vineri, 2 ianuarie 2026
Acasă Blog Pagina 4884

Muammar Gaddafi se pregateste sa plece din Libia impreuna cu familia sa

    Muammar Gaddafi face preg?tiri pentru a pleca din Libia împreun? cu familia într-un posibil exil în Tunisia, au declarat oficiali americani citând rapoarte ale serviciilor de informa?ii, relateaz? NBC, în pagina electronic?.
    Un oficial a sugerat c? este posibil ca Gaddafi s? plece în câteva zile. Sursele citate nu au putut oferi detalii despre condi?iile sau momentul exact în care va pleca liderul libian.
    Gaddafi devine tot mai izolat în capitala Tripoli. Combatan?ii rebeli se apropie din vestul ?i sudul ??rii, în timp ce NATO controleaz? apele din nord. Opozi?ia controleaz? aproape toat? jum?tatea de est a ??rii ?i ?i-a declarat capitala la Benghazi.
    Sursa: Gandul.info

    Liga Europa: Trei victorii si doua infrangeri pentru echipele romanesti

    Vaslui a inceput seara perfect pentru romanii din Europa League, invingand Sparta Praga in prima mansa a play-off-ului pentru accederea in grupe, scor 2-0. A devenit o obisnuinta pentru dinamovisti sa faca "vedete" echipele anonime din cupele europene si a pierdut joi seara in fata ucrainenilor de la Vorskla Poltava cu 2-1. Gaz Metan a mers la Viena sa se apere si a plecat cu "coada intre picioare" primind trei goluri (scor 3-1). Celelalte doua victorii ale romanilor au fost obtinute de Rapid pe terenul polonezilor de la Slask Wroclaw (scor 3-1) si, respectiv, Steaua, care a trecut cu 2-0 de TSKA Sofia.

    „Stejar 500” – sarbatoare de suflet la Frumuselu

      Primarul Gheorghe Tilibasa, impreuna cu profesoara de geografie Mariana Garmecea Pancescu ii invita duminica, 21 august, de la ora 10, pe toti concetatenii si pe alti romani doritori sa participe la sarbatoarea deosebita a localitatii Frumuselu, un sat tipic razasesc, atestat documentar in anul 1428 in timpul domniei lui Alexandru cel Bun. Va veti intalni cu oameni simpli, modesti, gospodari, ospitalieri si neapucatori de lucruri straine. Situat in incinta cimitirului, stejarul secular cu o varsta de peste 500 de ani asteapta sa fie si el sarbatorit. Era odata falnic si maiestos, cu dimensiuni impresionante. Veniti sa vedeti cum a fost amenajat sa mai reziste inca vreo doua sute de ani. El este letopisetul, izvorul istoric, care desi nu poate sa vorbeasca, a ascultat fiecare liturghie cu bucuriile si amarul oamenilor locului. Va fi sarbatorit in fiecare an de Sfanta Marie Mare, careia stejarul ii implora o rugaciune: “O, Maica Preacurata,/ Roga-te mereu,/ Pentru lumea-intreaga/ Pentru neamul meu”.
      Alaturi de el sfintim si mormantul soldatului german care a sfarsit tragic in acest sat. Ca o dovada de buni crestini a acestor oameni este ca l-au readus la sanul bisericii crestine, unde alaturi de sateni isi petrece vesnicia. Si eroii satului cazuti in Razboiul de Independenta si cele doua Razboaie Mondiale vor fi comemorati.
      Va rugam sa participati pentru a ne bucura impreuna.
      Prof. Mariana Garmacea Pancescu

      Se lanseaza „Rabla” pentru tractoare

      Programul de stimulare a innoirii Parcului national de tractoare si masini agricole autopropulsate va fi demarat in 25 august 2011, primul pas fiind inscrierea si validarea producatorilor. "Administratia Fondului pentru Mediu organizeaza in intervalul 25 august – 5 septembrie sesiunea de inscriere in vederea validarii producatorilor, in cadrul Programului de stimulare a innoirii Parcului national de tractoare si masini agricole autopropulsate", arata Maria Ionos, purtator de cuvant al ARPM Bacau. Intre 12 septembrie si 10 noiembrie 2011, proprietarii de tractoare si masini autopropulsate se pot inscrie in program. In 2011, valoarea programului este de 51.608.000 lei. Cuantumul primei de casare este de cel mult 17.000 lei, fara ca aceasta sa depaseasca 40 la suta din pretul de achizitie al utilajului nou, pret care nu include TVA. Solicitantii eligibili sunt producatorii agricoli care au tractoare si masini agricole uzate inregistrate pe numele lor, persoanele fizice autorizate, intreprinderile individuale si cele familiale, societatile care detin tractoare si masini agricole uzate. (Silvia P.)

      In urmatorii doi ani, aceeasi politica de combatere a somajului

      Daca in multe domenii in Strategia fiscal-bugetara pentru 2012-2014 sunt prevazute schimbari esentiale, in cel al ocuparii fortei de munca se mentine politica actuala, adica se vor aloca bani doar pentru acelasi numar restrans de masuri de combatere a somajului. Ca principal obiectiv, guvernarea actuala si-a stabilit cresterea ratei de ocupare la 70 la suta, pentru populatia din grupa de varsta 20-64 de ani, pana in 2020. Aceasta tinta, insa, mizeaza sa o atinga in cea mai mare parte prin acordarea de servicii gratuite de mediere pentru ocuparea locurilor de munca, de informare si consiliere profesionala. Totodata, vor fi oferite servicii de consultanta si asistenta pentru inceperea unei activitati independente sau initierea unei afaceri, cursuri de formare profesionala, precum si acompaniament personalizat tinerilor cu risc de marginalizare sociala. Cat despre subventionarea locurilor de munca pentru ca agentii economici sa fie stimulati sa angajeze someri, se va merge tot pe aceleasi directii ca de doi ani incoace. Se vor da alocatii pentru somerii care se incadreaza inainte de expirarea somajului, fonduri pentru stimularea mobilitatii fortei de munca si subventii angajatorilor pentru incadrarea persoanelor apartinand unor categorii dezavantajate sau cu acces mai greu pe piata muncii. Dar nu se vor aloca bani pentru ocuparea temporara a somerilor din mediul rural, unde este cea mai mare rata a somajului iar posibilitati de angajare, extrem de reduse, si nu se vor acorda credite avantajoase agentilor economici pentru crearea de noi locuri de munca. (E. Tintaru)

