vineri, 19 decembrie 2025
type here...
Acasă Blog Pagina 4912

Karting: Un nou start

de
Deșteptarea
-

Campionatul National continua exact de unde s-a oprit. Precedenta etapa s-a desfasurat pe circuitul Selena Motor Sport Bacau, unde este programata in acest week-end si a treia runda a competitiei interne. Exista insa si o deosebire. La doua luni distanta de la ultima reuniune competitionala, campionatul national se lanseaza acum sub egida nou-infiintatei Federatii Române de Karting.

Participare

Vinerea este rezervata antrenamentelor libere, in timp ce sâmbata se vor face validarile si vor avea loc sesiunile cronometrate. Tot sâmbata, la 13.30, se va desfasura festivitatea de prezentare a pilotilor inscrisi in concurs. "Asteptam aproximativ 50 de participanti, din tara dar si din Ucraina", a precizat presedintele Federatiei, Lucian Stefan.

Program

Sâmbata dupa-amiaza (ora 16.15) se va concura in prima mansa la clasele nationale (Pufo, Mini, N60). Duminica dimineata de la 9.00 pilotii vor intra pe pista pentru incalzire, dupa care se va derula mansa inaugurala la clasele internationale (KF3, KF2, KZ2, de la 11.20). Mansa a II-a la toate cele sase clase va incepe la 13.00, festivitatea de premiere fiind programata pentru ora 16.00.
Dana Popa

Fotbal / Cupa Romaniei: FC Garceni – Aerostar, in faza I

de
Deșteptarea
-

La o saptamâna dupa primul amical al verii, pierdut cu 2-0 in fata Sport Clubului, Aerostar revine pe stadion pentru un nou joc de verificare. Vineri, de la ora 17.00, pe terenul II al "aviatorilor" este programat un test cu divizionara D CSM Moinesti. Meciul va marca debutul lui Gioni Andries pe banca tehnica a Aerostarului si, totodata, reprezinta o repetitie in vederea startului oficial in sezonul 2011-2012. La mijlocul saptamânii viitoare, pe 20 iulie, echipa bacauana va intra in Cupa României, urmând sa infrunte o formatie vasluiana, nou-promovata FC Gârceni.
Cealalta reprezentanta a judetului Bacau in prima runda a Cupei, CSM Moinesti, merge mai departe fara joc in conditiile in care ar fi trebuit sa infrunte FC Willy (retrasa din campionat). In aceasta etapa inaugurala participa formatiile care au câstigat faza judeteana din Cupa României, cluburile nou-promovate in Liga a III-a, dar si cele care au incheiat sezonul trecut din Liga a III-a in partea inferioara a clasamentului (de la loclul 9 in jos). Cele 42 de meciuri se vor disputa pe 19 si 20 iulie, de la ora 17.30. (D.P.)

Sarituri in apa / CM seniori: Alt nivel

de
Deșteptarea
-

La doua saptamâni dupa ce a devenit vicecampioana continentala la junioare, Mara Aiacoboae (SCM Bacau) abordeaza un campionat de nivel superior. In China incepe, sâmbata, a 14-a editie a "mondialelor" de natatie, probele de sarituri in apa fiind programate intre 16-24 iulie. Aiacoboae concureaza alaturi de multipla campioana nationala Corina Popovici (Steaua) la sincron trambulina 10 m, sectiune la care in martie au ocupat locul al V-lea la "europene". Cele doua reprezentante ale României vor evolua luni, 18 iulie, o clasare in top 6 echivalând cu calificarea la Jocurile Olimpice de anul viitor. In competitia individuala, tot la platforma 10 m, Mara Aiacoboae va evolua miercuri, 20 iulie, cu obiectivul de a intra in finala de a doua zi. (D.P.)

Fotbal / Liga a III-a: Victorie la pas

de
Deșteptarea
-

In al doilea test din intersezon, desfasurat joi dupa-amiaza, Sport Club Bacau s-a impus clar pe terenul divizionarei D CSM Moinesti, scor 5-0. "Rezultatul este mai putin important. Scopul acestui meci a fost sa urmarim o serie de jucatori sub 21 de ani", a declarat antrenorul Cristi Popovici, care va merge sa monitorizeze fotbalisti de perspectiva si la amicalul dintre Aerostar si CSM Moinesti, programat vineri (ora 17.00). Dupa 2-0 cu Aerostar (Liga a III-a) si 5-0 cu CSM Moinesti (Liga a IV-a), amicale cu rol de selectie, Sport Club va incepe propriu-zis meciurile de verificare printr-un test de nivel superior. Sâmbata de la 10.30, pe "Letea" vine in vizita divizionara secunda FC Botosani, fosta grupare a antrenorului Cristi Popovici. "Intâlnim o echipa buna si vom incerca sa ne apropiem de ceea ce vrem noi sa jucam", a anuntat "principalul" SC-ului. (D.P.)

Atletism / CE tineret: Lavric, prima in calificari

de
Deșteptarea
-

Primul bacauan intrat pe scena "europenelor" pentru tineret a terminat pe ultimul loc in calificarile probei de sulitei. Alexandru Craescu (CSM Bacau 2010) a validat o singura aruncare, la 64.11 m, sub performantele interne realizate in acest an. Primul rezultat i-a apartinut lui Thomas Rohler (Germaniam 78.08 m), in timp ce ultimul loc in finala de 12 a fost ocupat de Sampo Lethola (Finlanda, 71.15 m).
In schimb, in seriile de la 800 m, Mirela Lavric (CSM Onesti) a realizat cel mai bun timp. Atleta onesteana a trecut linia de sosire in 2:04.00. Ultima performanta pentru finala a fost inregistrata de Anne Kesselring (Germania), 2:04.90. Cursa pentru medalii se va desfasura vineri, 15 iulie, de la 17.40.
In finala de la 10.000 m, Nicolae Soare (Stiinta Bacau) s-a clasat pe 16, cu 30:34.41. Proba a fost câstigata de Sondre Moen (Norvegia, 28:41.66), urmat pe podium de Ahmed El Mazoury (Italia, 28:46.97) si Musa Roba-Kinkal (Germania, 28:57.91).
Astazi va intra in concursul de la Ostrava (Cehia) bacauana Bianca Perie (SCM), favorita la titlu in proba de aruncarea ciocanului, respectiv Alexandra Iancu (CSM Onesti, greutate). (D.P.)

Birocratizarea si „festivizarea” invatamantului

    de
    Deșteptarea
    -


    Criza invatamantului, invatamantul crizei (IV)

