Din martie 2008, de cand a inceput virarea contributiei la pensiile private obligatorii, numarul celor care au aderat la unul din aceste fonduri a tot crescut. Daca initial s-au inscris la un fond de pensii private obligatorii aproximativ 80.000 de persoane din judet, la sfarsitul lunii iulie, numarul celor care au semnat si depus cererea de participare a ajuns la 136.608. Aproape jumatate dintre ei au goluri mai mari ori mai mici in cont. Practic, pentru 65.560 de persoane, alimentarea contului a fost facuta sporadic. Unii au lipsa cateva luni, altii chiar ani. Dar si destul de multi nu au niciun leu in cont. In cazul unui numar de 639 persoane, nu a fost virata contributia nici macar pentru o luna. In luna martie 2010, erau inscrise la pensia privata obligatorie 107.937 persoane, dintre care 32.000 aveau alimentat sporadic contul, iar aproape 1.000 nu aveau niciun leu. La fondurile de pensii private obligatorii contributia datorata este de 3 la suta. In cazul angajatilor, aceasta cota se vireaza din contributia individuala la pensia publica de 10,5 la suta. (E. Tintaru)
Manifestari expozitionale cu ocazia Zilelor Europene ale Patrimoniului
Initiata in 1991 de Consiliul Europei, la care participa 48 de tari europene, la care se adauga Canada si Tunisia, sarbatoarea dedicata “Zilelor Europene ale Patrimoniului” a ajuns la editia a XIX-a. Anual, fiecare tara isi alege o tema reprezentativa pentru specificul national. Ministrul Culturii si Patrimoniului National a propus tema “Mostenirea din lemn”. Complexul Muzeal “Iulian Antonescu” organizeaza pe 17 septembrie 2011 mai multe manifestari: la ora 9.00, vernisajul expozitiei foto-documentare “Biserici de lemn din judetul Bacau, o excursie documentara organizata pentru salariatii muzeului, ziaristi si terte persoane, avand drept obiective bisericile din lemn din Luncani, Scorteni si Muzeul de Etnografie si Arta din Comanesti. Tot cu aceasta ocazie, intrarea va fi gratuita la expozitiile din Complexul Muzeal “Iulian Antonescu”, Muzeul de Arta (str. Nicolae Titulescu), Galeriile ALFA (str. Marasesti, nr. 20). (G. Baltatescu)
APIA Bacau ii penalizeaza pe fermieri
Centrul Judetean Bacau al APIA a incheiat, ieri, controlul care viza declaratiile facute de crescatorii de ovine si caprine. Esantionul destinat verificarii a fost stabilit de computer, aleatoriu, la Bucuresti. Din 1446 de fermieri care au depus dosare pentru a obtine sprijin financiar, 149 au fost controlati in teren. In cazul in care datele inscrise in documentele care insotesc cererea nu corespund realitatii, fermierii sunt sanctionati sau eliminati de la plata. Pana acum, au fost respinsi 20 de crescatori de animale, dar analiza finala asupra controalelor efectuate nu s-a incheiat. Cele mai frecvente neconcordante vizeaza efectivul de capre si oi: unii au avut animale dar le-au vandut sau nici nu le-au avut dar sperau ca nu vor fi controlati, altii au exact atatea animale cate au declarat dar nu sunt inregistrate si nu au crotal. Pentru diferente mai mici de 3 la suta nu se aplica sanctiuni. Daca raportul dintre numarul animalelor cu nereguli si numarul determinat este de 10 la suta sau mai mic, penalizarea este de 5 la suta. Pentru 20 la suta lipsa din efectiv sau animale cu nereguli, titularul dosarului pierde 10 la suta din suma cuvenita, la 30 la suta, va pierde 15 la suta, iar daca are intre 30 si 50 la suta animale cu nereguli, penalizarea creste la 20 la suta. Daca raportul dintre numarul animalelor cu nereguli si numarul de animale determinat este mai mare de 50 la suta, fermierului i se respinge dosarul. (S. Patrascanu)
Calator prin Utopia Felix
Victor Mitocaru este strasnic de selectiv cu scrierile sale, atunci cand se hotaraste sa le incredinteze tiparului. Cu o memorie fenomenala, este dispus pe loc sa-ti reproduca intacte spusele unui personaj pe care l-a intalnit acum 40 de ani, intr-o postura ce nu tinea, intelectual, de scaunul pe care il asezase intamplarea – sugubat acid, asezat de-a stanga Tatalui, cand furios, contemplativ, dar cel mai des analist fin al cotidianului, Victor Mitocaru a turnat in noua sa carte tot ce a adunat intr-o viata: “Calator prin Utopia Felix” (Editura Rovimed Publishers, 2011). Ironia analitica porneste de la coperta, realizata de prietenul sau Constantin Chirila: Einstein cu celebra lui formula care a facut ordine in Univers, alaturi de o doamna celebra prin demersul sau politic non-matematic 80=160. De la geniu la nimicnicia subjugata intereselor meschine. Inteligenta versus prostie. Cartea este un maraton cultural, politc, literar, social la care autorul si-a inscris personajele si, in loc sa le depaseasca ca intr-o competitie sportiva, le obliga sa ajunga la linia magica a invingatorului. Sunt savuroase amintirile din copilarie, scoala, profesorii, mama, tata, colegii, amestecate, fara titlu, fara o ordine, cu incursiunile fine, scoase din trepidatiile vietii: Carol al II-lea devine o obsesie, Ceausescu, “prizonier al iluziei comuniste” pierdut, amalgamat si agramat in socialismul lui “multilateral dezvoltat”, Basescu – un vulturas miop, un animal politic, cu supralicitari de ocazie. De pe la pagina 70 se supara cu blandete pe tot si pe toate, devine gazetarul clipei, editorialist, analist al fenomenului politic, al personajelor care populeaza fauna salbaticita de goana dupa bani si pozitii in stat. Sabreur neintrecut in disputele cavaleresti intru cuvinte si idei, nu se lasa niciodata descoperit: prefera atacul. Devine specialist in agricultura, comert, administratie, insa are grija fireasca a tonului; ii este straina morala, insa ea este prezenta peste tot, cititorul o poate formula in cutele fruntii. Calator neobosit prin paginile literaturii universale, se infrupta satios si din “fenomenul cultural romanesc”, bulversat de multele “istorii” semnate de “cuceritorii adevarului absolut”. Grav cu prezentul (“Mai este timp de scapare?”), ne obliga la fiecare pagina sa ne uitam in oglinda si ne sugereaza sa lasam deschisa Cartea. Devine, la pagina urmatoare, un aparator al mediului inconjurator, ca imediat sa ne spuna o intamplare cu George Lesnea sau o alta, la fel de savuroasa, cu Andrei Plesu, prizonier la Tescani. O carte – „Calator prin UTOPIA FELIX” – care nu a avut parte de o lansare cu fast (tiraj mic, bani putini), insa o puteti citi daca il asteptati pe autor la coltul strazii Vasile Alecsandri cu Liceul “Alecsandri”. Este dispus zilnic la o galceava intelectuala. (G. Baltatescu)
Acasa la Bacovia, dupa 130 de ani
Si joi au continuat manifestarile organizate sub genericul “Toamna bacoviana – 130 de ani de la nasterea poetului”. De data aceasta au fost deschise portile Casei Memoriale “George Bacovia”, unde sub titulatura In Memoriam (fortat si neinspirat) au vorbit – interesant, concis, inedit – prof. Corneliu Lupes, sef sectie case memoriale – Muzeul National al Literaturii Romane, despre Casa memoriala George si Agatha Bacovia Bucuresti: daca vrei sa afli ceva despre familia Bacovia, atunci mergi in Bacau, daca vrei sa cunosti opera poetului, mergi la biblioteca! Casa Memoriala din Bucuresti a poetului este pierduta in neantul marelui oras, “noi, in Bucuresti, nu am organizat nimic cu acest prilej”, a spus profesorul Lupes. A fost mai mult un colocviu, nu un simpozion, a fost un dialog provincie – capitala, prof. Ioan Danila vorbind despre un “Bacovia total”, dizertatie nefinalizata, iar despre copilaria poetului a vorbit custodele casei memoriale, Ioana Maria Baitanu. Colocviul a fost un bonus oferit de conducerea Complexului Muzeal, deoarece nu a fost inscris in calendarul oficial, asa se explica si prezenta selectiva (muzeografi, arheologi, sefi de sectii). Remarc, a nu stiu cata oara, disponibilitatea noastra de a pierde informatii, de a ne ascunde dupa perdea, afirmatie argumentata de revarsarea generoasa de informatii inedite, ecoul lor izbindu-se de peretii casei memoriale, fiind refuzate, intentionat sau nu, marelui public. Grijuliu cum il stiu pe profesorul Ioan Danila, sper ca a inregistrat intreaga discutie: este o avere culturala pentru bacauani. Custodele Casei a facut o incursiune in viata de copil a poetului, accentuand rolul celor doua femei in viata poetului, Zoe – mama si Agatha – sotie. (G. Baltatescu)
