a afirmat Chavez, declarând c? este încrez?tor c? se va recupera total. Pre?edintele venzuelan, în vârst? de 56 de ani, a fost spitalizat de urgen?? în data de 10 iunie, în timp ce se afla într-o vizit? oficial? la Havana, ?i a fost operat pentru un abces pelvian, potrivit declara?iilor oficiale.
Sursa: Realitatea.net
FCM Bacau a luat licenta pentru liga secunda
FCM Bacau este oficial in Liga a ll-a. Promovata ca urmare a câstigarii Seriei l a esalonului trei, formatia fanion a judetului a primit joi seara din partea FRF licenta pentru participarea in liga secunda. Li s-a refuzat in schimb licenta echipelor Farul Constanta, Gloria Buzau si Juventus Bucuresti, Federatia urmând sa anunte ce formatii le vor lua locul in Seria l a campionatului cadet.
Se impart ambulantele noi
Serviciul Judetean de Ambulanta (SJA) Bacau va primi, pana in luna octombrie a acestui an, masini noi. Ministerul Sanatatii a anuntat ca a finalizat procedurile de achizitie a ambulantelor destinate innoirii parcului auto de la serviciile judetene si de la SMURD. Potrivit acordului-cadru, vor fi cumparate cel putin 394 de masini si cel mult 1259. Primele 236 vor fi livrate in toamna. “Inca nu stiu cate vom primi, ne-a declarat ieri dr. Sorin Enescu, managerul SJA Bacau. Am inteles ca primul lot pe care il va repartiza ministerul va fi de 100. Acum merg la o sedinta la care se va stabili probabil impartirea lor. Noua ne-ar trebui macar 5 ambulante de tip B.” Cele 236 de masini sunt în valoare de aproximativ 80 000 000 lei. 110 sunt masini de tip B (4×4), 102 sunt ambulante de tip B (4×2), iar 23 sunt de tip C. MS a achizitionat si un vehicul specializat pentru dezastre. Un numar de 175 de masini vor fi repartizate catre serviciile de ambulanta din toata tara, iar 61 de masini vor ajunge la serviciile SMURD. Ambulantele de tip B si C sunt autospeciale utilizate pentru interventiile de urgenta care sunt echipate corespunzator pentru aceste interventii si sunt utilizate de echipaje instruite în medicina de urgenta si prim ajutor. (D. Mincu)
Diabetul, o amenintare moderna
Autoritatile sanitare atrag atentia asupra cresterii numarului de pacienti cu diabet. La nivel mondial, acesta s-a dublat in ultimii 20 de ani, ajungand la aproximativ 350 de milioane. Cele mai multe cazuri sunt de diabet de tip 2, care este asociat cu obezitatea si stilul de viata al pacientului. Diabetul duce la controlul inadecvat al nivelului de zahar din sange ceea ce poate produce degradarea rinichilor si cauza, în cele din urma, orbirea. Diabetul poate fi responsabil si pentru bolile de inima si accidentul vascular cerebral. In judetul Bacau se afla in evidenta peste 18.000 de pacienti cu diabet, iar in fiecare luna se depisteaza in jur de 150 de noi pacienti. Numarul bolnavilor este mult mai mare, multi dintre ei nefiind diagnosticati. A dovedit-o programul de evaluare a starii de sanatate a populatiei, derulat in anii 2008 si 2009, cand in evidentele medicilor au intrat mii de noi pacienti care s-au prezentat la controlul gratuit prevazut de program. (D. Mincu)
Primul hram la biserica din cartierul Serbanesti
Sambata, 2 iulie, in Biserica Romano-Catolica este sarbatoarea Inimii Neprihanite a Mariei. Cu acest prilej va fi sarbatorit Hramul bisericii din Cartierul Serbanesti. “Va fac o invitatie de a participa la Hramul bisericii care va avea loc sambata dimineata, la ora 11.00. La aceasta Sfanta Liturghie va fi primul hram al Bisericii. La celebrare vor participa mai multi preoti din decanatul de Bacau, in frunte cu pr. Decan Isidor Dasca, iar predicator va fi pr. Ferent Tancau, paroh de Barati”, a declarat pr. Cristinel Alecu, parohul comunitatii din Serbanesti. Biserica al carei hram va fi sarbatorit sambata a fost sfintita pe 5 decembrie 2010.
O altfel de stagiune
Recunoscut sub numele I.D. Fest, a XII-a editie a Festivalului National de Teatru in limba engleza pentru Tineri "The Ingenious Drama Festival" se va deschide in Bacau pe 10 iulie. Organizatorii au incercat ca in fiecare an sa vina cu noutati. "Anul acesta avem doua trupe noi din Brasov si Bucuresti si am pregatit si workshopuri diferite iar participantii vor avea de unde alege. Incercam astfel sa aratam ca de la an la an ne dezvoltam", a declarat Cristian Drobota, coordonator proiect. La festival vor participa peste 100 de tineri amatori de teatru din intreaga tara. Zece trupe, dintre care trei din Bacau (A.C.T., In The Spot si Nobody’s Group), au trecut de preselectie si vor juca pe scena Teatrului Bacovia timp de o saptamana in spectacole la care acesul publicului este liber. Juriul este format din Coca Bloos, Mihaela Radescu, Alexandru Dabija si englezul Ollie Williams (pentru acuratetea vorbirii limbii engleze). Totodata, pentru participanti, organizatorii au pregatit pe langa serate distractive si un amplu program de workshopuri sustinute de zece actori profesionisti. Juriul va acorda 15 premii, pentru cele mai bune interpretari, piese, lumini, muzica, scenografie, costume si nu numai. "Surpriza evenimentului este prezenta doamnei Maia Morgenstern, care va ajunge in Bacau pe 16 iulie si va urmari spectacolele care se vor juca in aceasta zi si ceremonia de incheiere", a mai spus Cristian Drobota.
In buna traditie a festivalului, de organizare se ocupa 45 de adolescenti din liceele bacauane. Spectacolele se vor desfasura de luni pana sambata, cu incepere de la ora 15, iar festivitatea de inchidere a evenimentului este programata pe 16 iulie, de la ora 17.30. Bugetul festivalului este de aproximativ 66.000 de lei. Trustul media "Desteptarea" este partener al evenimentului.
Programul festivalului:
10 iulie – deschiderea evenimentului, spectacolul profesionist Closer
11 iulie – trupele A.C.T. si Brainstorming
12 iulie – trupele Nobody’s Group si Atelierul de Teatru
13 iulie – trupele The Hooleelogans si The Limelight
14 iulie – trupele The Knockers si The 9th Sense
15 iulie – trupele In the Spot si Heavenly Hell
16 iulie – inchiderea evenimentului
A. Gavrila
Prima Liturghie pentru doi tineri preoti bacauani
Comunitatea catolica din Bacau e în sarbatoare: doi tineri originari din acest oras vor celebra prima lor sfanta Liturghie, ca preoti, în catedrala „Ss. Petru si Paul”. Evenimentul va avea loc duminica, 3 iulie, la ora 10.30.
Unul dintre ei este Bernard Miclescu. Hirotonit pe 25 iunie la Paris, de catre cardinalul André Vingt-Trois, arhiepiscopul Parisului, în catedrala Nôtre-Dame. Nascut în Bacau, tanarul a trebuit sa se mute la Paris, unde locuia deja o parte a familiei sale. Dupa ce a lucrat mai întai ca receptioner, iar în paralel a facut o scoala de tehnician dentar, în anul 2004 a intrat la Seminarul Diecezan din Paris, iar dupa sapte ani a fost hirotonit.
Cel de-al doilea este Florin Jitaru, hirotonit pe 29 iunie în catedrala din Iasi. Parintele Florin este si el nascut în Bacau, aici a urmat si liceul, la Seminarul liceal, situat pe atunci în incinta Liceului IRAV. La terminarea acestuia, în anul 2004, intra la Institutul Teologic din Iasi, iar dupa înca sapte ani de pregatire episcopul catolic de Iasi, Preasfintitul Petru Gherghel, l-a sfintit preot.