      A incercat sa vanda un telefon defect

        O patrula de siguranta publica aflata in serviciul de patrulare pe strada Narciselor din Bacau, s-a sesizat din oficiu cu privire la faptul ca un tanar este alergat de un alt tanar. “Agentii de politie au trecut la interceptarea lor si au stabilit ca cel urmarit este Ionut T., de 21 de ani, din Onesti, iar tanarul care incerca sa-l prinda este Constantin D., de 34 de ani, din Bacau. S-a stabilit ca baiatul de 34 de ani a postat pe internet un anunt prin care oferea spre vanzare un telefon mobil de ultima generatie. Acesta a fost contactat telefonic de Ionut T. si au stabilit de comun acord sa se intalneasca pe strada Narciselor din Bacau”, a explicat insp. Narcisa Butnaru, ofiter de politie. In urma “negotului” s-a dovedit ca mobilul este defect. Politistii au intocmit dosar penal in care se efectueaza cercetari fata de Ionut T., sub aspectul savartirii infractiunii de inselaciune. (R. Neagu)

        Agentia de Prestatii Sociale, amenintata cu desfiintarea

          Ministrul Muncii Sebastian Lazaroiu le-a pus gand rau agentiilor judetene de prestatii sociale. Recent, a declarat ca va reinfiinta Inspectia Sociala si va intari controlul asupra tuturor formelor de protectie a persoanelor. In schimb, va "elimina" agentiile de prestatii sociale pe care le considera "casieria lui Mos Craciun", institutii care "ling" dosare. Si mai explicit s-a exprimat ca agentiile nu fac altceva decat sa introduca dosare in calculator si sa achite prestatii sociale. Cum era de asteptat, parerea proaspatului ministru al Muncii a surprins neplacut conducerea si pe salariatii Agentiei Judetene de Prestatii Sociale (AJPS) Bacau. Evident, dupa aceste afirmatii, fiecare dintre ei se teme pentru locul lui de munca. In acelasi timp spera ca ministrul va reveni la ganduri mai bune. "Daca va citi legea de infiintare a acestei institutii, statutul si regulamentul de organizare si functionare, sigur isi va reconsidera opinia", ne-a declarat Gheorghe Apostu, directorul AJPS Bacau. Punctul de vedere al ministrului Muncii, aparut in mass-media, vine dupa ce agentiile de prestatii sociale au fost restructurate de doua ori din 2009 incoace. In urma reorganizarii, AJPS Bacau a ramas cu 28 de angajati, inclusiv directorul, din 45. Institutia are in evidenta nu mai putin de 270.000 de beneficiari de prestatii sociale carora le plateste lunar, in total, 5,3-5,5 milioane euro. (Elena T.)

          Un bacauan a fost injunghiat de concubina

            Un barbat de 62 de ani a ajuns in stare grava la spital, cu o plaga injunghiata in piept si hemoragie masiva. Politistii au fost imediat sesizati si au stabilit ca Vasile A., care locuieste in cartierul CFR din Bacau, a fost ranit de concubina lui, Liliana P. (43 de ani), cu un cutit. Cei doi s-au certat si, intr-un exces de furie, femeia l-a injunghiat pe barbat. Din fericire, lama cutitului nu i-a atins niciun organ intern, insa Vasile A. a ramas sub supraveghere medicala. Pe numele concubinei lui s-a intocmit dosar penal, iar incadrarea juridica a faptei (lovitura sau tentativa de omor) se va face in functie de numarul de zile de ingrijiri medicale de care va avea nevoie victima. (R. Neagu)

            Trei tineri, hoti la drumul mare

              Infractiunile de furt continua sa dea de lucru politistilor. Fie ca este vorba de minori, de hoti de chilipiruri sau de fapte cu prejudiciu destul de mare, lucratorii de la Serviciul de Investigare a Fraudelor sau de la Judiciar intocmesc zilnic dosare penale de cercetare in astfel de cauze. Trei tinerii, de 17, 19 si 26 de ani sunt acum anchetati de polititii din cadrul Politiei Municipiului Onesti, dupa ce s-a dovedit ca ei sunt autorii unor spargeri de locuinte din care s-au sustras bunuri in valoare de 4.500 de lei. Nu toate lucrurile furate au putut fi recuperate. Un alt caz de furt este acum cercetat si in Moinesti, unde Ioan V. (36 de ani) a fost depistat in flagrant in timp ce incerca sa sustraga o cutie metalica în valoare de 2.000 lei, de la o schela din zona petroliera Moinesti. Si in Buhoci, politistii din cadrul Sectiei 8 Politie Rurala Buhoci, au oprit în trafic pe DJ 252A o autoutilitara la volanul careia a fost identificat Vasile B., de 55 de ani, din Bacau. S-a constatat ca cel în cauza transporta mai multe placi metalice în greutate totala de aproximativ 700 de kg. Din verificari s-a stabilit ca marfa era furata dintr-un bazin situat pe malul raului Siret, cu intentia de a fi comercializata. (R. Neagu)