Telefonul gratuit pentru munca la „negru”, necunoscut
Introdusa in urma cu trei luni, linia telefonica gratuita la care pot fi sesizate cazurile de munca la “negru” este extrem de rar utilizata. Din 15 iunie, de cand a fost activata, aceasta linie a fost accesata de cel mult 10 persoane din judetul nostru. Cazurile semnalate Inspectiei Muncii au fost directionate spre rezolvare Inspectoratului Teritorial de Munca (ITM) Bacau. In schimb, ITM Bacau continua sa fie bombardat cu diverse reclamatii, printre care si cele referitoare la munca fara forme legale, adresate direct, dovada faptul ca prea putini cunosc ca exista o linie telefonica gratuita. Amintim ca pentru prevenirea muncii nedeclarate a fost pus in functiune Tel-Verde 0800 868 622, care poate fi apelat gratuit din retelele de telefonie fixa, de luni pana vineri, intre orele 8.30 si 16.30. La acest numar de telefon se vor sesiza cazurile in care sunt folosite la lucru persoane fara ca ele sa aiba contract de munca incheiat de catre angajator. Tot la acest numar sunt furnizate informatii legate de legislatia muncii. (E. Tintaru)
Trei persoane din Sascut au facut scandal intr-un bar
Agentii Sectiei 5 Politie Rurala au fost sesizati ca miercuri noaptea, in jur de ora 23.00, in comuna Sascut are loc un scandal in care sunt implicate mai multe persoane. Deplasati la fata locului, politistii au stabilit ca doi tineri, de 25 si 26 de ani (Petrisor I. si Costel I.), s-au deplasat cu un autoturism la barul din comuna, iar aici s-au intalnit cu alti trei barbati din sat (F. Adrian – 29 ani, F. Petrica – 32 ani si B. Vasile – 20 ani). Intre acestia s-a iscat un conflict spontan in urma caruia unul dintre tineri, I. Costel, a fost lovit cu pumnii si picioarele de catre cei trei. Din bar au iesit alti doi tineri din localitate, care au incercat sa aplaneze conflictul, dar si acestia au fost loviti de cei trei. Ulterior, agresorii au mai avariat si doua autoturisme parcate in zona. In cauza s-a intocmit dosar penal sub aspectul savarsirii infractiunilor de lovire sau alte violente, distrugere si ultraj contra bunelor moravuri si tulburarea ordinii publice. (R. Neagu)
Bric-Brac: Prostii benefice
„Am vazut multe flori si am citit destule carti, cu toate ca niciodata nu e destul." O spune Bacovia în cele cateva pagini de proza, de scurte notatii stranse sub titlul Dintr-un text comun. În aceeasi bucata de proza, gasesc si urmatoarea fraza: "Viata e pentru cei inteligenti; ei nu fumeaza fara cafea si, desigur, au luat trenul pentru alte zari". Nu pot sa-l contrazic pe poet. Desi am vazut destule persoane considerate inteligente, care si-au ratat viata. Si mai stiu ca tocmai oamenii destepti fac, uneori, cele mai mari prostii în lumea asta. Dar e bine oare sa te conduci numai dupa regulile ratiunii, ale logicii? Am avut în mana, zilele trecute, o carte de stiinte sociale, scrisa într-un mod original, cu mult farmec si umor, care mi-a clatinat cateva convingeri. Ea se numeste "Irationalitatea benefica – Avantajele neasteptate ale sfidarii logicii la serviciu si acasa", autorul ei, Dan Ariely, bucurandu-se de un mare succes în randul publicului. Pentru ca stie sa fie simpatic, amuzant, spunand lucruri importante, care te ajuta sa întelegi mai bine comportamentul uman în cele mai variate situatii. Eu am pariat multa vreme pe puterea ratiunii, îmbatandu-ma singura cu apa rece. Asa ca mi-a priit o astfel de carte sprintara, scrisa într-un stil relaxat, "haios", chiar. Si m-a binedispus, dintru început, si veselul îndemn "fiti arielici!", gasit pe un site. Ca m-a dus cu gandul si la nastrusnicul duh Ariel din "Furtuna" lui Shakespeare, care-l chinuie (printre alte ispravi), în chip delicios, pe natangul Caliban. Sa revin la felul în care Ariely ne explica de ce facem prostii, de ce suntem tentati sa punem un pret prea mare pe ceea ce avem, neluand în seama posibilitatea unor consecinte nefaste. Bine ca exista, totusi, oameni prevazatori, precum domnia sa, care au stat, au analizat si clasificat aceste prostii, ca sa ne mai destupam si noi la creier, sa ne luminam si sa nu mai picam în aceleasi pacate! Numai ca, surpriza!, aflam ca unele dintre lucrurile aparent prostesti pe care le comitem sunt, de fapt, benefice. Ei, asta chiar ca m-a mai usurat, pe mine, rationala sau, ma rog, una care s-a tot straduit sa fie asa, mergand, adeseori, împotriva curentului. Urmarind demonstratiile din carte, si exemplele hazoase date de autor, unele cu totul si cu totul neasteptate, am ajuns si eu la concluzia ca e mai bine sa te lasi în voia unor impulsuri socotite, îndeobste, irationale, din simplul motiv ca acestea îti aduc o stare de bine. Ce spune Ariely, de pilda, cand e vorba despre niste cheltuieli pe care ne propunem sa le facem? El ne sfatuieste astfel: "Daca aveti de optat între a investi într-o experienta trecatoare (scufundari subacvatice) sau una constanta (o canapea noua) si anticipati ca ambele vor avea acelasi impact asupra gradului de satisfactie în ansamblu, alegeti-o pe cea trecatoare. Efectul pe termen lung al canapelei asupra fericirii voastre va fi probabil mult mai redus decat va asteptati". Si uite-asa m-am lamurit eu de ce ma simt bine cand spanzur banii pe chestii inutile! N-oi fi avand eu simt practic (reprosuri din astea am auzit mereu la adresa mea), dar nici nu picat în acreala, gasind mereu o portita prin care sa scap de de urat, de monotonie, de plictis. Chiar cand nu dispuneam de resurse financiare, si aici mi-amintesc versul lui Bacovia din Nihil novi: "Ma gandesc pentru niste bani", fir-ar ea de preocupare deloc noua, am rezolvat cumva lipsa acestora, oferindu-mi ceva placut pentru starea mea de spirit. Se vede ca m-a ajutat irationalul, bata-l vina, ca mi-a devenit simpatic foc!
Carmen Mihalache
„Gradina publica plangea…” (II)
SALCAMUL LUI DELAVRANCEA – aflat în satul Goiesti, din comuna Lungani, judetul Iasi – a fost norocos. Arborele – salcam japonez – face parte dintr-un ansamblu vegetal care l-a asistat pe scriitor cand a alcatuit trilogia Moldovei: „Apus de soare“ (1909), „Viforul“ si „Luceafarul“ (1910). Primarul din Lungani a anuntat ca va amenaja un parc dendrologic, pentru a ocroti si pune în valoare arborii-martori ai nasterii capodoperelor lui Delavrancea (Radio Iasi, 25.08.2010).
PARUL LUI IBRAILEANU, mai putin celebru, a avut un veghetor de nadejde. Gavril Istrate, ruda cu criticul literar, l-a ocrotit cat a putut, pentru ca se gasea în fata locuintei sale de pe strada – cum altfel? – Garabet Ibraileanu din Iasi. În 1994, cand a observat ca i se termina zilele – am aflat de la profesorul nonagenar acum trei ani -, a chemat-o pe fiica lui Lucian Vasiliu, directorul Muzeului National de Literatura al Moldovei, si au facut o poza langa venerabilul pom. Apoi si-a dat obstescul sfarsit sub fierastraiele celor de la Spatii Verzi: parul se uscase, dar trunchiul a fost depus în curtea Casei Pogor.