Întreaga comunitate catolica din Bacau, dar mai ales cei din parohia centrala a orasului, de care apartin ca si domiciliu, îi primeste duminica pe cei doi preoti primitianti cu mare bucurie. Alti preoti prieteni sau fii ai Bacaului îi vor însoti la altar atunci cand vor celebra sfanta Liturghie. În primele banci din catedrala se vor aseza familiile celor doi, precum si prietenii si invitatii speciali, unii veniti tocmai din Franta.
La sfarsitul sfintei Liturghii unul dintre primitianti va rosti un cuvant de multumire pentru toti aceia care i-au ajutat sa parcurga acest drum. Apoi cei doi vor impune mainile si vor împarti o binecuvantare speciala de preot nou sfintit. „E o mare bucurie si o binecuvantare pentru familiile lor si pentru comunitate”, a spus parintele Isidor Dasca, decan de Bacau, referindu-se la eveniment. Parintele Bernard se va întoarce apoi în Franta si va sluji ca preot vicar într-o parohie din Paris, în timp ce parintele Florin va ramane în Moldova, unde episcopul de Iasi îl va numi si pe el vicar într-o parohie a Diecezei de Iasi.
Armonie si culoare
Astazi, 1 iulie, la sediul Complexului Muzeal "Iulian Antonescu" are loc vernisajul expozitiei de pictura apartinand artistului plastic Neculai Sarchis. Expozitia este intitulata "Armonie si culoare". Vernisajul are loc de la ora 17. (A. Gavrila)
BRIC-BRAC: Nimic prea mult
Desi auzeam de la multa lume cum si-a petrecut un minunat concediu printr-o insula greceasca, aceasta fiind o destinatia turistica la moda în ultimii ani, eu nu am ajuns înca prin acele locuri. Era cat pe ce, acum catva timp, cand avusesem ocazia sa aplic pentru o bursa de creatie si sa am o rezidenta în Rhodos, dar, ghinion, tocmai atunci m-am îmbolnavit si mi-au trebuit vreo doua luni de tratamente, recuperari, etc. pentru a ma restabili. Dar ocazia o pierdusem, ce sa-i faci! Oricum, nu am simtit o mare pierdere, fiindca eu aveam Grecia of my mind. Toata adolescenta mea a fost hranita de „Legendele Olimpului”, si toate ispravile zeilor îmi erau familiare, apoi am citit marile epopei, „Iliada” si „Odiseea”, m-am delectat cu zeci si zeci de pagini de isoria artei, cu albume în care priveam frumoase reproduceri. Mai tarziu am descoperit presocraticii si filosofia lor, m-am lasat sedusa de arta maieuticii lui Socrate si de dialogurile lui Platon. Am învatat multe despre ce înseamna frumos, bun, moral, echilibru, armonie, simtul masurii din toate aceste lecturi. Tin minte o maxima a presocraticilor: ”nimic prea mult”, care nu m-a prea încantat în perioada romantica a liceului, cand tot încercam limitele si visam la lucruri grandioase, iesite din comun, nemarginite, sublime, la stari de extaz. Pentru ca, într-un tarziu, sa-mi pice sub ochi niste randuri din Pateric, unde sta scris negru pe alb: „tot ce e prea mult vine de la draci”. Si daca sententa „nimic prea mult” mi se paruse de o strivitoare banalitate la varsta elanurilor juvenile, si a tuturor îndraznelilor, acum lucrurile îmi apar în cu totul si cu totul alta lumina. E nevoie de maturitate, de experienta, adica de suferinta încercata pe propria piele ca sa întelegi lucrurile. Cum spunea lumea veche, a fi întelept înseamna a fi om patit. Grecii, care traiesc în leaganul civilizatiei europene, avand în spate o istorie a culturii bogata si fascinanta, ar fi trebuit sa stie cam totul despre ambiguitatea esentiala a vietii, în care durerea este mereu amestecata cu placerea si-i este constitutiva acesteia. Adica, te distrezi cat te distrezi, fentezi chestia asta anosta cu taxe si impozite, vrei numai trai neneaca pe banii „babacei”, dar si cand vine scadenta si întarca balaia, cum o scoti? Înteleptii greci stiau ce este renuntarea, resemnarea, asceza, chiar. Omul era considerat masura tuturor lucrurilor si el trebuia sa traiasca în cumpatare si în respectul legilor cetatii. Daca avea o mandrie supradimensionata si credea ca se poate împotrivi, prin forta libertatii individuale, vointei zeilor, cadea în exces, în hybris, iar asta–l ducea la pierzanie. Dar, vorba lui Hegel: „Istoria ne învata ca oamenii nu învata nimic din ea”, asa si cu greciii de azi: ei par a fi uitat tot ce tinea de stravechea lor întelepciune. Iar cu sireteniile lui Ulysse, cu calul lui troian nu mai faci nimic în lumea de azi, plina de masini si masinatiuni mult mai subtile si mai periculoase.
Carmen Mihalache
Scrisorile PNL au bagat PSD-ul in sedinta
„Vanghelie n-a comis-o fata de PNL cum face Stavarache cu PSD in Bacau”
Loviti sub centura de epistolele transmise de seful PNL in ultimele luni, pesedistii bacauani tac si-nghit. La umbra tacerii, insa, partidul a devenit un imens rezervor de frustrari.
Social-democratii bacauani, deveniti marionetele de serviciu a sefului PNL Bacau, Romeo Stavarache, inghit in sec, dar tac. Razboiul epistolar orchestrat de liberali a generat un imens val de frustrari in interiorul organizatiei judetene a PSD. Social-democratii, erijati in sac de box pentru Stavarache, se declara nemultumiti de lipsa de reactie a conducerii, insa – afirma acestia – partidul nu poate face mai mult. In acest moment. "Strangem in continuare din dinti, desi s-ar impune macar o reactie de negare a celor afirmate acolo. Daca cineva zice ca esti hot, ar trebui sa negi, sa spui ca macar nu esti hot", a declarat un vicepresedinte al PSD Bacau cu privire la calomniile prezente in ultima scrisoare distribuita de seful PNL in judet. Aceeasi sursa a precizat ca partidul a stabilit sa nu raspunda provocarilor lui Stavarache, nu pentru ca n-ar putea, ci pentru ca ar fi de pomana. "Oricum am muta, iese prost pentru PSD. Am analizat la partid pe toate fetele. Suntem prizonierii acestei constructii, in USL. Am ales si noi, dupa modelul Regelui, sa nu raspundem la injurii si atacuri. Daca la anul, Doamne fereste, va trebui sa-l sustinem pe Stavarache drept candidat al USL, ce vom spune oamenilor? Decat da pupam la anul ce am fi scuipat acum, ne facem oleaca de ras si mergem mai departe", a afirmat el.
Doua pagini de "pare"
Potrivit unor surse din cadrul PSD Bacau, reprezentanti ai organizatiei au intocmit un Memoriu catre conducerea centrala a USL. Documentul contine toate iesirile anti-PSD regizate in ultima perioada de Stavarache. Cazul va intra in discutia conducerii USL luni sau marti, insa pesedistii bacauani nu se asteapta ca liderii centrali sa rezolve problema.
"La Bucuresti se iau masuri impotriva lui Vanghelie care n-a comis-o la adresa PNL cum face Stavarache cu noi aici in Bacau. E o nedreptate sa fim calcati in picioare si sa nu avem macar o tresarire de orgoliu, dar noi suntem framantati de locale. Ne macina aceasta atmosfera", au precizat sursele citate.
Hrebenciuc are probleme mai importante
La mijlocul lunii aprilie, cu prilejul vizitei lui Victor Ponta in Bacau, Viorel Hrebenciuc – liderul organizatiei judetene a PSD – aprecia ca jocul epistolar al lui Stavarache are un scop strict electoral. Hrebenciuc a afirmat, la momentul respectiv, ca nu i-a raspuns niciodata sefului PNL Bacau pentru ca are probleme mai importante de rezolvat. "Domnul Stavarache si-a facut campania in 2008 aratand mafia lui Hrebenciuc si a lui Sechelariu care nu exista. Sunt povesti de campanie electorala (…) Nu i-am raspuns pentru ca eu am probleme mai importante decat sa-i raspund lui Stavarache", afirma seful PSD Bacau pe 13 aprilie.
