În noua sa carte, numita "Fata catre fata", Andrei Plesu citeaza urmatoarea propozitie: "Am învatat multe din carti – spunea cineva – dar am învatat totul de la cativa oameni". Si continua cu propria argumentatie: "Suntem în buna masura, suma întalnirilor de care am avut parte. În ce ma priveste, am fost norocos. Parcursul de-a lungul caruia s-a alcatuit biografia mea privata si publica mi-a prilejuit o sumedenie de contacte umane, a caror urma m-a modelat, într-un fel sau altul, de la croiala pana la cusatura. Si ma simt îndemnat sa dau seama de aceasta sansa". Sansa este însa una la fel de mare si pentru noi, cititorii, care ne putem delecta cu suita de întalniri admirabile si de portrete din cuprinsul unei carti seducatoare sub raport intelectual, scrisa în inconfundabilul stil al lui Plesu. Cei portretizati sunt persoane cunoscute direct, "fata catre fata" de autor, al carui condei ager surprinde, la modul cel mai acut dar si cel mai plastic, trasaturile definitorii ale unui personaj. Sunt încondeiate, cu fina putere de patrundere psihologica, categorii generice, de exemplu "moderatorul, "analistul politic", dar sunt surprinsi, ca într-un insectar, cu surplus de ironie si acid, si cativa insi, persoane publice arhicunoscute, în niste schite de portret care nu flateaza catusi de putin "beneficiarul". Plesu are vana de stralucit pamfletar si de abil caricaturist, deopotriva, descrierile si formularile sale succinte fiind memorabile. Desigur ca scrisul sau nu e deloc confortabil, ba chiar dimpotriva. El stie atat de bine sa expuna ridicolului un personaj, încat e greu de uitat respectiva "executie". Si decupeaza foarte expresiv situatiile în care impostura cu parapon îsi spune cuvantul. Vezi cazul asa-numitilor analisti politici (specie proliferanta pe la noi, prin batatura), care se dau de ceasul mortii ca sa-ti arate cat de prost si de naiv esti. Adica, nimic nu este ceea ce pare, evidentele, lucrurile în omeneasca lor simplitate si adevarul plat nu fac parte din menu-ul lor. Ei vor sa ne demonstreze cu tot dinadinsul ca tot ceea ce se vede nu e adevarat, ca numai ei detin secretele colcaitoarelor scenarii politice, a manipularilor rafinate si a intrigilor de megaproportii. Astfel ca avem de-a face, spune cu enorm sarcasm, Andrei Plesu, cu niste „insi versati, care vad în infrarosu”. Curata sminteala, ce sa mai zici! Cat despre moderatorii de emisiuni, autorul cartii pe care o semnalez le aminteste acestora ca postura lor normala este cea de gazda. si da ca exemplu Statele Unite, unde moderatorul este asimilat unui maestru de ceremonii, prescurtat MC. As fi foarte multumita sa întalnesc si în peisajul autohton astfel de persoane civilizate, destinse, ponderate, cu simtul echilibrului, care sa medieze între tabere adverse, gasind liantul unui dialog în care sa se auda fiecare voce, lasand libertate publicului sa-si faca si el propria idee despre tema supusa discutiei, dezbaterii.
Carmen Mihalache
Bric-Brac: Sunt unii care vad in infrarosu
Juvenes Translatores in Bacau
Elevii bacauani nascuti in anul 1994 de la Colegiul Pedagogic "Stefan cel Mare" au participat vineri la concursul de traducatori organizat de Comisia Europeana. Este a treia editie la care colegiul bacauan a fost selectat si a pregatit 6 elevi pentru aceasta competitie care are loc, in acelasi timp, in toate tarile membre ale Uniunii.
Comisia Europeana a organizat si in acest an concursul Juvenes Translatores, o competitie intre elevi nascuti in anul 1994 si care aspira la a deveni intr-o zi traducatori profesionisti. "In 1991 a debutat aceasta competitie, cand s-au implinit 50 de ani de la semnarea Tratatului de la Maastricht si a fost considerata o activitate specifica tineretului. Elevii au avut de tradus texte pe tema voluntariatului pentru ca anul acesta este, cum bine stim, Anul European al Voluntariatului. Ei si-au ales limba sursa engleza sau franceza si au tradus in limba materna", a explicat profesorul de engleza Rodica Tomozei.
Anul acesta au fost selectati 6 elevi din clasele a XI-a. 5 dintre acestia au sustinut proba de traducere din engleza in romana si unul, in premiera, a ales sa traduca un text din franceza in romana. "Pentru ei limbile straine reprezinta o motivatie si in acelasi timp ne motiveaza si pe noi sa le deschidem noi orizonturi. Au posibilitatea pe viitor sa lucreze chiar in exterior, daca stiu mai multe limbi straine. In urma concursului, toti vor primi premii si elevul care a realizat cea mai buna traducere va primi diploma chiar la Bruxelles", a specificat profesorul de franceza Maricica Iosub. "Ceea ce va face diferenta intre elevi este cum isi vor pune propria amprenta asupra textului. Acesta nu pune dificultati gramaticale, dar va conta interpretarea personala, pornind chiar de la titlu", a spus si profesorul de engleza Mihaela Panaite.
Comisia Europeana organizeaza acest concurs pentru a le oferi tinerilor ocazia sa vada ce inseamna sa fie traducatori. Participantii vor fi notati in functie de eforturile si abilitatea lor de a folosi termenii si de a scrie corect, dar primesc puncte in plus si pentru creativitate. Elevii pot alege in ce limba sa fie textul initial si in ce limba doresc sa il traduca, putand sa aleaga din cele 23 de limbi oficiale ale Uniunii Europene. Numarul unitatilor de invatamant din fiecare stat membru coincide cu numarul voturilor pe care statul il are in Consiliul Uniunii Europene. Asadar, din tara noastra au intrat in competitie 33 de unitati de invatamant. In final, se va alege cel mai bun traducator din fiecare stat membru.
Andreea Gavrila
„Porcii primesc subventii pentru a trai bine”
Interviu cu Gheorghe Saghin, patronul firmei Prod Sag SRL Saucesti
La capatul satului Schineni, din comuna Saucesti, pe un teren aflat la 500 de metri de ultima casa, peste noapte a rasarit o ferma. O hala lunga de 150 de metri, construita dupa un model american, populata cu 2000 de porci. Peretii sunt din prelata, care se deschid si se inchid in functie de temperatura de afara. Este asezata pe o perna de apa, care asigura ecologizarea fermei. Cu un ciclu de trei luni, intra pentru crestere 2000 de porci si ies doar 1978. In Romania nu exista ferme de reproducere, purceii sunt adusi din tari membre ale Uniunii Europene: Olanda, Belgia, Franta. Intra in ferma din Romania cu greutatea de 20-25 de kilograme si sunt livrati cu 110 kilograme. Patronul traieste din diferenta de greutate, din pret si regie proprie. Adica munca. “Am pornit in 2008, cand criza s-a facut simtita si in Romania, dupa un proiect material si financiar devenit eligibil, calculat matematic, economic, financiar si dupa toate normele europene in domeniu. Numai ca in 2008 vindeam kilogramul in viu cu 4,8-4,9 lei, achizitionam furajele cu 0,3 lei, iar acum dau 0,9-1,00 lei pe kilogramul de furaj si vand porcul la pretul initial, la care se adauga dobanzile marite la credite. Va dati seama, costurile nu le mai pot acoperi din pret. Asta da afacere in agricultura." De la aceasta scurta analiza am inceput dialogul cu Gheorghe Saghi, patronul unei firme specializata in cresterea porcilor.