SALCIA LUI BACOVIA
Venerarea lui George Bacovia a cunoscut doua momente culminante, exprimate calendaristic: 1971 si 1981, cand s-au împlinit 90, respectiv 100 de ani de la nasterea sa. Primului îi sunt asociate dezvelirea statuii poetului, din centrul orasului, în prezenta Aghatei Grigorescu-Bacovia, moment în care au fost identificate mai multe repere concrete din arealul bacauan, între care si o salcie pletoasa, sub care, pe o banca, poetul statea si medita ori scria. „De-ar vrea bacauanii sa aiba grija de aceasta salcie“, a transmis atunci sotia poetului, cea care s-a batut ca o leoaica pentru existenta caselor memoriale de la Bacau si Bucuresti. „O inscriptie pe acest arbore ar da si mai multa culoare parcului“, propunea un ziarist în 1972. Numele lui este Roni Caciularu, iar articolul se intituleaza „Centrul Bacaului, de la un capat la altul“, publicat în ziarul judetean „Steagul rosu“, anul XXVII, nr. 6040 (7819), din 13 iul. 1972, p.1. Am dat citatele de mai sus, precum si detaliile bibliografice, pentru a combate zvonul, pus în circulatie în august 2010 (cand a fost taiata salcia), ca nu a existat vreodata o salcie a lui Bacovia în Gradina Publica. În anii ’80 si mai ales în anii ’90, Gabriel Bacovia, fiul poetului, si Octavian Voicu, memoria culturala a urbei, preferau ca pasii prin centrul orasului sa-i poarte pe langa aceasta salcie.
Ce-i de facut? Nu stiu exact, dar ceva trebuie îndreptat, cu mijloacele muzeologiei, dendrologiei si mai ales cu multa bunavointa din partea bacauanilor. Altfel, vom crede la nesfarsit spusele poetului: „Cand am plecat din Bacau,/ Gradina publica plangea…“
Ioan Danila
Bazinul de Inot va avea propria centrala
Bazinul de Inot nu va mai fi afectat de fiecare defectiune sau intrare in revizie a CET-ului. Consilierii locali au aprobat in sedinta extraordinara de joi documentatia tehnica necesara proiectului de amenajare a centralei termice alternative la Bazinul de Inot. Lucrarea va scoate din bugetul local aproape 460.000 de lei.
De la modernizarea si reinaugurarea din 2008, Bazinul de Inot a traversat mai multe perioade "moarte". Desi proiectul initial de modernizare prevedea construirea unei centrale termice proprii, care sa permita functionarea independenta a obiectivului de furnizorul de agent termic al orasului, edilii au renuntat la aceasta. Din acest motiv, sportivii de performanta au ajuns sa se pregateasca – nu de putine ori – pe uscat sau la lighean. Cea mai lunga perioada de pauza a activitatii a fost de 29 de zile in 2009, cand CET-ul nu a furnizat apa calda la timp. Tot in acea perioada, Federatia Romana de Natatie a fost nevoita sa anuleze Campionatele nationale de sarituri in apa pentru juniori, programate in Bacau, din acelasi motiv. Si in 2010, organizatorii nationalelor de sarituri pentru juniori au avut emotii, cand, la mijlocul lui aprilie, bazinul s-a inchis pentru revizie. Acest sir de probleme s-ar putea incheia in curand. Consilierii locali au aprobat joi in sedinta extraordinara documentatia tehnica pentru proiectul de amenajare a unei centrale termice alternative la Bazinul de Inot, care sa suplineasca desele sincope in furnizare ale CET-ului. "Oricand poate sa fie o reparatie sau o avarie pe retele si atunci ca si alternativa, acest proiect este binevenit", a declarat edilul Bacaului. Municipalitatea recunoaste astfel ca CET-ul nu reuseste intotdeauna sa raspunda nevoilor consumatorilor sai.
Investitie de 460.000 de lei
Centrala termica va asigura functionarea circuitelor existente si incalzirea spatiilor aferente bazinului pe timp de iarna, prin executarea unui racord de la centrala termica la punctul termic existent la subsolul cladirii. Potrivit indicatorilor aprobati prin proiect, valoarea totala a investitiei se ridica la 459.235 lei cu TVA, bani care vor veni de la bugetul local. "In acest moment scoatem la licitatie proiectul", a mai spus Stavarache, ferindu-se sa ofere un termen la care centrala ar putea fi pusa in functiune.
De bun augur
Directorul bazinului de inot, Florentin Turta, s-a aratat incantat de proiect, mai ales ca a recunoscut ca au fost probleme in trecut. "Noi depindem de ei. Cand apar defectiuni pe retea, suntem la mana furnizorului. Normal era ca de la constructie bazinul sa aiba centrala sa. Anul acesta nu am avut probleme si ma bucur ca se va face pentru ca investitia era necesara", a declarat administratorul obiectivului. Si antrenorii sunt incantati de viitoarea investitie, mai ales ca de ea depinde "continuitatea pregatirii. Este o solutie ultrasalvatoare pentru noi", a explicat antrenorul de inot Sanda Stefanescu.
Pe langa bacauanii care vor sa se destinda, la Bazinul de Inot se antreneaza si sportivii bacauani care participa la competitii, dar si cei care au nevoie de recuperare. In acest an nu au fost probleme cu furnizarea agentului termic, inregistrandu-se un singur episod negativ, in momentul racordului cu reteaua de apa de Valea Uzului, cand, din cauza turbiditatii, tevile s-au colmatat si mizeria s-a depus pe fundul bazinului.
Andreea Gavrila
Daca in 2004, costurile estimate ale modernizarii erau de 9 milioane de lei, in final, municipalitatea a platit pentru noua "fata" a Bazinului de Inot 18 milioane de lei. Costul nu a inclus, bineinteles, achizitionarea unei centrale termice.
„Filatelia este un hobby foarte costisitor”
Interviu cu Ioan Catana, filatelist, vicepresedinte al Federa?iei Filatelice Romane, vicepresedinte al Asociatiei Filatelistilor “Grigore Pascu” din Bacau
– Domnule Catana, toti ne-am jucat in copilarie cu timbre, plicuri timbrate, adunam, faceam schimburi, ce mai, eram filatelisti. Acum la modul stiintific – am citit ca filatelia este aproape o stiinta -, unde este granita dintre joaca, pasiune, hobby si afacere?
– Începeam sa fim filatelisti, si aceste jucarii ne ajutau, la varsta noastra, acum 30-40-50 de ani, sa ne completam informatiile, sa ne satisfacem curiozitatile. Toate peticelele acestea de hartie clorate, care ne fascinau, unele din tari din Europa, altele din state arabe, cu imagini, ne determinau sa ne punem întrebari, sa cautam mai mult, sa mergem la dictionare, sa cautam prin cartile de biologie, de geografie. Toate acestea ne ajutau sa punem cate un fir de nisip la educaaia noastra, la deschiderea noastra catre lume. Era “internetul” nostru. Filatelia se desparte de joaca – este impropriu spus ca filatelia este o joaca – atunci cand intri într-un “spatiu” care se cheama acumulare. Filatelia începe în momentul în care ti-ai stabilit o tema, ceva drag si apoi începi cu migala sa ilustrezi si cu materiale filatelice. Dar nu-i deajuns, timbrele, plicurile trebuie sa circule între persoane cu aceleasi preocupari, prieteni, colegi, familie, facem schimburi de “informatie”, o difuzam. Filatelia, în adevaratul sens al cuvantului, al practicii, începe cam dupa adolescenta, atunci cand pasiunea este dublata de studiu, de “profesionalism”, cand îti pui mereu întrebari si cauti raspunsuri în aceste bucatele de hartie cu imagini, în literatura de specialitate, în documente vechi, atunci ai devenit filatelist. Si din acel moment esti în mijlocul triunghiului: cultura – filatelie – stiinta.
Valoarea este data de cataloage, de context si licitatii
– În ce consta valoarea unui timbru, cum este valorizat, clasificat?