La data respectiva Ponta in persoana afirma ca situatia din Bacau trebuie transata si ca Stavarache va plati pentru jocul sau dublu. Pesedistii bacauani nu au reusit, insa, sa-i sensibilizeze prea tare pe liderii centrali ai USL, seful PNL Bacau continuand, in ultimele luni, campania anti-PSD derulata in judet.
Lucian Bogdanel
Butoiul de pulbere de la BFT
Consilierul judetean Mihai Ichim, in conflict cu fosti colegi din spital
Personalul din laboratorul de balneofizioterapie al Spitalului Judetean de Urgenta Bacau este in conflict deschis cu dr. Mihai Ichim, unul dintre consilierii judeteni, membru in consiliul de administratie al unitatii sanitare. Angajatii il acuza pe acesta ca-i controleaza abuziv. Medicul sustine ca a raspuns sesizarii unui pacient si ca, in timpul verificarilor, a gasit nereguli grave in laboratorul in care a lucrat el insusi pana anul trecut. Dr. Ichim arata cu degetul si spre conducerea spitalului si o acuza ca ar fi facut un “simulacru de ancheta”.
Angajatii de la laboratorul de balneofizioterapie (BFT) al Spitalului Judetean de Urgenta (SJU) Bacau sunt la un pas de greva. Acestia sunt nemultumiti de faptul ca activitatea le este verificata de un fost angajat al spitalului, in prezent consilier judetean si membru in consiliul de administratie (CA) al spitalului. In urma cu cateva zile, angajatii s-au adunat si au cerut sprijinul conducerii spitalului in acest conflict pe care nu l-au dorit si din care nu stiu cum sa scape. Cel pe care l-au reclamat, dr. Mihai Ichim, a fost pana anul trecut, cand a iesit la pensie, medic in acest laborator. Fostii sai colegi spun acum ca de cateva luni sunt monitorizati de acesta si considera ca medicul isi depaseste atat prerogativele de consilier judetean, cat si pe cele de membru al CA. Cadrele sanitare au declarat, sub protectia anonimatului, “fiindca este consilier si are influenta”, ca medicul le “pandeste venirile si plecarile, controleaza condica de prezenta, ba chiar intra in cabinete cand are chef, chiar daca avem pacienti, si le ia la rost de fata cu acestia.”
“Dl. Ichim exagereaza cu «vizitele»”
Conducerea SJU este la curent cu acest conflict. “Exista doua informari care atesta ca a aparut o stare de tensiune intre personalul de la BFT si dr. Ichim, ne-a declarat Mirela Romanet, purtator de cuvant al SJU. Una dintre informari este din partea domnului consilier judetean Ichim, iar cealalta din partea personalului, care aduce la cunostinta conducerii ca dl. Ichim exagereaza cu «vizitele» pe care le face. A existat o intalnire a conducerii spitalului cu personalul medical si speram sa se rezolve situatia pe cale amiabila.”
Totul ar fi pornit de la un pacient suparat
Medicul Mihai Ichim ne-a declarat ca potrivit informarii pe care a facut-o catre spital “cu subiect si predicat”, totul a pornit in luna aprilie, cand a primit un apel de la un pacient care la ora 10.00 inca statea la usa unui cabinet asteptand sa-si faca tratamentul si intarzia la serviciu. “Ca membru al CA, am verificat condica. Din 26 de persoane inscrise in condica, doar 6 erau prezente. De fata cu asistenta coordonatoare si statisticiana am verificat si am pus semne de intrebare in condica in dreptul absentilor. Am lasat vorba la asistenta coordonatoare sa se dea nota explicativa.” Dr. Ichim spune ca dupa o perioada in care nu s-a facut nicio investigatie a cerut sa i se prezinte ce masuri s-au luat. “Am aflat ca s-a facut alta condica de prezenta. M-am adresat managerului si i-am cerut sa prezinte in CA o explicatie. Trebuia sa faca ancheta disciplinara, dar a urmat un simulacru de ancheta.” Dr. Ichim sustine ca nu a depasit limitele si ca, daca se afla in parcare, este numai fiindca mai lasa masina cand merge la o banca din zona. Medicul considera ca i se stirbeste autoritatea publica si ca nu se ocupa doar de BFT. “M-am ocupat si de problemele care au fost la Oncologie sau la Unitatea de Primire Urgente.” Angajatii spun insa ca sunt hartuiti si ca nu mai pot lucra in aceste conditii.
Doina Mincu
„In calitate de membru al CA, dl. Ichim nu poate face controale prin spital neinsotit de cineva din conducere. Poate face sesizari in calitate de pacient, dar ca membru al CA, verificarile trebuie sa le anunte.”
Mirela Romanet, purtator de cuvant SJU Bacau
„Cand ridici un colt de covor si dedesubt este mizerie, sigur ca incep sa zumzaie mustele. Nu stiu daca le convine asiguratilor sa stea sa pupe clanta la cabinete, iar personalul sa fie plecat la bureti.”
Dr. Mihai Ichim
„Ca si consilier judetean si fiind din bransa, domnul dr. Ichim poate face verificari in spital, dar in niste limite.”
Dragos Benea, presedinte al Consiliului Judetean Bacau
Taxa pe sant, aprobata de Consiliul Local
La initiativa primarului, Consiliul Local a aprobat instituirea unei taxe pe sant. Aceasta va fi platita de constructorii care vor derula lucrari la retelele tehnico-edilitare si este calculata la metru liniar de sant. De asemenea, municipalitatea a mai introdus obligativitatea constituirii unui fond de garantie privind buna executie a lucrarilor. Pe fondul crizei care i-a lovit pe constructorii din judet, patronatul din industria de profil nici nu vrea sa auda de noile biruri.
Consiliul Local a aprobat proiectul de hotarare privind taxarea societatilor care executa lucrari la reteaua tehnico-edilitara a municipiului. Birurile au fost introduse sub forma unei taxe de ocupare temporara a domeniului public si privat al municipiului Bacau. Conform hotararii aprobate, pentru lucrari la retele cu santuri sapate pe o lungime de pana la 100 metri liniari valoarea taxei va fi de 2 lei/mp/zi. Valoarea taxei scade la 1 leu/mp/zi daca lungimea santurilor este intre 101 si 500 metri liniari, respectiv la 50 de bani/mp/zi pentru lucrarile ce necesita santuri sapate pe o lungime de peste 501 metri liniari. Consilierii democrat-liberali au venit cu propunerea ca taxa sa fie mai mare pentru societatile care depasesc termenul prevazut in autorizatia de construire. “Mi se pare anormal sa cerem aceeasi suma de la constructorii care au depasit perioada de timp din autorizatia de construire. Sa luam 2 lei de la constructori si pentru cei care depasesc perioada sa luam de 10 ori suma prevazuta in proiect”, a cerut Constantin Draganuta (PDL).
In replica, alesii liberali au sugerat ca in contractele incheiate de municipalitate exista suficiente clauze privind penalizarea constructorilor care sunt neseriosi. “As vrea sa iau apararea constructorilor. E vremea care este un factor neprevazut in proiectul de hotarare. Este aberant sa mergeti de 10-20 de ori peste pretul impus. In contracte exista clauze prin care constructorii pot fi penalizati. Eu zic sa venim cu 50 la suta, eventual 100 la suta, in plus pentru cei care depasesc termenul. Sa luam masuri, dar sa nu fie aberante”, a declarat Ion Rotaru (PNL).
Proiectul de hotarare a fost adoptat, in cele din urma, cu un pret crescut la 4 lei pentru societatile care depasesc perioada prevazuta in autorizatiile de construire.
Municipalitatea s-a gandit sa impuna constructorilor si un fond de garantie pentru buna executie a lucrarilor tehnico-edilitare. Valoarea fondului variaza, in functie de dimensiunile si traseul lucrarii in domeniul public. Potrivit hotararii aprobate de consiliul local, suma retinuta ca fond de garantie de catre Primarie nu va depasi 10 la suta din valoarea lucrarii. Suma va fi restituita numai la solicitarea executantilor si doar cu acceptul, prealabil, al Primariei Bacau. 90 la suta din suma va fi returnata constructorilor dupa incheierea procesului verbal de receptie, la terminarea lucrarilor; restul de 10 la suta se va restitui dupa incheierea procesului verbal de receptie finala a lucrarilor.