              Prins cu animalele in masina

                Un barbat din localitatea Homocea a fost oprit pentru un control de rutina in localitatea Letea Veche. Politistii au fost cei care l-au tras pe dreapta pentru ca au observat ca transporta mai multe animale. Barbatul avea doua bovine si trei porci intr-un mijloc auto neinregistrat si nici nu a prezentat documente sanitar-veterinare. “Pentru neregulile gasire s-a aplicat o sanctiune de 3.000 de le si s-a dispus punerea sub sechestru a animalelor transportate”, a explicat dr. Gheorghita Vlad, purtator de cuvant al DSVSA. (A. Gavrila)

                Inspectorii veterinari au eliminat caii bolnavi

                  Mai multi proprietari de cai din judet au ramas fara animale dupa ce inspectorii sanitar-veterinari au descoperit ca acestea erau bolnave de anemie infectioasa ecvina. “Pana la aceasta data a anului 2011, au fost efectuate examene de diagnostic a bolii prin teste de laborator la circa 16.000 de capete cabaline, fiind identificate 13 cazuri pozitive. Personalul sanitar a eliminat cele 13 cabaline pozitive si au fost intocmite documentele de despagubire a proprietarilor”, a explicat dr. Gheorghita Vlad, purtator de cuvant al Directiei Sanitar-Veterinare. Institutia reaminteste proprietarilor de animale ca pentru nerespectarea masurilor legale, transportul si comercializarea de cai neidentificati sau fara documente, avand aceasta boala sanctiunile sunt blocarea animalelor in focar si amenzi intre 5.000 si 10.000 de lei. (A. Gavrila)

                  ONESTI: Weekend bogat in manifestari cultural-artistice

                    In intervalul 19-21 august, in Parcul municipal Onesti se va desfasura "Festivalul Verii 2011". Manifestarea este organizata de Primaria si Consiliul Local Onesti si cuprinde o variata paleta de momente cultural-artistice realizate de nume cunoscute din lumea muzicii usoare si populare romanesti. Astfel, vineri, 19 august, onestenii vor putea urmari recitalul Andreei Balan. Sambata, pe scena festivalului vor urca Ansamblul "Busuiocul" din Bacau, interpretul de muzica populara Cristian Pomohaci si Marcian Petrescu & formatia "Trenul de noapte". Duminica, onestenii vor avea prilejul de a se intalni cu indragitii interpreti de muzica populara si usoara Gheorghe Turda, Irina Loghin, Nicola si Pepe. (Ion M.)

                    Urm?rit national prins de politistii bacauani

                      Un barbat dat in urmarire nationala a fost prins de politistii bacauani. In urma investigatiilor efectuate, oamenii legii l-au depistat pe Faramita D., de 27 de ani, care poseda mandat de executare a pedepsei cu inchisoarea. Cel in cauza a fost condamnat de Judecatoria Moinesti la o pedeapsa privativea de libertate de 1 an ?i 9 luni, dupa ce a fost acuzat de savarsirea infractiunii de violare de domiciliu. Tanarul este acum dupa gratii, in Penitenciarul Bacau. (R. Neagu)

                      A ajuns in coma dupa o lovitura

                        Un barbat din Fruntesti-Filipeni a zacut 12 ore in coma inainte de a ajunge la Spitalul Judetean de Urgenta (SJU) Bacau. Barbatul a fost victima unei agresiuni, probabil in seara zilei de miercuri. Ambulanta a fost solicitata la caz abia a doua zi. Pacientul a ajuns la Unitatea de Primire Urgente a SJU joi la ora 11.00. Medicii l-au diagnosticat pe Vasile P. de 48 de ani, cu hematom subdural temporal stang si fractura cominutiva temporala stanga. Barbatul, aflat in coma de grad III-IV, a fost supus imediat unei interventii chirurgicale, dar starea sa a ramas critica. Personalul medical de la UPU a sesizat Politia. (D. Mincu)

                        Asociatia Nevazatorilor din Bacau a sarbatorit 50 de ani de activitate

                          Filiala Bacau a Asociatiei Nevazatorilor a sarbatorit joi, la sala Ateneu, 50 de ani de la infiintare. Din 1961 si pana in prezent, asociatia a trecut in istoric numeroase evenimente care au marcat implicarea in comunitatea locala. “Cei 50 de ani inseamna incununarea foarte multor succese pe plan cultural, sportiv – tot ce inseamna viata si activitatea membrilor nostri care au putut de-a lungul timpului sa-si aduca contributia in functie de personalitatea lor. Ma bucur ca am ajuns la acest ceas aniversar care este cel mai important moment din activitatea de anul acesta”, a declarat presedintele asociatiei, Laura Damian. La manifestare au participat pe langa invitatii din partea institutiilor publice si membrii asociatiei, mai vechi sau mai noi. La prezidiu au stat insa o parte din membrii fondatori sau din veteranii asociatiei. In semn de respect fata de contributia lor au primit diplome de excelenta si cupe. “Toate lacrimile de bucurie si tristete pe care le-am varsat de-a lungul timpului sa se adune toate in aceasta cupa. Va urez sanatate si va multumesc”, a exclamat Maria Grecu, membru veteran al asociatiei la primirea diplomei. In prezent, asociatia numara 2.450 de membri. La infiintare, Bacaul a fost filiala regionala a Asociatiei Nevazatorilor. Cu ocazia evenimentului s-a lansat si monografia organizatiei. (A. Gavrila)