– Exista, pe langa marile valori filatelice, romanesti si mondiale, exista o perceptie ca timbrele si materialele filatelice sunt valoroase. Cand devin valoroase? Ele devin valoroase – deoarece putine au o valoare intrinseca – în contextul în care le-ai prezentat. Am sa va dau un exemplu, ma gandesc ca cititorii interesati înteleg mai bine prin exemple: la Balotesti a cazut un avion, stiti episodul, în avion exista si o ”tolba” cu scrisori. S-au recuperat cateva scrisori, oficialii, specialistii, le-au reconditionat si le-au trimis la destinatari. Exista în circuitul filatelic doua scrisori de acolo, plic cu timbru, însa trecand pintr-o catastrofa, devin foarte valoroase, de mii de euro. Daca ne întoarcem la filatelia clasica, toata lumea vorbeste de ”Capetele de Bour”, sunt foarte cunoscute, foarte bine cotate, cu zeci de mii de euro în licitatiile internationale. Una este sa plece un plic francat cu marci “Cap de Bour” din prima emisiune de la Iasi si alta este sa plece de la Bacau, în 4 august 1858 (prima zi de circulatie). Din Bacau plecau 3-4 scrisori pe zi, iar de la Iasi peste 50 de scrisori pe zi. Probabilitatea sa se pastreze din numarul de scrisori din acea zi era mai mare de la Iasi si nu de la Bacau, evident ca plicul de la Bacau este mai valoros. Vedeti, asadar, ca valoarea este data de context, de unde, cum si pana unde a circulat scrisoarea.
– Vechimea?
– Vechimea nu conteaza întotdeauna. Alt exemplu: în acest an, cosmonautul nostru Dumitru Prunariu a fost invitat la Moscova pentru a se marca 40 de ani de la primul zbor în Cosmos. Posta rusa a emis niste materiale filatelice, domnul Prunariu a fost decorat si a primit acele materiale cu semnaturile lui Medvedev si a lui Putin aplicate în timpul festivitatii. Plicul, daca îl cumparam de la orice filatelist costa 2-3 euro, însa plicul cu cele doua semnaturi au valoare, si una foarte mare. De aceea nu cred ca generalul Prunariu, el însusi filatelist, va ceda vreodata acel plic. Vedeti, asadar, ca vechimea nu da totdeauna valoare. Piesele foarte valoroase nu se gasesc la targuri ale colectionarilor, nici la întamplare, cu toate ca si intamplarea poate juca un rol important, cum ar fi valori descoperite prin ”lada bunicii”.
Am cea mai valoroasa colectie de întreguri postale
– Ce sunt materialele filatelice, tot ai pomenit de ele în discutia noastra?
– Materialele filatelice care pot fi folosite în colectii – una este colectia si alta exponatul filatelic, colec?ia reprezinta tot ce strangi tu pentru sufletul tau, exponatul este ceea ce selectezi sa îi prezinti publicului si juriului – sunt acele materiale care au legatura cu posta, ceea ce circula pentru a efectua o prestatie postala. Le emite posta, ele au o valoare declarata, pe care o platim cand cumparam marca postala – timbrul, plicul, telegrama, mandatul postal, dar de fapt noi cumparam serviciul de a ni se transporta scrisoarea, cartea postala, vederea, de la expeditor la destinatar. Plicul, vederea pe care se lipeste timbrul, cu stampila de plecare si stampila de sosire este tot material filatelic. Filatelistii, în colaborare cu posta, realizeaza o serie de materiale filatelice: plicuri si stampile ocazionale, ilustrate maxime, pliante si cataloage dedicate unor evenimente, personalitati, sport, flora si fauna, arta, arta populara etc. Materiale filatelice se considera si orice fel de materiale emise de posta care au timbrul tiparit, ele se numesc întreguri postale. Eu sunt apreciat ca unul dintre ”specialistii” în întreguri postale clasice din Romania, care au început sa fie emise la 1870 si se termina… maine.
– Ce este o serie de marci postale?
– Posta, prin Romfilatelia, emite materiale pentru uzul activitatii ei, cu tarifele reglementate pentru prestatiile pe care le efectueaza pentru public, în acelasi timp realizeaza si niste serii de marci cu un numar variabil de valori nominale, avand ilustratii cu o mare varietate tematica. Pentru ”uzul” filatelistilor, a colectionarilor în general, sunt emise în diferite aranjamente: marci individuale, colite, plicuri prima zi a emisiunii, coli mici, coli mari. Plicurile si cartile postale semiilustrate editate în tiraje de sute de mii de exemplare permit o ilustrare tematica mult mai larga atat prin ilustratie cat si prin timbrul tiparit, dar în mod deosebit pentru filatelistii tematicieni. Mai nou, în strainatate poti sa-ti realizezi timbru cu propriul chip, în tiraje mici, contra unei taxe. Am avut mai multe ocazii, dar nu am considerat ca este momentul.
Primul filatelist roman în viata cu „marca” este bacauan
– Stiu ca un bacauan, în viata, are un asemenea timbru. Despre cine este vorba?
– Da. Profesorul Ioan Micu, presedinte de onoare al asociatiei noastre, este primul roman în viata, dintre filatelisti, caruia i s-a realizat un plic, întreg postal, cu imaginea în ilustratie si pe timbrul tiparit. Acest lucru este o iniaiativa personala, ca o recunoastere adusa pentru activitatea filatelica pentru caldura omului Micu (prietenii îi spun Tata Pac). Multa lume a ramas “surprinsa” de initiativa si realizare, însa eu raman la parerea ca daca vrei sa-mi zici ceva de bine sau de rau spune-mi cat sunt în viata, sa aud, nu dupa ce nu voi mai fi. Nu a fost forte usor, însa am ”folosit” toata influenta mea, mai ales ca s-a tiparit în cinci sute de mii de exemplare, distribuite în toate oficiile postale din tara si folosite de marele public.
– Comunitatea filatelistilor bacauani este foarte activa, multi dintre ei sunt prezenti constant la manifestarile specifice, iar altii sunt posesori ai unor colectii impresionante, valoroase. Te-as ruga sa vorbesti despre o parte dintre ei.
– Înainte de 1990, multi bacauani cu o formatie intelectuala foloseau filatelia ca un mod de exprimare, ca o forma de cultura si cunoastere, informatiile circulau mai greu, participarea la manifestari filatelice era mai discreta. Bacaul, în Moldova, a tinut stacheta la un nivel destul de ridicat prin activitate filatelica, organizatorica, prin expozitii, prin materialele filatelice realizate sau prin exponatele participante la expozitii, fara lipsa de modestie, nu avem rivali, concurenti.Un mare animator, activ, vivace, este profesorul Ion Micu, presedinte de onoare al Asociatiei "Grigore Pascu"”din Bac?u, care reuseste prin felul lui de a fi, prin spiritul mereu tanar sa ne adune, sa ne tina aproape de fenomen. Fara vreun criteriu de valorizare, îi voi aminti si pe gen.(r) Vasile Doros, ing. Mihai Ceuca, prof. Mihai Semenov, col.(r) Gheorghe Ardeleanu, ing. Alexandru Achimescu, ing. Dan Chirita, prof. Aurel Stanciu. V- am vorbit de nume cunoscute în tara, iar unii foarte cunoscuti în plan mondial.
„Zimbrulu Vulturulu” a plecat din tara
– Care este, în acest moment, cel mai valoros timbru din Romania si pe plan mondial?
– Este foarte dificil sa va raspund la întrebare. Ca sa parafrazez un celebru filatelist, cele mai valoroase timbre sunt cele pe care le am eu. Marcile romanesti, materialele filatelice sunt unele cunoscute, altele necunoscute, pretul lor este dat de licitatii. Sunt case de licitatii celebre care autentifica, certifica acest lucru. Cea mai valoroasa piesa filatelica romaneasca este „Zimbrulu Vulturulu”, un ziar tiparit la Iasi, în anul 1858, ce este francat cu opt marci de 5 Parale „Cap de Bour”, emisiunea a II-a. Am avut bucuria sa o admir la Expozi?ia Mondiala de Filatelie EFIRO 2008 la Bucuresti. Ulterior, piesa a fost scoasa la licitatie si adjudecata la suma de 870.000 de euro, plus taxe si comisioane. Federatia Filatelica Romana, o parte dintre filatelisti în nume personal, au facut interventii si „presiuni” la Posta, la Ministerul Comunicatiilor si la Ministerul Culturii, insa Romania nu a participat la licitatie. Corect ar fi fost ca aceasta piesa sa revina în patrimoniul tarii, sa devina “coroana” Muzeului Filateliei Romane (la deschiderea caruia am facut o consistenta donatie).