    Ca profesor, cred ca lectia reprezinta reperul esential al activitatii didactice. Activitatile extracurriculare sunt foarte importante, dar numai daca sunt acompaniate de continuturi stiintifico-metodice de aplaudat ale lectiilor. in ultimul timp s-a creat o moda paguboasa: unii cred ca activitatile extracurriculare sunt alfa si omega activitatii. Tot felul de festivitati, de sarbatoriri cu fast, de „zile ale scolii” organizate in timpul orelor de curs, de inaugurari cu taiere de panglici si mese festive, de concursuri si campionate la care toti concurentii – cu sutele – urca pe podium, de „excursii de studii” care inseamna mai ales mini-vacante de chef si voie buna arunca in derizoriu tintele generoase ale invatamantului. Chiar proiectele educationale internationale, de pilda, foarte utile formarii personalitatii elevilor, cred ca ar trebui regandite. Acestea ar putea fi derulate pe timpul vacantelor scolare, intrucat dezorganizeaza – prin neparticiparea multor elevi si profesori la ore – activitatea. De-a dreptul paguboase sunt si activitatile extracurriculare impuse de la „centru”- cata frunza si iarba – pentru care trebuie intocmite rapoarte, statistici, dosare etc.
    Dar si mai grava mi se pare a fi birocratizarea din perspectiva exagerarii rolului portofoliilor profesorilor si elevilor. Este un adevarat concurs national neoficial pe aceasta tema, la nivelul profesorilor. Cine are portofoliul mai consistent inseamna ca este si profesor foarte bun. Tot felul de inspectii in scoala au ca vedeta verificarea portofoliilor; doar a portofoliilor. Un coleg clujean imi spunea cu mare sinceritate ca-i este dor de o inspectie/vizita la orele sale de curs. Sa vina, zice el, un inspector din Minister, din Inspectorat si sa discutam despre lectia mea, despre lectiile mele, sa primenim idei, sa vedem pe unde ne aflam. Dar eu, spunea el, stau ziulica intreaga ingropat in portofolii, pentru ca stiu ca doar pe baza acestora, pe care le pot simplu maslui, sunt apreciat. Stii, imi mai zicea el, cred ca poti fi considerat performer daca ai doar portofolii foarte bune. Lectia a ajuns un apendice.
    Regandita ar trebui si realizarea inspectiei pentru examenele de grad didactic. Ce s-o tot dam dupa cires, de cele mai multe ori, acestea au devenit prilej de mese festive in care candidatul este preamarit. Am indraznit, intr-un rand, sa nu dau nota/calificativ de trecere unui candidat la un grad didactic. A fost o adevarata mirare nationala. Mirare zic? Drama a fost. Ma abatusem de la regula festivismului. Iesisem din decor. M-a anchetat Ministerul o vara intreaga, de parca eu eram cel prins in ofsaid. in cele din urma, a ramas valabila decizia mea, dar mirarea, inclusiv cea ministeriala, a ramas. Noroc de colegii de catedra, de cei din Inspectorat, de elevii profesorului, care m-au aplaudat. Ce-ati zice de inspectii inopinate pentru gradele didactice? Ce-ati zice de evaluarea activitatii cadrului didactic pe baza unor teste riguroase aplicate elevilor la care preda? Altfel, asistand doar la niste lectii festive, regizate, nu reusim decat arareori sa aflam cate ceva din personalitatea cadrului didactic. Atat de mult a fost birocratizat si „festivizat” invatamantul, atat de putin poate fi impus criteriul competentei de catre un manager de scoala, incat, va spun sincer, unui profesor care nu face altceva decat sa plimbe catalogul din cancelarie in clasa si viceversa, mimand doar un minimum de efort, nu ai cum sa-l determini sa paraseasca sistemul. Am cunoscut asemenea mimi ai activitatii didactice care au iesit la pensie ca venerabili profesori.
    Ion Fercu

    „Trebuie sa platim din buzunar!”

      de
      Deșteptarea
      -


      Pensionarii civili sunt suparati pe Casa Judeteana de Asigurari de Sanatate

      Varstnicii din UGPR s-au plans prefectului ca nu sunt reprezentati in CJAS si i-au cerut ajutorul. Constantin Scripat a promis ca-i va sprijini si a cerut ca la viitoarele intalniri directorii deconcentratelor sa nu-si mai trimita consilierii.

      Ultima intalnire a Comitetului Consultativ de Dialog Civic a avut doua teme foarte importante pentru pensionari, ambele din domeniul sanatatii: adresabilitatea la serviciile medicale in sistemul de asigurari sociale si problemele intampinate de varstnici in accesarea acestora. Cele mai importante sunt serviciile de medicina primara. "In evidenta medicilor de familie sunt inregistrate 543.605 persoane asigurate din care 154.800 au calitatea de pensionar: 124.385 sunt pensionari cu pensie de limita de varsta, iar 30.145, pensionari cu pensie de invaliditate", a afirmat Mikaela Talamba, consilier superior in cadrul Casei Judetene de Asigurari de Sanatate (CJAS). Pensionarii reprezinta 28,48 la suta din totalul persoanelor asigurate aflate pe listele medicilor de familie care au relatii contractuale cu CJAS Bacau. Varstnicii au mai aflat care sunt sumele decontate de CJAS pentru serviciile spitalicesti, paraclinice sau de recuperare de care au beneficiat in semestrul I. Toate aceste date nu i-au imbunat catusi de putin. Pensionarii civili sunt foarte suparati ca in Consiliul de Administratie al CJAS au fost desemnati numai pensionari "de la CFR sau din Armata", prin urmare organizatiile lor nu sunt reprezentate.

      "Ma pedepsiti toti!"

      Pensionarii din sistemul public nu cer decat sa fie respectata legea. Mai exact, sa fie consultati in desemnarea persoanelor care le apara interesele in Consiliul de Administratie. "As vrea ca astazi sa aflam ce au facut pentru noi cei care ne reprezinta, ca avem destule probleme", a afirmat, iritat, Mihai Enache, vicepresedintele Uniunii Generale a Pensionarilor din Romania (UGPR). Aceasta nu este, insa, unica doleanta a varstnicilor din Bacau. Ei ar vrea sa beneficieze de compensari chiar daca au pensii mai mari de 740 de lei si cer modificarea legislatiei. "Noi, cei care venim din sistemul public, fiind pensionati dupa Legea 19, nu suntem favorizati, suntem pedepsiti la compensarea medicamentelor, la transportul public, la biletele de odihna… Trebuie sa platim din buzunar pentru ca depasim cei 740 de lei. Daca am fost mai competent in perioada de munca si am avut un salariu mai mare ma pedepsiti toti, si primarul, si legislatia!", acuza Mihai Enache. Ca sa mearga intr-o statiune, la tratament, trebuie sa scoata din buzunar 10 milioane de lei vechi. "Nu-i corect!", sustine vicepresedintele UGPR. El a declarat ca va depune la Cancelaria Prefectului un memoriu privind reprezentarea in Consiliul de Administratie al CJAS, precum si celelalte solicitari. Constantin Scripat, in calitatea sa de reprezentant al Guvernului in teritoriu, a promis ca-i va ajuta. Prefectul a mai cerut ca la viitoarele intalniri ale comitetului sa fie prezenti directorii institutiilor publice, nu consilierii sau sefii de servicii.
      Silvia Patrascanu

      Festivitatea absolventilor

        de
        Deșteptarea
        -


        Sarbatoare emotionanta la Colegiul National “Vasile Alecsandri”

        Colegiul National “Vasile Alecsandri” a organizat, in premiera, o festivitate a absolventilor promotiei 2011. Simbolic, au fost acordate diplomele de bacalaureat tututor sefilor de clasa, acei elevi care au terminat cu cea mai mare medie clasa a XII-a. A fost o zi emotionanta atat pentru tinerii absolventi, cat si pentru intreg corpul profesoral al colegiului bacauan.

        Emotii, lacrimi de bucurie, regretul ca o etapa importanta din viata lor a luat sfarsit, dar si multa bucurie, implinire si dorinta de a merge mai departe. Aceasta a fost atmosfera din Colegiul National “Vasile Alecsandri” Bacau, unde s-a organizat o festivitate a absolventilor. A fost o reintalnire intre elevi, profesori si conducerea liceului, in care s-au rememorat clipele placute petrecute in cei patru ani de studiu intens, care acum si-a aratat roadele. “Este pentru prima data cand organizam o astfel de festivitate, o sarbatoare care incearca sa scoata in evidenta momentele deosebite din viata lor de adolescent, dar si de absolvent al Colegiului National «Vasile Alecsandri». Am ales sa facem acest lucru urmare a rezultatelor deosebite obtinute de elevii nostri la examenul de bacalaureat din acest an, dar si a muncii, efortului depus de ei, de noi, profesorii, de parinti, de tot ce inseamna spiritul «Alecsandri»”, ne-a declarat prof. Vasile Cautis, directorul colegiului. Simbolic, pentru ca nu toti absolventii liceului au putut veni la aceasta intalnire, multi dintre ei ocupandu-se deja de depunerea dosarelor la facultati, conducerea Colegiului National “Vasile Alecsandri” a inmanat diplomele de bacalaureat tuturor absolventilor care au terminat cu cea mai mare medie clasa a XII-a. “A fost o generatie normala, cu problemele ei, cu semnele ei de intrebare, dar si cu dorinta de a sti cat mai mult, de a iesi in fata. Ca de fiecare data, dorintele si asteptarile lor au fost indeplinite. A fost o generatie de sacrificiu pot sa spun, care a trecut prin momente grele, de reforma, de reasezare a sistemului de invatamant si nu numai, de regandire a intregii societati romanesti”, a mai adaugat directorul Vasile Cautis. Colegiul National “Vasile Alecsandri” a avut anul acesta 227 de candidati la examenul de bacalaureat si o promovabilitate de 97.8 la suta. Aproape 30 la suta dintre elevi au obtinut media generala intre 9 si 9.99, iar circa 45 la suta, media generala intre 8 si 9. Toate aceste rezultate au facut ca, intr-o ierarhie a liceelor pe criteriul promovabilitatii la Bacalaureat, Colegiul National “Vasile Alecsandri” sa se situeze pe locul II in judet, dupa Colegiul National “Gh. Vranceanu” Bacau.
        Roxana Neagu

