duminică, 21 decembrie 2025
type here...
Acasă Blog Pagina 4892

Pesedistii vor sa-l „supuna” pe Stavarache

    de
    Deșteptarea
    -

    Candidatii USL Bacau la localele din 2012, decisi de Ponta si Antonescu

    Liderii partidelor ce compun USL Bacau schimba replici prin intermediul presei centrale. Viorel Hrebenciuc (PSD) a apreciat, intr-o declaratie data ziarului on-line „Gândul”, ca Romeo Stavarache (PNL) trebuie sa se supuna rezultatelor din sondaje si hotarârii „de la centru”. In replica, primarul bacauan afirma ca intre sondajele efectuate de PSD si cele ale PNL exista diferente procentuale notabile. Lupta „pe sondaje” intre cei doi politicieni e motivata de stabilirea candidatilor USL, pentru judetul Bacau, la alegerile locale de anul viitor. Data fiind notoria campanie conflictuala dusa de Stavarache impotriva pesedistilor bacauani, desemnarea candidatilor USL Bacau la localele din 2012 va fi realizata, cel mai probabil, de Ponta si Antonescu, cei doi co-presedinti ai Uniunii.

    Social-democratii pun presiune pe colegii liberali din USL Bacau prin intermediul presei centrale. Intr-o declaratie data ziarului on-line Gândul la sfârsitul lunii iulie, Viorel Hrebenciuc a apreciat ca Stavarache va fi obligat sa se supuna rezultatelor din sondajele de opinie realizate in interiorul USL si care vizeaza desemnarea candidatilor Uniunii la alegerile locale de anul viitor. Liderul pesedist a precizat ca PSD conduce detasat in sondajul pentru sefia Consiliului Judetean Bacau, intre candidatul social-democrat si cel liberal diferenta fiind de peste 40 de procente. „Candidatul PSD pentru Consiliul Judetean are cu 40 la suta mai mult in sondaje decât cel al PNL”, a declarat Hrebenciuc pentru ziarul citat. El a adaugat ca Stavarache va trebui sa se supuna realitatii consemnate de sondaje, dar si deciziei de la centru.

    Bumerangul Ionel Palar

    Campania negativa dusa de Stavarache impotriva social-democratilor bacauani pare sa se fi intors impotriva acestuia. Razboiul anti-PSD si anti-Hrebenciuc a subminat functionarea USL in judet, Uniunea existând doar pe hârtie, multumita semnaturilor lui Benea si Palar care au parafat, in aprilie, la Bucuresti, nasterea USL Bacau. Fortarea candidaturii lui Ionel Palar la Consiliul Judetean, folosita pe post de pretext politic de Stavarache a transformat judetul intr-un câmp de batalie electorala. Pentru ca liderii judeteni ai PSD si PNL nu se inteleg nici in ruptul capului, desemnarea candidatilor USL Bacau la alegerile locale din 2012 va fi realizata, cel mai probabil, de co-presedintii Uniunii, Victor Ponta respectiv Crin Antonescu. De altfel, liderul PNL a dezvaluit ca unde vor exista neintelegeri va interveni „Centrul”. „Trebuie sa existe un for care decide in momentul in care exista asemenea cazuri in care si unii si altii isi revendica aceasta candidatura comuna. Daca e comuna, sigur ca o s-o decida centrul, tinând cont de niste argumente”, a afirmat Antonescu saptamâna trecuta.

    Principiul paritatii inclina in favoarea PSD

    Mihai Voicu, vicepresedintele PNL, a declarat recent ca liberalii se asteapta ca in urma localelor din 2012 partidul sa aiba 12 presedinti de consilii judetene si 8 primari de municipii de resedinta. Voicu a mai spus ca potrivit calculelor facute de PNL, formatiunea ar putea obtine 10 presedinti si 10 primari, insa proportia 12 cu 8 este mai aproape de posibilitatile electorale ale partidului. In urma cu mai multe luni, liderul PNL – Crin Antonescu – sustinea ca desemnarea candidatilor USL va respecta, cu sfintenie, principiul paritatii si ca PSD si PNL vor fi obligate sa nominalizeze 21, respectiv 20 de candidati la consiliile judetene. In realitate, sondajele interne realizate de USL arata ca PSD are peste 25 de candidati mai bine clasati in cursa pentru consiliile judetene, depasind limita impusa prin paritate. Desi invocat, principiul paritatii va fi – cel mai probabil – abandonat, lasând loc negocierilor intre cele doua tabere, astfel incât USL, prin intermediul candidatilor nominalizati de PSD, sa obtina un numar mai mare de presedinti de consilii judetene. In contrapartida, este de asteptat ca social-democratii sa cedeze liberalilor un numar mai mare de candidaturi la primariile municipiilor de resedinta, PNL având o imagine mai solida in mediul urban.

    Caseta
    Renasterea Aliantei DA, profetita de Berca, il infunda si mai mult pe Stavarache. Oare il va suna pe Basescu?

    Pozitia lui Stavarache in interiorul USL e subrezita de ultimele declaratii facute de Gabriel Berca, fostul sau coleg din PNL, ajuns presedinte la PDL Bacau. Intr-o interventie la televiziunea de casa a PNL Bacau, Berca a decretat ca, de mai mult timp, in judet functioneaza din nou Alianta DA si ca PDL si PNL s-ar intelege de minune, fapt ce ar submina consistenta USL Bacau. Declaratiile sefului PDL Bacau contin un sâmbure de adevar, daca luam in calcul faptul ca Stavarache si-a cultivat, de-a lungul timpului, mai multe relatii la vârful PDL, dintre acestea detasându-se – ca importanta – cea cu Gheorghe Flutur, presedintele Consiliului Judetean Suceava, dar si prim-vicepresedinte al PDL. Flutur l-a vizitat pe Stavarache chiar la locul de munca – Primaria Bacau – in primavara lui 2009. In trecut, edilul bacauan a promis democrat-liberalilor, in cel putin doua rânduri, ca va trece la PDL. In plus, campania anti-PSD orchestrata in ultimele luni de seful PNL Bacau il prezinta pe acesta drept un inamic al USL si al partenerilor social-democrati din Uniune. Mai mult, Stavarache insusi se prezinta drept un companion al democrat-liberalilor. Intr-o convorbire inregistrata de ziaristii unei publicatii locale, primarul i-a amenintat pe acestia ca-i „toarna” la presedintele Traian Basescu. „Cer presedintelui României sa va desfiinteze pe toti! Sunt niste chestii care aduc deservicii foarte mari României! Is foarte afectat, foarte afectat”, s-a plâns Stavarache cu privire la un material de presa ce dezluia o parte din neregulile de la finantarea pasajului subteran.
    Lucian Bogdanel

    Gradina cu „minuni” a lui Mos Vichi

    de
    Deșteptarea
    -

    "Am rosii de un kilogram si jumatate"

    Pasiunea nu stie ce-i aia criza. Asta ne spune Vichi Sterpu, care obtine, in solarele lui, rosii de un kilogram si jumatate. Secretul e munca si dragostea cu care le ingrijeste de la stadiul de rasad pâna ajung cât pepenii.

    Din strada, doar solarul "Stefano" se vede, iar inauntru, doua rosii uriase, cu pielita intinsa, plesnind de sanatate. Vrem sa intram, dar ne opreste un Chiuaua iritat, nu mai mare decât legumele pe care le pazeste. "Biti" latra gros si daca ar fi intuneric chiar l-am crede ca e fioros. Vichi Sterpu, stapânul casei, ne invita inauntru si ne apara de fiara. Rosiile pe care le-am zarit din strada sunt pasiunea lui. "De 12 ani fac selectii, nu numai dupa marime, ci si dupa gust, forma sau sanatatea plantei", spune mos Vichi si ne conduce prin labirintul gradinii lui. Are trei solare: "Stefano", "Mariuca" si "George", botezate asa dupa numele nepotilor, alta mare slabiciune a lui Vichi Sterpu. Stefano are 6 ani si e mare fotbalist in Italia, George, cel "subtire ca ata", are 10 ani si e "un dansator talentat", iar Mariuca, "minunea", "scumpetea", "printesa mosului", are 4 ani.

    Tomate negre, impotriva cancerului

    In serele din rândul doi, mos Vichi are rosii, ardei capia si ardei iuti. Pipaie frunzele si ne arata petele: "Se vede ca nu le tratez, asta-i putregaiul cenusiu", explica, ingândurat. Are multe soiuri, toate ciudate: "Cerise", "Dacia", "Siberia", care sunt grena spre negru, "iar la anul voi avea si tomate bicolore, negre cu dungi verzi." A aflat ca sunt foarte cautate in Italia deoarece "sunt bune in eradicarea cancerului in faze incipiente." E o pasiune care ii aduce mari bucurii, dar presupune, fireste, si efort: "Plantez in aprilie. Rasadurile le tin in sera «Mariuca» pentru ca are pereti dubli. Iarna fac focul si, uneori, le pazesc toata noaptea. E nevoie si de munca, si de cheltuieli, dar daca ai un hobby mergi pâna la capat." Irigarea se face prin picurare. Rasaduri vinde, insa legume nu prea. Produce cam 3.000 de fire, din care isi pastreaza 250. Si cu castravetii semilungi se mândreste: "Chiar daca sunt mari, nu au seminte si sunt foarte gustosi", sustine mos Vichi.