Despre valorile filatelice pe plan mondial ar fi multe de spus, insa ma rezum sa afirm ca au valori de la sase zerouri în sus.
– De unde a plecat Ioan Catana si unde a ajuns ca filatelist?
– Prin 1980, la Masini Unelte, la cercul filatelic “Stiinta si Tehnica” au început sa ma preocupe timbrele si activitatile filatelice. Dupa o perioada de acumulare am început sa-mi directionez preocuparile pe un domeniu, pe întregurile postale. Motivul? La banii mei acolo îmi permiteam, dar am luat în calcul si unde vreau sa ajung. Stiam sigur ca nu voi avea niciodata posibilitatea sa ajung la marile valori romanesti si mondiale. Am ales acest “culoar”, al întregurilor postale si la aceasta data, pot sa spun ca sunt pe locurile I-II, în lume, la întregurile postale clasice romanesti. Mai exista înca 3-4 colectionari importanti, la mine, ceea ce am spus se confirma prin premiile si medaliile luate la expozitiile mondiale. Activitatea de colectionar si expozant am dublat-o cu o intensa activitate organizatorica recunoscuta de “bresla” prin alegerea mea din anul 2000 membru al Comitetului Director si vicepresedinte al Federatiei Filatelice Romane, la Bacau presedinte si în prezent vicepresedinte al Asociatiei Filatelice “Grigore Pascu”. Sunt membru de juriu pentru toate expozitiile nationale si “cadet” pentru membru de juriu mondial.
– Care sunt cele mai importante premii la care tii foarte mult, care te-au propulsat în ierarhia mondiala?
– Am obtinut zeci de premii importante la expozitiile nationale, internationale si mondiale. Cel mai mult tin la ultimul premiu. Ma bucur, se bucura si familia, mai scrie si în presa, dupa care îmi stabilesc o alta “tinta” pentru care lucrez unul, doi ani. Ultimul premiu l-am luat la Expozitia Mondiala de Filatelie în Japonia, 28 iulie – 4 august 2011, am luat aur cu exponatul “Romania, Postal Stationery 1870-1905”, un alt aur cu acest exponat am luat si în Portugalia, în 2010, si vermeil-mare în China, în 2009. Am castigat desi competitia a fost extrem de dura. Cea mai mare multumire pe care am avut-o eu ca filatelist a fost acum vreo sapte ani, la Muzeul de Istorie din Bacau, la o expozitie personala, cand fiica mea, venita special din Bucuresti, împreuna cu sotul si baietelul, m-a sarutat si mi-a zis: “Bravo, tata!”. Dincolo de bani, în filatelie satisfactiile sunt de alta natura. În filatelie nu se castiga, dar daca ai stofa interioara sa mergi mai departe, sa realizezi ce ti-ai propus, te bucuri mai mult de felicitarile venite de la cel care a iesit pe locul II. Este momentul sa va vorbesc si despre celelalte exponate. Continuarea exponatului anterior este “Romania, Printing Postal Stationery 1907-1918” care a ob?inut “vermeil” european (ceva între argint si aur) în Belgia, în 2010, si pe care-l pregatesc pentru aur. Tot la întreguri postale am si exponatul “Romania – First World War – Military Postcards” ce a obtinut argint mondial – Petesburg 2007, vermeil european – Bulgaria 2010 si argint mare mondial – India 2011, îl pregatesc si pe acesta pentru aur. Exponatul “Romania, Bacau county railway post 1870-1910” (istorie postala) a obtinut vermeil european. Exponatul “open-class” ”George Enescu, universal musician” a obtinut aur european – Bulgaria 2010 si îmi este cel mai drag. Si pentru a nu plictisi cu enumerarea, va spun ca mai am exponate, din diferite clase filatelice, medaliate vermeil si aur la nivel national.
Valorile sunt depozitate la banca
– Îmi spuneai ca cele mai valoroase materiale filatelice le tii la banca…
– Da, am mai spus-o, deoarece nu vreau sa se întample vreun accident sau sa dea cineva peste mine în casa cautand nu stiu ce timbre. Exponatele medaliate cu aur si o serie de materiale filatelice de valoare ce nu sunt cuprinse în exponate le tin depozitate, într-o caseta, la una din bancile din Bacau. Murphy nu face… manastire.
– Pana la urma, filatelia este un hobby sau o afacere?
– Am participat si particip constant la diferite manifestari, expozitii de înalt nivel. În cariera mea filatelica am castigat sute de premii, medalii si diplome. De fiecare data cand ma întorc sunt întrebat întai cati bani am castigat. Cei care sunt filatelisti adevarati, cu exponate valoroase primesc o diploma, o medalie, sunt consemnati în catalog, însa pentru a participa la o expozitie, te costa mii de dolari: participarea, asigurarea exponatului, transportul. Pentru mine este un hobby foarte costisitor. N-am castigat nici odata din filatelie, decat felicitari, salutari, respect, prietenii, dusmanii etc. Întotdeauna cumpar ce-mi trebuie si nu ma mai pot desparti de piese. Exista, ca în orice domeniu, o piata a filatelistilor, o piata a valorilor filatelice. Eu, împreuna cu prietenii mei suntem organizatorii celui mai mare targ al colectionarilor din Moldova, anul acesta “Toamna colectiilor”, editia a X-a, se va desfasura intre 15-16 octombrie, la Complexul Muzeul “Iulian Antonescu”. Cu acest prilej participantii si vizitatorii bacauani vor putea viziona si exponatul medaliat cu aur în Japonia.
Maximafilia s-a n?scut în Bacau
– N-am vorbit nimic de maximafilie. Despre ce este vorba?
– Este o ramura a filateliei. Ce înseamna o ilustrata maxima? Înseamena o piesa filatelica compusa dintr-o marca postala ce se lipeste pe fata unei vederi cu aceeasi imagine si peste ambele se aplica o stampila postala de zi sau o stampila ocazionala ce are legatura de data si loc cu subiectul ilustratiilor. Este cea mai “spectaculoasa” forma de prezentare a filateliei catre marele public. Maximafilia, ca sa fim drepti, în Romania a fost initiata si dezvoltata în Bacau de doctorul Valeriu Neaga (Dumnezeu sa-l odihneasca!) acum 50 de ani cand s-a constituit, in Bacau, prima grupare de maximafilisti din Romania. Pentru onorarea acelor oameni si pentru revigorarea activitatii de maximafilie în Romînia s-a constituit, cu sediul in Bacau, “Societatea Nationala de Maximafilie dr. Valeriu Neaga” ce a desfasurat în ultimii ani importante activitati expozi?ionale. Tot ca o prioritate, Grigore Pascu, telegrafist în Bacau multi ani, un mare filatelist roman de la sfarsitul secolului XIX, a fost filatelistul cu carnetul nr.1 din Romania, iar noi ne desfasuram activitatea sub patronajul sau.
Filatelistii bacauani au si o bogata activitate publicistica. Eu am publicat zeci de articole de popularizarea filatelie în presa locala, articole în reviste de specialitate si în cataloagele expozitiilor, interviuri si emisiuni la televiziunile locale. Am publicat “Bacau, file de istorie postale”, partea I-a si “Catalogul întregurilor postale despre judetul Bacau”. Pe baza unei colectii de vederi vechi si noi am publicat în 2008, cu prilejul celor 600 de ani de atestare documenra, albumul de cartofilie “Salutari din Bacau!”. În manuscris am mai multe lucrari dar… dl. Mihai Ceuca a publcat o lucrare despre Grigore Pascu, iar dl. Vasile Doros a publicat un album deosebit despre George Enescu.
– Ce recomanzi celor tineri, copiilor care ar dori sa se “lipeasca” de o marca, de timbru?