                          Parintele „Enciclopediei” bacauane


                          In memoriam

                          Doua sunt dimensiunile personalitatii lui Emilian Drehuta (2 mart. 1931, Bainet, jud. Suceava – 5 aug. 2011, Bacau): cea de specialist si diriguitor în domeniul finantelor publice si, respectiv, cea de editor si memorialist. Primei preocupari i-a dedicat nu numai energia unui profesionist de înalta tinuta, ci si lucrari valoroase, tiparite începand cu anul 1991. De memorialistica s-a atasat din anul 2000, cand a publicat „Anotimpurile mele“, urmata de „Dupa 45 de ani“ (2001), „Oameni sub vremi la Bainet“ (2003) si „Dupa 70 de ani. Eseuri“ (2008), în colaborare.
                          Daca lucrarile de contabilitate pot fi judecate ca o prelungire a îndeletnicirii de finantist, iar cele de literatura drept îndatoriri fata de propria memorie, „Enciclopedia judetului Bacau“ ramane în istoriografia locurilor si cea nationala ca o contributie extrem de valoroasa prin bogatia de informatie si prin calitatea discursului. Emilian Drehuta a fost initiatorul, autorul si coordonatorul acestei impresionante lucrari. Cu o competenta rar întalnita, cu diplomatia proprie înteleptilor, cu fermitatea celui ce si-a asumat dulcea povara a unui proiect de anvergura, a izbutit sa tipareasca o prima versiune la Editura „Agora“ (înfiintata de el, prin organizatia Bacau a Societatii pentru Cultura si Literatura Romana în Bucovina – 1991), urmata de editia a II-a, din 2008, revazuta si adaugita. A stiut sa-si apropie oameni exponentiali în domeniile investigate: istorici, medici, economisti, filologi, ziaristi, muzicologi, arhivisti, cu care a alcatuit un colectiv puternic, de autoritate în compartimentele respective. Sala de sedinte a Arhivelor Nationale – Serviciul Judetean Bacau a devenit locul de întalnire a grupului de lucru, prilej cu care se raporta stadiul redactarii, dar mai ales se comenta furtunos continutul articolelor. Receptiv la observatii, cu un tact de invidiat, dar si cu hotararea celui ce are o misiune dificila, Emilian Drehuta reusea sa coaguleze fortele si nu sa le risipeasca, asa încat cele peste 670 de pagini au vazut lumina tiparului la termenul stabilit. Cu aceeasi bunavointa a acceptat si sugestiile venite dupa aparitia lucrarii. A fost de acord ca modalitatea corecta de citare a informatiei de catre cercetatori este aceasta: Alexandru Artimon, Targu-Trotus, în „Enciclopedia judetului Bacau“ (coord., Emilian Drehuta), Editia a II-a, Bacau, Editura „Agora“, 2008, p. 322.
                          Riscurile unei asemenea întreprinderi sunt evidente: cifrele se primenesc de la o zi la alta, personalitatile îsi adauga carate într-o dinamica uluitoare, contururile administrative se modifica si ele, asa încat „o enciclopedie trebuie periodic înnoita“ (Em. Drehuta, Prefata). Coordonatorul din 2008, azi o amintire scumpa, ne atentioneaza ca „responsabilitatea reactualizarii acestei enciclopedii va reveni generatiilor viitoare, carora cei de azi le acorda întregul credit“.
                          Se va încumeta cineva sa o faca în urmatorii ani?
                          Ioan Danila

                          Bric-Brac: Razbunari amoroase

                          Rasfoind presa mondena occidentala dau peste un articol din France Dimanche, continand niste "revelatii" (adica un fel de lovitura de presa, felul de "mancare" preferat al jurnalistilor) despre viata intima a celebrei Jackie Kennedy. Este vorba despre o veche înregistrare, din 1964, a unei conversatii a primei doamne a Americii cu un prieten, istoricul Arthur Schlesinger. De obicei foarte discreta, Jackie, frumoasa si supereleganta sotie a lui Kennedy (avea origini frantuzesti, ceea ce explica totul, manierele, cultura, dar si vestitele ei toalete, taioarele Chanel etc.) a stat atunci de vorba vreo opt ore cu amicul ei, trecand peste orice tabu. În vocea ei se simtea înca marea tristete provocata de disparitia sotului, asasinat, cu un an înainte, în 1963, la Dallas. Constienta de faptul ca dezvaluirile facute ar putea starni o adevarata furtuna în familie, dar si în mass-media, Jakie Kennedy a dorit ca amintirile din perioada traita la Casa Alba sa nu apara decat la 50 de ani dupa moartea sa. Dar iata ca fiica ei si a lui JFK, Caroline, s-a grabit, luand hotararea sa dea publicitatii memoriile mamei, la numai 17 ani de la decesul acesteia. Desigur, în primul rand, în cartea ei de memorii, de marturii pretioase (depusa într-un seif la Biblioteca JFK din Boston), fosta prima doamna a Americii scoate la iveala propriile ei teorii despre asasinarea lui Kennedy. Banuielile ei se îndreapta catre succesorul la putere al presedintelui, Lyndon B. Johnson, sustinut de lobby-ul petrolier texan. Pe care l-a vazut numai zambet la depunerea juramantului ca al 36-lea presedinte al Americii, lucru care-i întarea presupunerile. Ceea ce însemna ca Lee Harvey Oswald nu a fost decat un simplu executant, dar astea nu-s chestiuni tocmai noi, între timp aparand o multime de carti despre acest subiect. Mai putin cunoscute sunt lucrurile care tineau de culisele Casei Albe, de ceea ce suportase Jackie pe propria piele. De pilda, ea spune ca, în afara de aventurile ultracunoscute cu Marlene Dietrich si Marilyn Monroe, JFK o înselase cu o stagiara de 19 ani în faimosul Birou oval. Asadar, Clinton nu fusese deloc original, ci doar repeta o istorie. Jackie mai dezvaluie ca a gasit în dormitorul conjugal lenjerie intima a unei alte femei, si ca s-a simtit teribil de umilita, asa ca a decis sa se razbune. Zis si facut, a pus ochii pe doi barbati, clasati de Vanity Fair drept cei mai seducatori, asta prin anii ’70. Adica pe starul hollywoodian William Holden, si pe Giovanni Agnelli, magnatul de la Fiat. A petrecut, asadar, momente delicioase cu acesti supermasculi. Totusi, Jackie recunoaste si altceva. Si anume, faptul ca între ea si sotul ei se ivise un nou fior de dragoste, chiar înainte de asasinarea lui, si ca ei planuiau chiar sa aiba alti copii. Citind toate astea, nu am fost decloc suprinsa. Dintotdeauna, Jackie Kennedy, devenita apoi doamna Onassis prin casatoria cu un armator grec putred de bogat, mi s-a parut o femeie orientata, "bransata", foc de desteapta, care stie ce vrea, nu o victima, în niciun caz. Si apoi, nu e nimic nou sub soare, în materie de razbunari amoroase.
                          Carmen Mihalache