    O viata plina de iubire

    Vorbind despre negustorie, gazda noastra se intristeaza brusc. Isi aminteste ca "lumea prefera rosiile din Grecia si Turcia, când ale noastre sunt asa de dulci, de gustoase. Ma uit in multe curti, si la tara, si la oras, numai buruieni. Sigur, e mai lejer sa cumperi din piata sau din supermarket in loc sa cultivi!" Pe de alta parte, afirma Vichi Sterpu, rosiile de import nu sunt sanatoase: "Mi-au spus persoane venite din Grecia si din Turcia ca in serele de acolo se lucreaza cu masca de gaze pe fata din cauza substantelor toxice. Da, obtin plante viguroase, productive, dar valoarea?" Mos Vichi culege câteva rosii care s-au copt si le cântareste in fata noastra. Cea mai mare are un kilogram si jumatate. Pâna si una verde, care s-a rupt de pe lujer, are 1,3 kg. Recordul celor 12 ani de selectii a fost de 1,6 kilograme. Vichi Sterpu e biolog de profesie si a lucrat la Oficiul de Protectia Plantelor, apoi la Comcereal, de unde a iesit la pensie. Acum, la 67 de ani, tot de "plantute" se ocupa. E un hobby cu care i-a contaminat pe multi dintre vecinii si prietenii lui. Mai mult, "am trimis seminte si in Irlanda, si in Norvegia, dar nu cred ca se vor face". Horticultura nu e singura pasiune a lui Vichi Sterpu. Pe lânga rosii si ardei, cultiva flori si ingrijeste pasarele. In curtea lui sunt zeci de ghivece cu floare de colt, o planta foarte pretentioasa, care are nevoie de un sol special, apoi muscate, craite, fucsii si cactusi. Sus, la streasina dinspre strada, locuiesc doua turturele, iar pe latura dinspre alee sunt cuiburile a vreo 30 de vrabiute. Gradinarul le hraneste cu pâine, iar ele il scapa de fluturi si omizi. Armonie totala, raiul pe pamânt. Parca n-am mai fi plecat. L-am lasat in poarta, zâmbind, cu gândul la viata lui plina de iubire si de rod.
    Silvia Patrascanu

    A crescut oferta de locuri de munca

    de
    Deșteptarea
    -

    Pentru saptamâna care urmeaza, oferta de locuri de munca vacante a mai crescut. Daca anterior au fost 255 de posturi libere in evidenta Agentiei Locale pentru Ocuparea Fortei de Munca Bacau, acum sunt 271. Sfera serviciilor a devenit mai generoasa in oferte, dar domeniul confectiilor de imbracaminte continua sa caute mult mai multe persoane pentru a le angaja. In acest domeniu sunt disponibile 85 de locuri de confectioner, 10 de croitor, 8 de cusatori piese din piele si inlocuitori, 7 de muncitori necalificati si unul de mecanic. In sfera serviciilor oferta consta din 2 posturi de agent comercial, 6-ambalator manual, 4-agent de paza, 5-bucatar, 10-consultant vânzari asigurari, 3-gestionar, 7-instalator apa-canal, 6-instalator incalzire centrala, 2-instalator retea de distributie, 2-instalator retele termice si sanitare, 4-ingrijitor cladiri, 2-lucrator bucatarie, 2-lucrator comercial, 2-manipulant marfuri, 20-operator vânzari prin telefon, 3-paznic, 6-preparator carne, 2-spalator vehicule si 3-vânzator. In constructii sunt libere 2 locuri de dulgher, 7 de faiantar, 1 de fierar-betonist, 7 de muncitor necalificat, 5 de zidar si 5 de zugrav. In alte sectoare de activitate sunt ofertate 2 posturi de confectioner asamblor articole din carton, 2 de lacatus confectii metalice, 3 de muncitor necalificat, 5 de sudor manual cu arc electric, 5 de sudor manual cu flacara de gaze si 2 de tâmplar mecanic la frezat si gaurit. Pentru somerii cu studii superioare sunt doar doua locuri de kinetoterapeut si câte unul economist in marketing, economist in management, inginer constructor si inginer instalatii pentru constructii.
    Elena Tintaru

    Asistenti medicali, la perfectionare in state comunitare

      de
      Deșteptarea
      -

      Mai multi asistenti medicali generalisti vor avea sansa sa urmeze cursuri de tutore in Spania. Concret, 100 de membri ai Ordinului Asistentilor Medicali Generalisti, Moaselor si Asistentilor Medicali din România (OAMGMAMR) vor avea posibilitatea sa participe la sesiuni de training in institutii de invatamânt si unitati medicale din Spania. La aceste sesiuni vor avea acces si asistenti medicali din judetul Bacau. Cursurile fac parte din "Programul transnational de imbunatatire a stagiilor de pregatire practica a elevilor din scolile postliceale sanitare pentru facilitarea tranzitiei acestora de la scoala la viata activa", proiect initiat de ordin. Proiectul prevede inscrierea la sesiunile de training a 200 de asistenti medicali. 100 au participat deja pe parcursul primului an de derulare a proiectului la sesiuni in institutii de invatamânt si unitati medicale din Irlanda. Printre cei 100 s-au aflat si asistenti din Bacau. "Anul acesta noi am trimis in Irlanda trei colegi intr-un schimb de experienta privind activitatea de tutore, care se ocupa de formarea viitorilor asistenti medicali in timpul stagiilor de practica, ne-a spus Minodora Chicea, presedinta Filialei Bacau a OAMGMAMR. In urmatoarea serie vor merge si alti asistenti medicali de la noi." Asistentii medicali care doresc sa mearga la astfel de cursuri in Spania trebuie sa fie angajati intr-o unitate sanitara care are contract de colaborare cu o scoala postliceala sanitara pentru efectuarea stagiilor practice. Trebuie sa aiba cunostinte minime de limba engleza iar daca au acumulat cel putin un an in activitatea de tutorat au sanse mai mari de a fi selectati pentru curs. Proiectul demarat de catre Ordinul Asistentilor este finantat din fonduri europene.
      Elena Tintaru

      Handbal feminin: Cupa Municipiului Bacau merge la Brasov

      de
      Deșteptarea
      -

      Rulmentul Corona Brasov a castigat editia inaugurala a Cupei Municipiului Bacau la handbal feminin, turneu amical organizat vineri si sambata de nou-infiintata CSM Bacau 2010. Pe langa trofeu, echipa brasoveana a luat si doua premii individuale: cea mai tehnica jucatoare (Alina Sorodoc) si golghetera turneului (Camelia Balint). Premiul pentru cel mai bun portar a fost revendicat de Natalia Parkhomenko (CSM Bacau). Rezultate:
      – reuniunea I: Corona Rulmentul Brasov – Otelul Galati 31-30, CSM Bacau – Dunarea Braila 24-26.
      – reuniunea a II-a: Rulmentul Brasov – Dunarea Braila 37-30, CSM Bacau – Otelul Galati 27-32.
      – reuniunea a III-a: Otelul Galati – Dunarea Braila 34-27, CSM Bacau – Rulmentul Brasov 25-36.
      Clasament: 1. Rulmentul Corona Brasov (6 p.), 2. Otelul Galati (4 p.), 3. Dunarea Braila (2 p.), 4. CSM Bacau 2010 (0 p.).
      La sfarsitul saptamanii viitoare, CSM Bacau va participa la un turneu organizat de Dunarea Braila. (D.P.)

      „Brasoveanca” a ajuns in Germania

      de
      Deșteptarea
      -

      Muzeologul/poeta Mihaela Babusanu Amalanci, angajata ca si conservator la Complexul Muzeal "Iulian Antonescu" Bacau, a participat in perioada 17-25 iulie 2011 la un workshop in Germania avand ca tema jocurile si dansurile traditionale din Europa avand participanti din: Romania, Turcia, Grecia, Cipru, Germania, Franta, Lituania, Finlanda, Irlanda, Austria. Cursurile s-au desfasurat in limba engleza, avand atat parte teoretica cat si practica. "Brasoveanca" a fost unul dintre dansurile prezentate de participanta noastra, iar "eforturile" participantilor au fost reflectate si in presa locala.