– Eu conduc elevi constituiti în gruparea “Colectionarii” la Colegiul “Karpen”. Aici desfasuram diferite activitati, iar la constituirea muzeului colegiului am donat materiale, carti, reviste, stampile pentru un “oficiu postal”. De curand, grupa de copii din Liesti-Galati a solicitat si a obtinut afilierea si sprijinul asociatiei noastre. Au fost tot felul de tentatii si mode, jocuri, netul, Facebook etc., dar observ ca în ultima perioada copiii, elevii, adolescentii vin tot mai multi spre filatelie. Le oferim materiale, îi îndrumam sa relizeze exponate, îi sprijinim sa participle la expozitiile pentru tineret. În aceasta vara, Raducu, nepotelul meu, a venit la mine în camera si mi-a spus: “Mosu” vreau sa lucrez cu tine la filatelie si… a lucrat. Sper sa-l “prinda”. Anul acesta a intrat in clasa intai.
Gheorghe Baltatescu
Instantele bacauane se reorganizeaza
Sectia comerciala de la Tribunal va disparea de la 1 octombrie
Odata cu intrarea in vigoare a noului Cod Civil, Tribunalul Bacau va trece printr-un amplu proces de reorganizare. Sectia comerciala va disparea, in conformitate cu prevederile unei decizii luate pe 31 august 2011 de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM). Ea va fi comasata Sectiei civile. Tribunalul va mai dispune de o sectie independenta care va judeca litigiile circumscrise contenciosului administrativ si fiscal.
Implementarea noului Cod Civil, care va intra in vigoare incepand cu data de 1 octombrie, "tulbura" viata instantelor bacauane. Potrivit unei decizii emise de CSM la finele lui august, Tribunalul Bacau se va reorganiza in conformitate cu noile prevederi ale Codului Civil. Astfel, noul Cod asimileaza spetele comerciale celor civile, astfel incat sectiile comerciale care functioneaza pe langa tribunale vor fi comasate celor civile. Exceptie nu face nici Tribunalul Bacau unde, de la 1 octombrie, actuala Sectie comerciala si de contencios administrativ se va transforma in Sectie de contencios administrativ si fiscal. Componenta comerciala a defunctei sectii va fi preluata de Sectia civila. Mandatul judecatorului Elena Petraru, presedintele actualei Sectii comerciale si de contencios administrativ va continua, insa, pana la data incetarii acestuia, potrivit Hotararii nr. 142 din 5 martie 2009 a CSM.
Ce se schimba
Reprezentantii Tribunalului Bacau recunosc ca schimbarile antrenate de intrarea in vigoare a noului Cod Civil vor bulversa relatia justitiabili-instante de judecata. Judecatorul Maria Oborocianu, purtatorul de cuvant al Tribunalului, a atentionat ca justitiabilii vor trebui sa lectureze cu mai mare atentie citatiile, pentru a sti la ce instanta sa se prezinte. Oborocianu a dezvaluit ca litigiile comerciale aflate pe rolul sectiei actuale vor fi preluate de catre viitoarea Sectie de contencios.
"Multi oameni nu citesc intreaga citatie si se multumesc sa stie doar cand va avea loc termenul de judecata. Va trebui sa fie foarte atenti, sa citeasca si in ce sediu se va judeca. Pot sa va spun ca litigiile comerciale care se afla pe rolul actualei sectii vor fi solutionate de catre Sectia contencios administrativ pana la epuizarea stocului de dosare. Tot ce inseamna cauze directe pe comercial vor ramane in cladirea de pe Stefan cel Mare (n.r. – sediul fostei Curti de Apel)", a afirmat Oborocianu. Judecatorul a adaugat ca recursurile se vor judeca la Sectia civila, in sediul de pe strada Cuza Voda. "In cazul recursurilor comerciale, la primul termen vor primi urmatorul termen de judecata intr-un complet de recursuri la Sectia civila, in cladirea de pe strada Cuza Voda", a declarat ea. Oborocianu a precizat ca falimentele vor fi judecate, de asemenea, in fosta cladire a Curtii de Apel (str. Stefan cel Mare). "Sunt prea voluminoase aceste dosare pentru a fi mutate de aici. Exista dosare de faliment cu cate 25 de volume”, a explicat judecatorul.
“Nu ne sperie nou Cod Civil”
Purtatorul de cuvant al Tribunalului a mai spus ca magistratii nu sunt speriati de intrarea in vigoare a noului Cod Civil. Maria Oborocianu a afirmat ca din cei 15 judecatori ai actualei Sectii comerciale si de contencios, 6 vor fi integrati viitoarei Sectii de contencios administrativ, iar restul vor ingrosa randurile Sectiei civile. “In practica nu se va desfiinta nimic. Va trece ceva timp pana se vor aseza lucrurile, dar nu ne sperie noul Cod Civil. Din experienta va spun ca e destul de greu sa reformezi sistemul judiciar”, a conchis magistratul.
Legea 71/2011 permite existenta completelor “specializate”
Alaturi de noul Cod Civil, de la 1 octombrie va intra in vigoare si legea privin aplicarea acestuia, Legea nr. 71 din 10 iunie 2011. Legea prevede modul in care vor fi reorganizate instantele in acord cu prevederile noului Cod. Astfel, potrivit Articolului 225 din Legea nr. 71 “cauzele civile si comerciale aflate in curs de judecata la data intrarii in vigoare a Codului civil vor continua sa fie solutionate de aceleasi complete de judecata”. Legea citata precizeaza la Articolul 226 ca “se pot infiinta, in cadrul sectiilor civile, complete specializate pentru solutionarea anumitor categorii de litigii”. Printre acestea se numara si litigiile care fac, in prezent, obiectul sectiilor comerciale (insolventa, litigii comerciale, de concurenta etc). In acest moment, Tribunalul Bacau este organizate in 3 sectii: Civila, Penala, respectiv Comerciala si Contencios Administrativ. De la 1 octombrie, Sectia comerciala va fi comasata celei civile, urmand ca Sectia de contencios administrativ sa functioneze in regim autonom.
Lucian Bogdanel
Facilitati pentru restantierii la intretinere
Inca o scutire de penalitati
Bacauanii care au restante la intretinere ar putea scapa de penalitati daca isi platesc datoriile. O alta conditie este ca venitul acestora sa nu fie mai mare de 1000 de lei pe membru de familie. Aceste scutiri au mai fost puse in practica pana in iulie, potrivit legii 175/2010. Un proiect de modificare a acestei legi urmareste prelungirea perioadei de scutire pana in iulie 2012.
Proprietarii de apartamente si chiriasii cu acte in regula ar putea beneficia din nou de scutire de la plata penalitatilor de intarziere. Una dintre conditii este aceea ca venitul solicitantului sa nu depaseasca 1000 de lei pe membru de familie. Cealalta, cu adevarat greu de indeplinit de multi locatari care au acumulat datorii la intretinere, este achitarea integrala a restantei. Aceste prevederi au mai fost valabile, potrivit Legii 175/2010, pana in iulie 2011. Un proiect de lege, aflat pe ordinea de zi a Senatului Romaniei, urmareste prelungirea cu 12 luni a aplicarii Legii 175/2010. Facilitatile se vor acorda si chiriasilor care detin spatiu locativ in baza unui contract de inchiriere cu autoritatile administratiei publice locale si centrale sau cu orice institutie a statului. Potrivit proiectului, „penalitatile generate de datoriile la intretinere ce pot fi anulate sunt toate penalitatile cu care acestia figureaza in evidentele contabile ale asociatiei de proprietari la data achitarii datoriei cu titlu de baza”.
Amenzi pentru asociatii si furnizor
Proiectul nu face doar sa prelungeasca prevederile Legii 175/2010, ci propune si amenzi pentru asociatiile de proprietari care nu primesc si nu inregistreaza cererile de scutire de la plata penalitatilor. Amenda minima este de 3000 de lei, iar cea maxima, de 30000 de lei. Conform initiatorilor proiectului, presedintii asociatiilor de proprietari trebuie sa raspunda pentru aceste abateri. Legea 175/2010 mai prevede ca sumele cu titlu de penalitati datorate catre asociatiile de proprietari si anulate vor fi sterse si din obligatiile contractuale existente intre asociatiile de proprietari si furnizorul de utilitati. Proiectul de modificare a legii propune sanctionarea cu o amenda de la 2500 la 25.000 de lei a furnizorilor de utilitati publice care nu vor respecta aceste prevederi. Repetarea abaterii poate determina chiar suspendarea activitatii societatii furnizoare de utilitati.