Lucian Bogdanel
Fotbal / Final de vacanta
Echipele bacauane isi petrec ultimele zile de vacanta. De luni, marea lor majoritate isi vor relua pregatirile in vederea noului sezon competitional. Iata, pe scurt, cum se prezinta situatia principalelor reprezentante ale judetului inaintea reunirii loturilor.
FCM Bacau. Gheorghe Poenaru si-a convocat jucatorii luni dimineata, la ora 10.30, la stadionul "Municipal". "Galben-albastrii" si-au creionat program de pregatire din inter-sezon, perfectand patru din cele sapte meciuri de verificare. Pe lista figureaza un test cu Poli Iasi, o "dubla" cu Dunarea Galati si un joc contra Aerostarului.
Sport Club. Formatia din "Groapa" se prezinta cu un nou antrenor, Cristi Popovici, care il inlocuieste pe Ciprian Panait. Din lotul SC-ului nu vor mai face parte in mod sigur Dragan si Gafita, insa atat rubrica "plecarilor", cat si cea a "achizitiilor" ramane deschisa pana pe 18 iulie, atunci cand divizionara C va intra in cantonament.
Aerostar. "Aviatorii" nu si-au gasit inca un antrenor. In pole-position se afla Florin Pavel si Sorin Condurache, dar se intentioneaza si aducerea lui Gioni Andries ca director tehnic. Nu este exclus insa ca problema noului antrenor sa nu se rezolve pana la mijlocul saptamanii viitoare, astfel incat reunirea Aerostarului, programata luni dupa-amiaza, sa se desfasoare sub comanda "secundului" Cioanca.
CS Caiuti. Nou-promovata in Liga a lll-a va suna goarna abia dupa 15 iulie, principala preocupare a "matricolei" fiind gasirea resurselor financiare care sa-i permita participarea in campionat. Daca isi va rezolva problema bugetului, CS Caiuti va evolua in Onesti, oras care e pe punctul de a asista la desfiintarea echipei-fanion, FCM Onesti.
CSM Moinesti. Luni isi va relua antrenamentele si formatia antrenata de Sorin Trofin. Obiectivul moinestenilor este promovarea C, motiv pentru care incep pregatirile in forta, cu trei amicale in prima saptamana!
Dan Sion
Karting / Care pe care
Campionatul Italian CSAI – etapa a III-a
Nu are anvergura Campionatului Mondial WSK Master Series, dar ramane o competitie de prima mana a kartingului continental. O dovedeste atat numarul mare de participanti, cat si performantele lor. In acest week-end, Campionatul Italian CSAI isi consuma etapa a treia din totalul de sase. Gazda rundei este Circuitul International de la Viterbo, iar numele de top inscrise in competitie anunta noi dueluri de foc la toate cele patru clase de concurs.
Mini, la mare pret
Ca de obicei, una din clasele care tin afisul competitiei este Mini. Si tot ca de obicei, atentia se indreapta in special catre pilotii din strainatate, care, desi nu pot puncta in clasament, sunt abonati la podium etapa de etapa. Etapa de la Viterbo anunta un duel intre orgoliul gazdelor, reprezentat de cuplul Remigio Garofano -Lorenzo Travisanutto si "falanga straniera" formata din Denis Marcu, Petrut Florescu, Robert Schwartzman si, mai nou, Hugo Hakkinen, fiul fostului campion mondial de Formula 1, Mika Hakkinen.
Pentru forma si moral
Campionul mondial en-titre Denis Marcu trateaza cu toata seriozitatea etapa de la Viterbo. "Chiar daca punctele nu au nicio relevanta in acest caz, imi doresc sa ma clasez pe un loc fruntas. Face bine la moral si ma ajuta sa-mi reintru in forma dupa o pauza competitionala de aproape o luna", a declarat pilotul lansat de Selena Motor Sport Bacau, care s-a deplasat in Italia inca de la inceputul saptamanii.
Tinta: WSK Master Series
Directorul sportiv al Selenei Motor Sport, Vladimir Bortov priveste dincolo de etapa de la Viterbo. "Principala noastra tinta este finalul Campionatului Mondial WSK Master Series, iar toate aceste curse intermediare la care Denis va lua parte reprezinta antrenamente foarte bune", a precizat Bortov. Campionatul Italian CSAI se va incheia pe data de 2 octombrie, la Ortona, urmatoarele doua runde fiind programate la Lonato si Val Vibrata pe 7 si, respectiv 28 august.
Dan Sion
Atletism / Recolta bogata
Bacauanii au obtinut sase titluri in prima zi a Campionatului National pentru tineret
Prima zi a Campionatului National de Atletism pentru tineret, care se desfasoara in Bucuresti s-a dovedit favorabila sportivilor bacauani. Bilantul? 11 medalii, dintre care sase de aur. Performera zilei a fost Ioana Alexandra Iancu (CSM Onesti), care si-a trecut in cont doua titluri de campioana nationala. Iancu s-a impus atat la disc, cu o performanta de 47,52 metri, cat si la aruncarea greutatii, unde a inregistrat rezultatul de 15.12 metri.
Conform asteptarilor
O alta aruncatoare bacauana care a jucat un rol de protagonista a fost Bianca Perie. Atleta de la SCM Bacau a confirmat asteptarile, castigand fara probleme proba de ciocan, cu o aruncare care a masurat 70.23 metri. Lavinia Scurtu (CSM Bacau) a luat aurul la prajina, cu o saritura de 3.40 metri, in timp ce Mihaela Gutu (CSM Onesti) a castigat titlul national la 100 metri garduri, proba pe care a parcurs-o in 13.94 sec.
Aur si argint
In sesiunea de dimineata a competitiei, Alexandru Soare (CS Stiinta) si-a adjudecat fara niciun fel de dubiu proba de 10.000 metri masculin. Soare a trecut linia de sosire in 29.50.42 min, depasindu-l cu mai bine de un minut pe urmatorul clasat. Si proba feminina a inregistrat o prezenta bacauana pe podium, Cristina Neagru (CSM Onesti) obtinand argintul cu timpul de 37.26.11 min.
Stafeta de bronz
In proba de aruncare a discului, Madalin Claudiu Rusu (SCM Bacau) a urcat pe treapta a doua a podiumului, gratie rezultatului de 51.61.m. La capitolul medalii de bronz au punctat Elena Mirela Lavric (CSM Onesti), clasata a treia la 400 m, cu 53.75 sec. si stafeta de 4x 100m a CSM Onesti, alcatuita din Mihai Petrescu, Stefan Gainusa, Alexandru Terpezan si Alexandru Cojocaru, care a stabilit timpul de 42.71.sec.
Criteriu de varsta
Larisa Arcip de la CSM Onesti s-a clasat a treia in proba de 1.500 metri, trecand linia de sosire in 4.15.72 min. Avand in vedere criteriul varstei, acest rezultat a permis atletei onestene sa puncteze cu un loc secund in etapa de Grand Prix rezervata Seniorilor. "Nationalele" de tineret urmau sa se incheie aseara, atunci cand era programata sesiunea de final a competitiei.