                          Handbal feminin: Ultimul turneu

                          Al treilea si ultimul turneu de pregatire la care participa CSM Bacau in aceasta vara este organizat de Rulmentul Corona Brasov. Echipa pregatita de Gabriela Manea si Adrian Brezan va sustine vineri doua meciuri (cu SCM Craiova si divizionara secunda HCF Piatra Neamt), pentru ca sambata (12.00) sa infrunte gazdele de la Rulmentul (care au castigat Cupa Municipiului Bacau acum doua saptamani). (D.P.)

                          „Am investit intr-o afacere in care am crezut”

                          Interviu cu Gabriel Carciumaru, patronul World Machinery Works Bacau (fosta IMU)

                          – Cand a aparut noua sigla a fostei societati de masini unelte, toti am zis ca am mai vandut o fa­brica. Privatizarea s-a facut discret, fara tam-tam. Au venit americanii! Cum a decurs procesul si care este acum structura actionariatului de la WMW?
                          – Privatizarea Intreprinderii de Masini Unelte s-a produs in 1998, cand majoritatea actiunilor a fost cumparata de firma americana World Machinery Company. Deoarece la data aceea firma ame­ricana detinea in proprietate marca WMW s-a luat hotararea de a promova la export produsele fabricate in Bacau sub aceasta marca si de a schimba numele societatii bacauane in World Machinery Works SA. In 2001, cand cererea de masini unelte a scazut pe pietele nord-americane, actionariratul s-a gandit sa vanda. In 2003 am devenit partener in firma americana si ulterior, in 2009, am preluat intregul pachet de actiuni al firmei americane, care detinea si WMW Bacau. In prezent controlez peste 95 la suta din actiunile firmei bacauane.
                          – Ati fost denumit ca printre “ultimii mohicani” ai industriei de masini unelte din Romania. Pentru bacauani, cine este Gabriel Carciumaru?
                          – Sunt un roman care crede in potentialul nostru ca natiune, dar si unul dintre cei care fac parte din asa-numita “Romanie tacuta”. Sunt o persoana care a beneficiat de oportunitatea de a cunoaste oameni si locuri pe multe meridiane ale acestei pla­nete si, in acest fel, am inteles ca nu trebuie sa stam in genunchi in fata nimanui pentru ca avem capabilitatea de a dezvolta relatii de colaborare pe baza de respect reciproc. Masini Unelte a fost cum­pa­rata de americani si adusa acasa de un roman. Este pacat ce s-a intamplat cu toata industria roma­neasca dupa anii ’90. Guvernantii nostri nu au crezut sau nu au vrut sa creada in potentialul nostru material si de inteligenta. In lumea asta nu exista nicio tara pu­ternica daca nu are o industrie pu­ternica, iar aceasta se bazeaza pe industria constructoare de masini. Marele avantaj al acestei intreprinderi este faptul ca a fost privatizata cu un actionar care se pricepea la domeniu.

                          Nu mi-a fost rusine ca sunt roman

                          – Ati spus ca faceti parte din “Romania tacuta”, un concept despre care am mai auzit. Dumneavoastra cum il traduceti?
                          – Sunt foarte multi oameni capabili, buni profesionisti care-si fac treaba bine, se duc acasa si stau linistiti. Aceasta “Romanie tacuta” trebuie scoasa la iveala si un rol extraordinar il poate avea presa. Sunt de parere ca Romania actuala nu este cea a stirilor televizate de la ora cinci. Avem nevoie de incredere si o putem reda impreuna, in tara se intampla si lucruri bune; este de netagaduit. Avem nevoie de incredere, in fiecare, in toti. Plec de la ideea ca noi, cei care ne facem treaba suntem mai multi decat cei care nu sunt in ordine. Mie nu mi-a fost niciodata rusine cu cunostintele mele de inginer care a studiat in Romania.
                          – Eu insist, totusi cine este Gabriel Carciumaru?
                          – Sunt nascut la Slatina, am facut scoala la Brasov, am lucrat acolo, m-am casatorit, iar in 1995 am plecat in SUA prin “Loteria vizelor”, impreuna cu familia, cu fratele meu. Practic am luat bilet numai de dus. Acolo am luat-o de la zero, deoarece am intalnit o lume total diferita. Am inceput tot cu ingineria in domeniul proiectarii, apoi m-am indreptat spre partea comerciala si de management; cum prin structura mea interioara imi plac provocarile, cand au existat, nu m-am dat la o parte. O moneda are doua fete, exista ceva ce pierzi, dar exista si ceva ce castigi. Niciodata nu stii unde duce drumul pe care apuci. Eu am reusit, m-am integrat in sistem.
                          – Intre timp ati primit o mostenire, matusa Tamara si-a amintit de dumneavoastra? Pentru a deveni actionar majoritar la o asemenea societate ai nevoie de inteligenta, oameni si bani.
                          – Am cateva matusi dar niciuna de felul matusii Tamara. Banii i-am realizat in America, prin munca si creativitate. De fapt, este putin cam dificil daca nu chiar imposibil ca in America “sa ai o matusa Tamara” si asta pentru ca societatea americana se bazeaza pe niste standarde foarte stricte. Tot ce am avut, chiar daca sotia este putin dezamagita, am investit aici, intr-o afacere in care am crezut. Nu am ingropat banii in produse de lux, nu am mai multe masini, sofez una care are la bord 400.000 de kilometri, nu am avioane, am o casa si o familie, un copil liceean, cu mari perspective. Un aliat de nadejde pentru mine au fost bancile, si in SUA, si in Romania. Bancile sunt foarte atente la parteneri, vor sa vada o strategie, ca te pricepi la ceea ce faci. Este mare pacat ca statul roman nu a pastrat bancile mari. Mare pacat, cum mare greseala a fost ca statul roman nu a pastrat companiile de utilitati, nu ne era bine acum cu petrolul si gazele pe care le exploatam din tara? Ar trebui sa producem mai mult aici si sa exportam, sa exportam nu numai pe pietele europene, ci pe toate pietele. Cheia succesului este sa produci ieftin, de calitate, de calitate, sa nu mai facem rabat de la calitate, cum s-a mai intamplat in trecut. Greu cuceresti o piata, dar mai greu este sa o mentii, sa o pastrezi.