      Zilele comunei Horgesti

        de
        Deșteptarea
        -

        Pe 15 august, locuitorii din Horgesti vor sarbatori hramul comunei lor. Spre deosebire de anii trecuti, “zilele comunei” vor insemna doar o singura zi in care vor avea parte de slujbe reliogioase si de concerte. In comuna sunt doua biserici cu hramul Adormirea Maicii Domnului: Biserica Romano-Catolica din Horgesti si Biserica Ortodoxa din Racatau. Cuplurile care implinesc 50 de casnicie vor fi raplatite de consiliul local cu diplome si mici premii in bani. Luni dupa-amiaza, pe scena din fata Primariei Horgesti vor urca Margareta Clipa, grupul etno “Nemuritorii”, George Cojocarescu, Anton Achitei si doua trupe de muzica pop.
        Silvia Patrascanu

        Razie in unitatile de turism din judet

        de
        Deșteptarea
        -

        Toate unitatile de cazare din judet, inclusiv restaurantele si cantinele aferente, au fost verificate de catre Comisariatul Judetean de Protectia Consumatorului (CJPC) Bacau In cadrul unei campanii nationale care a vizat respectarea drepturilor consumatorilor de catre societatile de turism. “Au fost verificati 27 de agenti economici, in urma neregulilor constatate, 19 fiind sanctionati cu avertisment, iar alti 6 cu amenzi mergand pana la 2000 de lei”, arata Toader Fratila, comisar sef al CJPC Bacau. Suma totala a amenzilor aplicate in aceasta campanie este de 11.250 lei. Neregulile identificate nu tin de calitatea alimentelor, modul de preparare si de pastrare, ci de informarea turistilor: neafisarea tarifelor pentru structura de primire turistica, iar acolo unde existau afise, acestea nu erau scrise in limba romana sau nu erau prezentate in locuri vizibile. Lipseau, de asemenea, preturile la diferite sortimente de bauturi, pentru “meniul zilei” era afisat doar pretul, nu si continutul, iar in catalogul cu preaparate nu era mentionat si gramajul. In unele unitati nu era prezentat “telefonul consumatorului” – 0800.080.999 -, nici numarul CJPC Bacau: 0234.511.273. “Am pus accentual pe acordarea de consultanta si am stabilit masuri de imbunatatire a activitatii, arata Toader Fratila. Vom continua, insa, sa-i monitorizam pe agentii economici sanctionati cu avertisment, pentru care s-au stabilit masuri si termene de realizare. A doua oara, sanctiunile vor fi mult mai aspre.”
        Silvia Patrascanu

        E.ON face „mentenanta” pe nervii consumatorilor

        de
        Deșteptarea
        -

        Vineri, la ora 9, alimentarea cu energie electrica a unei zone importante din cartierul Serbanesti a fost din nou intrerupta. “Noi, cei de pe Calea Romanului, mereu avem probleme, arata Mitica Robu, patron. Si dumneavoastra ati scris despre asta. Ni se dezgheata vitrinele frigorifice si ni se topeste inghetata. Cei de la E.ON stiu asta?” De data asta da, au stiut chiar inaintea consumatorilor, pentru ca nu a fost vorba de o avarie. Sorin Munteanu, specialist in PR al E.ON Moldova Distributie, ne informa, la ora 12, ca firma executa lucrari de mentenanta: “Functionarea si exploatarea in conditii de siguranta a retelelor de distributie reprezinta un obiectiv major al E.ON Moldova Distributie, se arata in comunicatul trimis de reprezentantul firmei. In acest sens, in cursul zilei de astazi (vineri, n.r.) sunt in derulare lucrari de mentenanta la un echipament component al retelei de distributie din municipiul Bacau.”
        Pentru executarea acestor lucrari a fost necesara intreruperea alimentarii cu energie electrica la consumatorii din cartierul Serbanesti, mai precis, pe strazile Plaiului, Muncii, Dorului, Ulmilor, Licurici, Viselor, Ilarie Voronca, Holtului (de la nr. 12 la nr. 60), Luceafarului, Razoarelor, General Badiu, Cezar Uncescu, Th.Neculuta, Calea Birladului, Triumfului, Siretului, Viitorului, Campului, Lt. Z?rnescu, Al. Vecican, V. Precup, Lupeni, Ion Roata, Iasomiei, Vadu Pomilor, Silistei, Gh. Marinescu, Spicului, Romantei, Calea Romanului, Salciei, V.Botocan si Chiribau. „Regretam disconfortul produs de aceasta intrerupere consumatorilor din zona, dar, in acelasi timp, consideram foarte importanta cresterea calitatii serviciilor de care vor beneficia acestia dupa finalizarea lucrarilor”, afirma Sorin Munteanu.
        Silvia Patrascanu

        Perchezitie in Bacau privind plasarea de bani falsi

        de
        Deșteptarea
        -

        Procurorii DIICOT au descins, vineri dimineata, in 18 locatii din Bucuresti si judetele Ilfov, Calarasi si Bacau, dupa ce au prins in flagrant delict mai multe persoane care au incercat sa plaseze 100.000 de lei falsi.
        Investigatiile au relevat faptul ca activitatea infractionala se desfasoara in municipiul Bucuresti, unde invinuitii produc bancnotele prin fotocopiere (off-set) si le plaseaza pe piata efectuând tranzactii comerciale (cumparari de bunuri de valoare redusa, obtinând diferenta de pret).
        Membri ai gruparii au fost depistati in flagrant delict in timp ce incercau sa puna in circulatie suma de 100.000 de lei, in bancnote contrafacute.
        La sediul DIICOT – Structura Centrala vor fi aduse 20 de persoane in vederea audierii.
        Cercetarile procurorilor DIICOT sunt realizate impreuna cu ofiteri de politie din cadrul DCCO, DIC si cu suportul tehnic al DGIPI.

        Gaz Metan se califica in play-off dupa penalty-uri

        de
        Deșteptarea
        -

        Gaz Metan Medias a obtinut o calificare eroica in play-off-ul Europa League dupa un dublu 1-1 cu Mainz si 4-3 la penalty-uri. Fara Eric de Oliveira, fugit de la echipa, si Paul Pirvulescu, accidentat, dar cu un Razvan Plesca in forma maxima Mediasul a facut un meci mare, fiind acum la doar 2 meciuri de grupele Europa League. (gsp.ro)

        Dezbateri academice la Slanic Moldova

          de
          Deșteptarea
          -

          În perioada 4 – 7 august, Slanic Moldova gazduieste Forumul regional de dezbateri academice pentru elevi. Activitatea este finantata de A.N.T.S., prin D.J.T. Bacau, Botosani, Braila, Buzau, Iasi, Galati, Suceava, Vrancea. Fiecare dintre judetele mentionate va avea în concurs cel putin doua echipaje. Din judetele Bacau participa echipe de la Colegiul „Ion Borcea” Buhusi, Colegiul National „Vasile Alecsandri” Bacau, Colegiul „Anghel Saligny” Bacau, Colegiul National „C. Negri” Tg. Ocna si o echipa mixtata din elevi de la mai multe licee, coordonate de profesorii Carmen Zaharia, Irina Dromereschi, Teodora Plesu, Constantin Stacescu. Noutatea competitiei este constituita de faptul ca tinerii vor utiliza metoda dezbaterilor World Schools. Acest format competitional, la care a aderat acum si România, este cel agreat si de competitiile nationale. Prof. Ciprian Zaharia, presedinte al ARDOR Moldova, coordonatorul manifestarii, spune: „Suntem în Anul International al Voluntariatului. Nu întâmplator, una dintre temele abordate la concurs vizeaza aceasta problematica: <<Voluntariatul ar trebui sa devina o conditie de absolvire a liceului? >> . Celelalte doua motiuni ale concursului sunt: <<Prevederile din noua lege a educatiei nationale aduc îmbunatatiri semnificative în ceea ce priveste accesul la educatie a copiilor din mediile defavorizate?>> (dezbatere factuala) si << Educatia copiilor romi ar trebui sa fie o prioritate a MECTS?>> Aceasta competitie regionala va desemna participantele la faza nationala, unde vor fi selectionati cei care ne vor reprezenta la etapa internationala a concursului. Remarcam faptul ca liceenii sunt pur si simplu vrajiti de farmecul dezbaterilor academice”.
          Ion Fercu

