Obiceiurile calendaristice si cele legate de viata de familie sunt o componenta perena a culturii noastre traditionale. Cele mai raspandite si mai fastuoase s-au dovedit a fi cele legate de marele Praznic al Craciunului si de sarbatorirea Anului Nou. Repertoriul traditional al obiceiurilor si traditiilor romanesti cuprinde pe langa colindele propriu-zise – cantece de stea, vicleimul, plugusorul, sorcova, vasilica, jocuri cu masti (turca, cerbul, brezaia), teatrul popular, dansuri (calutii, caluserii) – si o seama de datini, practici, superstitii, ziceri, sfaturi cu originea in credinte si mituri stravechi sau crestine. Dintre acestea, care exprima intelepciunea populara, realul sau fantasticul, esente ale bogatiei naostre spirituale, redam cateva specifice diferitelor zone ale tarii.
– Se spune ca Dumnezeu a lasat Craciunul ca omul sa fie in aceasta zi satul. Cine nu are porc gras de Craciun nu poate spune ca a fost fericit in acel an.
– In unele zone ale tarii, porcul se taie de Ignat, adica in 20 decembrie. Se zice ca porcul care n-a fost taiat in aceasta zi nu se mai ingrasa, caci si-a vazut cutitul. Sangele scurs din porc dupa ce a fost injunghiat se pune la uscat, apoi se macina si se afuma cu el, peste an, copiii ca sa le treaca de guturai, de spaima si de alte boli.
– In Bucovina, in Ajunul Craciunului se pun pe masa un colac si un pahar de apa, deoarece se crede ca sufletele celor raposati vin in aceasta noapte pe la casele lor, gusta din colac si-si uda gura cu apa.
– In Ajunul Craciunului, cei ce cresc albine, nu dau nimic din casa, ca albinelor sa le mearga bine, si sa nu paraseasca stupul pe vremea roitului.
– In Ajunul Craciunului nu e bine sa te bati, nici macar in gluma, cu cineva, caci faci buboaie peste an.
– Dupa Craciun, copiii nu mai trebuie sa fie lasati sa colinde, ca fac bube.
– Acolo unde este datina de a taia porcul in ziua de Craciun, gospodinele pregatesc o mancare din carne macra de porc cu ceapa si slanina, din care sunt ospatati cei dintai dintre strainii ce le calca pragul casei; acestei mancari i se spune "pomana porcului".
– Aluatul framantat in noaptea de Craciun e bun de deochi pentru vite.
– Se crede ca la miezul noptii, inspre Craciun, apa se preface in vin, iar dobitoacele vorbesc.
– La cele trei sarbatori mari – Craciun, Paste si Rusalii – sa te speli cu apa in care au fost pusi bani de argint si vei fi banos.
– Nu e bine ca in Ajunul Craciunului sa fie pus pe masa mai intai taria (tuica), pentru ca nu ea are intaietate in aceasta seara, ci bucatele.
– Daca visezi grau verde in postul Craciunului e semn bun ca anul care vine are sa fie manos in toate.
– In Ajunul Craciunului se leaga pomii cu paie, pentru ca acestia sa lege rod bogat.
– In Ajunul Craciunului se ung painile pe deasupra cu muruiala de faina de grau, ca ele sa nu crape, iar cu muruiala care a ramas, se ung pomii din gradina, ca ei sa fie in vara incarcati de roade.
– In prima zi de Craciun nu se matura in casa, ci a doua zi, si dupa ce ai maturat du gunoiul acela la pomi, ca-i ajuta sa fie roditori.
– In Ajunul Craciunului se da copiilor sa manance bostan, ca sa fie grasi peste an.
– In noaptea de 23/24 decembrie, pana dupa miezul noptii si in unele locuri pana la ziua, cete de copii merg din casa in casa cu colinda: Mos-Ajunul, Buna-dimineata, Colindisul sau Buna-dimineata la Mos-Ajun.
– Prin unele parti, baietii, dar mai cu seama cantaretii bisericesti umbla cu icoana in Ajunul Craciunului – o icoana pe care este zugravita nasterea lui Iisus Hristos in mijlocul staulului.
– Oamenii, cand se dau la baut rachiu sau vin in sarbatorile Craciunului, nu zic ca beau, ci ca se cinstesc.
– In unele parti, cand este aproape de a se revarsa zorile, colindatori cu lautari sau fara lautari pleaca pe la casele gospodarilor instariti si le canta la fereastra un cantec sau mai multe, aceste cantece numindu-se "zori", spunandu-se ca atunci "canta zorile".
– Incepand cu intaia zi de Craciun si in urmatoarele zile ale acestei sarbatori, copiii umbla cu Steaua, cantand colinde de stea prin care vestesc nasterea lui Iisus Hristos.