        “Este o zi plina de emotii. Sper ca voi face fata in continuare in tot ce ma asteapta. O zi care marcheaza sfarsitul unei etape importante din viata mea, dar si inceputul unei alte etape, poate la fel de importanta, pentru ca imi creez viitorul. Colegiul National «Vasile Alecsandri» e locul unde m-am format, unde m-am maturizat, unde am invatat ceea ce sunt. Practic, a fost pentru mine ca o a doua casa.”
        Daniela Olivia Ghicajanu, absolventa CN “Vasile Alecsandri” Bacau, care a aplicat deja la Facultatea de Drept din Cluj

        “O, e o zi emotionanta Un sfarsit si un nou inceput. Am primit diploma de bacalaureat, care practic reprezinta o incununare a anilor de liceu. E o etapa deosebita din viata mea, ne-am pregatit aici drumul pe care vom merge mai departe. Imi doresc foarte mult sa intru la Facultatea de Medicina din Iasi si sa devin, desigur, un medic competent si foarte bun.”
        Irina Demsa, absolventa CN “Vasile Alecsandri” Bacau

        “Anii petrecuti in acest liceu au fost pentru mine cea mai importanta perioada din viata mea. Aici am cunoscut oameni minunati, alaturi de care am invatat sa fiu o persoana mai buna. Cel care a contribuit foarte mult la evolutia mea atat profesionala, cat si spirituala a fost domnul diriginte, profesor de matematica Gabriel Puiu, un om cu suflet foarte mare.”
        Cristina Bucur, absolventa CN “Vasile Alecsandri” Bacau inscrisa deja la Facultatea de Economie si Administrarea Afacerilor

        „Majoritatea francezilor percepe pozitiv Romania”

        de
        Deșteptarea
        -


        Interviu cu Patrick Zelmat, cetatean francez cu afaceri in Bacau

        – Pe frontispiciul Revolutiei franceze s-a scris Libertate, Egalitate, Fraternitate, cuvinte cu o semnificatie deosebita, fiind preluate de toate miscarile de eliberare din Europa. Mai sunt actuale aceste deziderate?
        – Acestea sunt valorile fundamentale ale tarii noastre. Deschizand dictionarul, putem completa cu urmatoarele: LIBERTATE: de religie, de opinie, de exprimare; EGALITATE: in drepturi, in obligatii, intre sexe; FRATERNITATE: toleranta, res­pect, solidaritate. Acestea sunt motivele pentru care francezii sunt aparte, noi ramanand independenti si republicani dintotdeauna si aparand, incercand un echilibru ideologic… de care noi putem fi mandri.
        Dar aceasta, de asemenea, inseam­na dreptul de a putea gandi singur, de avea dreptul sa-ti construiesti viata pe gustul tau, de a putea sa circuli liber (astazi liber in toata Uniunea Europeana). Pentru acestea, si mai ales pentru ultima interpretare, ele sunt mereu in actualitate.
        – Va felicit pe dumneavoastra si poporul francez cu ocazia Zilei Nationale. Cum priveste, cum sarbatoreste poporul francez aceasta zi de 14 iulie?
        – Va multumesc, insa nu celebrez aceasta zi in mod deosebit, intrucat lucrez pentru mine, si firma mea functioneaza si in 14 iulie.

        Mai intai economia si apoi cultura

        – Veniti in Romania dintr-o tara care a dat Europei mari valori din domeniul literaturii, artelor, Franta fiind considerata tara culturala a lumii, dupa Grecia. Cum vedeti Romania acum, mai ales ca in perioada interbelica, Bucurestiul era denumit Micul Paris?
        – Romania are numeroase valori culturale, care din pacate nu sunt celebrate asa cum ar trebui, dar cred ca aceasta se va intampla in timp. Pentru multe persoane trebuiesc rezolvate mai intai problemele economice si apoi cele de ordin cultural. Cu toate acestea, exista multe persoane cultivate, pasionate de lectura si de arta (pictura, sculptura). Concertele (chiar daca nu sunt foarte numeroase) sunt cu salile pline si sper ca acest lucru va fi continuat de noua generatie. In domeniul cinematografiei, noua generatie este deja binecunoscuta de marele public si obtine premii la festivalu­rile internationale. Am fost in week­end-ul trecut intr-un sat de langa Valenii de Munte unde era caravana cinematografica si aceasta mi-a dat ocazia sa vad ca este promovata cine­matografia autohtona („Chirita in Iasi”, „Haiducii lui Saptecai” etc.).
        – Ati hotarat sa investiti in Romania. Care sunt diferentele dintre tarile noastre in ceea ce priveste politica in domeniul investitiilor, mai ales in sectorul intreprinderilor mici si mijlocii?
        – Am inceput viata profesionala aici, in Romania, si am infiintat propria societate aproximativ in acelasi timp. Personal nu cunosc bine poli­tica franceza in materie de societati comerciale. Pe de alta parte, nu am avut probleme deosebite pentru infiintarea societatii si nici in timpul celor 13 ani de functionare. Este adevarat ca aceste demersuri sunt acum mai facile in Franta, dar nu trebuie sa uitam ca acest lucru e va­labil de putin timp. Romania mai are de facut progrese in acest sens si cred ca va recupera intarzierea cat de curand. Partea cea mai deranjanta consta in multitudinea de demersuri administrative si de documente pe care statul le cere societatilor. Dar trebuie sa le facem si sa mergem inainte.

        Intreprinderile mici si mijlocii finanteaza statul

        – Guvernul francez sprijina acest sector? Daca da, cum?
        – Timp indelungat, singurele societati „recunoscute” in Franta au fost marile societati multinationale in opozitie cu politica germana. Cred ca lucrurile au evoluat si acum statul a inteles ca majoritatea angajatilor se gaseste in firmele mici si mijlocii si ca acest sector trebuie ajutat, deoarece el este principalul finantator al statului prin taxe si impozite.
        – Se vorbeste ca institutiile sta­tului roman pretind spaga (nu stiu daca cuvantul are corespondent in franceza) pentru a eli­bera documentele necesare pentru o investitie in Romania. Ati avut asemenea probleme?
        – Nu. Poate sunt probleme pentru cateva intreprinderi mari. Dar acesta nu e cazul meu.
        – Cum este privita, perceputa Romania de francezi, de statul francez, de presa?
        – Gandesc ca majoritatea france­zilor percepe bine Romania. Exista intotdeauna, din pacate, o minoritate care se exprima diferit. Trebuie sa combatem aceasta minoritate, natio­nalista in principal, si sa revenim la fundamentele republicane.
        – Ce va place la romani, in Romania? De ce credeti ca nu reusim sa fim la nivelul multor tari din Vestul Europei, in conditiile in care, in perioada interbelica, eram “granarul Europei”, tara cu un cuvant de spus in aceasta lume europeana?
        – Noi avem trecutul (recent) complet diferit. Dupa al Doilea Razboi Mondial tarile noastre au urmat drumuri diferite. Revolutia din ‘89 v-a adus pe acelasi drum, dar nu doar fetele frumoase, raurile si muntii constituie economia unei tari… Nu sunt sigur ca deciziile luate la nivel national au fost intotdeauna cele mai bune pentru tara, dar eu nu am nicio experienta in politica si prefer sa ma abtin de la prea multe comentarii. Pe de alta parte, statul nu trebuie sa fie totul, el trebuie sa fie un suport, o baza de plecare, iar restul trebuie facut de catre cetatenii insisi. Ceea ce nu pare a fi cazul intotdeauna aici, unde multi asteapta ajutor de la stat, care nu are inca mijloace suficiente pentru a-i ajuta.