Debitele mari au ramas neachitate
Asociatiile de proprietari din municipiul Bacau au numai catre CET datorii de peste 28 de milioane de lei (cu tot cu penalitatile de intarziere). Cu toate acestea, locatarii nu s-au grabit sa isi achite debitele pana in iulie pentru a scapa de penalitati. Chiar si in asociatiile mari, cu multe apartamente ramase bransate la CET, cei care si-au achitat integral restanta si au scapat de penalitati au fost putini. „Noi am afisat la fiecare scara de bloc informatii despre prevederile legii si avantajul achitarii intretinerii, ne-a declarat Viorica Gavrilut, administratorul Asociatiei de proprietari 47. 21 de familii au venit cu banii. Am un dosar cu toate documentele: cererea de scutire de penalitati, dovada ca au achitat restanta si copie dupa adresa prin care instiintam CET-ul si ii ceream sa ne diminueze penalitatile. De exemplu, o familie cu un debit de 3500 de lei a scapat de penalitati de 1796 de lei.” Cei cu datorii foarte mari nu au reusit sa profite de oportunitate, chiar daca ar fi fost scutiti de penalitati de mii de lei. „Problema oamenilor era de unde sa ia atatia bani”, a mai spus administratorul Asociatiei 47.
Doina Mincu
Chiulangiii raman fara alocatie
Mii de familii taiate de la bani
Mii de familii vor pierde in urmatoarele trei luni o parte din alocatia de sustinere. Destul de multe nu vor primi aceasta alocatie in tot semestrul scolar. Masura a fost luata din cauza absentelor nemotivate din semestrul trecut, pe care le au copiii din aceste familii.
Pentru prima data, familiile nevoiase care beneficiaza de alocatie de sustinere vor resimti in buzunar efectele absentelor nemotivate de la scoala pe care le-au acumulat copiii lor. Aproape 2.000 de familii vor primi alocatia de sustinere diminuata pe o perioada de trei luni. Alte cateva sute nu vor lua nici un leu pe tot parcursul primului semestru din acest an scolar. "Deja absentele nemotivate transmise de Inspectoratul Scolar au fost procesate in baza de date, ne-a spus Cristina Ciobanu, directorul Agentiei Judetene de Prestatii Sociale. Incepand cu drepturile cuvenite pe luna august o optime dintre beneficiarii de alocatie de sustinere familiala vor constata o diminuare a cuantumului acesteia. Gradul de diminuare va fi in functie de numarul absentelor. Vor fi insa si cazuri in care plata se va suspenda pana la viitoarea evaluare a numarului de absente ale copiilor beneficiari de ajutor de sustinere familiala." Masura se va pune in practica inca din aceasta luna. Plata alocatiei de sustinere pentru luna august va incepe dupa data de 20 septembrie. O parte dintre cele aproximativ 2.000 de familii vor lua mai putin cu 20 la suta din suma cuvenita, iar altele, cu 50 la suta. Cateva sute nu vor vedea niciun leu din alocatia de sustinere. Masura se va mentine si in perioada urmatoare.
Sute de lei pierdute
Potrivit legii, familiile care au elevi cu pana la 10 absente nemotivate intr-un semestru, suporta o diminuare cu 20 la suta a alocatiei de sustinere pe o perioada de trei luni. Cele ai caror copii au absentat nejustificat de la cursuri intre 10 si 20 de ore, vor lua jumatate din alocatia cuvenita. In cazul familiilor ai caror copii depasesc 20 de absente nemotivate intr-un semestru, plata alocatiei de sustinere se suspenda. Masura este aplicata pe tot semestrul urmator. In cel de-al doilea semestru din anul scolar trecut, aproximativ 12.000 de elevi au mai mult de 10 absente nemotivate. 2.500 sunt din cele 2.000 de familii afectate. Familiile monoparentale care au un venit net de pana in 200 de lei pe fiecare persoana, au dreptul la o alocatie de sustinere lunara de 50 lei, daca au un copil, 100 lei (2 copii), 150 lei (3 copii) sau 200 lei (patru sau mai multi copii). Daca venitul net pe fiecare membru de familie monoparentala este intre 201 lei si 370 lei, suma acordata va fi de 45, 90, 135 sau 180 lei. Familiile cu doi parinti si un venit pe fiecare membru de maximum 200 lei iau 30, 60, 90 sau 120 lei. Cele cu venit situat intre 201 lei si 370 lei au dreptul la 25, 50, 75 sau 100 lei. Asadar, familiile monoparentale cu patru copii, din care cel putin unul are 21 de absente nemotivate intr-un semestru, vor pierde 800 de lei, adica alocatia de sustinere pe patru luni.
Elena Tintaru
CUPA DAVIS: Vineri incepe confruntarea din barajul Romania – Cehia
Juc?torii Adrian Ungur (foto) ?i Radek Stepanek vor disputa, vineri, de la ora 11.00, primul meci al întâlnirii de Cupa Davis dintre România ?i Cehia, contând pentru men?inerea în Grupa Mondial?, în timp ce Victor Crivoi ?i Tomas Berdych se vor întâlni în a doua partid? a zilei.
Programul meciurilor din cadrul barajului România-Cehia:
– Vineri, ora 11:00: Adrian Ungur – Radek Stepanek, urmat de Victor Crivoi – Tomas Berdych
– Samb?t?, ora 12:00: Horia Tec?u / Marius Copil – Jan Hayek / Lucas Rosol
– Duminic?, ora 11:00: Adrian Ungur – Tomas Berdych, urmat de Victor Crivoi – Radek Stepanek
Adrian Ungur, locul 129 în ierahia mondial?, a declarat c? România are ?ansa a doua în barajul cu Cehia. "Suntem constien?i c? pornim cu ?ansa a doua, dar trebuie s? facem partide bune. Pentru noi ar fi frumos s? r?mânem în Grupa Mondial?, vom încerca s? d?m tot ce-i mai bun pe teren", a spus Ungur. C?pitanul nejuc?tor Andrei Pavel sper? ca echipa României s? înceap? cu dreptul.
Sursa: Romanialibera.ro
Keira Knightley a baut votca inainte de a fi batuta la fund de Carl Gustav Jung
În produc?ia "A Dangerous Method", Keira Knightley joac? rolul unei paciente cu probleme mintale. Ea ajunge s? aib? o rela?ie cu psihiatrul Carl Gustav Jung, iar aventura dintre cei doi declan?eaz? o ruptur? între Jung ?i Sigmund Freud, întemeietorul psihanalizei. Pelicula con?ine scene de sex ?i de sadism, iar într-una dintre scene Keira Knightley este b?tut? la fund, cu violen??, de c?tre Carl Jung, interpretat de actorul Michael Fassbender. Kira Knightley a povestit c? a apelat la câteva shot-uri de vodc? pentru a-?i face curaj s? filmeze scena. "Scenariul mi s-a p?rut fascinant ?i îmi doream foarte mult s? lucrez cu David (David Cronenberg, regizorul peliculei, n.r.), îns? mi-am spus c? n-o s? pot filma scena respectiv?. Este epoca Internetului, a?a c? ?tiam c? urma s? fie preluat? de toat? lumea", a povestit actri?a, ad?ugând c? a spus da doar dup? ce Cronenberg i-a garantat c? scena nu urma s? aib? conota?ii sexuale.