Dan Sion
„Folclorul romanesc este mireasa lumii”
Interviu cu Petre Vlase, maestru coregraf, directorul Ansamblului “Busuiocul” Bacau
Pe directorul Ansamblului “Busuiocul” din Bacau il cunosc de multi ani. Hatru, mereu cu o gluma pe buze, preocupat, acid cand da peste oameni cu mintea odihnita, saritor la nevoie cu un sfat. Am cutreierat cu el si cu alti specialisti in coregrafie si folclor aproape tot judetul. A fost un mare dansator, a infiintat si a condus numeroase grupuri si formatii artistice. Debutul s-a produs la Contestii de Sascut, satul sau natal, iar ucenicia a facut-o la Corbasca, unde a si dat lovitura cu cea mai mare si mai completa formatie de dansuri, obiceiuri, acompaniata de o stralucita orchestra, pusa la punct tot de el. A castigat primul lui premiu, Premiul I, la un concurs organizat la Focsani. Stie toate catunele din judetul Bacau unde se mai gaseste un costum popular autentic, unde se mai canta o melodie veche de cand lumea, unde se joaca un dans vechi. A ramas insa la marea lui dragoste: dansul popular, pe care l-a dus la perfectiune. A cutreierat lumea, a uimit Europa cu maiestria si frumusetea dansurilor romanesti, a traditiilor populare si a folclorului nealterat inca de invazia modernismului. Ansamblul “Busuiocul”, al carui director este, la infiintarea caruia a contribuit decisiv, a devenit de ani buni emblema Bacaului. A concertat cu cei mai mari artisti ai genului din intreaga tara, dar cel mai drag i-a fost Ion Dragoi. “Un artist desavarsit, un om extraordinar, cu un talent neegalat pana astazi”, imi spune ori de cate ori aducem vorba de violonistul bacauan. De 12 ani organizeaza cu migala, cu dragoste, cu profesionalismul omului care stapaneste ca nimeni altul arta coregrafiei, a spectacolului de calitate, Festivalul National “Ion Dragoi”. Nu mai intra in Hora, inima lui mare l-a tradat, insa sfeluieste mereu si mereu noi talente din scaunul maestrului coregraf, al regizorului. De multe ori greutatile l-au invins, insa a renascut de fiecare data, cu gandul si inima la Dumnezeu, caruia i-a construit, impreuna cu familia, o biserica din lemn in satul Valea Budului, lacas unde se reculege si porneste mai departe.
– Un prieten comun imi spunea, zambind cu inteles, ca tu te-ai nascut intr-o zi de sarbatoare, la hora satului, si de aici vine dragostea ta pentru dansul popular, pentru folclor. Adevar sau gluma, de peste 40 de ani esti pe scena…
– Mai precis, de 43 de ani. Mi-a placut dansul, jucam duminica la horele satului, dupa slujba de la biserica mergeam la Caminul cultural unde se organiza hora, balul satului, obiceiuri vechi, foarte indragite de noi copiii. Era o regula acolo, stabilita din vremuri de demult: intai jucau copiii, la un capat de sat, i se spunea Hora mititeilor, urmau flacaii, apoi insurateii la asfintitul Soarelui, iar dupa ce se intuneca veneau maturii la Bal. Cantau vestitii lautari din Bacioi, pe care aveam sa-i cunosc mai tarziu la ei acasa. Invatatorul din sat a infiintat o formatie de dansuri in Sascut si m-a luat si pe mine. Eram cel mai bucuros baiat din sat. Imi placea tare sa dansez. Ma furisam in camin si cand jucau tinerii sau batranii ma uitam ore intregi cum dansau, iar a doua zi, pe camp, prin casa, incercam sa dansez ca ei. Am ajuns de ma chemau tinerii la hora lor sa-i invat si pe ei un joc, Hora pe batai, un dans extrem de complicat, dificil, pretentios si spectaculos. Eu il furasem de la batrani. In viitoarea mea carte l-am introdus, in memoria tatalui meu, cu denumirea de Hora lui Toader. Pot sa-ti vorbesc despre traditii, jocuri, folclor zile intregi, ele sunt viata si patimile mele. Nu m-am nascut la Hora satului, insa am intrat si am trait in aceasta… hora de mic copil si nu am iesit nici acum.
– Petrica, ce este dansul?
– Este, simplu, o forma de manifestare. Unii rad, altii plang, multi canta si cei mai multi danseaza. Dansul, esenta lui, in cele mai diferite forme de manifestare, arhaice sau stilizate, grupuri sau perechi, uneori individual, creeaza o legatura, realizeaza o comunicare intre barbat si femeie, intre grupuri si privitori, o comunicare cu Universul, cu anotimpurile, cu stramosii. Hora, joc obstesc, prin prinderea mainilor in cerc, este icoana unei singure familii adunata sa se bucure impreuna, in unitate, impacare si unire intr-un singur suflet infratit: “Hora-i joc de legatura/ Intre inima si gura,/ Hora-i joc de infratire/ Intre cuget si simtire”. Dansul este o poveste, care are si o utilitate terapeutica, psihologica.
– De la Adjud pana in Bacau au mai trecut ani. Cum ai ajuns la Casa de creatie, metodist peste intreg judetul?
– Este o poveste lunga. Prin 1961, eram elev la un liceu din Onesti, astazi “Nadia Comaneci”, m-a vazut directorul Casei de Cultura din Onesti, care coordona si activitatea cultural-artistica din zona Adjud – atunci era regiunea Bacau – si m-a luat la formatia Casei de Cultura din Adjud. Veneau zilnic dupa mine cu o masina de la CAP Paunesti si ma duceau la repetitii, la spectacole. Am dansat acolo pana am plecat in armata. Sa stii ca si in catanie am facut dansuri. Dupa armata am stat aproape jumatate de an acasa cu mama, am facut tevi la razboi, papusi pentru tesut, am ingrijit animalele. Printr-o cunostinta, am devenit profesor suplinitor in satul Corbasca, o mare, mare vatra folclorica, locul cel mai prielnic pentru tot ce-mi doream eu sa fac. Intr-un an am constituit ansamblul folcloric “Hora”. In Corbasca, satul Bacioi, erau 300 de case, unde locuiau 2000 de instrumentisti, muzicanti foarte talentati, de la cei mai mici pana la batranii satului. Am participat la un festival la Adjud, cu o fanfara de 80 de muzicanti, plus dansatori si solisti. Au ocupat jumatate de oras. Patru ani am lucrat la Corbasca, mai mult pe scena decat in clasa. Veneau metodisti, specialisti de la Bacau saptamanal la Corbasca, pentru a studia si valorifica folclorul adevarat. Mi-am dat examenul in Bacau, cu o formatie de 86 de artisti. Am participat la doua mari actiuni – Festivalul de folclor de pe Litoral (1970) si Festivalul de Folclor de la Ohrid (Iugoslavia, 1971). Intr-o saptamana am ajuns metodist la Casa de Creatie. Era 1 iulie 1972. Aveam 26 de ani, facusem si Scoala Populara de Arta, eram deja student la Educatie Fizica, in Bacau. Parca il apucasem pe Dumnezeu de un picior, ma simteam in al noualea cer. In 1973, in iunie, la Festivalul “Canta de rasuna lunca” de la Focsani, prima mea iesire ca profesionist, am dat lovitura: grup vocal, orchestra, taraf, solisti, dansatori, costume. Toti amatori. O avere. Cantau si dansau taraneste. Original, de la bunici si strabunici mostenire. Asa a luat fiinta Ansamblul “Busuiocul” si incepe aventura mea de-o viata in folclorul bacauan si national, pe care il iubesc si il slujesc cu toata fiinta mea.
– O sa mai vorbim despre acele vremuri. Ce se intampla cu dansul de la hora din batatura pana la prezentarea lui pe marea scena?
– Eu am tinut, am militat ca fiecare formatie, fiecare dansator, sa-si pastreze stilul de joc, nu am intrat brutal in radacina jocului. Aici era bogatia si frumusetea dansului. Miscari variate, naturale. Aducandu-l in scena il “curatam”, fara a exagera, ii respectam originea si autenticitatea. Trebuie, ca metodist, coregraf, sa stapanesti bine dansul popular adevarat, fiecare dans. Regula de baza este sa nu-l modifici, sa nu-i stirbesti din autenticitate. De la Puiu Vasilescu, singurul mare coregraf in viata, am invatat toate acestea, sa pastram parfumul jocului popular, sa cunoastem stiinta jocului, de la metoda de a-l pune in scena pana la a fi transcris in lucrari de specialitate dupa un sistem national. Este, iti spuneam, o adevarata stiiinta a dansului, semnele sunt exact ca notele in muzica. Eu am facut cursuri de dans, mergeam la studii prin tara, aveam de facut lucrari, studii comparative, pana am ajuns maestru coregraf. Erau pe atunci foarte multe concursuri, festivaluri, unde toate aceste obiceiuri se “confruntau” pe scena, in fata publicului. Din pacate, in ultimul timp, s-au apucat de folclor, de coregrafie, multi neaveniti, pe care nu-i mai opreste nimeni. Uitati-va la multele susanele, cum le spunem noi, de pe diferite scene. Mare pacat. Este o crima cu premeditare, care ramane nepedepsita.