        Romania are multe posibilitati nefolosite

        – De ce ati ales Bacaul pentru investitiile dumenavoastra?
        – Societatea a fost infiintata in 1998 la Iasi. Ne-am transferat in Bacau pentru a fi in mijlocul furnizorilor nostri de la acea vreme. Lucram in domeniul textil pe atunci. Bacaul a fost ales datorita pozitiei sale centrale in Moldova. Astazi distribuim mobilier de lux din Franta, Anglia, SUA si Belgia si am pastrat in continuare birourile in Bacau.
        – De ce credeti ca presedintele Frantei are retineri fata de Romania, fata de presedintele nostru?
        – Voi raspunde diferit. Chiar daca presedintele este al tuturor fran­cezilor, se pare ca anumite decizii nu sunt apreciate de majoritatea dintre ei. L-am votat in 2007, dar mi se pare ca valorile actuale sunt diferite de cele din acel moment. Sper ca urmatoarele alegeri prezidentiale vor fi la baza unei mari dezbateri democratice, serioase. Sper ca natio­nalismul care a condus la 21 aprilie 2004 nu se va intoarce.
        – Cum vedeti mediul de afaceri din Romania?
        – Dinamic, in ciuda crizei care ne afecteaza. Sunt multe posibilitati in Romania, multe domenii care pot fi dezvoltate sau aprofundate in continuare. Noi lucram pentru persoane care au reusit foarte bine in viata lor profesionala. Noi facem proiecte de amenajari interioare de inalta clasa. Am avut sansa de a satisface clienti care au reusit prin munca lor si nu prin „mici atentii”. Discutam des des­pre clientii nostri cu furnizorii din Franta, care sunt foarte interesati de dezvoltarea Romaniei. Lucrurile au evoluat enorm in ultimii 21 de ani, mult mai repede ca la noi, si acest lucru este normal. Dupa atatia ani de comunism exista o sete de a intreprinde. Cred ca aveti posibilitati de dezvoltare foarte mari.
        – Criza din ultimii ani a cuprins intreg mapamondul, unele tari au gestionat mai bine aceasta criza, cum sunt Franta, Germania, tarile nordice. Romania a luat masuri dure pe spinarea populatiei, reducerea salariilor, impozitarea pensiilor etc., insa cele economice nu se vad, nu au rezultat. Care este secretul Frantei?
        – Ceea ce ma face sa revin la punctul 1. in ciuda criticilor numeroase in Franta (si noi criticam foarte mult) guvernul de dreapta a limitat (sau a incercat sa limiteze) suferinta celor nevoiasi. Aceste ajutoare au fost o optiune foarte importanta si a permis sa limiteze suferinta celor cu probleme financiare. De asemenea, si bancile au fost mai putin expuse, ceea ce a permis evitarea neca­zurilor. Pentru celelalte cred ca baza sanatoasa a economiei tarii a facut restul. Pe scurt, Statul a sustinut nevoiasii, iar bancile nu au falimentat (ajutate, de asemenea, de stat), societatile au sustinut statul.

        Este mai usor sa critici decat sa iei decizii

        – Franta este o mare putere economica si militara a lumii, cu toate acestea nu este ocolita de mari convulsii economice si sociale. Francezii vor fi chemati la urne cat de curand. Care partide vor fi in atentia electoratului, cele de stanga, cele de dreapta sau poate o alianta de centru-stanga?
        – Sper, pur si simplu, ca nu vom avea miscari nationaliste. Restul va fi o dezbatere democratica.
        – Cum privesc francezii poli­tica? Sunt interesati? La noi toata lumea face politica, mai putin economie, productie, profit. Cum apreciati aceasta situatie?
        – La ultimele alegeri a fost o mare efervescenta politica in Franta. Era de asemenea primul tur de scrutin cu candidati „noi”. O adevarata spe­ranta. Sper ca aceasta efervescenta va fi prezenta si anul viitor. Eu urmaresc cu interes politica din Franta si din Romania.
        – Incotro se indreapta lumea?
        – Sper ca lumea se indreapta spre un progres din punct de vedere al res­pectului uman.
        – Cum apreciati poporul ro­man? Ce stiti despre tara noastra? Unde gresim? De ce credeti ca am ajuns un popor de mana a doua? Putem impreuna sa depasim aceste momente grele prin care trecem?
        – Eu nu imi permit sa spun ce trebuie facut sau ce nu trebuie facut. intotdeauna este mai usor de criticat si mai greu de luat decizii. Nu cred ca sunteti „un popor de mana a doua”, in acest caz nu m-as fi casa­torit cu o romanca si copiii mei nu ar fi avut dubla cetatenie. Eu nu ma aflu aici din cauza ideologiei, ci pentru munca mea. Cred ca singurul mod de a iesi din criza este sa fim impreuna, in Europa unita, si in niciun caz separati. Aceasta ar fi o catastrofa in fata gigantilor de maine, China, India, Brazilia. Cum le-am putea face fata separati? Noi importam in acest moment mobilier de inalta clasa si deco­ratiuni interioare din tari europene cu traditie. incercam sa propunem un anumit stil de viata francez. Ne-am bazat in dezvoltarea afacerii pe o parte a populatiei mai instarite, dar sper sa dezvolt in viitorul apropiat distri­butia anumitor articole de deco­ratiuni si pentru persoanele cu venituri medii.

        Sunt fericit ca lucrez pentru mine

        – Din ce zona a Frantei sunteti?
        – Sunt nascut in sudul Frantei, dar de la varsta de 4 ani locuiesc in Bretania, la 2 minute distanta de Oceanul Atlantic. Am fost destul de norocos sa-mi petrec tineretea intr-o zona tu­ristica linistita pentru familii. Noi in­cercam sa ne intoarcem acasa o data pe an, mai ales cu ocazia Craciunului.
        – Sunteti un om realizat?
        – Sunt foarte fericit ca lucrez pentru mine. Nu ma gandesc sa renunt la aceasta libertate. Din acest punct de vedere, si din altele, sunt mul­tumit de situatia mea. Nu sunt genul care considera ca „iarba este mai verde in alta parte”. imi place ceea ce fac, mi-a placut sa lucrez in domeniul textilelor, astazi ma ocup de amenajari interioare. Maine, vom vedea… Avem trei magazine de mobilier si de decoratiuni interioare in Romania, unul in Bacau, in curs de reamenajare (str. I.S. Sturdza), unul la Cluj, in parteneriat, si unul la Bucuresti, cel principal. Suntem, de asemenea, reprezentanti exclusivi pentru cateva marci in Romania, insa pentru detalii puteti accesa pa­gina noastra pe internet.