                          In Romania, bordurile sunt interes national

                          – 1995: ingineria nu mai are pers­pective in Romania si ati plecat in SUA.
                          – Va aduceti aminte ce s-a intamplat in Romania dupa 1990: s-a distrus tot ceea ce aveam. De ce? S-a spus ca industria noastra este o gramada de fiare vechi, o adunatura de gunoi. De ce? Cu fiarele astea vechi sunt inca societati care produc. S-a investit, s-a schimbat managementul, au venit echipe de profesionisti, de care Romania nu duce lipsa. Acest lucru ar trebui sa se intample si la nivelul unei tari, sa existe o echipa de profesionisti care sa faca un plan pe 10-20 de ani, iar guvernele care se succed sa respecte acel plan, indiferent de culoare si orientarea politica. Am sa va dau un exem­plu din Asia, eu sunt indragostit de Asia si de exemplul Coreei de Sud. Acum 20 de ani nu conta, iar acum aceasta tara face parte din grupul tarilor cele mai dezvoltate Cum? Au avut grija sa se dezvolte prin ei insisi, ducand toate investitiile in domeniile rentabile, nu in trotuare si borduri, nu aceasta este solutia. La noi bordurile au devenit interes national.
                          – Au trecut multi ani de la punerea in functie a primei ma­sini cu comanda numerica. La ce nivel se afla acum WMW si ce perspective are in anii ce urmeaza?
                          – Un mare avantaj al societatii este ca avem o echipa de proiectare foarte buna, cu experienta, avem si tineri care lucreaza in acest domeniu si trebuie sa va dau exemplul unui tanar care a venit de pe bancile universitatii si ne-a spus: dati-mi voie sa probez pentru o perioada ce stiu, daca sunt bun ma pastrati, daca nu, plec. In acest moment este adjunct de sef de proiect, dupa cinci ani. Asta demonstreaza sa ai viziune si vrei sa investesti in cariera ta. Avem si exemple din partea cealalta: am angajat 10 tineri absolventi de universitate, le-am oferit un loc de munca, salariu, pers­pective pe o perioada de cinci ani in timp de criza. Doar un sfert a mai ramas. N-am inteles cum au putut sa dea cu piciorul unei cariere, unor conditii pe care noi le-am oferit. Nivelul nostru de tehnologie nu este cu nimic mai prejos decat al competitorilor de pe piata la nivel mondial. WMW exporta 95 la suta din productie si acet lucru il facem doar prin licitatii internationale. Realizati si dumneavoastra la ce nivel trebuie sa producem!

                          Lucram o masina pentru programul spatial european

                          – Aveti experienta rezistentei de la WMW, a unui stagiu substantial in SUA, cunoasteti, cred, si experienta Frantei in domeniul economic. Chiar daca este tardiv, ce credeti ca s-a intamplat cu industria bacauana si de ce?
                          – Spuneam ca in orice domeniu este nevoie de profesionisti si este pacat ca cei care au preluat, dupa ’90, intreprinderile, nu au avut o viziune pe termen lung, nu au cautat noi piete. Nu cunosc situatia tuturor societatile din Bacau, dar cu UMB noi am incercat o relatie de colaborare prin 2001-2003. Aveam nevoie de piese turnate mari, ei aveau turnatorie, eram vecini si am crezut ca putem lucra impreuna. Am reusit sa punem la punct toate pro­blemele de calitate, dar, din pacate, s-au pierdut. Nu stiu ce s-a intamplat acolo, acum noi ne turnam piesele la Alba Iulia, Ploiesti si Campina.
                          – Recent, in premiera, va fi livrata cea mai complexa masina produsa aici. As vrea sa detaliati parcursul acestei investitii.
                          – La licitatia internationala pentru acest produs am facut fata unei competitii acerbe. Din cate stim au participat la licitatie 20 de firme europene si in faza finala au ramas doar cinci competitori. Noi am fost alesi deoarece am propus cel mai bun termen de livrare acceptand toate conditiile tehnice ale clientului si am avut pretul cel mai bun. Clientul nostru, EADS, dar si Agentia Spatiala Romana au avut numai cuvinte de lauda pentru noi fata de aceasta cola­borare. Centrul acesta, utilajul de care vorbim, premiera pentru noi ca nivel de tehnicitate, dar nu este o noutate ca tip de masina unealta, prelucreaza piese pentru rachetele purtatoare de sateliti, folosite de catre EADS in programul spatial. Este un domeniu care inglobeaza inalta tehnologie, cati constructori de asemenea rachete sunt in lume? Patru-cinci. De aceea intervin secretul profesional, al tehnologiei si competivitatea. Din valoarea masinii 10-15 la suta este fier, fonta, iar 85 la suta tehnologie de ultima generatie, inteligenta, programe sofisticate, comanda numerica si este dirijata de un singur operator.