– Inseamna, domnule Saghi, ca ati ales prost. In timp ce foarte multi au investit in imobiliare, in comert, in crasme, unde banii vin foarte repede, dumneavoastra v-ati gasit sa investiti in zootehnie. O afacere proasta in Romania.
– Eu sunt nascut si crescut la tara, pe pamant.. Dupa terminarea Facultatii de Agronomia, in 1982, am revenit in satul meu, la Vultureni. Am lucrat la IAS, in fostul Trust IAS, am simtit, am constatat ca acolo puteam sa-mi fac meseria, si se facea meserie la fostele IAS-uri. Eu nu ma pricep la altceva, decat la agricultura si ar fi bine ca fiecare dintre noi sa facem – sa facem bine – in domeniul, in meseria la care ne pricepem, asa cum se intampla in toata lumea.
– Este o poveste din manuale, tanarul face scoala, viseaza sa se intoarca in satul natal scolit si se apuca de treaba. O sa revenim, avem acum in fata o afacere “vie” – 2000 de porci, care trebuie crescuti, ingrasati si vanduti. Ce treaba are agronomul cu o ferma de suine?
– Este o poveste mai lunga. Am revenit in satul Vultureni, vatra mea, dupa Revolutie am continuat sa lucrez in agricultura, am fost si director de SMA, primar vreo trei ani, dupa care m-am adunat si am decis sa cumpar teren si sa ma apuc de zootehnie. Inca nu stiu sigur daca alegerea mea a fost buna. Am vazut proiectul, mi-a placut, l-am depus si a devenit eligibil. Era prin 2006. Doi ani a durat sa-l pun pe picioare. Aici era camp liber. Toata viata am facut agricultura. Este un proiect unicat, constructie usoara, cu pereti din prelata, reglabili, in functie de temperatura. La inceput mi-a fost teama, la noi temperaturile in iarna ajung si la minus 30 de grade, insa proiectul asigura siguranta si in aceste conditii. Vara este ca pe terasa la un restaurant, cu toti peretii trasi la nivelul inaltimii animalului, iarna asigura conditii normale de vietuire in conditii optime. Totul este computerizat si respecta conditiile si normele europene de spatiu, de mediu, temperatura, alimentatie. In timpul derularii proiectului suntem controlati si super-controlati. Este normal, ei ti-au dat banii, ei te verifica, mai ales de cand a intrat in vigoare acordarea unei subventii pentru bunastarea animalului.
Am negociat integrarea in genunchi
– Subventie pentru bunastarea animalelor. Pornim bine, eu tot vroiam sa va intreb de ce Guvernul a sistat orice ajutor pentru crescatorii de animale.
– Da. Pentru a asigura conditii optime in cresterea porcului, trebuie sa cheltuiesti mai mult, ca sa cheltuiesti mai mult, iti trebuie bani pentru lumina pe timp de noapte, apa, furaje la standarde, curatenie, climat lipsit de stres. Ca sa cheltuiesti pentru toate acestea nu mai iesi pe costuri. Subventia este aprobata din acest an, insa nu ne-au dat-o nici pana acum, iar eu am investit si cheltuiesc zilnic sume importante pentru a asigura aceste conditii.
– M-am lamurit, statul acorda niste bani pentru ca animalul sa se simta bine, sa traiasca… BINE. Dar pana acum nu aveati subventii? Toate statele europene subventioneaza agricultura in general si zootehnia in special.
– Pana in 2009 a fost o subventie europeana, de 100 de lei pe porc. A fost taiata, tot la sugestia UE, si multi zootehnisti au dat faliment. Multi, domnule. Subventia era acordata din bani europeni… N-am stiut atunci sa negociem corect, realist, in functie de conditiile din Romania. A fost, cred, o negociere in genunchi. Eram primiti in UE si nu s-a considerat ca negocierile sa se faca de pe pozitii de egalitate. Cand am inceput activitatea, kilogramul de porumb era 30 de bani, iar acum este 70-80 de bani la recoltat. S-a ajuns chiar la un leu, deci s-a triplat. In 2008, vindeam kilogramul de carcasa cu 5,1-5,5 lei kilogramul, acum vand cu 4,9 lei, rar, in preajma sarabatorilor de iarna, ajung la 5,1, 5,2 lei. Va dati seama ca, in conditiile in care toate importurile au crescut si noi mergem cu acelasi preturi, suntem la limita falimentului. Eu va spun cinstit, imi place mult ceea ce fac, o fac din placere, am facut-o si inainte, evident ca la nivel mult mai mic, ma chinuiam si eu, chinuiam si porcii. Acum totul este computerizat. Calculatorul stabileste reteta, concentratia, ritmul de hranire. Aici nu exista roaba, lopata, furca, caratul cu spatele. Inclusiv eliminarea dejectiilor se face modern, ecologic, mecanizat. 80 la suta din investitie este dedesupt, cladirea este pe o perna de apa, care asigura eliminarea dejectiilor. Curatenie luna, norme sanitare respectate la sange. Si asta cu doar un om pe schimb. O singura persoana dirijeaza si supravegheaza intregul proces pe timp de 24 de ore.
Vremea ne dirijeaza productiile
– Am vazut, este cum spuneti, dar de unde bani? Cum ati inceput investitia?
– A fost o conjuctura favorabila pentru investitii. Am depus proiectul, am pierdut finantarea prin SAPARDUL european si am prins, in ultimul moment, Sapardul romanesc. Sa fie clar, Progamul SAPARD nu-ti da niciun ban pana nu investesti tu in primul rand, iar el iti deconteaza 50 la suta din cheltuielile eligibile. Nu iti da un leu pentru a porni investitia. Aveam nevoie de 600.000 de euro, atat costa investitia, 300.000 de euro primeam inapoi, dar dupa finalizarea lucrarii. Am luat credit din banca 600.000 de euro, cu sprijinul Fondului de Garantare, am vandut o casa, un apartament, niste terenuri, iar cu restul m-au ajutat rudele, pentru a acoperi garantia. Am inceput constructia si, pe masura inaintarii investitiei mi-a returnat jumatate din investitie. Pe langa cheltuielile eligibile, au fost si destule cheltuieli neeligibile (drumuri, lumina etc.) Restul de 300.000 de euro a ramas pe cheltuiala mea, bani pe care ii returnez lunar prin rate, la care mai adaug si un credit de productie, plus dobanzile, care au crescut an de an, de la 10-12 la suta au ajuns acum la 16 -17 la suta. Permanent stau cu frica in san ca as putea da faliment, asa cum s-a intamplat cu foarte multe firme de acest gen din tara. Tot timpul se spune sa marjam pe investitii, sa atragem fonduri europene, dar cum sa atragem daca nu suntem sprijiniti.
– Care ar fi solutia, sunteti un un om cu multa experienta si in cultura mare si in zootehnie?
– Domnule, anul acesta ne laudam cu o crestere a productiei agricole, insa aproape in totalitate se datoreaza vremii, care a tinut cu agricultorii, daca a fost productie de cereale, normal ca preturile sunt mai mici si ne putem descurca si noi, sa iesim macar zero pe zero, sa nu dam faliment. Eu nu pot sa acopar costurile de productie din desfacere, preturile sunt foarte mici pe piata, puterea de cumparare a scazut constant in ultimii ani, plus concurenta cu produsele care vin prin importuri, la preturi foarte mici, peste 70 la suta din consum este carne din import. Nu stiu cum se descurca de isi permit sa vanda la asemenea preturi. Nu au productivitate mai mare, nu au consumuri mai mici pe cap de animal si astfel ne sufoca. Oamenii nu mai au bani, am deschis de curand un magazin in Bacau, vin clientii si cumpara cu feliuta, nu pentru ca i-ar face rau carnea de porc, ci de atat are bani. Singura solutie pentru ca zootehnia, crescatorii de porci, sa stea pe picioare este exportul, sa se deblocheze exportul impus de Uniunea Europeana, in rest stim noi ce sa facem. Avem zece ani de cand nu iesim cu porcul afara, ba ca a fost pesta, ba tot felul de gripe. Au trecut toate, dar noi tot nu am primit unda verde pentru export. Ei au voie sa exporte, cu toate ca si in tari din UE s-au descoperit anumite focare de infectie. Daca ne-ar da drumul, atunci nu am mai fi numai la cheremul pietei interne, care este limitata, dupa cum va spuneam. Cat timp ma rog eu de abatorist sa-mi ia marfa si nu vine el la poarta sa-mi ceara, pana atunci stau cu falimentul la poarta.