        Inchin un pahar de sampanie si pentru Romania

        – In activitatea dumneavoastra ati fost pacalit de partenerii de afaceri?
        – Da, ca multi altii. Dar acesta este un lucru despre care nu pot discuta.
        – Sunteti casatorit cu o romanca. Cum v-ati cunoscut?
        – Mi-am intalnit sotia la Bucuresti, in 1997. Suntem casatoriti din 2000 si avem 2 copii, cel mare are 5 ani, iar cel mic 2 ani. Sotia mea este, de asemenea, partenera in societatea LA MAISON. Copilul cel mare este la o scoala publica, iar din septembrie va incepe grupa mare. Nu am intentia sa-l duc la o scoala din Franta, mai devreme de varsta de 14-15 ani. Scoala primara o va incepe la Scoala Franceza din Bucuresti, de asemenea o scoala publica. Sunt adeptul scolilor pu­blice, eu facand intreaga scoala, incepand cu cea primara si terminand cu Universitatea, in sistemul public.
        – Ce hobby-uri aveti?
        – Nu prea mai am timp pentru alte activitati in afara serviciului. Incerc sa petrec cat mai mult timp cu copiii mei. in restul timpului imi place sa degust un pahar de vin sau sampanie (evident frantuzeasca), sa ma intalnesc cu prietenii. Imi place in Romania, imi plac oamenii, obiceiurile. In Bacau am deschis afa­cerea de putin timp, insa sunt sigur ca imi voi face prieteni si aici, oras despre care am auzit foarte multe lucruri bune.
        Gheorghe Baltatescu

        PROVOCARE: „Verzii” ii arunca manusa primarului

          de
          Deșteptarea
          -

          Ecologistii bacauani au luat decizia de a-l ajuta pe Romeo Stavarache, primarul Bacaului, sa demonstreze ceea ce afirma de o viata, mai exact de doua mandate: ca municipiul sta bine la spatii verzi, aer curat, surse de apa etc. Filiala Bacau a Partidului Ecologist Roman (PER) il provoaca pe Romeo Stavarache sa participe la concursul "Capitala Verde a Romaniei", proiect derulat de organizatia neguvernamentala "Umbrela Verde" in parteneriat cu Ministerul Mediului si Padurilor si aflat la a II-a editie. Competitia e adresata tuturor primariilor urbane din tara si urmareste sa stabileasca orasul care merita titlul "Capitala Verde a Romaniei" in acest an. La editia din 2010, castigator a fost municipiul Brasov. "Cei care pot face inscrierea unui oras sunt primarul acestuia sau o persoana delegata in mod expres de catre primar", arata Vasile Grecu, presedintele PER Bacau. Participantii trebuie sa completeze un formular si sa prezinte situatia actuala a zonelor urbane verzi, a calitatii aerului, a consumului de aer, a gestionarii deseurilor etc. Sunt 10 indicatori care trebuie urmariti. Dupa ce arata cum stau lucrurile in prezent, cat de verde sau cat de poluat e orasul, edilul trebuie sa-si prezinte strategia de mediu, cu proiectele aflate in derulare si cele care urmeaza a fi demarate. Vasile Grecu sustine ca pentru a raspunde acestor cerinte trebuie cunoscuta si interpretata corect Legea 24/2007 cu privire la spatiile verzi, neincadrandu-se aici "aliniamentul plantat in lungul strazilor, de care tot aminteste Stavarache", vegetatia din extravilan, fasiile si zonele de protectie a apelor, ariile naturale protejate sau pepinierele primariei. "Uitati ce se intampla in aceste zile caniculare, ne-a invitat Vasile Grecu. In cautarea umbrei, oamenii se inghesuie pe langa acesti bonsai amplasati de Primaria Bacau, aceste ciudatenii…" Liderul PER a mai precizat ca pavelele si bordurile nu rezolva problema poluarii. Inscrierea in concurs se poate face pana pe 1 decembrie 2011. "Raspunsurile la intrebarile cuprinse in formular ar trebui cunoscute de toti cetatenii municipiului pentru ca ele reflecta calitatea vietii bacauanilor, a precizat Florin Suciu, presedintele muncipalei PER. «Capitala Verde a Romaniei» este un test pe care orice administratie trebuie sa-l treaca." Plecand de la ideea ca lui Romeo Stavarache nu-i este teama de competitii, ecologistii spera ca edilul va accepta provocarea lor si va inscrie municipiul Bacau in cursa pentru titlul de "Capitala Verde". "Chiar daca nu vom castiga macar vom sti cum stam, unde ne situam, a explicat Mircea Sandulescu, PER Bacau. E important sa stii de la ce nivel pleci atunci cand iti faci o strategie." Iar daca vom castiga va fi si mai bine: "Umbrela Verde", avand drept partener Ministerul Mediului, isi va orienta toate actiunile, in 2012, spre municipiul nostru.
          Silvia Patrascanu

          Lectie de viata pentru 10 copii

            de
            Deșteptarea
            -

            „Daca nu i-as fi nascut as fi gresit”

            Batem la poarta unei case din Orbeni in care, ne-a spus cineva, locuieste familia Acatrinei. Suntem convinsi ca am gresit adresa. Gospodaria nu seamana cu niciuna in care ar creste multi copii, asa cum am vazut prin alte sate ale judetului. Casa este proaspat zugravita, are termopane si, prin usa deschisa, se vede un hol placat cu gresie. Ne-am pregatit pentru un caz social si am gasit o lectie de viata.

            Ne iese inainte o motata de fetita, cu doua codite bine pieptanate si gatita cu clame multicolore. Are ochi de veverita, este bine imbracata si vesela. Ne primeste in curte fara teama. Din casa apare sora ei de 15 ani, care ne invita in casa de parca ne-am cunoaste de cand lumea. “Mama este in pat, fiindca nu poate merge. Poftiti inauntru.” In prima camera, sta sprijinita de perne o femeie care nu pare sa fi adus pe lume 10 copii. Nu o supara ideea unui reportaj, fiindca viata ei este o carte deschisa pentru sat. “Toata lumea stie ca m-am maritat de foarte tanara, la 16 ani, iar copiii au inceput sa curga. Nu este o rusine. I-am facut si am muncit mult sa-i cresc. Barbatul meu a lucrat o viata si inca nu sta degeaba. Are 56 de ani, dar este in putere si chiar acum e plecat cu caruta si calul in padure la lemne. Avem nevoie de bani si nu ne vin de nicaieri.”

            De la foarte bine la foarte greu

            Cand a adus pe lume primii copii, Valentina Acatrinei nu avea a se plange de nimic. Sotul, Dumitru, lucra la sonde si castiga, inainte de ’89, 4.000 de lei pe luna, adica “un salariu de aviator”. Pe deasupra, mai primea si alimente. “Venea acasa cu sacul cu paine, slanina, faina, mezeluri, de toate. Nu duceam lipsa de nimic. Mai munceam si eu la CAP. Pe urma, toate s-au schimbat.” S-a terminat cu CAP-ul si cu sondele. Doar copiii au continuat sa vina pe lume. A inceput sa fie din ce in ce mai greu. Noroc de cal, de caruta si de bratele bune de munca ale parintilor. “Cat am mai tras cu sapa, cu ziua! Asa i-am crescut. Acum nu mai pot munci. Stau la pat. Ma regreta oamenii la care lucram.” De doi ani, Valentina Acatrinei sufera din cauza unui picior rupt. Ar fi trebuit operat, dar i-a fost teama. Oasele s-au prins gresit si a avut mai mult de suferit. “Mi-a fost rupt din nou osul si prins in suruburi. Sunt 6 luni de cand stau in pat. Nu pot pune piciorul in pamant.” Pe langa acest necaz, lupta si cu o ciroza hepatica, iar tratamentul i-a afectat alte organe. Trebuie sa mearga la spital, dar asteapta sa treaca de un moment important in familie: nunta uneia din fete, in august.