          Bric-Brac: Despre concedii si bani

          de
          Deșteptarea
          -

          Nimic nu tine mult pe lumea asta. Doar pe cealalta, care-i vesnica, eterna, ca doar n-am sa contrazic sfânta scriptura. Pâna una-alta, însa, noi traim aici si acum, unde, asa cum sustin psihologii (dupa rezultatele unei cercetari întreprinse în Olanda), stresul se reinstaleaza cam la doua saptamâni de la terminarea concediului. Al naibii, stresul asta, se tine scai de noi! Pentru ca relaxarea pe care o obtinem în timpul liber se evaporeaza rapid, pur si simplu, domnii cercetatori ne sfatuiesc sa tinem cont de aceasta realitate, adoptând o solutie salvatoare. Ea consta în divizarea vacantei în portii mai mici, ca sa zic asa, presarate pe parcursul unui an de munca. Putin si bun, asadar, mici vacante, scurte dar dese, care ne refac potentialul afectiv, creator, pentru ca putem sta mai mult cu cei dragi, petrecându-ne timpul în mod placut. Când faci lucruri agreabile, pe care ti le-ai dorit cu adevarat, simti si cum ti se împrospateaza fortele si rezisti mai bine la reluarea treburilor de serviciu. Cred ca-i destul de convenabila alternanta asta, fiindca nici vacantele prea lungi si statul degeaba nu sunt bune, te secatuiesc si ele de energia benefica. Oricum ai face, e greu sa pastrezi un echilibru. Pericolele te pândesc de peste tot, acum vorbindu-se si despre depresia de vara, indusa de caldura mare, de soarele prea puternic. De parca nu erau de ajuns melancolia de toamna si astenia de primavara. Depresia asta îsi cam baga coada peste tot, dupa cum se vede. La cei singuri, ea se instaleaza taman în timpul vacantelor, când frustrarea îi încolteste pe solitarii care nu au cu cine sa petreaca frumos timpul, sa comunice, sa împartaseasca sentimente, senzatii, impresii. Complicata e si viata asta, daca nu-i vezi si partea de comedie! Cum pentru a-ti permite o vacanta pe placul inimii îti trebuie si banii necesari, m-a amuzat ce zice un mare cunoscator în problema, Paul-Loup Sulitzer, teribilistul scriitor care a scos o carte, prin anii ’70, intitulata chiar Money (de fapt, recent a publicat si Money II); "arata ca ai bani si-i vei avea, totul e doar un joc al aparentelor, al imposturii". "Nu trebuie sa fii bogat ca sa-ti permiti ceea ce-si permit bogatii", afirma Sulitzer, cu aceeasi mina optimista dintotdeauna, mereu afabil, etalând un zâmbet larg, ca sa se vada ca-i merge din plin. Chiar daca anii lui de glorie, când era om de afaceri, scriitor de succes, actor, personalitate mondena de prim rang în Paris, având mereu alaturi femei superbe, s-au cam dus pe apa sâmbetei. Acum este un domn foarte în vârsta, cercetat în tot felul de procese (pentru ca a tot fost prins cu degetele în borcanul cu miere, el însusi recunoscând cu mult umor asta, ca asa se întâmpla în lumea afacerilor, plina de tentatii "dulci"), dar la fel de încrezator în sine. Încercati-i reteta, poate tine! Si, când nu dispuneti de bani, nu va aratati disperarea (asa glasuieste magister Soulitzer), pentru ca nu veti fi interesant pentru niciun bancher, acestia împrumutându-va mult mai usor bani "în masura în care nu aveti nevoie de ei". Nostim paradox, nu-i asa? Se pare însa ca e adevarat. De verificat.
          CARMEN MIHALACHE

          Orient – fereastr? spre lumin?

          de
          Deșteptarea
          -

          Orientul continua sa fascineze, miscându-ti sufletul în ritmul muzicii sale interioare, chemându-te cu glasuri tainice din trecut, pentru ca apoi sa te aduca în prezentul sau plin de viata, lumina, culoare si miresme. În acest sens, Egiptul este o dovada graitoare, având în vedere ca pe pamânturile sale, atât trecutul a fost la înaltime cu civilizatia faraonica cât si prezentul cu civilizatia sa moderna. Egiptul este punctul de întâlnire a estului cu vestul, veriga de legatura între trei continente: Asia, Africa si Europa. Nilul curge peste pamânturile lui, iar Valea Nilului are un sol fertil si o agricultura înfloritoare. Creativitatea egiptenilor în domeniul stiintei, artei si literaturii a facut din Egipt un leagan al civilizatiei. Dupa cum scrie sociologul arab Ibn Khaldun: “Egiptul este centrul lumii si magnetul natiunilor”. Egiptul de azi se ridica la înaltimea civilizatiei antice a faraonilor, ce a lasat mostenire vestigii ale înaltei sale culturi. Cele mai faimoase piramide sunt cele ale lui Kheops, Khefren si Mikerinos.
          Muzeul din Cairo se afla în inima capitalei Egiptului, un muzeu unic prezentând panorama completa a acestei civilizatii antice.
          La marginea orasului, desertul îsi revendica drepturile. Beduinii, oamenii desertului au fost din cele mai vechi timpuri, pastratori ai traditiilor arabe. Ei au un cod al onoarei foarte dezvoltat, iar cinstea femeii asigura demnitatea sotului în fata comunitatii. Ei nu au lasat creatii materiale, dar tezaurul lor consta în creatii spirituale de o deosebita sensibilitate. Cântecul însoteste permanent viata beduinilor, muzica araba avându-si izvorul în muzica compusa de acesti oameni liberi, demni, aspri, dar în acelasi timp sensibili. Poezia ocupa un loc deosebit în viata orientalilor, din cele mai vechi timpuri pâna astazi. Unul din cei mai de seama poeti ai Egiptului este Ibn Farid, pe numele sau adevarat Omar Ibn ‘Ali Abu al Qasim Misriyy. El s-a nascut la Cairo în anul 1181. A studiat printre altele si religia.
          În cele din urma a fost pretuit asemeni unui sfânt, iar mormântul sau aflat pe colinele Al- Muqattam este vizitat ca un loc sacru de catre musulmani. Divanul sau poetic impresioneaza prin profunzimea sentimentelor: “N-am mai vazut iubit, arzând de dor ca mine/ Nici astfel de iubita, lumina-ntre lumine/ Ca luna plina; eu, în jurul ei sunt cerul/ Spre ea nadajduiesc; prin râvna ea ma tine/ Nu-i ploaia decât lacrima patimilor mele/ Iar fulgerul- suspinul, vapaie sa-mi aline!/”.
          Unul dintre cei mai populari scriitori ai Egiptului de azi este Naghib Mahfuz. El este un stilist al lumii arabe, un romancier care a dus romanul arab egiptean pe culmile desavârsirii. Trilogia sa: Bayna El Qasrein Qasr es Sawaq si Es Sukkariyya e cunoscuta în întreaga lume. Citind cartile sale îti imaginezi ca faci o calatorie în civilizatia egipteana. El a primit pentru realismul scrierilor sale, premiul Nobel pentru literatura. Egiptenii, fiind o populatie în majoritate musulmana, au dezvoltat o civilizatie prestigioasa, în care lacasul de cult moscheea a ocupat dintotdeauna locul principal.
          În acest an, luna august este pentru musulmani o luna a milosteniei, a postului, a bucuriei iertarii pacatelor, deoarece în a noua luna a calendarului islamic: luna Ramadan a început revelatia Coranului. Cea mai parfumata dintre florile sufletului unui credincios este milostenia, dragostea fata de aproapele sau, iar sufletul orientalilor a fost întotdeauna cald si generos. Fie ca aceasta floare sa rasara în sufletele credinciosilor din toate religiile lumii, ca raspuns la marinimia Unicului Dumnezeu, prin cel mai frumos limbaj, cel al dragostei, înmiresmând astfel întreg pamântul cu parfumul ei.
          Iuliana Chiper

          A adormit la volanul TIR-ului si a intrat intr-o curte

            de
            Deșteptarea
            -

            Accident de circulatie pe drumul DN 2 – E 85, in localitatea Dumbrava! Un TIR incarcat cu marfa a iesit de pe carosabil, a rupt gardul unui imobil si s-a oprit intr-un lan de porumb. Doar o minune a facut ca autotrenul sa se blocheze de niste copaci si sa nu se izbeasca de o casa locuita, in care se aflau doua persoane. Incidentul s-a produs pe 4 august, la primele ore ale diminetii.