– Ai lucrat, ai stat in preajma marelui artist Ion Dragoi. Cum l-ai perceput, cum se comporta, ce avea special?
– Dumnezeu sa-l odihneasca! Ion Dragoi a fost unic ca violonist, ca artist. Pe vremea aceea nu mai era nimeni de talia lui. Era o incantare sa fii in preajma lui. Stia muzica, avea muzica in sange (tatal lui, Gheorghe Dragoi, a fost de asemenea un mare instrumentist), avea un talent de invidiat. Modest, nu avea aere de vedeta, invata impreuna cu muzicantii din orchestre, mergea prin sate, asculta, canta cu ei, era extrem de fericit atunci cand mai descoperea o melodie, un acord. Venea, intra in sala de repetitii, se facea liniste si zicea: „I-auziti!” Canta dumnezeieste. Zambea, cu zambetul lui inconfundabil si canta. A cantat in Bacau, in Bucuresti, la Tokyo sau Craiova, din Israel pana in Spania ori America.
– Am adus folclorul in urban, s-a produs un adevarat masacru. Stii, vezi, traditiile au disparut din sat si s-au instalat la televizor, la serbari urbane, folclorul este amestecat cu maneaua, muzica… e haos.
– Din pacate, ai dreptate, insa eu ma lupt din rasputeri, cat voi mai trai, sa pastrez si sa valorific bogatia si zestrea folclorului autentic. Modernismul are valorile lui, traditiile sunt sacre si trebuie sa le pastram, sunt inima si sufletul nostru, marturii ale vesniciei noastre pe aceste pamanturi. Satul nu a fost pregatit pentru invazia de modern, masca de la Capra nu mai are blana originala, are acum plastic, fotografii cu artiste dezbracate, iar jocul popular a devenit o parodie. Daca miscarea artistica de amatori nu va fi revigorata, daca nu vor fi pregatiti specialisti, atunci ne paste distrugerea si a ceea ce mai avem acum. Se construiesc sali de sport, este bine, insa satele noastre nu mai au un camin cultural, majoritatea au devenit crasme, baruri. Am sa-ti dau un exemplu, chiar daca voi fi taxat de unii de prin jurul meu: nn festival ca acela denumit “Cantarea Romaniei” nu a facut si nici nu va mai face cineva vreodata. Miscam mii de formatii, se intampla ceva acolo, la baza. Toti erau indrumati sa aduca pe scena autenticul, valoarea, grupuri folclorice, obiceiuri, solisti, dansuri, teatru, coruri. Dati 15 la suta jos si tot mai ramane 85 la suta valoare artistica. S-a gresit, iar unii au exagerat in omagii, cantari festive, insa marele compozitor si dirijor Radu Palade spunea foarte bine: pe mine nu ma intereseaza ce canta un cor, un solist, un grup, ma intereseaza cum canta. Cand a disparut competitia de pe scena, atunci totul a cazut.
– Ce se intampla cu costumul popular? Vad un amalgam pe unele scene, nu mai sunt creatori, ateliere care sa teasa catrinte, sa coase ii, cojocari?
– Foarte putini. Au disparut aproape in totalitate. Noi am facut cu multi ani in urma 700 de catrinte, 2500 de ii, sute de braie specifice diferitelor zone din judet, iar dupa Revolutie nu am mai gasit un costum prin comune. La Margineni am vazut la un carutas ca pe scandura pe care sedea avea o catrinta din cele 150 pe care le-am dat noi la caminul cultural. Pana acolo s-a ajuns. La ora asta doar formatiile profesioniste mai pastreaza costume originale. Pentru Ansamblul “Busuiocul” imi confectionez singur costumele. Am amenajat un atelier, am adus meseriasi si confectionez toate piesele unui costum, dupa modele si desene originale. Suntem singurul Ansamblu din tara care face asemenea costume, cu ele ne completam si veniturile, deoarece o parte le vindem in tara si strainatate. Sunt foarte cautate si apreciate. Confectionam costume pentru toate zonele etnofolclorice din tara.
– Cu “Busuiocul” ai cutreierat lumea, din Italia in Danemarca. Care este secretul succeselor de care se bucura formatiile si solistii nostri in aceste tari? Suntem priviti ca un popor exotic sau ni se apreciaza valoarea?
– Nu, ne privesc ca pe mari valori. Din 1977, cand am fost la un festival la Herculane, m-am intanlit cu un grup din Danemarca, format tot de un roman stabilit acolo. Mari amatori de dansuri si indragostiti de folclorul romanesc, m-au invitat la ei acasa, sa-i invat sa danseze. De atunci si pana in 1992 eu am predat cursuri de dans in Danemarca, dar si aici, in Bacau. Pentru ei a devenit o boala, ba unii imi spuneau ca pentru ei dansul este mai bun ca Gerovitalul. Veneau aici olandezi, turci, nemti, la Slanic aveam si cate 100 de cursanti. La ei disparuse folclorul, a venit civilizatia peste ei si n-au mai avut timp de dans, de obiceiuri. Asa se va intampla si la noi peste 20-25 de ani, daca nu avem grija de mostenirea noastra. Am fost in Italia, la Agriggento, romanii sunt priviti acolo ca miresele lumii, apreciati pentru costume, pentru dansuri si obiceiuri. Din Europa suntem singurii care mai pastram nealterat folclorul. Folclorul si sportul ne mai tin in atentia lumii, mai stie lumea ca existam. Da, am cutreierat intreaga Europa cu Busuiocul, cu solisti celebri, cu obiceiuri.
– Cum rezistati, de unde vine finantarea?
– Suntem bugetati de Consiliul Judetean, salarii si utilitati, in rest din fonduri proprii, insa este din ce in ce mai greu. Suntem 60 de oameni, am disponibilizat doi. Sa vedem ce va mai fi. Sa stii ca mergem in comune, in sate cu spectacole, mai tinem cat putem flacara aprinsa, insa piedici sunt peste tot. Mereu aud ca nu sunt bani. Cati bani iti trebuie sa ai in sat o formatie de dansuri, un grup vocal? Noroc ca ceva se mai intampla prin scoli. Dar stii care este problema? Nu se mai organizeaza competitii, spectacole, festivaluri. Unde sa cante, unde sa danseze, unde sa vada la ce nivel se afla? Mi se umple inima de bucurie cand vad salile pline atunci cand ansamblul nostru iese in fata publicului.
– Zilele acestea ai organizat a XII-a editie a Festivalului National “Ion Dragoi”. Care a fost ideea de inceput, ce s-a urmarit?
– Am inceput prin 1992 ca festival judetean, doream sa tinem in viata formatiile care mai existau, apoi am trecut la participare nationala. Nu am pornit ca o competitie, ci cu participare de masa, cum se pune, insa nu am renuntat la calitate. Colaborarea cu Televiziunea Romana, cu realizatoarea Marioara Murarescu, este o dovada, o garantie ca noi facem folclor de inalta tinuta, de aceea si preiau integral spectacolele noastre, primul va fi difuzat la TVR 1 pe 3 iulie, urmatoarele pe 10 si 17 iulie, ultimul intr-o zi din august, toate de la ora 10.
– Anul acesta am vazut ca majoritatea participantilor au fost tineri si foarte tineri, fara nume mari, fara vedete.