Toti porcii ii cumpar din Belgia si Olanda
– Vindeti, numai la viu, nu aveti abator?
– Eu cumpar purceii la 22-25 de kilograme, din Olanda, din Belgia, Franta, din alte tari, deoarece Romania are foarte putine ferme de reproductie, peste 70 la suta din matca este de afara. Suntem in discutie, am vrut sa ne unim mai multi producatori sa infiintam o ferma, a venit criza si totul a cazut, bancile nu te mai crediteaza. Pana si aprovizionarea o facem prin intermediari, deoarece nu poti, nu incapi, nu esti cunoscut. Pentru 2000 de porci nu-ti deschide nimeni poarta, pe cand marii importatori iau 20.000-30.000 la o singura transa. Il hranesc, il ingrijesc, ii dau medicamente trei luni pana il aduc la 110 kilograme, dupa metoda totul plin, totul gol, dupa care urmeaza un timp de pregatire, ignienizare, curatenie etc. Reusesc sa cresc pe ani trei serii. Marea problema este livrarea la timp, altfel cheltui cu ei fara sa castig nimic, deoarece sporul in greutate nu mai justifica cheltuielile. Sunt porci numai pentru carne, la taiere nu ai de unde face sunca, sunt porci europeni.
– Cu cat va imbogatiti pe zi?
– In medie, cam 80 de grame spor pe cap de animal, zilnic. Din zece miliarde de lei cat investesc pe serie, 40 la suta este valoarea porcului, restul cereale, credite, intretinere, utilitati, salarii. Am facut un calcul, am platit jumatate din credit, peste patru ani ramanem numai cu linia de credit pentru productie. Problema este ca nu ne putem capitaliza, asa este in agricultura noastra. Sunt foarte putine ferme, si acelea mari, care au reusit sa se capitalizeze, restul merg pe datorii. Cresti pretul, nu vinzi, de aceea suntem nevoiti sa vindem la acelasi pret, de multe ori vindem la costul de productie, numai sa vindem. Consum tone la inceput si ajungem la sase tone pe zi, avem silozul nostru, o suprafata de teren pe care o cultivam, premixurile le cumparam. Avem un consum foarte bun la sporul de greutate, 2,8 kg de furaj, pe kilogramul de spor. Totul este computerizat, se formeaza reteta, iar calculatorul stabileste cantitatea de furaj si o “livreaza” in hala. Daca seceta de acum era in vara, Romania era la pamant, era la pamant. Si atunci cum poti vorbi de o politica agricola. Stam mereu la mana si mila Celui de Sus. Au disparut sistemele de irigatii, au fost furate, s-a ales praful de miliarde de lei, de munca. Am distrus tot. Avem 20 de ani de cand ne chinuim sa stricam si inca mai avem de distrus. Nimeni nu intelege ca agricultura este salvarea noastra, s-a demonstrat anul acesta. Turismul! Ce faci cu turismul daca nu ai agricultura, produse proaspete, diversitate, productie pentru export. Toata lumea stie ca 70 la suta din carnea de porc se importa, iar crescatorii nostri nu pot sa-si vanda marfa si nimeni nu face nimic. Cum este posibil? Cineva va trebui sa raspunda o data.
M-am lipit de criza de la inceput
– Sunt tot felul de programe, de masuri pentru stimularea tinerilor, pentru stabilirea lor la tara, pentru infiintarea de noi ferme, insa accesarea acestor fonduri este destul de timida. Care credeti ca ar fi cauzele?
– Neincrederea, nesiguranta unor politici, a pietei financiare. Isi mai iau un tractor, cumpara oi, capre. Lipseste perspectiva, nu spun sa revenim la planificarea centralizata, insa tara are nevoie de un program, o viziune pe urmatorii 10-15 ani, sa stie omul de ce se apuca, sa-si poasta face calcule atunci cand porneste o afacere. Taranul nostru nu-i prost, el este chibzuit, gospodar, nu se inhama la o treaba daca nu-i da pe plus. Nu-i normal? Nimeni nu stie de cate capete de bovine, de porcine, de ovine are nevoie Romania, cate abatoare (apropo, mii de abatoare au dat faliment, multe dintre ele deschise cu bani europeni), cat grau, porumb, nu facem investitii, infiintam culturi de dragul de a face ceva, nu mai este timp sa tot invatam. Vorbim ca la carte, piata determina productia si pretul, dar cati ani mai putem pierde pentru ca piata sa ne regleze, in conditiile in care mecanismele pitei nu functioneaza. Agricultura merge de la sine: ce da Domnul!
– Vreti, nu vreti, criza a venit si pentru dumneavoastra. Cum o gestionati?
– Eu nu stiu cum era inainte de criza, ca am iesit pe piata odata cu criza. Eu nu am datorii la banca, sa ne intelegem, am credite, nu am restante, insa nu ma pot capitaliza, am nevoie de masini, vreau sa ma extind, sa largesc reteaua de magazine, sa investesc intr-un abator. De… unde… baaani? Ne mai paste un pericol: putem ramane fara furaje, deoarece, fara nicio noima, 80 la suta din productie merge in instalatiile de biodiesel. Musai sa ne producem cerealele.
Din padurar s-a facut zootehnist
– Am retinut de la complicele meu ca sunteti ajutat aici, la ferma, de baiatul dumneavoastra, care are o pregatire total diferita de ceea ce faceti aici.
– Deci aveti un complice. Da, baiatul meu a terminat Facultatea de Silvicultura la Cluj, urma sa fie inginer la paduri, insa a disparut si padurea, au disparut si posturile. Lucram impreuna, il las sa invete, sa se descurce, el se ocupa de planuri, de programe, de subventii, de relatiile cu institutiile agricole, eu plec maine-poimaine si nu trebuie sa uitati ca si el a crescut la tara, aveam si acolo animale, nu este chiar strain. Sunt multumit, chiar mandru ca ii place, chiar daca din padurar s-a facut… porcar. Viata este grea astazi, trebuie sa te chibzuiesti, sa fii econom. Suntem la ferma patru oameni, doi ingrijitori, eu, baiatul, iar cu plata la ora am un medic si un contabil. Mie imi plac animalele, vin deseori la ferma, intru in hala si stau ore intregi printre porci, mai fac tratamente, observ cum se dezvolta fiecare, stau de vorba cu ei, ii simt daca le este bine, daca sunt agitati, caut cauzele. Nu-i simplu si nici usor sa stii ca ai 2000 de porci in ingrijire. De aceea, ajutorul dat de fiul meu Silviu este extrem de important, este tanar, deschide altfel un calculator, cauta, se informeaza, cautam si descoperim noutati in cresterea suinelor. Mai doua fete, insa si-au ales alte cariere, una lucreaza la Politie, cealalta a terminat Facultatea de Biologie. Anul acesta am avut doua nunti, s-au casatorit amandoua in 2011, am si un nepot, iar Silviu este in discutie cu o fata, insa i-am spus sa ma mai lase sa-mi revin.