            Neatentia la volan si, mai ales, oboseala au fost cauzele unui accident grav de circulatie care s-a produs in dimineata zilei de 4 august in localitatea Dumbrava, la 15 kilometri de Bacau. Un TIR incarcat cu marfa a iesit brusc de pe carosabil, a rupt un cap de pod, a intrat intr-un gard si s-a oprit in gradina cu porumb a unui localnic. Doar o minune a facut ca mastodontul sa nu se izbeasca in casa locuita, in care se aflau doua persoane. “Eram la pasari in ograda si dintr-o data am auzit o bubuitura. A intrat efectiv TIR-ul la mine in gradina. Mai avea cinci metri si-mi intra in casa. Noroc ca vecinu’ avea scosi niste copaci in drum, avea si un morman de dale la poarta, ca altfel casa mea era demolata acum. Mi-o rupea in doua. Femeia mi-era in casa. Putea sa fie moarta acum”, ne-a declarat speriat Ion Trandafir, proprietarul casei. Nu s-au inregistrat incidente majore si nici victime umane. Soferul camionului a fost ranit usor, insa a tras o sperietura sora cu moartea. Poate si faptul ca accidentul s-a produs la primele ore ale diminetii a facut totul sa se reduca doar la pagubele materiale. “Am auzit zgomotul si am iesit imediat afara. Am vazut gardul cazut si TIR-ul aproape de casa vecinului, in papusoi. Am crezut ca au murit cu totii. Am vazut si soferul, tremura tot”, a precizat si Stefania Mihaila, martor. Traficul in zona a fost dat peste cap. Politia Rutiera a ajuns la fata locului pentru a dirija circulatia si a ancheta accidentul. Aproape o ora, pe acel tronson de drum s-a circulat cu dificultate si doar pe un singur sens de mers. Din primele verificari s-a stabilit ca soferul TiR-ului a fost la un pas sa adoarma la volan. “Pe fondul oboselii, soferul TIR-ului a adormit la volan si a parasit partea carosabila. Cercetarile continua”, a confirmat si inspector Gabriel Stefanescu, ofiter la Inspectoratul de Politie Judetean Bacau. Pe numele conducatorului autotrenului, un barbat in vârsta de aproximativ 50 de ani, s-a intocmit dosar penal. In plus, s-a luat si masura retinerii permisului de conducere pe toata perioada efectuarii cercetarilor. Ancheta Politiei continua, cu sprijinul reprezentantilor de la ARR (Autoritatea Româna Rutiera).
            Roxana Neagu
            foto: de la TV

            Atacati de caini pe strada

              de
              Deșteptarea
              -

              Zilnic, printre pacientii care se prezinta la Unitatea de Primiri Urgente (UPU) a Spitalului Judetean se numara si persoane muscate de câini. Si asemenea cazuri nu sunt putine. Numai de miercuri si pâna joi, dimineata, la UPU au ajuns cinci persoane care au fost atacate de patrupede. Din fericire, niciunul nu s-a aflat in stare grava, astfel ca nu au necesitat internarea. Dar cei mai multi au avut plagi care au impus suturarea lor. Toti au primit tratament la domiciliu, dar au si fost vaccinati antirabic. (E.T.)

              Turisti rataciti in Slanic Moldova

                de
                Deșteptarea
                -

                Jandarmii din cadrul Postului de Jandarmi Montan Slanic Moldova, apartinând Inspectoratului de Jandarmi Judetean Bacau, au fost sesizati prin intermediul numarului unic de urgenta 112, de catre un un cetatean moldovean, despre faptul ca doua persoane s-au ratacit in zona traseului turistic "300 scari", din statiunea Slanic Moldova. "Persoana care a anuntat ratacirea a informat pe jandarmi ca in dimineata respectiva a plecat impreuna cu fiul sau de 15 ani si un nepot de-al sau de 20 ani, ambii cetateni moldoveni, pe traseul respectiv. El s-a oprit la izvoare, iar cei doi tineri si-au continuat urcusul. Constatând ca a trecut cu mult timpul necesar intoarcerii celor doi si vazând o pancarta pusa de catre jandarmi pe traseul respectiv, cu numerele de telefon utile in caz de urgenta, acesta a procedat corect si a sunat la 112", a explicat mr. Sebastian Cretu, ofiter IJJ Bacau.Imediat s-a constituit o patrula de jandarmi si impreuna cu un câine de serviciu, labradorul Fisa, special pregatit pentru astfel de cazuri, s-a plecat in cautarea celor rataciti. Actiunea a durat mai bine de doua ore. Jandarmii i-au gasit pe cei doi tineri, care nu prezentau probleme medicale, la aproximativ 250 m de traseul marcat, undeva spre vârful Cerbu. Cei doi au declarat ca s-au ratacit pentru ca s-au abatut de la traseu, iar intre timp s-a lasat si ceata in zona si nu au mai vazut niciun un marcaj pentru a gasi drumul de intoarcere.
                Roxana Neagu

                Tot mai multi asistenti medicali pleaca in alte zari

                  de
                  Deșteptarea
                  -

                  Criza nu i-a descurajat

                  Din 2003 incoace peste 1.000 de asistenti medicali si-au pierdut urma. Cei mai multi au plecat in alta parte sa lucreze. In fiecare an zeci de asistenti solicita eliberarea de documente pentru a merge la munca in strainatate.

                  Din 2003 incoace, de când s-a constituit, in Ordinul Asistentilor Medicali Generalisti, Moaselor si Asistentilor Medicali din România (OAMGMAMR), Filiala Bacau, s-au inscris nu mai putin de 4.280 membri. Pe parcurs, insa, unui numar destul de mare li s-a pierdut urma. Astfel, pentru anul 2011 si-au depus spre avizare certificatul de membru al ordinului 3.033 de asistenti. Ceilalti peste 1.200, se presupune ca au plecat sa lucreze in alta parte. Unii, chiar daca au ales sa lucreze in alta tara, nu au renuntat, insa, la calitatea de membru al ordinului. In fiecare an zeci de asistenti solicita de la conducerea Filialei Bacau a ordinului documentul care sa ateste ca in perioada cât au lucrat in România nu au avut nicio culpa medicala. Anul acesta au fost eliberate 28 de astfel de fise. Surprinzator, nu in Italia se duc sa lucreze cele mai multe asistente, ci in Anglia. Din cele 28 de asistente, 17 muncesc in aceasta tara. Alte 7 lucreaza in Italia si restul in Olanda, Franta sau Belgia. In 2010 au plecat la lucru in strainatate 45 de asistente, in 2009-16 iar in 2008-39. Toate au nimerit-o bine. "Lucreaza ca asistente in spitale sau camine de batrâni, ne-a spus Minodora Chicea, presedintele Filialei Bacau a OAMGMAMR. Cele mai multe au un salariu net de 1.000-1.500 de euro. Dar unele câstiga incredibil, chiar si 3.600 de euro pe luna. In Anglia avem o colega care lucreaza la o clinica universitara de urologie de la Oxford." Situatia de mai sus este cea rezultata ca urmare a solicitarilor adresate conducerii Filialei Bacau a ordinului pentru eliberarea de document care sa ateste ca nu exista o culpa medicala. Dar sunt multe asistente care lucreaza in strainatate intr-o alta meserie.

                  Se orienteaza spre o alta tara inca de pe bancile scolii

                  Chiar in conditiile actuale de criza din Europa multe asistente medicale se incumeta sa renunte la serviciul pe care il au si sa mearga sa munceasca intr-o alta tara. Aceeasi tendinta este si in rândul absolventilor de scoala postliceala sanitara. "In general cel care termina o scoala postliceala sanitara pleaca, mai declara Minodora Chicea. Isi depune CV-ul pe la toate unitatile medicale cu oferte de locuri de munca si nu ramâne la noi. La cursurile scolilor postliceale vin orientati din capul locului. Multi au deja o facultate si vor sa devina asistenti, tocmai pentru ca astfel considera ca au sanse mai mari sa-si gaseasca de lucru in strainatate." Pentru aceasta trebuie sa se inscrie dupa ce au obtinut diploma de asistent medical in evidenta ordinului, care ii elibereaza certificatul de membru. Pe lânga acesta, trebuie sa mai ia de la Ministerul Sanatatii un certificat de conformitate, care ii garanteaza recunoasterea scolii absolvite, in statul in care merge. Anul trecut au iesit de pe bancile scolii aproximativ 200 de asistenti medicali si in 2011 cam tot atâtia. Dintre ei un numar extrem de mic vor avea sansa de a-si gasi un loc de munca intr-un spital sau la un cabinet medical din judet. Din 2009 incoace posturile vacante din reteaua sanitara publica sunt blocate. In spitale din sapte posturi vacante se poate scoate la concurs doar unul. Aceasta si nivelul de salarizare mult mai scazut comparativ cu cel din statele europene avansate reprezinta motive serioase pentru exodul halatelor albe.
                  Elena Tintaru

                  Teatrul de Vara angajeaza bucatar

                    de
                    Deșteptarea
                    -

                    Art Bacau face restaurant tip “impinge-tava”

                    Art Bacau SRL, societatea care administreaza Teatrul de Vara, angajeaza bucatar si ospatar. Anuntul a fost publicat saptamâna trecuta in Ziarul de Bacau, oficiosul primarului in exercitiu. Paradoxal, desi Teatrul de Vara este nefunctional, societatea care se presupune ca-l administreaza a angajat in ultimul an mai multe persoane. Firma este detinuta de municipalitatea bacauana si administrata de Mihai Sustac, fost consilier local PNL si om de casa al edilului Romeo Stavarache.