– Am ajuns la concluzia ca trebuie sa promovam tineri din doua motive: ei sunt viitorul si in al doilea rand vreau sa-i invat cu scena, sa pun fata in fata interpreti si formatii din mai multe zone ale tarii. Pe unii ii cunosc de mai multi ani, ii urmaresc si vreau sa le dau o sansa. Un spectacol face cat 20 de repetitii, cat 50 de ore la scoala. Eu am lucrat cu mari oameni de cultura, cu oameni in adevaratul sens al cuvantului, de la care am invatat multe. Si eu am avut o sansa, si mie mi s-a dat o sansa. Am lucrat de-a lungul anilor cu oameni de mare valoare, de la care am invatat tot ce stiu acum si carora le multumesc in gand si spun o rugaciune pentru toti cei care m-au ajutat in viata. Norocul meu este ca am avut si multi “adversari” foarte buni, iar competitia ne-a impins mereu spre mai bine. Am scris o carte, care este deja la editura si va fi pe piata cat de curand, o carte necesara, zic eu, despre dansul popular si muzica, fata in fata, note si semne. Voi incerca sa public o alta despre Ansamblul “Busuiocul”. Vreau sa ramana ceva dupa mine. Eu am trei mari lucruri la tin: “Busuiocul”, familia si biserica. Am construit, impreuna cu familia, o biserica la Valea Budului, o bijuterie, unde sper sa fiu inmormantat. Gandul meu este sa fac un asezamant social-cultural-religios, sa fie deschis permanent, lucrare care este aproape finalizata, cu sprijin de la Ministerul Culturii. Voi pleca, cand voi pleca, multumit ca las aici mostenire o avere: costume, obiecte de recuzita, sute de casete cu inregistrari, CD-uri, DVD-uri cu filme, fotografii, documente, las un ansamblu profesionist. Trebuie sa avem grija de folclor, de mostenirea lasata de batrani noua ca pe o zestre si sa le transmitem mai departe nealterat. Cand ti-am spus ca in strainatate suntem considerati ca niste mirese, am spus totul.
Gheorghe Baltatescu
Munti ecologizati cu bani de la Banca Mondiala
Haldele de steril de la Comanesti, „mortale” daca nu sunt ecologizate
Minele de la Comanesti au „amutit” de ani buni, iar peste 4500 de ortaci s-au vazut trimisi acasa, in valuri succesive de concedieri, operate de Societatea Nationala a Carbunelui (SNC) Ploiesti dupa 2000. In urma exploatarii miniere au ramas munti de amintiri, dar si munti de steril care ameninta acum sa lunece inspre oras. De aproximativ 10 ani, fosta exploatare este parte intr-un amplu proiect de ecologizare a sectoarelor de mina. Acestea sunt inchise, iar haldele de steril rezultate in zeci de ani de exploatare sunt ecologizate. Programul de ecologizare, finantat de Banca Mondiala, inainteaza mai lent decat o face sterilul. La inundatiile din 2005, halda de la sectorul Asau s-a deplasat peste 50 de metri in directia orasului.
Peisajele de la Comanesti sunt ucigase. Ele ascund ceva sumbru, un ceva care a erupt in vietile oamenilor cu ocazia inundatiilor din 2005. Infiltratiile de apa cauzate de precipitatiile in exces au facut ca haldele de steril rezultate in zecile de ani de exploatare miniera sa lunece, vertiginos, inspre cartierele marginase ale orasului. Locuitorii stau cu sabia deasupra capetelor si cu spaima ca orice ploaie mai zdravana aduce muntii de steril mai aproape de casele lor. Ii propteste in vietile loc. In ultimii ani de viata ai CDR-ului, la mina Comanesti – cu cele 7 sectoare aferente (Leorda, Vermesti, Craciunesti, Trotus – 1 Mai, Rafira, Asau si Lumina – RAL) – Ministerul Economiei a demarat un amplu proiect de ecologizare. Sub tutela ecologizarii, peste 4500 de mineri comanesteni si-au pierdut locurile de munca, intregul sector minier din tara fiind restructurat. Finantat de Banca Mondiala, programul de reconversie a fostei zone miniere Comanesti vizeaza inchiderea sectoarelor miniere si ecologizarea haldelor de steril rezultate in urma activitatii de minerit. Potrivit reprezentantilor primariei, doar doua sectoare n-au intrat inca in program, desi acesta are un termen strict.
Sanatoriu in loc de mina
O mina poate fi inchisa in cateva zeci de pagini, nu mai mult. Pe situl internet al Ministerului Economiei exista un manual de 25 de pagini, in care se explica etapele de parcurs pentru inchiderea unei mine. Medicul Mircea Doran a avut nevoie de chiar mai putine pentru a converti sectorul de mina Vermesti intr-un sanatoriu destinat persoanelor cu dizabilitati mentale. Un model de reconversie. Pe locul fostului sector, ajuns in paragina la finele anilor 90, Doran a creat un spital cu parc si biserica proprii. Biserica de lemn. „Totul a inceput in 2000. M-am intalnit cu domnul Berceanu la minister (n.r. – Radu Berceanu, fost ministru al Economiei in Guvernul CDR). Am facut, atunci, concesiune in nume personal, pe 30 de ani. In iulie am concesionat cladirile, in august terenul si in septembrie s-a dat ordinul de infiintare. A fost important faptul ca aflasem ca se vine cu inchidere de mine si ecologizare”, a povestit medicul. El a adaugat ca incepand cu 2009 a renuntat la concesiunea in nume propriu, centrul trecand in subordinea Consiliului Judetean, prin intermediul Directiei Generale pentru Protectia Copilului. In coasta sanatoriului, halda ecologizata – brazdata de canale de drenaj betonate – aminteste ca la Vermesti, candva, cateva sute de mineri scoteau tone de carbune de la 500 de metri adancime.
„A alunecat 50-60 de metri”
Simion Alboaie are cu ce se lauda. E insa o lauda amara ca fierea. In 2005, cand inundatiile au ingropat in mal si bolovani sute de case din marginimea Comanestiului, premierul Tariceanu l-a vizitat. A si dormit in casa lui Alboaie. O casa de penelist. „Sunt consilier local din partea PNL, dar partidul nu conteaza asa mult. Nu facem politica, facem administratie”, s-a laudat alesul local. Traitor dintotdeauna prin partile Comanestiului, Alboaie atrage atentia asupra pericolelor, se incrunta, fruntea-i se farama in cute. „La Asau, au inceput sa dea steril prin partea asta cam de prin 62. Atunci s-a format halda, putin cate putin. Au fost gradini, inainte de a incepe sa se dea pamantul. Aici este foarte important sa se planteze pe halda. La inundatiile din 2005-2006 in vale a fost pamantul pana la acoperisul caselor. Halda a alunecat 50-60 de metri. A mai alunecat si in 2006, dar mai domol. Greutatea mare, infiltratiile de apa si lipsa copacilor o fac sa lunece la vale”, a precizat Alboaie. Consilierul a spus ca doar pentru stabilizarea haldei Asau ar fi nevoie sa se planteze aproximativ 20.000 de puieti de salcam. „Cresc repede si au radacini intinse. Fixeaza pamantul”, a explicat el.
Reconversie turistica?
In pofida riscurilor cu care se confrunta intreaga zona, edilii au planuri mari. Parca prea mari. Dupa finalizarea programului de inchidere si ecologizare a tuturor sectoarelor de mina, Primaria Comanesti vrea sa infiinteze un muzeu al mineritului. Proiectul prevede deschiderea in scop turistic a unei galerii de mina, cel mai probabil RAL, pana la adancimea de 200 de metri. Reconversia turistica a fostei exploatari miniere ramane insa un tel indepartat. „Poate chiar aici, la mina RAL vom deschide o galerie in scop turistic, pe 100-200 metri, amenajata cu vagoneti, linie ferata si tot ce a insemnat specificul minier al zonei. Pana la urma astfel de valorificari in scop turistic ale fostelor zone miniere s-au realizat si in alte tari din UE”, a dezvaluit Nicolae Ciocan, viceprimarul Comanestiului. Fiu de maistru miner, Ciocan a atras atentia cu privire la lentoarea cu care se desfasoara programul de ecologizare a sectoarelor. „80 la suta sunt bani de la Banca Mondiala, 20 la suta de la Guvern. Ei bine acesti 20 la suta sunt o problema. Eu discut prin prisma consecintelor si nu a politicii. Vad ca din varii motive se tot amana, ba ca nu sunt bani, ba ca trebuie reproiectat”, a afirmat, ingrijorat, viceprimarul.
Aurul rosu valoareaza milioane
Haldele ascund si altceva decat riscul iminent de alunecare inspre oras. Sterilul si reziduurile rezultate in urma mineritului pot fi transformate in zgura buna pentru… terenurile de tenis. Comanestiul, sustine un localnic, ar sta pe munti de zgura. „Propriu-zis, haldele sunt de zgura. Deseul care ramane in urma prelucrarii carbunelui se depune in halde si se autoaprinde devenind zgura. Noi in Comanesti stam pe munti de zgura. Eu am pus pe terenuri zgura de la mina Lumina. Avem aici zgura pentru inca 10-15 ani”, a dezvaluit Catalin Popa, detinatorul unor terenuri de tenis in Parcul Ghika din centrul Comanestiului.