                          Tinerii nu mai investesc in propria cariera

                          – Spuneati ca 90 la suta din productie merge la export. In ce tari sunt exportate masinile unelte de la WMW?
                          – Sa o luam de la capatul rasaritean al lumii: Australia, Coreea de Sud, India, China, tarile din Orientul Mij­lociu, Irak, Rusia, Turcia, Ucraina, Grecia, in toate tarile scandinave, Olanda, Austria, Germania, Italia, Franta. Nu avem acum in Spania si Portugalia, dar avem in Marea Britanie, Canada, SUA, Mexic si in Argentina, cate una sau mai multe masini unelte. V-am spus ca nu lucram masini de serie. Avem insa si exceptii, in Rusia am expediat cinci masini care prelucreaza piese in titan pentru trenul de aterizare de la avioanele Boeing, cateva zeci in India si America de Nord.
                          – De la peste 3000 de salariati, acum WMW mai are 300. Spuneati la un moment dat ca fluctuatia celor tineri este mult mai mare decat la cei cu state mai vechi. Care ar fi explicatia acestui comportament?
                          – Este dorinta oricarui tanar de a acumula material cat mai repede, va­lori care sa le permita satisfacerea necesitatilor normale, vitale. Din pacate, putini isi permit sa investeasca in dezvoltarea unei cariere, cu toate ca avem si exemple pozitive in acest sens. Majoritatea vrea repede o casa, o masina, bani pentru distractii, sa calatoreasca. Sunt studenti care vad strainatatea ca o varianta, am vazut asta la multele targuri de joburi la care particip. Nu-i condamn, eu ii incurajez sa plece, sa vada cum se lucreaza, cum se castiga banii si, la un moment dat, sa se intoarca in Romania. Deocamdata nu revin pentru ca nu exista cadrul, societatea nu are create conditiile pentru a-i reprimi. Am sa va dau un exemplu: tari ca Polonia, Cehia si chiar Ungaria cred in ele, in natiunea lor, incearca sa dezvolte ceva in interiorul natiunii lor, incearca si reusesc sa promoveze interesele natiunilor despre care vorbim. Mereu se spune ca n-avem bani? Atunci de ce vindem, ceea ce vindem, la preturi de nimic? De ce ne permitem sa ne imprumutam de miliarde de euro si ii folosim pentru consum? Este o crima. Bani sunt, nu este cap pentru a-i folosi, nu-i punem la treaba pentru a aduce profit.

                          Americanii isi asuma responsabilitatea propriului drum

                          – N-am dus la capat colaborarea cu universitatea bacauana.
                          – Cu Universitatea “Vasile Alecsandri” am derulat proiecte in cadrul Programului European POSDRU si avem de asemenea colaborare prin care studentii pot veni pentru circa trei saptamani sa faca practica la noi. Ca urmare a acestui acord am si angajat cativa tineri de perspectiva. La noi a disparut acea practica in productie, invatamantul este foarte teoretizat fata de alte tari din Vestul Europei si din SUA. Noi suntem dispusi sa primim elevi de liceu, studenti pentru perioade de practica, punem la dis­pozitie masini, specialisti, insa nu vad prea mare interes din partea condu­cerilor acestor licee. Tinerii ar trebui sa se gandeasca mai profund, mai atent la viitorul lor. Mare pacat ca au fost desfiintate scolile profesionale.
                          – In Romania este in dezbatere acum situatia si rezultatele de la BAC, noua lege a invatamantului, structura lui. Puteti sa ne oferiti cateva repere din invatamantul american?
                          – Invatamantul acolo este bazat pe practica. Sunt foarte multi tineri care dupa terminarea liceului intra pe piata muncii, in productie. Ca sa faci colegiul, facultatea, ai nevoie de multi bani. Daca vrei sa faci universitatea, fie ea privata sau de stat costa, exista o taxa, mai mica la stat, mai consistenta la privat. Exista posibilitatea ca tanarul sa-si ia un credit pentru a-si face studiile universitare. Sunt foarte putini studenti care nu apeleaza la credite, platibile in 10-20-30 de ani. De aceea tinerii devin responsabili, ei trebuie sa invete, sa invete pentru a-si gasi de lucru pe piata, in acest fel pot sa-si ramburseze creditul la banca. Societatea americana este foarte pragmatica, fiecare isi asuma responsabi­litatea propriului drum. Acolo nu se apuca nimeni sa faca o facultate pentru ca l-a trimis mama sau bunicul. In America nu este nicio rusine sa fii frizer sau operator pe o masina, lucrator in agricultura, politist sau maturator, daca esti profesionist in ceea ce faci, iti gasesti un job.
                          – Visul american sau visul romanesc il purtati cu dumneavoastra?
                          – Visul oricarui om, indiferent ca este roman sau american. Fiecare om are un vis, un destin, fiecare isi doreste ceva. Eu imi doresc sa fac ceva pentru tara mea si de asta am ales sa ma intorc.

                          Profesionistii ar trebui sa fie la putere

                          – 70 la suta din tre romani spun ca Romania merge intr-o directie gresita. Aveti elemente care sa va permita sa va exprimati pe aceasta tema?
                          – Din ce simt in piata, s-a trecut de un punct critic, partenerii si colaboratorii nostri, din tara si din strainatate, dau semne de vitalitate. N-as putea sa spun daca noi mergem intr-o directie buna, insa daca nu incercam sa stopam jaful care se produce in paduri, in resursele solului si subsolului, nu cred ca mergem intr-o directie buna. Nu cred ca mergem intr-o directie buna daca ne lasam dezbinati, de o grupare sau alta sau chiar de idei. O idee de unitate ar trebui sa ne sustina pe toti. De ce? Pentru ca pe aceasta se bazeaza o natiune.
                          – Cum stati la capitolul politica? Imi spunea o persoana din anturajul dvs. ca peste patru ani candidati la functia de presedinte al tarii.
                          – Nu stau in niciun fel, nu am apartenenta politica si nici nu am ambitii politice. Cred cu putere ca trebuie sa faci ceea ce te pricepi cel mai bine si cum spuneam, profesionistii ar trebui cautati, chiar si de politicieni, ei ar trebui sa fie la putere, acolo unde se iau decizii, fie ele politice, econo­mice sau de alta natura. Eu cu mare placere as raspunde daca ar exista ideea constituirii unui grup care sa dea sugestii, sa produca idei, insa afilierea politica nu ma tenteaza. Eu spun care sunt gandurile mele acum. Am 46 de ani si mai am mult timp in fata.