– Vorbeam de planuri, de programme, dumneavoastra ce intentionati pentru anii viitori?
– V-am spus ca am deschis primul magazin de desfacere, insa iau produse de la alti procesatori, le dau porcul si imi dau produse, eu nu am voie sa tai. Am inteles ca legislatia in domeniu va fi mai ingaduitoare in sens pozitiv si vom putea sa ne deschidem si noi mici abatoare, sa sacrificam macar 20 la suta din productie. Sa vedem. Cu un abator, cu trei-patru magazine si cu furajele mele sper sa ma descurc, sa achit creditele, sa ma dezvolt. Nu acesta este visul oricarui om? Daca reusessc sa fac toate acestea pana la pensie, consider ca n-am trait degeaba. Agricultorul nu iese la pensie niciodata, insa vorbeam de varsta biologica. Sa nu intelegem gresti, nu-mi cer osanda, muncesc, imi place ceea ce fac, eu am ales, nu sunt optimist, sunt un om realist, care a trecut prin multe, a vazut destule si consider ca realismul este mai sanatos.
Eu fac politica in ferma, cu animalele
– Oamenii de afaceri, cu bani, sunt curtati de politicieni, nu v-a batut nimeni la poarta?
– Ba da. Bat, intreaba. Eu, cum v-am spus, am fost primar la Vultureni vreo trei ani. Imediat dupa Revolutie s-a infiintat PDAR, m-am inscris, ca doar nu puteam sa ma inscriu in partidul moaselor. In 1992 am candidat, eram primii primari alesi democratic. Am stat, am lucrat mai bine zis trei ani si apoi mi-am dat demisia. Atunci nu puteai sa faci nimic, nu erau bani, lucrurile, situatia nu se asezase, toata ziua imparteam pamanturile la oameni. Nu se mai intelegeau, ieseau scandaluri, ne fugareau pe camp si am zis ca nu-i treaba de primar. Acum da, merita sa fii primar intr-o comuna daca vrei sa faci ceva. Si acum este greu la tara, insa mai cred in intelepciunea unor oameni politici ca vor reda taranului statutul de gospodar, de talpa tarii, chiar in acest inceput de mileniu destul de naravas, in care domina stiinta si tehnologia, inima si sufletul devenind simple accesorii. Pentru mine cea mai buna politica o fac acasa, am un nepot, il iubesc si ma iubeste, am alaturi copiii, sotia. Nu stiu cum sunteti dumneavoastra sau altii, insa eu ma simt bine in familie. Deschid usa si ma incarc de energie. In fond, pentru ce muncim, nu ca sa fim fericiti.
Gheorghe Baltatescu
Miss & Mister Boboc de la Universitatea „Alecsandri”
S-au ales cei mai frumosi studenti
Distractie, dans, muzica buna, momente artistice, eleganta, emotie, indrazneala si o trupa de succes care a cucerit publicul. Aceasta a fost atmosfera Balului Bobocilor de la Universitatea “Vasile Alecsandri” din Bacau. Sute de studenti au umplut Casa de Cultura si au aplaudat la scena deschisa cei 21 de concurenti care s-au inscris in cursa pentru cei mai frumosi si isteti boboci.
GALERIE FOTO
Studentii bacauani de la Universitatea “Vasile Alecsandri” au facut noapte alba la Balul Bobocilor organizat, miercuri seara, de Liga Studenteasca la Casa de Cultura. A fost o seara cu muzica buna, artisti de exceptie, dans, veselie, eleganta si frumusete. Asa cum i-au obisnuit in fiecare an si de aceasta data organizatorii au adus in fata tinerilor si o trupa de succes. De la eveniment nu au lipsit nici profesorii. “Am organizat un bal al bobocilor fata de ceea ce se intampla in alti ani. Chiar daca avem o sala mai mica este plina, avem studenti care se distreaza, care danseaza, avem si dansuri orientale. Incercam sa respectam tema Marionnete a balului din acest an”, a spus Mihai Belciu, presedintele la Liga Studenteasca Bacau.
Au intrat in cursa
A fost evenimentul mult asteptat de sute de tineri, dar mai ales de bobocii care au ravnit la titlul de Miss si Mister Boboc 2011. Zece baieti si unsprezece fete s-au pregatit individual si impreuna si s-au folosit de toate atuurile pentru a impresiona juriul. Rand pe rand au trecut cu totii prin focurile probei de zi, a probei surpriza si a celei de seara, dar nu au scapat nici de testul de cultura de generala.
“M-am gandit ca este o noua experinta. Nu am mai participat la asa ceva dar sunt obisnuita cu scena, cu teatrul si nu am cine stie ce emotii. Am facut opt ani de teatru si dansuri orientale. Pentru aceasta seara am pregatit tinute speciale si un vals vienez impreuna cu partenerul meu”, a spus Maria Aichimoaiei, concurenta. Adelina Dobrin isi dorea demult sa participe la un consurs de miss. “Competitia este destul de grea. Toatele fetele sunt frumoase, dar indiferent de rezultat voi fi multumita ca am participat”, a spus adolescenta. Unul dintre cei mai curajosi pretendenti la titlul de mister s-a dovedit a fi Razvan Prodan care recunoaste ca se simte bine pe scena. “Eu sunt o persoana publica. Am mai fost la prezentari, mi-a placut totdeauna sa fiu in centrul atentiei. Competitia este destul de egala si nu regret pentru ca este o experienta foarte placuta”, spune studentul.
Hi-Q a ridicat sala in picioare
Balul a fost deschis cu un moment artistic pregatit de studenti pentru studenti, iar dupa prima proba, cea de zi, au urcat pe scena trupa de dans No Name si artistii Dumitru Socican, Iris Radu si Simona Flenchea. Asta in timp ce concurentii se pregateau sa revina in fata publicului cu momentele surpriza care mai de care mai indraznete. Au urmat apoi artistii Luiza Tanase si Alex Flexi, Tamara Costritchi, o prezentare de moda, un dans oriental si dans sportiv, acest din urma moment fiind pus in scena de o pereche de dansatori de la clubul Fiesta. Concursul s-a incheiat intr-o nota de eleganta cu proba tinutei de seara. Invitatii speciali ai serii au fost artistii de la Trupa Hi-Q care au sustinut un concert live ce a durat mai bine de un ceas.
Ei sunt alesii
La final juriul a ales: Miss Boboc 2011 a Universitatii “Vasile Alecsandri” din Bacau este Alexandra Balaita, de la Facultatea de Stiinte, specializarea informatica, iar titlul de Mister Boboc 2011 a fost adjudecat de Pavel Meriacre, de la Facultatea de Inginerie.
Alti patru concurenti au primit titlul de miss si mister popularitare si miss si mister Liga Studenteasca. Toti au plecat acasa cu numeroase premii din partea organizatorilor si sponsorilor.
Geta Panaite
Cei mai frumosi studenti:
Miss Boboc 2011 – Alexandra Balaita
Mister Boboc 2011 – Pavel Meriacre
Miss Liga Studenteasca – Maria Aichimoaiei
Mister Liga Studenteasca – Patryk Michulec
Miss popularitate – Laviania Scurtu
Mister popularitate – Marius Butnariuc
„Stop violentei impotriva femeilor!”