            Fiecare face tot ce poate pentru familie

            Opt dintre copii ii are acasa. Pe doua fete le-a “pierdut”. Una este in Germania, iar cealalta in Italia. ”Mare suparare am avut cu Petronela. M-am imbolnavit de necaz. A intrat pe mana unor oameni rai in Germania, a fost sechestrata, dar pana la urma a scapat si acum este casatorita cu un neamt. Acum sunt bine amandoua si ne trimit bani. Fara ele si niste pamant pe care l-am vandut nu am fi putut face casa asa cum este.” Desi tatal si copiii muncesc din toate puterile lor, iar nora este o comoara la casa, doar ajutorul din strainatate tine familia pe linia de plutire. “Dintr-un milion si jumatate, alocatia copiilor mai mici, ce sa faci? Sunt tare suparata ca nu o pot da acum pe Daniela la liceu, dar chiar nu putem suporta cheltuielile.” Si fetita este trista, dar nu si-a pierdut speranta. “Cu media mea as fi putut intra la liceu, dar nu ne permitem. Astept inca 3 ani, sa merg la sora mea, in Bacau, sa ma pot angaja si ma inscriu la liceu. Nu vreau sa raman cu 8 clase.” Pana atunci, Daniela este gospodina casei. De dimineata a jumulit un pui si l-a gatit dupa indicatiile mamei. La venirea noastra se ocupa de puii inchisi intr-o cusca si de closca. Pana si mezina nu-si vede capul de treaba. A dat o fuga la magazin dupa cumparaturi si s-a intors la sarcina ei: sa aiba grija de un pui stingher de rata abia venit pe lume si pe care orataniile batrane il bat.

            “…nu i-as mai face si as gresi”

            Imi inchipui casa plina cu 10 copii care cer de mancare, mormanul de rufe adunat pentru spalat, paturile de asternut, bolile fiecaruia, certurile, dorintele prea greu de implinit si, cu sfiala, o intreb pe femeia din fata mea: “Cum v-ati incumetat sa nasteti si sa cresteti 10 copii?” O replica usturatoare la indiscretia mea nu m-ar surprinde mai mult decat raspunsul: “S-au nascut fiindca asa a trebuit sa se intample. Daca as avea mintea de acum nu i-as mai face si as gresi. Eu le-am dat peste 20 de ani din viata, dar ei ma ajuta cand imi este greu. Ce m-as face acum fara fetele plecate in alta tara, care mi-au trimis bani pentru operatie, fara baiatul si nora care merg cu taica-su la padure si fara cele mici, ramase acasa si care imi dau o gura de apa si ma sprijina sa ies in usa, sa vad curtea, ulita si soarele?”
            Doina Mincu

            COSMARUL unui fost dependent de HEROINA: „Drogurile aproape ca m-au omorat”

            de
            Deșteptarea
            -

            La 18 ani fuma prima tigara cu marijuana, la 20 de ani deja isi injecta heroina

            A trecut prin cinci ani de cosmar. A cunoscut extazul si agonia. S-a degradat complet ca om, a cazut, s-a ridicat, a recazut, a fost la un pas de moarte. De moartea alba. A consumat droguri de mare risc. Heroina. Mai intai a fumat “bilele”, apoi si le-a injectat. A gasit insa puterea de a pune punct. De a se ridica si de a renaste. Acum are curaj sa spuna sigur pe el: “Sunt Alex si am fost consumator de droguri”. Alexandru Popa, 26 de ani.

            De un an nu se mai drogheaza. De patru luni a terminat si ultimul tratament. Asta spune acum, dupa ce cosmarul lui a luat sfarsit. La 18 ani a avut prima experienta: cu marijuana. “A fost primul pas pe drumul foarte greu pe care l-am parcurs ulterior, a marturisit Alex Popa. Eram elev. Si am vrut sa fiu «cool», cum spuneau cei din anturajul meu. Am deschis prima poarta spre ceea ce a urmat. Abia iesisem de la liceu, eram cu doi prieteni si cu niste fete. Una dintre ele facuse rost de marijuana. Ne-am ascuns in spatele unul bloc si am fumat. Am tras primul fum. Nu am simtit nimic special, doar ameteala, apoi a urmat un ras necontrolat. Mai apoi a venit starea de euforie, m-am pierdut in timp. Au urmat celelalte doua fumuri si gata. Simteam acele senzatii tari de care auzisem.” A fost prima tigara. Si atat. Alta tentatie nu a mai existat. Timp de doi ani. Pana cand in anturajul lui au aparut persoane noi. Asa a ajuns la heroina.

            Inceputul calvarului

            “Erau consumatori vechi de heroina, cu acces usor la piata drogurilor. Asa a inceput calvarul. Mi s-a dat prima doza, prima «bila» cum i se spunea, gratis. Era o tactica a dealerilor. Intai gratuit, pentru a ne atrage. Mi s-a spus doar atat: «Ia, sa vezi cum e. Sa vezi ce simti». Asta a fost. Curiozitatea. Nu m-am speriat. Ma gandeam ca daca atunci cand am fumat marijuana nu am patit nimic, nu are cum sa mi se intample ceva si acum, cu heroina. Asa ca am incercat”, spune Alex. A fost prima “bila”. Si primele senzatii. Dar de rau, de greata, a si vomat. Apoi a fost efectul: euforie puternica, “o stare pe care o cauti toata viata, daca nu o traiesti”. “Te pierzi efectiv in Poarta Timpului. Nu mai existi. Nu-ti mai este foame, nici sete, nu-ti mai pasa de nimeni. Esti doar tu. Tu, cel mai tare, inegalabilul.” Isi aminteste acea zi de parca a fost ieri. Avea 20 de ani.

            “Ma trezeam dimineata cu gandul la noua doza”

            Iar dependenta a fost imediata. A doua zi, de cum s-a trezit, primul lui gand a fost sa ia din nou doza de heroina. Sa traiasca din nou acele senzatii tari. Sa se drogheze. “Heroina da dependenta imediata. Intai psihica, apoi fizica. Imi doream sa simt din nou acea stare, dar fara sa-mi fie rau. Si mi s-a spus ca pentru asta trebuie sa consum din nou drogul. Sa mai iau o doza. Si am luat. Pe vremea aceea era 50 de lei noi una. Lucram, aveam salariu, aveam si bani. De la a treia doza deja aveam o dependenta totala.”

            “Tata ne-a parasit cand aveam 7 ani”

            Povestea lui de viata e trista. Desi zice ca inainte de a deveni consumator de droguri era “un om normal, cu o viata normala.” Parintii lui s-au despartit de cand el avea 7 ani. Mai are o sora mai mare cu 6 ani decat el. Pe mama o idolatrizeaza. Ea i-a fost si sprijinul de care a avut nevoie pentru a se ridica. “Pe tata, insa, nu l-am mai vazut de 13 ani. Mi-au fost alaturi sora, mama si tatal vitreg. Si acum tot ei sunt langa mine”, continua Alexandru Popa. In timp s-a retras in el. Nu mai mergea la filme, nu mai avea prieteni, a intrerupt scoala, a pierdut locul de munca. “Te pierzi de tot. Nu mai ai valoare. Nu mai ai respect fata de tine, nu mai ai nimic. Devii un om distrus complet.”

            Au aparut primele semne

            A continuat sa se drogheze. Aproape zilnic. Dupa primele doua saptamani de “bile” au aparut primele semne de rau. “Senzatia de euforie tinea cam patru ore. Depinde de puritatea heorinei. Apoi incepea sa-mi fie tot mai rau. Senzatii de inec, dureri musculare puternice, frisoane, dureri de oase, crampe. Am intrebat ce mi se intampla. Bineinteles, pe cei de langa mine, consumatori si ei. Si mi s-a spus senin: «Tocmai ai devenit dependent de heroina». Nu stiam cum sa ma tratez, nu stiam ca exista centre de dezintoxicare. Mi-era din ce in ce mai rau. Slabisem, abia mai mergeam. Tot cei din anturaj mi-au dat solutia: heroina injectabila.” Soc? Inca nu.