                    In municipiul Bacau, evenimentele artistice incep in… bucatarie. Cel putin asta reiese dintr-un anunt publicat de societatea Art Bacau in oficiosul local al PNL. Potrivit anuntului, firma care administreaza Teatrul de Vara intentioneaza sa angajeze un bucatar si un ospatar, respectiv un ajutor de bucatar si unul de ospatar. Pentru efectuarea angajarilor, reprezentantii Art Bacau au impus mai multe conditii. Astfel, pretendentii la functia de bucatar trebuie sa aiba studii medii certificate cu diploma de bacalaureat, precum si o vechime in meserie de trei ani. Pentru functia de ajutor de bucatar, conditiile cerute sunt mai lejere: studii medii, respectiv experienta in domeniul gastronomic. Angajarile efectuate de societatea detinuta de municipalitate sunt cel putin dubioase, in conditiile in care principalul obiect de activitate al Art Bacau il reprezinta "activitatile de gestionare a salilor de spectacole". Angajarile cu cântec nu sunt, insa, o premiera in cazul societatii detinute de municipalitate.

                    Firma functionala, cladire nefunctionala

                    Desi cladirea Teatrului de Vara este nefunctionala, societatea Art Bacau si-a permis luxul sa realizeze mai multe angajari pe parcursul anului trecut. Firma a fost intesata de membri ai organizatiei de tineret a PNL, care au fost angajati, cu regularitate, incepând cu jumatatea lui 2010. SRL-ul nasit de municipalitate este administrat de Mihai Sustac, fost consilier local liberal si om de casa al primarului in functie. Angajarile de tineri penelisti au inceput la Art Bacau imediat dupa alegerea lui Sustac in functia de presedinte al municipalei de tineret a PNL, eveniment petrecut in luna aprilie 2010.

                    Angajati doar cu carnet de partid regulamentar

                    Printre persoanele care au figurat in postura de angajat al Art Bacau se numara Ioana Gavriloaia, consilier al deputatului Tudor Chiuariu, dar si tatal lui Liviu Scarlat, mâna dreapta a lui Sustac in organizatia de tineret a PNL. Un caz cu totul particular il reprezinta Ionut Tomescu, purtatorul de cuvânt al Primariei. Acesta figureaza ca angajat in postul de consilier de specialitate in cadrul Cabinetului Primarului, insa – incepând cu 1 noiembrie 2010 – a aparut si ca angajat al Art Bacau. Alti penelisti angajati, in prealabil, in societatea amintita au fost trimisi in somaj inca din toamna anului trecut.

                    Vor sa faca restaurant tip "impinge tava"

                    Reporterii cotidianului Desteptarea au sunat la numarul de telefon consemnat in anuntul aparut la ziar. A raspuns o voce de barbat care a dezvaluit, in urma detaliilor cerute de reporter, ca angajarile pentru postul de bucatar si ospatar se fac in vederea infiintarii unui restaurant.
                    "Este un restaurant tip «Viva» ca sa-i zic asa, probabil ca sunteti din Bacau si-l stiti. Restaurantul nu e inca deschis. El se va deschide dupa ce vom face angajarile", a declarat persoana de contact de la Art Bacau. Aceasta a adaugat ca restaurantul va fi situat in centrul orasului, dar ca nu poate oferi prea multe detalii cu privire la pozitionarea exacta a stabilimentului. "In centru va fi, dar nu pot sa va ofer prea multe detalii pentru ca nu stiu exact cu cine discut. Veniti aici, depuneti dosarul si in momentul in care depuneti dosarul discutam mai multe", a conchis reprezentantul Art Bacau.

                    Art Bacau a primit 700.000 lei din bugetul local in ultimii doi ani

                    Art Bacau SRL a luat fiinta in februarie 2010, când Consiliul Local (CL) a aprobat un proiect de hotarâre vizând crearea unei societati care sa se ocupe cu administrarea Teatrului de Vara. Prin HCL nr. 34 din 18 februarie 2010, alesii locali au stabilit infiintarea SRL-ului, precum si primii imputerniciti ai CL Bacau in Adunarea Generala a Actionarilor (AGA) de la Art Bacau. Acestia sunt Nicolae Nechita si Ion Rotaru, consilieri locali PNL, respectiv Svetlana Zaharia, consilier local din partea PSD. In 2010, firma condusa de Sustac a primit de la municipalitate suma de 300.000 lei cu titlu de contributie la constituirea capitalului social. Prin HCL nr. 98 din 29 aprilie 2010, CL Bacau si-a insusit bugetul de venituri si cheltuieli propus de Sustac. Acesta a prognozat ca, in 2010, Art Bacau va realiza "venituri din exploatare" in suma de 640.000 lei. Banii nu au fost realizati niciodata pentru ca firma se afla in hibernare de un an si jumatate. Pentru 2011, firma a primit de la Primarie suma de 400.000 lei, cu titlu de contributie la majorarea capitalului social.

                    Teatrul de Vara ne costa cu 30-40 la suta mai mult

                    In 3 ani, valoarea proiectului de modernizare a Teatrului de Vara a crescut de la 8 milioane lei, la 12 milioane lei. La mijlocul lui aprilie 2008, Primaria Bacau a incheiat un contract de executare lucrari in suma de 8 milioane lei, fara TVA, cu consortiul de firme Dieffe Coperture Torino – Fabroma Pascani. In iunie 2009, asociatia de firme a primit, in baza unui contract de lucrari suplimentare, suma de 28.500 lei pentru realizarea de proiectari. In aprilie 2010, la doi ani de la inceperea lucrarilor de modernizare, consortiul Dieffe – Fabroma primeste alte 803.492 lei pentru lucrari suplimentare. Dupa doi ani, valoarea contractului de modernizare a Teatrului de Vara se ridica la aproape 9 milioane lei, cu 1 milion mai mult decât in aprilie 2008.
                    In noiembrie 2010, municipalitatea a scos la licitatie un contract de executare lucrari vizând montarea unui rezervor de apa pentru stins incendii in vecinatatea Teatrului. Contractul a fost adjudecat de societatea Romconstructor, contra sumei de 500.000 lei. In fine, in mai 2011, societatea Nortek Trust a câstigat – contra sumei de 2,79 milioane lei – contractul privind montarea instalatiei sceno-tehnice, a echipamentului de comunicatii, precum si realizarea de lucrari decorative.
                    Intre aprilie 2008 si mai 2011, costul modernizarii Teatrului de Vara a crescut de la 8 milioane lei la peste 12,1 milioane lei. Sumele sunt fara TVA, adaugarea taxei insemnând o crestere si mai mare a cheltuielilor efectuate din bugetul local pentru modernizarea cladirii Teatrului de Vara.
                    Lucian Bogdanel

                    „Nu-mi place sa ma uit in urma”

                    de
                    Deșteptarea
                    -

                    interviu cu Ioan Bujor, primar al comunei Dofteana

                    – Domnule primar, am participat la mai multe intâlniri ale primarilor cu oficialitati ale judetului si am observat ca cele mai multe cereri, doleante vin din partea alesilor din comunele mici si mijlocii. Comuna Dofteana, una dintre cele mai mari unitati administrative din judet, nu are probleme?
                    – Intâi sa facem o precizare: comuna Dofteana este cea mai mare comuna din judet ca numar de locuitori si face parte din primele cinci din România, populatia variaza intre 11.400 si 12.000 de locuitori, iar suprafata este de 17.500 ha. Din comuna Dofteana fac parte sapte sate: Dofteana, Larga, Cucuieti, Bogata, Haghiac, Stefan Voda si Seaca, care sunt amplasate de o parte si de alta a Trotusului. Exista, ca in orice alte comune mari o fluctuatie a populatiei, una naturala, iar alta ocazionala, determinata de migrari si emigrari in alte localitati din tara sau peste hotare. De exemplu, intre 600 si 700 de locuitori pleaca in alte tari la studiu sau la munca. Este interesant ca multe familii s-au stabilit in Italia, Spania sau Germania, insa vin periodic acasa si investesc aici in achizitii de terenuri, isi construiesc case, unii isi deschid diferite afaceri. In ceea ce priveste afirmatia dumneavoastra, Dofteana are probleme, si inca destul de multe, insa comuna are avantajul, marele avantaj ca are un buget destul de mare, in comparatie cu o localitate cu 2000 de locuitori. Am sa mentionez aici ca sunt inregistrate peste 4500 de roluri, 100 de societati comerciale, cu diferite profiluri, institutii publice (15 scoli si gradinite, cabinete medicale, farmacii, posta etc), de unde se incaseaza taxe si impozite. Ca unitati economice mai mari sunt cele din domeniul petrolier, al prelucrarii lemnului (o fabrica de mobila cu 400 de angajati, alte unitati mai mici care folosesc lemnul ca materie prima), o fabrica de pâine, magazine.