Astazi se celebreaza in intreaga lume Ziua internationala pentru eliminarea violentei împotriva femeilor. Cu aceasta ocazie, prin campania intitulata „Stop violentei impotriva femeilor!”, se atrage atentia asupra caracterului indezirabil si deviant al comportamentului violent. Pentru a justifica semnalul de alarma declansat in aceasta zi peste tot in lume, Organizatia Mondiala a Sanatatii a prezentat date care sunt mai mult decat ingrijoratoare. Printre altele, se arata ca violenta a ucis mai multe femei decat accidentele rutiere si malaria la un loc. Cel putin una din trei femei a fost batuta, abuzata sau obligata la relatii sexuale pe parcursul vietii. Aproape 70% din victime au fost ucise chiar de catre partenerii lor de viata. În Romania, conform unui studiu, una din trei femei a declarat ca a fost abuzata fizic sau verbal de partenerul de viata. In fiecare an, in jur de 70 de femei isi pierd viata din cauza violentei in familie. Pentru a marca aceasta zi, Directia de Sanatate Publica va derula o campanie informativa al carei scop, ne-a declarat purtatorul de cuvant Anda Dumitrescu, este acela de a „incuraja femeile sa-si cunoasca drepturile, mai ales sa stie ca cercul violentei nu se rupe prin toleranta si tacere, ca, daca raman langa barbati violenti îsi pun viata în pericol si, daca sunt mame, si pe a copiilor.”
Cu parul smuls si spaima in suflet
DSP face apel la autoritati „sa sprijine aceste victime oferind alternative pentru ca femeile sa poata avea curajul sa vorbeasca despre abuzurile pe care le sufera si sa poata pleca de langa agresor, gasind oricand un adapost, întelegere, suport si sprijin pentru reintegrarea în societate”. In municipiul Bacau sunt putine unitati si servicii destinate victimelor violentei domestice. De fapt, singura institutie care le poate ocroti este Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului (DGASPC). In subordinea acesteia exista un serviciu de interventii in regim de urgenta, servicii de consiliere, precum si un centru destinat ocrotirii femeilor cu copii sub trei ani, care sunt abuzate de soti, concubini sau parinti, care au fost alungate de acasa sau se afla in Maternitate si nu pot sa se intoarca acasa. In ultima dintre situatii se afla, de obicei, minorele care au adus pe lume un copil si sunt considerate rusinea familiei. In Centrul Maternal au ajuns, in 2011, 26 de femei, din care 3 insarcinate, si 34 de minori. Alti sapte copii erau in unitate din 2010. Dupa 6-7 luni de consiliere, 40 dintre acestia au fost reintegrati in familie, impreuna cu mamele, iar unul a fost incredintat unui asistent maternal profesionist. Numarul mamelor batute care au primit hrana si sprijin in Centrul Maternal in primele zece luni ale anului a fost mai mic cu sase in 2011 fata de 2010. Si numarul copiilor preluati de stat a mai scazut, anul trecut fiind dati in plasament 14 dintre cei 54 de copii ocrotiti aici.
Numarul victimelor s-a injumatatit
Din datele DGASPC rezulta ca persoanele varstnice sunt mai rar abuzate: doar doua intre 56 si 65 de ani si trei peste 65 de ani. Cele mai multe dintre victime apartin grupelor de varsta 26 – 35 de ani si 36 – 45 de ani. Sunt femei care au mai multi copii si care se confrunta cu dificultati financiare. Saracia, ignoranta si consumul de alcool creeaza atmosfera in care izbucneste iadul. Unele femei ajung la Centrul Maternal cu taieturi de secure pe brate, ochii umflati de la pumnii primiti, cu parul smuls si urme de cutit pe gat sau cu pete negre pe tot corpul, de la bocancii cu care au fost izbite. Exista si rani care nu se vad si care sunt mai greu de vindecat. Desi criza s-a adancit, violenta s-a mai diminuat in acest an. In primele zece luni din 2010, numarul victimelor ajungea la 108, dintre care 31 de copii si restul adulti. Anul acesta, avem doar 50 de persoane agresate, din care doar 5 copii. Nu putem sti daca sunt mai putine conflicte in familie sau doar mai putine cazuri instrumentate de DGASPC Bacau. Din pacate, sunt foarte multe femei care nu indraznesc sa ceara ajutor si isi petrec viata intre doua evadari. Isi iau copiii si fug pe camp sau la parinti, apoi, dupa ce li se vindeca ranile, accepta promisiunile si revin acasa. In unele cazuri, suferinta victimei iese la iveala abia in clipa in care ajutorul este inutil.
Doina Mincu
Silvia Patrascanu
Cetateni straini cercetati penal in Bacau
Italieni, moldoveni, turci, francezi sau nemti sunt cetateni straini care locuiesc in judetul Bacau si care sunt cercetati penal pentru diferite fapte.
Au venit in Bacau cu diferite scopuri, de la casatorie pana la afaceri, dar unii dintre ei au ajuns si prin fata anchetatorilor. Vorbim de cetatenii straini, aflati in evidenta Serviciului pentru Imigranti Bacau si care au dosare penale pentru diferite fapte. De la inceputul anului, 12 imigranti, din sapte tari, au avut de-a face cu oamenii legii. „Noi am fost informati de catre structuri ale statului care se ocupa cu cercetarea penala, respectiv Politie, parchete, instante judecatoresti, despre faptul ca 12 cetateni straini au fost cercetati pentru diferite fapte penale”, a declarat cms. Dumitru Tambris, seful Serviciului pentru Imigrari Bacau. Au dat declaratii si au fost invinuiti de fapte mai mult sau mai putin grave trei italieni, trei cetateni moldoveni, doi turci si cate unul din Franta, Germania, Israel sau Ucraina.
Audiati cu translatori
„Se fac cercetari pentru ucidere din culpa, conducere cu permisul suspendat, abandon de familie, fals si evaziune fiscala, emitere de file CEC fara acoperire, ultraj contra bunelor moravuri si tulburarea linistii publice si detinere de produse accizabile in afara antrepozitului fiscal. Se intampla ca in momentul in care sunt depistati sa ne sune politistii si sa ne solicite un translator pentru a se putea intelege cu ei, insa toti cei autorizati sa faca acest lucru se gasesc pe internet si pot apela la ei la orice ora”, a mai spus Tambris. Lista cu traducatorii autorizati se gaseste pe site-ul Ministerului Justitiei, iar in judetul Bacau sunt peste 300 de persoane autorizate sa faca traduceri in engleza, franceza, chineza, italiana, germana, japoneza, ceha, araba, rusa, turca, sarba si slovaca.
Cetatean moldovean, prins cu tigari de contrabanda
La inceputul acestei luni, politistii bacauani au descins in mai multe locatii din Bacau pentru ca aveau informatii ca sunt depozitate tigari de contrabanda. Au gasit intr-una din locatii peste 1.300 de pachete de tigari, cu timbre de Republica Moldova si au aflat ulterior ca ii apartineau lui Ilie P. (36 de ani), cetatean moldovean. Pe numele lui, oamenii legii au intocmit dosar penal pentru detinere de produse accizabile in afara antrepozitului fiscal.
Geta Panaite
Cursuri de afaceri gratuite pentru manageri pe www.bizschool.ro
Online Business School, ?coala deshis? pe internet pentru mici întreprinz?tori ?i managerii de IMM-uri ?i din România, ?i-a început cursurile, dar are por?ile deschise pentru orice persoan? care dore?te s? se înscrie ?i corespunde criteriilor de selec?ie.
A?adar, în cadrul Online Business School nu exist? o dat? limit? la care pot fi începute cursurile pentru ca fiecare „student” în parte î?i stabile?te ritmul de înv??are ?i num?rul de cursuri la care se înscrie, în func?ie de timpul pe care îl are la dispozi?ie ?i de interesul pentru anumite zone profesionale pe care dore?te s? ?i le perfec?ioneze.