                          Am invatat de la americani sa gandesc productiv

                          – Ce ati luat din America, ce ati adus in tara, in societatea pe care o patronati?
                          – Un alt ritm de lucru. Doi, am eli­minat ideea ca merge si asa. Nu mai exista. Munca si produse de calitate. Planificare pe termen mediu si lung, gandire productiva. Ceea ce am invatat de la americani este ca atunci cand iei o hotarare trebuie sa o gandesti bine, iar dupa aceea sa te duci pe acel drum. Am mai invatat cumpatarea, chibzuinta banilor, a timpului, am invatat sa cultiv relatiile, sa-mi respect cuvantul. Am mai invatat sa spun multumesc si sa primesc un multumesc. Am retinut de la americani ca trebuie sa-ti iubesti tara, ame­ricanii isi iubesc cu tarie tara, sunt mandri ca sunt americani si ca traiesc pe acel pamant. Noi de ce n-am fi?
                          – Pareti din alta lume.
                          – Am trait si in alta lume. Da, este posibil. Insa sunt convins ca suntem foarte multi care gandim in acest mod. Sotia este alaturi de mine, este tot inginer, a lucrat la Tractorul si se intreaba cand vede ce se intampla cu industria noastra de ce mai vin eu si investesc tot in “fiare vechi”. Eu vreau sa le dau viata, sa le pun sa produca, in tara si in strainatate.
                          – Sunteti un porumbel calator. Ce alte hobby-uri mai are proprietarul unei fabrici de masini unelte?
                          – Sunt pasionat de lectura si incerc sa invat cate ceva despre sufletul si spiritul oamenilor, despre istoria umanitatii. De asemenea sunt indra­gostit inca din vremea studiilor universitare de drumetiile pe munte care te invata sa respecti natura sub toate formele sale. Timpul liber, destul de dramuit pe care il am, incerc sa-l impart intre familie si aceste pasiuni care ma implinesc ca entitate umana.
                          Gheorghe Baltatescu

                          Infractori dezarmati

                            Reguli legislative mai aspre pentru posesorii de arme

                            Conditiile privind detinerea, procurarea, portul si folosirea armelor neletale s-au inasprit. De cealalta parte, in conformitate cu prevederile Legii privind regimul armelor si al munitiilor, persoanele autorizate pentru detinerea, portul si folosirea acestora trebuie sa se prezinte o data la 5 ani, la unitatile de politie specializate, pentru vizarea permisului de arma.

                            Pentru detinerea, procurarea, portul si folosirea armelor neletale posesorii trebuie sa respecte reguli mult mai stricte. Una din cele mai importante modificari ale Legii privind regimul armelor si munitiilor este aceea ca detinerea si/sau portul de arma neletala (cu aer comprimat, de autoaparare cu gaz si bile de cauciuc) fara drept de pedepseste cu închisoare de la 3 luni la 1 an, lucru care pana nu demult era sanctionat doar cu amenda contraventionala. De asemenea, uzul de arma neletala din categoria celor supuse autorizarii, fara drept, constituie infractiune si se pedepseste cu închisoare de la 6 luni la 3 ani. Multi dintre detinatori nu au inteles insa ca trebuie sa mai respecte si legea, asa ca unii au ramas fara arme, au fost sanctionati si chiar sunt in cercetari penale. Numai in acest an, din statistica prezentata de Inspectoratul de Politie Judetean Bacau rezulta ca 39 bacauani au fost prinsi ca detineau ilegal arme sau le-au folosit fara drept. Mai mult, armele au fost conficate impreuna cu 569 de cartuse. De cealallta parte, in conformitate cu prevederile Legii privind regimul armelor si al munitiilor, persoanele autorizate pentru detinerea, portul si folosirea acestora trebuie sa se prezinte o data la 5 ani, la unitatile de politie specializate, pentru vizarea permisului de arma. Armele pot fi cumparate numai din magazinele specializate si numai cu autorizatie de eliberare emisa de Politie. In medie, in Bacau s-a ajuns ca zilnic circa 4-5 persoane sa solicite un permis de port- arma. Majoritatea lor sunt din categoria de varsta 24-50 de ani. Conform registrelor Serviciului de Arme al Inspectoratului de Politie Judetean Bacau, in prezent sunt inregistrate in jur de 1.500 de persoane care detin peste 2.000 arme letale de aparare si paza, 128 arme de tir cu glont si 1.945 arme de vanatoare.

                            Pentru obtinerea autorizatiei de prima arma persoanele fizice trebuie sa depuna urmatoarele acte:
                            – cerere tip
                            – carte de identitate (original si copie)
                            – certificatul medical (eliberat cu cel mult 6 luni inainte de depunerea cererii)
                            – certificat de testare psihologica
                            – certificat de cazier judiciar
                            – doua fotografii color
                            – taxa de prestare servicii (303 lei – in regim de urgenta si 103 lei, in regim normal)
                            – certificat de ansolvire curs de pregatire teoretica si practica pe linie de arme si munitii

                            Este scutita de prezentarea certificatului medical persoana care este dotata cu arma de serviciu letala si poate face dovada indeplinirii conditiilor referitoare la starea de sanatate prin prezentarea unei adeverinte eliberate de angajator, prin care se certifica faptul ca solicitantul a fost examinat din punct de vedere medical legal si ca a fost declarat apt sa poarte si sa foloseasca arme letale.

                            Nu sunt autorizate persoanele care au fost condamnate si nici persoanele invinuite sau inculpate in cauze penale.
                            Roxana Neagu