            A trecut la heroina injectabila

            Asa ca dupa trei luni deja era dependent de heroina grea, cea injectabila. Care dadea senzatii mult mai tari, intr-un timp mult mai scurt si dura mult mai mult. “Asa imi satisfaceam pofta. Am facut rost de seringa, de apa distilata, de sare de lamaie, de droguri. Nu era greu. Dealeri erau peste tot. Am avut doar o umbra de constienta, de instinct de conservare. Am folosit doar propria mea seringa. Chiar daca in jurul meu vedeam cazuri in care 4-5 persoane se injectau cu acelasi ac.”. La inceput se droga “in gasca”, dar cu timpul a devenit din ce in ce mai retras. Se ascundea, ii era frica sa nu fie vazut, sa nu se afle ce face. Bani nu mai avea, sevrajul de dupa era “cumplit”. Nu mai raspundea la telefon, fugea de acasa, a inceput sa vanda si lucruri din casa pentru a face rost de banii necesari pentru a-si lua doza, devenita acum dependenta zilnica. In paralel, consuma si Tramadol (un anestezic foarte puternic), pe care il procura “pe sub mana” din anumite farmacii. Ajunsese la disperare. Slabise foarte mult, ajunsese la 45 de kilograme, vederea ii crea deja probleme, se certa cu toata lumea, inclusiv cu familia. “Am avut noroc ca nu am ajuns sa fiu si arestat. Mi s-a propus sa fiu si eu vanzator si am facut-o. Foarte putin timp insa, dar numai pentru a-mi procura mai usor doza mea. Eram in lumea consumatorilor de heroina. O lume periculoasa. Am avut prieteni care au murit in fata mea, pe altii i-am vazut in crize, pe altii cu paranoia. Mi-a fost frica. Am simtit in mine o frica pe care nu o mai puteam controla.” Atunci s-a aflat. Atunci a cerut ajutor.

            Prima care a aflat a fost sora lui

            “I-am marturisit totul intr-o seara surorii mele. I-am zis sa ma inteleaga, i-am cerut iertare si apoi, ajutorul”, continua. Asa a ajuns imediat intr-un centru de zi, la detoxifiere, prin medicatie cu metadona (heroina sintetica). “E foarte important sa recunosti ca ai nevoie de ajutor, sa ceri ajutorul si, mai ales, sa ti se si ofere”. A urmat tratamentul de specialitate un an si jumatate. Pana ce corpul s-a obisnuit cu noul “drog” si a cerut din nou “ceva tare”. “Am recidivat. M-am intors in doua zile la heroina. La cea injectabila, direct. Am avut trei astfel de recaderi.” Dar familia i-a fost mereu alaturi. A fost internat la un spital din Cluj (pentru dezintoxicarea de metadona), apoi intr-o comunitate terapeutica (pentru tratamentul post-cura si terapia de grup). A cazut din nou.

            A pus punct

            Dar a luat-o de la capat. “Inainte sa merg la ultima dezintoxicare am gasit etnobotanicele. Au fost cele mai grele momente din viata mea de pana atunci. Combinatia intre prafurile de vise si metadona e mortala. La centrul unde eram, din 8 consumatori, 4 mureau. E cea mai periculoasa combinatie. Acolo a fost sfarsitul. Dar si inceputul”, mai spune. Acolo si-a vazut prietenul in criza, in prag de sinucidere, cu un ciob de sticla din geamul pe care l-a spart tot el, in salonul de spital, automutilandu-se, intr-o balta de sange. “Atunci am hotarat sa pun punct. Atunci am realizat ca daca nu am taria de a ma opri voi ajunge ca el”, spune Alexandru hotarat. Si a pus punct. Alaturi de familie, in urma cu un an.
            Roxana Neagu

            “Ce mi s-a intamplat in cei 5 ani o iau acum ca pe o experienta de viata. Acum asta spun. Si mai adaug ca aceasta experienta o voi folosi in sens pozitiv, pentru a-i ajuta pe cei care trec prin ce am trecut eu.”
            Alexandru Popa

            “Totul incepe de la teribilismul varstei. E curiozitate si inconstienta. Sunt voci care spun ca daca esti pe marijuana nu ajungi niciodata consumator de droguri mai puternice. Insa exemplul lui Alexandru este cel mai concludent.”
            insp. Radu Nafornita, de la CPECA Bacau

            Fotbal / Cupa Romaniei: FC Garceni – Aerostar in faza I

            de
            Deșteptarea
            -

            Aerostar va intâlni echipa vasluiana FC Garceni in prima faza a Cupei României, editia 2011-2012. Meciul se va desfasura pe 20 iulie, in deplasare. In pregatirea pentru primul joc oficial al sezonului, "aviatorii" vor sustine vineri un amical cu divizionara D CSM Moinesti, programat de la ora 17.00 pe terenul II al Aerostarului. In Cupa, CSM Moinesti merge mai departe fara joc in conditiile in care ar fi trebuit sa intalneasca FC Willy (echipa retrasa din campionat). (D.P.)

            Cod galben de CANICULA pana duminica

              de
              Deșteptarea
              -

              Meteorologii au emis o atentionare cod galben de canicula, ce vizeaza intreaga tara, pentru intervalul joi, 14 iulie – duminica, 17 iulie. In aceasta perioada, indicele de confort termic va depasi pragul critic de 80, informeaza Administratia Nationala de Meteorologie (ANM). Pe arii extinse, temperatura maxima a aerului va trece de 35 de grade Celsius, iar in Campia de Vest si in Lunca Dunarii se vor atinge, izolat, valori de pana la 39 de grade. Potrivit ANM, atentionarea de cod galben va fi actualizata in cursul zilei de vineri, 15 iulie.

              Tenis: Fileu continental

              de
              Deșteptarea
              -

              Teodor Marin merge la campionatele europene individuale si pe echipe

              In ultimul an de juniorat, Teodor Marin (SCM Bacau) isi face intrarea pe scena campionatelor europene. Numarul 1 in clasamentul national U18, tenismenul bacauan va participa la ambele reuniuni continentale ale verii: "europenele" individuale si cele pe echipe.

              Individual

              Intrecerile individuale sunt programate intre 18-24 iulie, la Klosters (Elvetia). In competitie vor intra sportivi din 40 de tari, România fiind reprezentata de Teodor Marin si Alexandru Ghilea (Piatra Neamt). Cei doi vor evolua si pe tabloul de dublu, la ultima repetitie dinaintea plecarii din tara fiind invinsi cu 3-6, 7-6 (6), 5-10 de seniorii Paris Gemouchidis / Alexandros Jakupovic (Grecia), favoriti nr. 3 la turneul Futures de 10.000 $ aflat in desfasurare la Pitesti.

              Echipe

              In concursul pe echipe, România mizeaza pe Marin, Ghilea si Darius Bragusi (Vâlcea). "Tricolorii" vor evolua intr-o grupa preliminara programata la Torun (Polonia), alaturi de Bulgaria, Marea Britanie, Letonia, Portugalia, Spania si tara gazda. Primele doua clasate din cele patru zone care se vor derula intre 27-29 iulie se vor califica la faza finala din Franta (La Rochelle, 1-3 august).
              Dana Popa

              Karting: Sub egida noii federatii

              de
              Deșteptarea
              -

              La sfârsitul acestei saptamâni, circuitul Selena Motor Sport gazduieste etapa a III-a a Campionatului National

              Intre cele doua etape de campionat national programate succesiv in Bacau, kartingul intern s-a reorganizat. Dupa ani de asteptari, Federatia Româna de Karting a luat fiinta oficial. Certificatul de Identitate Sportiva al noii structuri a fost eliberat pe 1 iunie, astfel incât functionarea acesteia a intrat in normalitate. Presedintele noului for este Lucian Stefan, promotorul de pâna acum al intrecerii nationale. Competitia programata pe circuitul Selena Motor Sport incepe, vineri, cu antrenamentele libere, sâmbata si duminica urmând sa se desfasoare mansele de concurs la cele sase clase din graficul competitional. (D.P.)