                    Nu am candidat la Primarie pentru functie

                    – Sunteti la primul mandat, sunt trei ani de când ati fost ales primar, daca va uitati in urma, ce nu ati rezolvat din ceea ce le-ati promis locuitorilor când au mers la vot?
                    – Nu-mi place sa ma uit in urma, stiti cum se spune, cine se uita prea mult in urma nu mai vede viitorul. Eu nu am candidat la primarie pentru titlu, pentru functie, eu am vrut sa-mi demonstrez mie, dar mai ales concetatenilor mei, ca pot face multe pentru ei, având ca argumente originea mea, realizarile mele ca gospodar al aceste localitati, competenta, capacitatea de a lucra in echipa. Am preluat de la fosta administratie doua mari obiective, Gradinita cu program prelungit si Casa de Cultura, la care nu se mai lucra deoarece nu aveau o sustinere financiara suficienta, ca exemplu Casa de cultura era inceputa din 2003, iar noi am inaugurat-o in toamna anului 2010, la fel Gradinita am finalizat-o la inceputul anului scolar 2009-2010. Impreuna cu consilierii locali ne-am sfatuit si am demarat alte investitii, cum ar fi reabilitarea dispensarului medical (acum arata ca o mica bijuterie, cu medici generalisti, stomatologi, asistente medicale), dupa care am pus in aplicare programul de reabilitare a tuturor scolilor si gradinitele din comuna si a lacaselor de cult. Nu a fost usor, dar avantajul nostru este ca multe lucrari le-am facut in regie proprie, ne-am constituit o echipa formata din 10 oameni, meseriasi in mai multe domenii si am executat multe lucrari din cele planificate.
                    – Inainte de sta noi de vorba am citit pe site-ul Primariei câte ceva din istoria acestor locuri. Ocupatiile de baza ale oamenilor au fost cresterea animalelor, exploatarea petrolului, prelucrarea lemnului. Cum se prezinta situatia acum?
                    – In Dofteana se exploateaza petrol din 1440, evident ca prin metode empirice, apoi activitatea a luat amploare, aici, la Poeni, a fost montata prima instalatie de foraj din România, locul este marcat chiar cu o mica sonda si o placa pe care este mentionat acest lucru. Acum a fost intrerupt forajul, mai sunt in exploatare doar instalatiile de productie, activitatea fiind concesioanta pe mai multi ani unei firme din Austria, care, pentru rentabilizare a restrâns activitatea, a dat oameni afara, au adus instalatii moderne si lucreaza cu un numar mai mic de personal. Mai sunt peste 270 de sonde in functie, mai bine de 100 sunt in conservare, iar activitatea de foraj a fost intrerupta. Pozitiv pentru comuna este ca drumurile de acces sunt foarte bine intretinute, in acest fel beneficiaza si localnicii de aceasta infrastructura, pentru a merge la padure, la terenurile agricole pe care le au in acele perimetre. Cât priveste exploatarea lemnului, ea continua si astazi, avem in comuna o fabrica de mobila, alte mici ateliere cu acelasi profil, iar Directia silvica exploateaza organizat de pe alte suprafete din patrimoniul statului.

                    Izvorul sanatatii este la Ciunget

                    – Când eram copil am fost in zona, la Ciunget si am vazut acolo niste izvoare cu ape minerale, de unde localnicii dar si alti vizitatori consumau acea apa sau isi umpleau damingenele pentru acasa. S-a facut ceva in timp pentru a exploata in scop terapeutic aceste izvoare?
                    – Pe valea Doftenei, la Ciunget, este un izvor de apa minerala foarte buna pentru afectiuni biliare, gastrice etc., deci pentru cura interna, si mai este unul la Sararie, la hotar cu Slanic Moldova. De prin anii 2006-2007, când m-am hotarât sa candidez pentru functia de primar, unul din obiectivele mele a fost si reabilitarea acelor izvoare, dar si construirea unor cai de acces. Cu ani in urma, in zona era un terasament de unde se transporta materialul lemnos pe o cale ferata ingusta, insa, asa cum s-a intâmplat peste tot in anii de dupa revolutie, calea ferata a fost furata, terasamentul s-a destabilizat si a alunecat peste acel izvor. In primavara anului 2009, am reusit de l-am captat, l-am adus cu 250 metri mai jos, intr-o parcare, am construit un zid de consolidare si o troita. In aceste conditii, foarte multi doritori pot avea acces la izvor, cu paharul, cu bidonul, pot ramâne câteva ore in acel loc, care este foarte frumos si practic. In aceasta vara, ma voi ocupa de stabilirea proprietatilor apei, de obtinerea avizelor de exploatare si, poate, impreuna cu Directia Silvica sa facem o treaba gospodareasca acolo, sa multiplicam gurile de preluare, sa construim spatii de adapostire si odihna, astfel ca zona sa devina un punct de atractie turistica, dar si benefica pentru persoanele care au afectiuni de care am pomenit la inceput. Tot din 2008, am vrut sa deschid o zona rezidentiala si am largit PUG-ul localitatii Dofteana, pe valea cu acelasi nume, pâna la padurea DS, pe o lungime de 2,8 km se pot construi, la poalele padurii, diferite imobile. Vom amenaja drumul si vom introduce utilitatile, mai ales apa, deoarece curent electric este in zona de la Petrol. Deja a inceput construirea a doua pensiuni si sunt alte cereri.

                    Investitii pentru sanatatea oamenilor

                    – Sunteti o comuna mare, cu posibilitati financiare destul de consistente, insa mereu este nevoie de mai mult. Vorbim in ultimii ani de bani europeni pusi la dispozitia României, câti bani au intrat in Dofteana de la UE?
                    – Mereu se da vine pe comunitatile locale ca nu atrag asemenea fonduri, insa este destul de dificil. In 2008, localitatea Dofteana nu avea dreptul sa acceseze fonduri europene, din cauza ca, alaturi de alte 13 comune, eram pe lista neagra. A fost un litigiu la un proiect de construire a unui drum prin Programul SAPARD, proiectantul nu era compatibil, deoarece era si functionar public, astfel ca s-a intocmit un dosar penal, iar pâna la finalizarea lui nu am avut voie sa depunem alte proiecte. Am fost nevoit sa returnez suma de 1,3 miliarde de lei la Sapard si am avut dezlegare la alte proiecte. Am inceput cu Masura 3.2.2., un proiect integrat, cu mai multe obiective: 11 km de canalizare si o statie de epurare de mare capacitate, infiintarea unui centru After School, in satul Bogata si asfaltarea unui kilometru de drum in satul Seaca. Valoarea lui era de 2,5 milioane de euro. La verificare am fost depunctat din cauza faptului ca Dofteana depasea 10.000 de locuitori si avea un grad mediu de saracie de 4,5. In aceasta situatia am dezmembrat proiectul si am depus la Ministerul Dezvoltarii proiectul pentru drum, pe care l-am dezvoltat la 2,8 km, iar pe 20 iulie a avut loc licitatia. Canalizarea si Statia de Epurare au fost depuse tot la MDT, proiectul fiind declarat eligibil.
                    – Mi-ati spus ca anul 2011 este anul Sanatatii, cum acoperiti aceasta afirmatie?
                    – Este o poveste lunga, cu munca multa, bani putini si beneficii mari pentru cetateni. Am renuntat la proiectul pentru After School din satul Bogata, copiii ii transport patru kilometri cu microbuzul la Dofteana, iar cladirile scolii si gradinitei din satul Bogata le-am concesionat unei firme din Anglia, pentru infiintarea unui Laborator de analize medicale, investitie care fi finalizata in toamna anului 201, extrem de util pentru aceasta zona, pacientii nu vor mai trebui sa se deplaseze la Onesti sau Bacau. Pe lânga Laboratorul de la Bogata, am mai concesionat 1400 mp unei firme din Moinesti, care va investi cu fonduri europene in construirea unei clinici de obstretica-ginecologie, cu termen de finalizare in 2012. Si nu m-am oprit aici, unei firme din Bacau i-am concesionat 100 mp, care a investit in constructia celei mai mari si mai moderne farmacii din mediul rural. Comuna nu avea medic stomatolog, astfel ca am concesionat unui medic un spatiu in Sala de sport, construita in 2009, prin Fondul National de Investitii, care era prevazuta si cu un cabinet medical. Am facut ceea nu s-a mai facut in ultimii 30 de ani. Printr-o munca extrem de dificila, am reusit sa mai aduc inca doi medici de familie, carora le-am concesionat doua spatii in Centrul Cultural Multifunctional, in total comuna are cinci medici de familie.