Sursa: evz.ro
NASA a facut publice primele imagini cu naveta care va zbura pe Marte
NASA a dezv?luit, miercuri, conceptul viitorului lansator greu american ce va permite Statelor Unite ale Americii s? trimit? astronau?i în spa?iu, dincolo de orbita terestr?, având ca obiectiv suprem "cucerirea" planetei Marte, informeaz? AFP. Americanii nu mai au capacitatea de a zbura dincolo de orbita joas? a Terrei din 1972, anul care a marcat încheierea programului spa?ial Apollo. Acesta a permis omului s? p??easc? pe Lun? pentru prima dat?, în iulie 1969. "Urm?torul capitol din istoria explor?rii spa?iale americane se scrie ast?zi", a declarat entuziasmat, miercuri, directorul NASA, Charles Bolden, un fost astronaut, cu ocazia prezent?rii acestei viitoare rachete de mari dimensiuni, ce a avut loc în cl?direa Congresului american. "Acest nou sistem de lansare – Space Launch System (SLS) – va crea locuri de munc? bine pl?tite, va asigura men?inerea întâiet??ii americane în spa?iu ?i va inspira milioane de oameni din lumea întreag?", a declarat Charles Bolden, care a precizat c? primul zbor de încercare al noului lansator este programat pentru anul 2017. "Acest nou sistem de lansare este vital pentru executarea planului de explorare spa?ial? elaborat de pre?edintele (Barack, n.r.) Obama ?i de Congres (…), în combina?ie cu noua capsul? spa?ial? (Orion Multi-Purpose Crew Vehicle) aflat? deja în faza de dezvoltare, pentru prelungirea activit??ilor la bordul Sta?iei Spa?iale Interna?ionale (ISS), punând, totodat?, accentul pe noile tehnologii", a explicat Bolden. Noul lansator greu, al c?rui cost a fost estimat într-o prim? etap? de NASA la 10 miliarde de dolari, va permite transportul în spa?iu a patru astronau?i, pentru misiuni îndep?rtate, la bordul viitoarei capsule Orion. Primele etaje ale rachetei vor fi propulsate de motoare ce vor arde un amestec de hidrogen ?i oxigen lichid la temperatur? joas?. Pentru primul etaj, motoarele criogenice vor fi similare cu cele utilizate de navetele spa?iale americane, care au fost deja scoase din circula?ie. Viitorul lansator SLS va fi echipat ?i pentru zborurile de încercare a cinci rachete propulsoare.
De fapt, SLS va împrumuta destul de multe elemente de la sistemul de lansare al navetelor americane ?i de la tehnologiile din programul Constellation, propus în 2004 de fostul pre?edinte american George W. Bush ?i anulat de succesorul s?u Barack Obama, care l-a considerat mult prea costisitor. Constellation prevedea reîntoarecerea americanilor pe Lun?, înainte de a viza o "cucerire" a planetei Marte.
Sursa: Gandul.info
Expozitie de arta plastica la Centrul „Apostu”
Vineri, 16 septembrie 2011, la Centrul International de Cultura si Arte “George Apostu” va avea loc, de la ora 17, vernisajul expozitiei de arte plastice a artistilor David Sava si Gheorghe Miron din Galati. Absolventi de studii superioare in domeniul artei monumentale si restaurarii, membri ai UAP, cei doi oaspeti ai centrului se bucura de un palmares impresionant de expozitii personale si de grup, in tara si strainatate. (G. Baltatescu)
Primariile urbane vor numara masinile
„Saptamana Mobilitatii" a ajuns la a X-a editie
A zecea editie a "Saptamanii Mobilitatii Europene" se va desfasura sub deviza "Mobilitate la alegere". Campania se deruleaza intre 16 si 22 septembrie, dar Agentia Regionala de Protectia Mediului (ARPM) Bacau a inceput demult pregatirile. "Tema din acest an aduce in prim-plan sanatatea si mobilitatea, urmare a intensificarii traficului de masini, in special in zonele urbane, determinand autoritatile locale sa aloce mai mult spatiu traficului nemotorizat si sa regandeasca balanta dintre spatiul ocupat de masini si spatiul verde, in vederea îmbunatatirii calitatii vietii", arata Maria Ionos, purtator de cuvant al ARPM. Organizatorii au solicitat primariilor urbane din judet, Bacau, Onesti, Moinesti, Buhusi, Comanesti, Darmanesti, Sanic Moldova si Tg. Ocna, inscrierea pe site-ul oficial www.mobilityweek.eu, precum si organizarea unor actiuni referitoare la transportul public, deplasarea cu bicicleta, mobilitate si sanatate, artere verzi de circulatie, concursuri tematice, realizarea de pliante, afise, banere etc. Scopul campaniei este sa transmita "un mesaj pozitiv care sa promoveze Romania printre statele implicate si interesate in constientizarea cetatenilor si a factorilor responsabili despre importanta reducerii poluarii prin orice mijloace si cresterea calitatii vietii in mediul urban", arata Maria Ionos. ARPM Bacau a solicitat sprijinul primariilor urbane si pentru derularea unei campanii de estimare a incarcarii cu trafic a strazilor principale. În acest scop, a trimis fiecarei primarii lista punctelor stabilite pentru efectuarea numaratorilor si a celor 19 scoli care au participat la ultima campanie de numarare a autovehiculelor, cea din 2007. Cele mai multe puncte de masurare ar trebui sa fie in Onesti (8), Moinesti (6) si Comanesti (6). Pana acum, doar primariile Moinesti si Tg. Ocna au confirmat participarea la numaratoare si organizarea unor actiuni in cadrul "Saptamanii Mobilitatii Europene".
In calendarul manifestarilor este prinsa si initiativa "Ziua fara masini", prin care reprezentantii de mediu incearca sa convinga soferii, macar pentru o zi sa renunte la autovehicule, in favoarea altor mijloace de deplasare. Initiativa ar putea prinde, insa doar la soferii mai putin impatimiti. "Nu, nu as renunta la masina nici pentru o zi. Imi este necesara, mai ales pentru a-mi aduce copilul de la scoala. Daca renunt la ea, stau acasa", ne-a spus Gratiela Marcu. "As renunta pentru cateva zile dar depinde cat de rapid am de rezolvat unele probleme. O iau, o parchez pe undeva si mai merg si pe jos daca este nevoie", ne-a spus si Mioara Oancea. Demersul este cu atat mai necesar cu cat pulberile in suspensie, care provin in special de la masini, sunt responsabile de valorile mari de poluare a aerului din municipiu. Rezultatul masuratorilor pe care le vor face voluntarii se va traduce intr-o harta care va arata ponderea pe care o aduce circulatia rutiera inventarului emisiilor din judet. "Ii invitam pe toti bacauanii sa foloseasca pentru o zi macar alte mijloace de transport", a adaugat Maria Ionos. (A. Gavrila & S. Patrascanu)
Kogalniceanu dintre boscheti
Tot ascultand poezii de George Bacovia, la statuia poetului din centru, in parculetul “Patratel” dau de bustul lui Mihail Kogalniceanu. Habar nu aveam de existenta lui. Ascuns bine printre boscheti, ignorand orasul (este amplasat cu spatele la strada principala), m-a surprins textul inscriptionat in marmura neagra:
Mihail Kogalniceanu
1817-1891
Primul monument de for public al orasului Bacau la 1897
Fiind primul monument de for public l-am cautat in lista aflata la Directia de Cultura si Patrimoniu, publicata in Monitorul Oficial. Surpriza: nu exista. Cel mai vechi monument de for public din Bacau este, dupa acea lista, bustul lui Vasile Alecsandri, aflat astazi in curtea Colegiului National “Vasile Alecsandri”. Nu am aflat cine este autorul bustului, cine a hotarat sa fie amplasat in acei boscheti. Mihail Kogalniceanu mai are un bust in Parcul Cancicov, fiind opera sculptoritei Elena Hariga Avramescu, in 1976. Acest bust face parte din patrimoniul judetean, este trecut pe lista nationala. Atunci, ce-i cu bustul de la “Patratel”? Am observat ca respectivul bust a fost amplasat la mai putin de 100 de metri de un monument istoric si arhitectural cum este cladirea Prefecturii, actiune interzisa de Legea de protejare a acestor monumente. Dincolo de legalitate sau nelegalitate, mi se pare un sacrilegiu sa expui bustul marelui om politic si fost ministru de Externe intr-un moment crucial al istoriei neamului romanesc intre niste boscheti. Acel bust, in semn de respect si pretuire ar fi normal sa fie amplasat la vedere, intr-un loc adecvat, cum ar Parcul Catedralei, Parcul Trandafirilor etc. Ca sacrilegiul sa fie total, un neispravit, un individ care nu a luat Bacalaureatul nici dupa a zecea incercare, a stropit cu vopsea albastra fata celui care a rostit de la Tribuna Parlametului Declaratia de Independenta. Regimul monumentelor istorice, culturale, arhitecturale este strict reglementat de lege. Directia de Urbanism a Primariei Bacau poate dezlega misterul, ca doar nu este straina de ceea ce se intampla in oras. Ar mai o explicatie: chiar sa nu stie. Ceea ce este destul de grav.
Un pasionat de poezie si istorie