              Parc natural cu bani europeni

                de
                Deșteptarea
                -

                Primele doua proiecte din Programul Operational Sectorial "Mediu", derulate de catre Organismul Intermediar Bacau pentru Regiunea 1 Nord-Est au fost finalizate. Programul mai cuprinde un proiect in curs de realizare. Cele trei proiecte de la nivelul Regiunii 1 Nord-Est au in vedere implementarea sistemelor adecvate de management pentru protectia naturii. Primul s-a concretizat in masuri pentru managementul speciilor de pasari de interes comunitar din Parcul Natural Vanatori-Neamt si prin implicarea comunitatilor locale. S-a avut in vedere, totodata, si imbunatatirea statutului de conservare a speciei zimbru din acelasi parc. Prin cel de-al treilea proiect se urmareste conservarea biodiversitatii de interes comunitar din Parcul Natural Vanatori dar si din Rezervatia Naturala Secu, din acelasi judet. "Aceste proiecte au o valoare totala de 4,5 milioane lei, din care 3,5 milioane lei este finantare nerambursabila, ne-a spus Anca Daniela Bostan, directorul Organismului Intermediar pentru Programul Operational Sectorial "Mediu" Bacau, Regiunea 1 Nord-Est. In general, vizeaza atat realizarea de studii, revizuirea planului de management si strategii cat si infrastructura de vizitare. Au fost realizate o serie de puncte de informare si centre de vizitare. De asemenea, au fost luate si masuri de informare si constientizare privind protectia naturii si s-a facut si dotarea parcului." Proiectele fac parte din Programul Operational Sectorial "Mediu" prin care sunt finantate masurile de mediu, in special cele de infrastructura, din fonduri europene nerambursabile postaderare. Acestea sunt destinate sectoarelor precum apa, apa uzata, managementul integrat al deseurilor, termoficarea, protectia naturii si a imprejurimilor. Valoarea programului se ridica la 5,6 miliarde euro, din care 4,5 miliarde sunt fonduri europene nerambursabile. Restul de 1,1 miliarde euro reprezinta cofinantare nationala. Principalii beneficiari ai proiectelor din program sunt autoritatile locale, respectiv comunitatile unde sunt implementate. (E. Tintaru)

                Imbracaminte, incaltaminte, mobila si dulciuri intr-un singur loc

                  de
                  Deșteptarea
                  -

                  Bacauanii dornici de cumparaturi pot sa isi cheltuiasca banii in acest sfarsit de saptamana la targurile care se desfasoara in incinta centrului comercial Central Plaza. Ca sa scape de marfa din stocuri comerciantii au renuntat sa isi astepte clientii in magazine si vaneaza targurile de profil, unde pot sa isi vanda lucrurile mai repede, chiar daca si putin mai ieftin, spun ei. Oferta este foarte variata, iar preturile sunt usor negociabile. Cumparatorii nu lipsesc, dar achizitiile sunt mai slabe fata de anii precedenti.
                  Cei care cauta sa isi schimbe mobila pot veni sa se convinga de ofertele producatorilor. De asemenea, vizitatorii targurilor pot gasi intr-un singur loc de la imbracaminte si incaltaminte, pana la cosmetice si dulciuri facute in casa. “Suntem la final de sezon, in lichidari de stocuri, iar vanzarile merg bine pentru aceasta perioada a anului. Dar ne asteptam la o afluenta mai mare spre inceputul week-end-ului”, ne-a declarat Cristina Constantin, unul dintre expozantii aflati la targ. Nu de aceeasi parere este un alt comerciant, Radu Bucatarescu. Acesta s-a aratat dezamagit de ritmul vanzarilor, care “merg foarte prost, e abia prima zi, iar pana acum am avut decat patru cumparatori”.
                  De cealalta parte, amatorii de cumparaturi direct de la producator, fara adaosul comercial practicat in magazine, se declara multumiti de oferta. „Preturile sunt acceptabile, ne-a declarat Cristina Manolescu, cumparatoare. Eu am venit sa imi cumpar o pereche de incaltaminte si mi-am gasit”, ne-a marturisit bacauanca.
                  Targul de imbracaminte si incaltaminte se desfasoara in perioada 13-17 iulie (orele 10-20), iar cel de mobila si amenajari interioare, intre 14-17 iulie (orele 10-19.30). Intrarea la targuri este libera. (Cornel T.)

                  „Comerciantii” de tigari din Piata Centrala, teroarea bacauanilor

                    de
                    Deșteptarea
                    -

                    Prezenta in Piata Centrala a celor care te imbie cu tigari de contrabanda si telefoane mobile procurate tot ilegal a devenit din ce in ce mai suparatoare. Dovada faptul ca tot mai multe voci ne suna la redactie revoltate ca autoritatile abilitate nu iau nicio masura pentru a pune ordine intr-un loc public de unde vin sa cumpere legume si fructe foarte multi bacauani, si nu numai ei. "Suntem aproape agresati de cei care vor sa-si vanda tigarile si telefoanele, procurate in mod dubios, ne-a sesizat Marian Apetrea. Eu nu am incotro, trebuie sa merg in piata cu mama ca sa fac aprovizionarea. Ea este batrana si am ajuns, pur si simplu, sa nu o pot apara de acesti indivizi. Iti ies in cale insitent, sunt vulgari. Eu nu mai pot! Am facut sesizare si la Politia Primariei, dar vad ca nu se ia nicio masura. Am ajuns in situatia in care sa renunt la a ma aproviziona din Piata Centrala si sa ma duc in alta parte, chiar daca trebuie sa merg mai mult si sa pierd o gramada de timp." Cititorul nostru nu este singurul care a ajuns la aceasta concluzie. Multi alti bacauani se simt oripilati de prezenta "comerciantilor" care stau insirati pe aleea ce trece prin fata halei de carne pana la intrarea in piata si spun mai in soapta ori mai tare "Tigari, tigari!". Dar toti bacauanii care intra in piata ii vad, numai Politia Locala, nu! (Ana Lupan)

                    Spitalul Judetean, la comisia de arbitraj de la CNAS

                      de
                      Deșteptarea
                      -

                      Conducerea Spitalului Judetean de Urgenta (SJU) Bacau incearca sa obtina de la Casa Judeteana de Asigurari de Sanatate (CJAS) 8,5 milioane lei (85 miliarde de lei vechi), pentru servicii efectuate in anul 2010 si in prima parte a anului 2011. Deoarece reprezentantii SJU si ai CJAS nu au ajuns la o intelegere in ceea ce priveste decontarea serviciilor, cu ocazia unor discutii din primul trimestru al acestui an, s-a ajuns in fata comisiei de paritate de la Casa Nationala de Asigurari de Sanatate (CNAS). Nici aceasta nu a solutionat divergentele si a inaintat dosarul comisiei de arbitraj de la CNAS. Partile sunt programate sa se prezinte in fata comisiei astazi, de la ora 8.00. Procedura de obtinere a unui buget mai mare de la CJAS nu este una usoara si se intinde pe o perioada de cateva luni, chiar daca serviciile efectuate de un furnizor sunt justificate. Pentru anul 2010, SJU solicita CJAS decontarea unor astfel de servicii in valoare de 4,5 milioane lei. Suma aferenta serviciilor efectuate in prima parte a acestui an si nedecontate de CJAS este de 4 milioane de lei. In semestrul I din 2011, SJU a primit de la Casa un buget care l-a obligat sa reduca numarul internarilor in aprilie, mai si iunie. (D. Mincu)

                      1...4.9114.9124.913...5.781Pagina 4.912 din 5.781

                      		 ziare & stiri
                      © Deșteptarea - unicul ziar tipărit din Bacău, neîntrerupt, de 36 de ani.