La acest moment pe www.bizschool.ro sunt disponibile în principal cursuri de management ?i leadership în limba englez?, care abordeaz?, mai precis, subiecte precum motivarea ?i îmbun?t??irea performan?elor angaja?ilor, dar ?i cursuri de utilizare a calculatorului. Iar catalogul va fi permanent îmbun?t??it.
Pentru a afla mai multe detalii despre proiect, dar ?i despre oportunit??ile pe care le ofer? acesta pentru dezvoltarea abilit??ilor lor antreprenoriale ?i profesionale, persoanele interesate sunt invitate s? participe ?i la o serie de seminarii. Acestea vor avea loc pe 29 noiembrie la Ia?i, Hotel Traian, începând cu ora 15:30, respectiv 7 decembrie la Bucure?ti, la Hotel Marriott, de la 15:30.
Punctul central al acestor evenimente va fi seminarul cu titlul „Drumul spre excelen??” sus?inut de Dimitris Lolis, Managing Director, în cadrul OTEAcademy ?i se va concentra asupra metodelor practice de sistematizare a proceselor de luare a deciziilor ?i de implementare a acestora, fiind aplicabil în egal? m?sur? managerilor de marketing, vânz?ri, din zona tehnic? sau oricare alt? arie, indiferent de nivelul ierarhic. Mai multe detalii despre calendarul seminariilor ?i despre etapele proiectului sunt disponibile pe website-ul dedicat proiectului – www.bizschool.ro.
Proiectul Online Business School î?i propune s? îndrume câteva mii de manageri ?i lideri de afaceri din IMM-urile din România. Dup? ce vor participa la sesiunile de instruire, ace?tia vor ob?ine cuno?tin?e semnificative pentru a-?i îmbun?t??i abilit??ile ?i performan?ele personale care îi vor ajuta s? sus?in? dezvoltarea companiilor lor, inclusiv pe noi pie?e.
Proiectul a fost lansat de Romtelecom, Bluepoint IT Solutions ?i OTEAcademy.
Online Business School este un proiect desf??urat cu finan?are prin proiectul Uniunii Europene „Îmbun?t??irea competitivit??ii IMM-urilor prin antreprenoriat durabil-(ICIMM)”. Mai multe detalii cu privire la implementarea proiectului, precum ?i înscrieri la seminarii ?i cursuri se pot face pe www.bizschool.ro.
Proiect cofinan?at din Fondul Social European prin Programul Opera?ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013. Investe?te în oameni!
Persoan? de contact:
Roxana Mihul – responsabil de PR Romtelecom
roxana.mihul@romtelecom.ro
Romania, pe primul loc in UE: Avem cei mai putini obezi
Dintre toate statele Uniunii Europene, România este ?ara cu cel mai mic procent de obezi, în timp ce un sfert dintre britanici sunt supraponderali, arat? statisticile publicate de Eurostat, citate de Agerpres. Num?rul persoanelor obeze din Uniunea European? a crescut de trei ori într-un singur an. Potrivit Oficiului european pentru statistic?, statele cel mai pu?in atinse de aceast? "grav? problem? de s?n?tate public?" sunt România (unde procentul obezilor este de 8% în rândul femeilor ?i 7,6% în rândul b?rba?ilor), Italia (9,3% ?i, respectiv, 11,3%), Bulgaria ?i Fran?a (12,7% ?i 11,3%).
??rile cele mai afectate de aceast? problem? sunt: Marea Britanie (unde 23,9% dintre femei ?i 22,1% dintre b?rba?i sunt obezi), Malta (21,1% ?i 24,7%), Ungaria, Letonia ?i Estonia. În aceste state, num?rul obezilor se apropie de cel din SUA, unde aceste procente sunt de 26,8%, în rândul femeilor, ?i 27,6%, în rândul b?rba?ilor. Eurostat men?ioneaz? c? nu exist? diferen?e semnificative între sexe întrucât "procentul femeilor obeze este superior celui al b?rba?ilor în opt state, dar inferior în alte 10".
Sursa: evz.ro
Karate / CN SKDUN pe echipe: Careu de medalii
Colaborare Bacau – Onesti materializata in patru medalii nationale cucerite in cadrul campionatului SKDUN. Zece karateka antrenati de Ionut Caseru la CS "Dan Botezatu" au facut echipele impreuna cu sportivii pregatiti de Bogdan Tetea la CSM Onesti, contabilizând un aur, un argint si doua trofee de bronz in probele de kumite.
Aur
Pe cea mai inalta treapta a podiumului au urcat junioarele de la categoria +53 kg: Andreea Margas, Alexandra Bucataru (Onesti), Madalina Tamas (Onesti). "Asa cum ne-a obisnuit, Andreea Margas nu a pierdut nicium meci, câstigând categoric la kumite junioare dupa o finala de vis in care a facut spectacol cu adversara sa, administrându-i tehnici duble de picioare sau din intoarcere, ceea ce a creat deliciul asistentei", a povestit antrenorul Ionut Caseru.
Podium
Argintul a fost revendicat de echipa de tineret (Open), in componenta Andreea Margas, Madalina Tamas (Onesti) si Ana Timpu, in timp ce pe locul al III-lea s-au clasat doua formatii. Razvan Margas, Bogdan Istoc si Cosmin Lepsa (Onesti) au cucerit bronzul la juniori (+65 kg), iar Robert Babei, Robert Chiscop, Sorin Gavrila, Ana Timpu si Alexandra Bucataru (Onesti) au urcat pe podium la tineret mixt (open).
Participare
"O buna participare au avut si cadetii Cristian Tugui, Tiberiu Postolache si Vlad Ene (Onesti), insa nu au prins podiumul de aceasta data", a completat Ionut Caseru, care a tinut sa le multumeasca totodata sponsorilor traditionali Cristi Chiscop (General Infocad) si Dan Lupu (Vicmod), care sprijina in continuare activitatea sportiva la clubul "Dan Botezatu". "Nationalele" SKDUN s-au desfasurat la Voluntari. (Dana P.)
Tenis / Cupa de toamna: Trofeu castigat
Petru Berdila si-a adjudecat editia a XIX-a a Cupei de Toamna, turneu de categoria I desfasurat la Galati. Dupa ce in semifinale a trecut cu 6-1, 6-1 de Mateo Bejenaru (LPS Constanta), tenismenul de la SCM Bacau a câstigat si ultimul act al competitiei la grupa 12 ani. In finala, Berdila s-a impus cu 7-6 (3), 6-0 in meciul cu Afanasie Salinski (CSS Unirea Iasi). Pe tabloul de 14 ani, Stefan Costea (SCM) l-a invins in sferturi pe Theodoras Iasanidis (LPS Constanta), 7-6 (3), 6-3, dar in semifinale a fost eliminat cu 1-6, 4-6 de Mario Calmuc (Dunarea Galati). (D.P.)
Box: Activitate intensa
Final de sezon fara timp de respiro. Pe lânga pugilistii care vor participa la ultimul concurs intern al anului, "universitarele" programate in Bacau saptamâna viitoare, ceilalti reprezentant ai sectiei de box sunt angrenati de asemenea pe diferite planuri competitionale. "Toti sportivii nostri sunt prinsi in competitie in aceasta perioada", a remarcat antrenorul Relu Auras, care coordoneaza totodata activitatea lotului national de tineret.
Turnee
Cooptat la lotul national, Constantin Bejenaru isi continua pregatirile in Bacau in vederea finalei "Bigger’s Better King" din decembrie. Dupa ce a câstigat o gala profesionista in Lituania, "Pitbull"-ul va infrunta invingatorii din celelalte sapte "piramide". Zilele trecute, Bejenaru si-a facut incalzirea boxând pentru Ungaria intr-un campionat international pe echipe, la care a ocupat locul I, la fel ca alti doi bacauani, Ciobanu si Sandu (pentru România).