Zona miniera nu-si mai permite nici macar luxul traitului din amintiri. Cei 4500 de fosti mineri parca s-au scurs in pamant. Pe 1 aprilie 1999, de ziua minciunilor, Guvernul lui Radu Vasile declara zona miniera Comanesti ca zona defavorizata. Statutul de zona defavorizata trebuia sa se mentina, conform HG nr. 207 din 25 martie 1999 pe o perioada de 10 ani. Odata cu accederea in UE a Romaniei, toate facilitatile oferite de Guvern zonelor defavorizate din tara au fost eliminate.
Lucian Bogdanel
Abonati la nota maxima
Rodul perseverentei si al muncii
Pentru o parte din absolventii claselor a VIII-a obtinerea unei medii generale de admiterea in liceu nu a fost decat o alta provocare. Munca sustinuta din timpul anilor scolari si atentia sporita au fost ingredientele de succes pentru elevii care au obtinut nota maxima: atat la finalizarea ciclului gimnazial, cat si la Evaluarea Nationala. Sunt copiii care se pregatesc pentru performanta, copii de 10. Pe linie. Au intrat cu emotii in sala de examen si au iesit invingatori.
Sunt noua de toti, la nivelul intregului judet. Sunt elevii de 10 pe linie care au incheiat o etapa importanta din viata lor, cu nota maxima, care au o medie generala de admitere in liceu de 10 “curat”. Ei sunt, in ordine absolut intamplatoare, Irina Maria Danila (Colegiul National “Ferdinand I” Bacau), Alexandru Roatis (Scoala “Al.I.Cuza” Bacau), Luca Sova (Colegiul National “Vasile Alecsandri” Bacau), Mara Adelina Benchea (Scoala “Mihai Dragan” Bacau ), Marius Mihai Avram (Scoala nr.2 “George Calinescu” Onesti), Miruna Bordea (Scoala nr.1 Onesti), Georgiana Isac (Scoala “Sf. Stefan Voievod Stefan cel Mare” Onesti), Andreea Ioana Mares (Scoala “George Enescu” Moinesti) si Karina Diana Bildigau (Scoala nr. 7 Comanesti).
Roxana Neagu
Andreea Gavrila
| „Irina Maria Danila este un copil de exceptie. I-am fost timp de patru ani profesor de limba romana. Un elev dotat intelectual, foarte ambitios. Performantei de acum i se adauga insa si performantele la concursurile si olimpiadele scoalre, cea mai mare fiind Nationala de la Matematica. Este un copi care si citeste foarte mult, care are profilul invingatorului. A venit la noi in colegiu in clasa a V-a, de la Scoala «Spiru Haret» Bacau”, a declarat prof. Gigliola Ceunas, directorul CN “Ferdinand I” Bacau. | |
| „Am reusit aceasta perfomanta studiind continuu nu numai la scoala, ci si acasa. Un mare merit il are insa colectivul de profesori. Cand am ajuns in fata tabelelor si am vazut notele, am ramas fara cuvinte. Toti copiii erau entuziasmati si sareau de bucurie ca au luat peste 9, iar eu stateam si nu puteam scoate o vorba. Cred ca a durat jumatate de zi sa realizez ce mi se intampla. Sfatuiesc pe toti ca in primul rand sa invete atunci cand trebuie si nu sa lase totul pe ultima suta de metri. In al doilea rand, sa se concentreze la ore pentru a retine informatii care nu sunt intotdeauna scrise in caiete." – Alexandru Roatis | |
| „Desi unii pot crede ca in spatele acestor rezultate sta o munca imensa si multe ore de studiu, eu spun ca nu este chiar asa. E vorba doar de simpla pregatire zilnica pentru scoala, invatatul sistematic, fara o pregatire suplimentara. Asa am reusit sa obtin rezultate considerabile si la olimpiadele judetene, la concursuri nationale, la mai milte materii, cum ar fi: matematica, fizica, chimie, romana, biologie, religie, engleza si desen. Dar imi mai plac dansul, pianul, chitara, fotbalul, schiul. Ma ghidez in viata dupa principiul «Nu lasa pe maine ce poti face astazi». De aceea sfatul meu pentru ceilalti elevi este sa se pregateasca pentru fiecare ora.” – Luca Sova | |
| „E multa munca si constanta. Din clasa I eu o tin tot asa. Am rezultate foarte bune si la olimpiade, dar cel mai mult m-am bucurat ca anul acesta, in clasa a VIII-a, am reusit sa iau mentiune la Olimpiada Nationala de Istorie. Mi-a fost greu sa tin mereu sunt stacheta, sa nu gresesc deloc, pentru ca sunt si eu om. Dar e greu pana iei primul 10. Urmeaza al doilea, al treilea si restul vin de la sine. Si profesorii m-au ajutat foarte mult, iar in clasa chiar a fost o adevarata competitie intre noi. Vreau sa continui cu matematica si informatica, desi sunt inclinata si spre uman. Imi place tot ce tine de arta, dar si desenez, scriu poezii, ascult muzica, citesc. Ma simt un om implinit.” – Mara Adelina Benchea. | |
| „E da, o performanta, dar e si rodul muncii mele. M-a ajutat si mama, care a fost si ea olimpica, doamna diriginta prof. Maria Zaharia, care a lucrat foarte mult cu noi, care ne-a impus de la inceput seriozitate maxima, disciplina si ordine. Nu o sa ma opresc aici. Deja ma vad student la Oxford sau Cambridge, pentru ca vreau sa lucrez in domeniul informaticii sau in cercetare.” – Mihai Marius Avram. | |
| „Nu este niciun secret ca sa ajungi pana aici. Nu e greu. Trebuie doar sa inveti si ceea ce faci sa o faci cu pasiune. Eu iubesc Romana, literarura, dar am rezultate bune la toate materiile. Multumesc pentru acest lucru in primul rand doamnei diriginte Oana Buhosu, profesor de Limba Romana, care m-a ajutat foarte mult. Vreau sa urmez Medicina, dar pana acolo mai e.” – Miruna Bordea. | |
| „Georgiana Isac e un copil cu multa aplecare spre carte, cu posibilitati intelectuale mari, cu dorinta de a invata”, a caracterizat-o pe eleva sa Gheorghe Tartoaca, director si profesor de matematica. „E serioasa, buna, perseverenta in tot ceea ce face. Se pregateste mereu, in fiecare an a fost la olimpiade. E un copil muncitor si foarte ambitios, care a fost mereu intr-o competitie cu toti cei din jur si care a ridicat astfel stacheta intregii clase. Stiu ca doreste sa devina arhitect. Ii urez mult succes si stiu ca va reusi in tot ceea ce va face in viata.” | |
| „Am muncit mult, dar mi-a placut mereu sa fac asta. Am invatat mereu cu simt de raspundere. Imi plac, in special, Bilogia si Matematica, de aceea stiu de pe acum ca vreau sa fiu medic chirurg. Imi plac oamenii, imi plac provocarile. Dar in acelasi timp inot, fac tenis de camp, citesc. Si da, am timp de toate, pentru ca stiu cum sa-mi dramuiesc fiecare clipa. Cel mai mult ma bucura faptul ca pentru surioara mea deja sunt un model de viata. ” – Andreea Ioana Mares | |
| „Karina Diana e un copil forte bun. E un copil normal, comunicativ, ambitios, care citeste foarte mult. Din clasa a doua participa la concursuri si olimpiade a luat premiul special la Nationala de la Romana, locul I pe judet la olimpiada de Chimie, s-a calificat pe primul loc la concursul «4 de 10» de la Turda. Asta doar asa, cat imi aduc aminte. Acum e calificata la Olimpiada Nationala pentru Juniori, iar in acest moment e intr-o tabara de romana la Poiana Zinelor, in Bistrita. Vrea «Vranceanu» in Bacau. Nu are emotii. Sunt convinsa ca va reusi in tot ceea ce va face de-acum incolo”, ne-a spus despre Karina mama acesteia, Ana Bildigau. |