                    Toata comuna are apa curenta

                    – Va acuza lumea ca ati investit doar in satele de unde provine familia dumneavoastra.
                    – Nu-i adevarat. Am construit si construim in continuare. Nu am neglijat niciun sat. In Cucuieti am reabilitat caminul cultural, inaugurat pe 20 mai. Cu bani de la buget si cu ajutor de la niste sponsori, cum ar NuclearElectica, cu 2 miliarde de lei, construim un pod si consolidam niste maluri distruse la inundatiile din 2010, scotând din izolare sapte familii. In regie proprie mai avem un santier la un pod de 20 de metri si el distrus la inundatii, dar si o statie de reglare a presiunii apei, dotata cu aparatura moderna care imi va ridica apa la 300 de metri, astfel ca toti abonatii sa beneficieze de apa 24 de ore din 24. Trebuie sa stiti ca toata comuna are apa curenta, am construit 17.500 metri de coloana de apa, numai prin hotarârea CL, fara proiect, doar cu acceptul scris al celor care au dorit sa aiba apa pe ulita, in sat, in case. Satul Larga l-am legat direct din conducta de la Darmanesti, nu numai ca eu sunt din acel sat, dar si in Cucuieti am dus apa la 500 de metri inaltime, am montat si acolo o statie de reglare a presiunii, astfel ca este apa in toate catunele. Mai avem un proiect la Masura 1.2.5., prin Ministerul Agriculturii, pe care l-am depus in 2010, este vorba de construirea unui drum de acces agricol, care face legatura intre Dofteana si Darmanesti, pe câmp, astfel ca scoteam utilajele agricole si carutele de pe DN 12A, totodata se deschide accesul si spre unele societati agricole si de constructii. In urmatoarea perioada vom inaugura o scoala cu patru sali de clasa construita prin Banca Mondiala, care a costat 14,7 miliarde de lei. Acestea sunt proiectele, acestia sunt banii de la Guvern si europeni absorbiti de comuna Dofteana.

                    Primarul trebuie sa fie gospodarul satului

                    – Sunteti primar din 2008, au trecut trei ani de la preluarea mandatului. Ce calitati trebuie sa aiba un om pentru a fi ales primar?
                    – Pe 24 iunie am implinit trei ani, am iesit primar din primul tur, cu 61 la suta din voturi, in fata la sapte candidati. Toti au mai candidat si in legislaturile anterioare, iar unul a fost si viceprimar. Niciodata nu am fost consilier, nu am fost inregimentat politic pâna atunci, am depus candidatura ca un simplu cetatean, insa eram cunoscut de oameni ca un bun gospodar, ca un om care are ceva de spus in comunitate. In primul rând, cred ca am fost iubit de Dumnezeu, a doua problema am avut avantajul ca sunt nascut si crescut in satul Larga, sotia este nascuta in Cucuieti, iar casa unde locuim ne-am facut-o in centrul satului Dofteana. Dupa aceea, aici ne-am inchegat o familie, formata din doi copii, ambii au terminat o facultate si-si urmeaza drumul lor in viata, fata este contabil sef la o societate in Iasi, baiatul este in anul 4 la Facultatea de constructii, nora este economist la o firma. Si acest lucru a contat foarte mult in alegerea din iunie 2008. La toate acestea se adauga educatia, comportamentul, stiinta de a lucra cu oamenii, spiritul de echipa. Cetatenii au vazut, vad cum stii sa te gospodaresti acasa si au certitudinea ca esti o garantie pentru a fi ales, dincolo de aparteneta ta la un partid sau altul. Eu nu am program de audienta, zilnic usa de la biorul primarului este deschisa, zilnic ma deplasez la lucrarile pe care le am in derulare, stau de vorba cu oamenii, ma consult cu ei, le cer sfatul, ei ma intreaba pe mine. In fiecare zi ma intorc din teren cu zeci de probleme ridicate de locuitorii din satele comunei, adun staff-ul si le dau in lucru. Si mai este un aspect la care tin foarte mult si le cer si colaboratorilor mei acelas lucru: politete, rabdare, respect pentru cel care vine la Primarie, indiferent de vârsta, pregatire sau afinitati politice.
                    – Domnule primar, incepând din 2012, primarii vor fi alesi din primul tur. Cum apreciati aceasta modificare a legii?
                    – Este, in opinia mea, o decizie buna. Nu stiu daca ma avantajeaza sau nu, insa sunt sigur ca daca voi fi sanatos si imi voi indeplini tot ceea mi-am propus voi ales din primul tur, asa cum s-a intâmplat si in 2008, cu modificare sau fara modificare a legii. Eu am incredere in concetatenii mei si va spun sincer nu ma gâdesc in primul rând la candidatura, ma lupt pentru a-mi indeplini promisiunile. Este foarte important pentru mine, pentru numele meu, pentru familia mea. Din primul tur este mult mai echitabil, mai democratic, cu o plaja mult mai mare de concentrare a voturilor.

                    Nu-mi plac consilierii pasivi

                    – As vrea sa va exprimati opinia asupra unei probleme pe care vreau de mult timp sa o pun unui primar: activitatea unui consilier este stabilita prin lege, insa nu mi se pare normal ca munca lui sa se limiteze doar la a participa la sedintele CL?
                    – Nu. Din experienta de trei ani va pot spune ca lucrez cu un consiliu format din 17 membri, fiecare cu orientarile lor politice, cu partidul care i-a sutinut, avantajul meu este ca majoritatea fac parte din acelasi partid ca si mine. Nu sunt de acord nici eu ca un consilier ales pe lista unui partid sa participe doar o sedinta pe luna, ridica mâna si primeste “solda”. Consilierii nu au putere financiara, ordonatorul de credite este primarul, insa un consilier poate fi initiator de proiecte, poate face loby pentru un proiect din satul de unde provine, poate sustine alaturi de alti colegi un proiect sau altul. Ei trebuie sa fie activi si nu pasivi. In acesti ani niciun consilier nu a venit cu un proiect. Va vine sa credeti? Cei zece consilieri alesi pe lista PDL nu au viata usoara cu mine. Am câte un consilier sau doi in fiecare sat. Acum balastam toate drumurile si ulitele din toate satele, le-am spus sa vina cu referate semnate de cetatenii care cer asemenea lucrare, acel referat va sta la baza hotarârii de consiliu prin care se aloca bani. Ce am realizat? Consilierul se aproie mai mult de oameni si, in acelasi timp ma sprijina in executarea lucrarilor. Este pacat ca anumiti consilieri din opozitie nu au disponibilitatea de a fi alaturi de noi. Este o chestiune de vointa, de respect pentru alegatori. Cum se duc ei anul viitor in fata electoratului?

                    Bogatia comunei vine de la oameni

                    – Spuneti-mi una dintre bucuriile, satisfactiile din acest mandat?
                    – Este greu sa fac un clasament. O sa va spun una, care are lânga ea o poveste. Sunt cetatean al satului Larga, insa parintii mei se trag din satul Cucuieti, la fel si sotia, normal ca mostenirea, pamântul vin din satul Cucuieti. Am vrut sa fac ceva si pentru satul parintilor mei, am tras apa la 500 m inaltime, am asfaltat drumul pâna acolo sus, am introdus lumina electrica, am pus un microbuz si tranportam copii la scoala. Ca sa inchei, am mai construit o troita la sfintirea careia au participat peste 700 de persoane. Am o multumire sufleteasca si ma bucur ca oamenii, care ma cunosc de când eram copil, ma saluta si isi ridica palaria. Drumul asfaltat trece si pe la poarta unor consilieri din Opozitie, pe la poarta parintilor lor. Am asfaltat si la Stefan Voda 1,8 km, am asfaltat aici mai sus de Primarie 700 de metri, pâna la cimitir, dar si la Biserica catolica pe Seaca 400 de m, am tras iluminat si in cimitir. In toate satele am facut câte ceva, chiar si in satele unde am avut mai putine voturi. Am facut o casa parohiala in satul Bogata, am distribuit materiale de constructii si vom reabilita in totalitate biserica catolica din sat. Vreau sa nu fac deosebire, nu-i corect, deoarece la instalare am spus ca le multumesc tuturor celor care m-au votat si celor care nu m-au votat. Programele mele viitoate, si nu sunt putine, vizeaza in continuare imbunatatirea vietii cetatenilor. Suntem o comuna binecuvântata, inobilata cu munca oamenilor de aici, oameni harnici, care isi iubesc locurile in care s-au nascut, au invatat, muncesc si traiesc.
                    Gheorghe Baltatescu

                    1...4.8914.8924.893...5.782Pagina 4.892 din 5.782

                    		 ziare & stiri
                    © Deșteptarea - unicul ziar tipărit din Bacău, neîntrerupt, de 36 de ani.