Calificari de foc
Medaliat cu bronz la "europenele" seniorilor, Mihai Nistor trage tare cu gândul la Olimpiada. Pe 31 ianuarie 2012 se va desfasura Cupa României, ultimul criteriu de selectie pentru singurul turneu de calificare la Jocurile Olimpice. La "super-grea" sunt disponibile doar doua bilete pentru Londra 2012, in timp ce la 49 kg (categoria lui Stefan Caslarov) exista cinci locuri libere. Turneul va avea loc in Turcia.
Birou Federal
Strategia loturilor olimpice pentru 2012 va fi analizata in sedinta de Birou Federal programata azi la Bucuresti. Pe ordinea de zi figureaza si schitarea calendarului national de anul viitor, Bacaul intentionând sa-si depuna candidatura pentru o noua editie a campionatelor rezervate seniorilor. Intre timp, la orizont sunt "universitarele", care se vor desfasura la Sala de Atletism incepând de marti, 29 noiembrie, cu gale zilnice de la ora 17.00.
Dana Popa
Concert extraordinar de jazz in Bacau
Filiala Bacau a Uniunii Armenilor din Romania organizeaza sambata, 26 noiembrie 2011, ora 19.30, la Sala Ateneu a Filarmonicii „Mihail Jora”, un concert extraordinar de jazz al cunoscutilor interpreti de origine armeana Garbis si Capriel Dedeian (saxofon si chitara), care impreuna cu Adrian Flautistu si Laurentiu Zmau alcatuiesc formatia “Fratii Dedeian Quartet”.
„Filarmonica «Mihail Jora», care poarta numele unui celebru compozitor de origine armeana, este gazda pentru a doua oara a unui concert de jazz oferit publicului bacauan de Uniunea Armenilor din Romania, dupa concertul sustinut in luna decembrie a anului trecut de artistul de origine armeana Harry Tavitian. De asemenea, trebuie spus ca saxofonistul Garbis Dedeian concerteaza in premiera in Bacau”, a mentionat Bogdan Seto, vicepresedintele Filialei Bacau a Uniunii Armenilor din Romania.
Garbis Dedeian este o personalitate puternica, un instrumentist de exceptie, compozitor, muzician si un promotor de tinere talente, un nume de referinta in jazz-ul romanesc. El este binecunoscut fanilor jazz-ului ca interpret la saxofon tenor si sopran, ca lider de grup, profesor de jazz, orchestrator si compozitor. Considerat cel mai important saxofonist de jazz de la noi, Garbis Dedeian a inceput studiile muzicale la clarinet, insa instrumentul care l-a consacrat este saxofonul tenor. Este apreciat si datorita compozitiilor sale care au intrat deja in repertoriul tinerilor intrepreti de jazz. “Jazul este o muzica superba, iar eu am considerat ca instrumentul cu ajutorul caruia ma pot exprima cel mai bine e saxofonul. M-au influentat Charlie Parker, John Coltrane, Sonny Rollins, insa am avut grija sa nu-i copiez. Nu toti muzicienii de jazz sunt constituiti la fel. Un jazzman trebuie sa aiba intelegere, maleabilitate, fantezie si memorie. Cant cu placere hard-bop cu tendinte avangardiste si jazz fusion cu influente afro-cubane si funk”, declara Garbis Dedeian intr-un interviu acordat postului public de radio.
La concert si-au anuntat participarea reprezentanti ai Uniunii Armenilor din Romania, invitat de onoare fiind deputatul Varujan Pambuccian, liderul grupului minoritatilor nationale din Parlamentul Romaniei. Bacauanii sunt asteptati in numar cat mai mare la concertul de sambata, intrarea fiind gratuita. (Dorin V.)
Carmen Mihalache, invitat special la ” Weekend cu un Om”
Vineri, la ora 12, in amfiteatrul Colegiului „Ion Borcea” Buhusi va avea loc o noua sarbatoare a spiritului. Carmen Mihalache, scriitor, critic teatral, redactor-sef al revistei Ateneu, este invitatul special al manifestarii „Weekend cu un Om”. Liceenii buhuseni au tinut mereu stacheta ridicata pentru acest proiect derulat de vreo opt ani, invitatii lor fiind personalitati importante ale vietii literare, culturale si stiintifice. Gazdele, cunoscand farmecul, competenta si discursul elevat al invitatei, i-au pregatit surprize pe masura si se asteapta ca intalnirea sa fie una de frumoasa poveste. (Ion Fercu)
Consiliul Judetean Bacau poate angaja 62 de functionari
Consilierii judeteni au aprobat, in ultima sedinta ordinara, planul de ocupare a functiilor publice pentru anul viitor. Documentul vizeaza aparatul propriu al Consiliului Judetean (CJ) Bacau si Directia Judeteana de Evidenta a Persoanelor (DJEP). "Conform Statutului functionarilor publici, planul de ocupare a functiilor pentru autoritatile si institutiile din administratia publica locala se elaboreaza anual si este aprobat de consilierii locali sau judeteni", arata Dumitru Braneanu, vicepresedintele CJ Bacau. Recrutarea specialistilor in vederea intrarii in corpul functionarilor publici, precum si organizarea examenului de promovare in grad se face in limita posturilor prevazute in acest plan. Ocuparea functiilor publice prin alte modalitati decat cele prevazute in planul de ocupare este nula de drept. Conform proiectului de hotarare, numarul maxim de functii publice in CJ Bacau va fi de 166, anul viitor. Fiind ocupate doar 104 posturi, in 2012 vor putea fi angajati prin recrutare 62 de functionari. Dintre angajatii actuali, 18 vor fi promovati in grad. DJEP Bacau are prevazute 34 de posturi din care sunt ocupate doar 20. Prin urmare va putea angaja inca 14 functionari in 2012. (S. Patrascanu)
30 de lei, in plus, la salariul minim
Salariul minim brut pe economie garantat in plata ar putea fi mai mare in 2012. Guvernul a elaborat un proiect de act normativ prin care preconizeaza cresterea salariului minim de la 670 lei la 700 lei. Aceasta inseamna o majorare cu 4,5 la suta, care este aproape simbolica. Economistii spun ca, de fapt, prin aceasta statul ar castiga, nu ar pierde. Explicatia lor consta in aceea ca statul va cheltui mult mai putin cu aplicarea actului normativ in institutiile bugetare decat va incasa de la acestea, dar mai ales de la mediul economic privat, din impozitele si contributiile sociale aferente salariului de 700 lei. Acesta va fi pentru un program complet de lucru de 169,333 ore, in medie, pe luna. Tariful pe ora pentru angajatii incadrati cu salariul minim va fi de 4,13 lei. (Elena T.)
Studentiada 2011: Balul Bobocilor la Universitatea „Vasile Alecsandri”
Distractie mare la Balul Bobocilor de la Universitatea „Vasile Alecsandri” din Bacau. Sute de studenti au participat la cea mai mare petrecere de peste an organizata de Liga Studenteasca la Casa de Cultura si de unde nu au lipsit muzica, dansul si voia buna. Cele mai mari emotii le-au avut insa cei 22 de studenti inscrisi in cursa pentru Miss si Mister Boboc 2011. Surpriza serii a fost trupa Hi-Q, invitata sa cante live in fata tinerilor. Pe larg despre acest eveniment, precum si castigatorii titlurilor de Miss si Mister Boboc, in editia de maine. (G.P.)
Apel pentru viata unui tanar
O mama disperata cauta ajutor pentru salvarea fiului ei de 30 de ani. „Are limfom cu celula mare anaplazica, spune cu glas piedut Maria Damaschin (foto). Sta de aproape doi ani prin spitale. Singura lui sansa acum este un autotransplant cu celule stem. Se poate realiza la Clinica Fundeni, unde se si afla acum. Numai ca este nevoie de doua medicamente din Anglia. Medicii ne-au spus ca trebuie sa le platim.” Tratamentul costa peste 2000 de euro. „Poate nu pare o suma mare, dar pentru noi, oameni modesti, este enorma si imposibil de strans.” Boala lui Ionut a venit ca o lovitura cumplita in ianuarie 2010. Mai intai i-a aparut la subrat o umflatura, ca un furuncul. „L-am dus la Spitalul Judetean. Ni s-a spus ca este o infectie a glandelor. L-au trecut pe antiobiotice, dar si sub tratament umflatura crestea. A ajuns cat un cap de copil. Speriati, l-am dus la Iasi.” Investigatiile nu au dus la stabilirea unui diagnostic, dar medicii i-au spus sa-l duca la Fundeni. „Era deja luna mai. La Fundeni ne-au spus ca este foarte grav, dar ca trebuie luptat, pentru tineretea lui.” Au urmat investigatii scumpe in mai multe spitale si tratamente chinuitoare. Acum, Ionut are un diagnostic cert si o indicatie de tratament. „Dupa ce a facut radioterapie si chimioterapie s-a vazut ca raspunsul la tratament este partial. Profesorul doctor spune ca singura sa sansa este acest autotransplant de celule stem. Mai intai are nevoie de aceste medicamente foarte scumpe. Oricum am incercat sa le procuram, fiindca are asigurare medicala, nu am reusit.” Sotii Damaschin sunt ingroziti de gandul ca si-ar putea pierde baiatul. In urma cu 14 ani si-au ingropat fetita. Avea doar 11 ani si intr-o luna de la diagnosticarea cu leucemie a murit. Lupta este cu atat mai indarjita acum. Salvarea fiului lor depinde insa de bani. Exact ce le lipseste. Si cum dragostea de parinte nu poate fi preschimbata in bani, singura lor speranta este la semeni. Cei care vor sa se alature acestei familii in lupta cu o boala grea si nemiloasa o pot contacta pe mama la numarul de telefon 0743.125018.
Doina Mincu
Comemorarea unui moment istoric: zborul Unirii Bacau – Blaj
Adunare devenita traditie la Margineni
Zborul istoric Bacau – Blaj, iata momentul pe care l-au marcat membrii Asociatiei Romane pentru Istoria si Propaganda Aeronauticii, dar si membri ai asociatiilor de militari din Bacau. Ei s-au reunit la monumentul inchinat eroilor de la Margineni, unde au depus jerbe de flori.
Comunitatea din Margineni a fost in sarbatoare ieri, pe 23 noiembrie, cand a comemorat zborul istoric Bacau-Blaj. Practic, de pe aerodromul din Bacau a plecat mesajul Unirii din 1918. "Acum 93 de ani Bacaul a intrat in istorie. Este momentul in care aviatorul Vasile Niculescu si capitanul Victor Precup duceau catre Blaj documentul Unirii in care aratau transilvanenilor ca armata romana este gata, trece Carpatii pentru a savarsi unirea cu Transilvania. Bacaul era atunci pe buzele tuturor. Aceasta este mandria noastra: ca de aici s-au dus documentele Unirii, iar ceea ce au facut cei din Margineni este exceptional: ei ne amintesc an de an ca de aici a plecat acest mesaj", a explicat col.(r) Valerian Timofte. In fiecare an, la initiativa Primariei Margineni se marcheaza acest moment printr-un ceremonial de depunere a unor coroane de flori. In acest an, au luat parte la manifestare si elevii din clasele a VII-a si a VIII-a de la scoala de centru. "Dintotdeauna eroii au fost in inima noastra. In 2009 am construit acest monument in cinstea eroilor cazuti in cele doua Razboaie. Iata, acum ii sarbatorim pe cei care, acum 93 de ani, au dus mesajul Unirii de aici tocmai la Blaj. De fiecare data cand avem posibilitatea ne amintim de eroii nostri", a spus Marcelin Solot, primarul comunei Margineni (PSD).
Un alt motiv de mandrie pentru comunitatea condusa de primarul Solot este si faptul ca primul aerodrom din Bacau, care a functionat din 1916 a fost in Margineni. I-au urmat cele din Racaciuni, Racaciuni, Garbovana si Onesti. Practic, in judetul nostru s-au antrenat pentru prima data pilotii romani.
Andreea Gavrila
Primaria nu s-a tinut de cuvant: Capcanele de pe Nordului
Strada Nordului e asfaltata recent, insa soferii acuza ca isi fac masinile praf. Cauza o constituie caminele de vizitare, care sunt mult sub nivelul strazii. Cetatenii ne-au sesizat, noi am contactat autoritatile, iar acestea au promis ca problema va fi rezolvata la sfarsitul lui octombrie. Suntem in noiembrie, dar lucrarea nici nu a inceput.
Locuitorii de pe strada Nordului ne invitau, la inceputul lunii octombrie, sa vedem cum se circula printre obstacole si peste, ca sa simtim zdruncinaturile pe propia noastra piele si sa plangem de mila masinii. Caci pe str. Nordului, asfaltata recent si neteda ca palma, caminele de vizitare functioneaza ca niste capcane: sunt mult sub nivelul strazii, iar in jurul lor bucatile de beton sunt crapate si deplasate. Locatarii reclamau, atunci, ca isi fac praf masinile, fiind afectate mai ales bucsele, amortizoarele si cauciucurile. Primaria Bacau, prin purtatorul de cuvant, ii asigura pe locuitori ca problema va fi rezolvata la sfarsitul lunii octombrie. Mai mult, "lucrarea de refacere se va realiza pe cheltuiala constructorului". Suntem aproape de sfarsitul lui noiembrie si lucrarea nu s-a facut deloc. Nici macar nu a inceput. Oamenii reclama acelasi lucru, ca nu reusesc sa ocoleasca intotdeauna gropile, pentru ca sunt foarte dese, unele chiar din 20 in 20 de metri, si ca li se strica autoturismele. "E criza si pentru noi", insista conducatorii auto. Unii locatari afirma ca "astea sunt lucrari cu dedicatie" si "se fac in fiecare an, de catre aceeasi firma". Si in iarna asta, probabil, "se va turna beton, dar nu acum, ci cand e gerul mai mare." Ioana Ghidu s-a enervat atat de tare incat, de la lucrarile de proasta calitate, a trecut la partidele politice, "care nu stiu decat sa se certe intre ele, ca sa apuce ciolanul." Locuitorii strazii Nordului nu cer decat "putin beton in jurul caminelor de vizitare." Sustin ca ei sunt corecti fata de municipalitate si isi platesc toate taxele. Primaria nu le ofera nimic in schimb. Acum, deja nu mai cred in promisiuni. Toti sunt convinsi ca reclama degeaba, caci autoritatile doar se fac ca reactioneaza, "pe principiul «cainii latra, caravana trece»". (Silvia P.)
Adapostul pentru oamenii strazii este deschis
Cei care nu au un acoperis deasupra capului pot merge in noptile cu temperaturi scazute la Centrul de Cazare Temporara a persoanelor fara adapost. Acesta este situat pe Calea Moldovei, nr. 96-98, la Tabara de sinistrati. Capacitatea centrului peste de pana la 30 de persoane. Accesul este permis numai pe timpul noptii, fumatul si consumul de alcool este interzis. Cei care se cazeaza acolo primesc si o masa calda, zilnic. (Andreea G.)