– "Vicliemul" sau "Irozii" este datina prin care tinerii reprezinta la Craciun nasterea lui lisus Hristos, siretenia lui Irod, care a poruncit uciderea pruncilor, de a afla Pruncul si adesea infruntarea necredintei, personificate printr-un copil sau printr-un cioban.
– Datina impodobirii bradului de Craciun pare a fi de obarsie germana, asa cum este si cantecul "O, brad frumos!". In Germania, aceasta sarbatoare este cunoscuta sub numele de Cristbaum.
– Impodobirea Pomului de Craciun a patruns din Alsacia in Franta la sfarsitul secolului al XIX-lea, precum si in Tarile de Jos, Spania, Italia, Elvetia. Tot pe la sfarsitul secolului al XIX-lea, aceasta datina se intalneste in casele nemtilor din orasele romanesti si apoi se raspandeste pe cuprinsul tarii, odata cu cantecul bradului "O, Tannenbaum!" (O, brad faimos!)
– Despre Mos Ajun se spune ca a fost baciul aflat in slujba lui Mos Craciun, stapanul staulului unde Maica Domnului l-a nascut pe lisus Hristos.
– Colinda a dobandit o destinatie precisa ca forma de magie benefica, ea marcand rodnicia campurilor, sporul animalelor, domestice, cresterea copiilor, implinirea prin casatorie a tinerilor, pacea si tihna batranilor, influentarea, in sens pozitiv, a vietii oamenilor si a naturii.
– Vinul era in unele regiuni ale tarii si simbol al comuniunii, al unirii a doi tineri. In momentul solemn al casatoriei li se toarna vin peste mainile lor impreunate, simbolizand puterea vietii, trainicia si fericirea noii familii.
– "Paharul de aur" este paharul ritual cu care se bea la zile mari, cum este sarbatoarea Craciunului, din care s-a baut candva in momente solemne, la botez , la cununie, si care reprezenta un bun al familiei, transmitandu-se din generatie in generatie. La origine are un inteles magic, proprietati curative, unele dintre astfel de pahare poarta inscriptii cu caracter misterios.
– A doua zi de Craciun se reia jocul duminical intrerupt vreme de sase saptamani, si tot atunci fetele, pe alocuri si flacaii, isi fac intrarea in ceata fecioreasca.
– Aduc noroc si se ofera ca dar: paharul de cristal, salul, vioara, manusile, lampa (veioza), tabloul inramat, blana frumoasa, medalia gravata, cartea, bijuteriile din aur sau argint, parfumurile cu mirosuri dulci.
– Nu aduc noroc si nu se ofera cadou: cutite, calimara, valiza, creion, cuie, pila de unghii, centura, fular, umbrela, oglinda, batista, ace de cravata, ace de par, parfumuri cu mirosuri violente, perle negre, farfurii, papuci.
– In tinda casei se pune un vas de grau ca sa treaca colindatorii peste el, apoi graul se da la pasari si la animale, "sa fie cu spor ca si colindatorii".
– In dimineata de Craciun e bine sa ne spalam cu apa curata, luata dintr-un izvor sau fantana in care punem o moneda de argint, pentru ca tot anul sa fim curati ca argintul si feriti de boli.
– In noaptea de Craciun nu-i ingaduit nimanui sa doarma in grajduri, deoarece in acea noapte boii vorbesc unii cu altii, in limba lor, despre Iisus Hristos, cel nascut in iesle si incalzit de vite cu suflarea lor.
– Se crede ca in timp ce omul stranuta, ii intra sau ii iese prin nari un duh rau sau o particica din suflet. De aceea, pentru a nu se intampla ceva rau celui ce stranuta, se recurge la rostirea unei urari: "Doamne ajuta!", "Sa-ti fie de bine!", "Sanatate!".
– Cand stranuti de mai multe ori la rand e semn ca vei face chef.

Ai noroc:

•  daca versi vin pe masa
•  daca rastorni cutia de chibrituri
•  daca atingi cocoasa unui cocosat
•  daca strici un pahar de culoare alba
•  daca iti tiuie urechea stanga
•  daca dai pomana unui sarac

Diferite superstitii

– Painea sa nu se puna cu coaja de jos in sus ca trage a saracie.
– Daca cineva bea ceai si varsa din el din intamplare, e semn bun.
– Cand te mananca palma dreapta e semn ca vei da bani altei persoane, iar daca te mananca palma stanga inseamna ca vei primi bani.
– Femeia care poarta cercei schimbati, adica unul de la o pereche si altul de la alta, e semn ca isi va schimba si barbatul.
– Daca porti o camasa pe dos e semn ca ti se intoarce norocul spre rau.
– Cand cineva isi musca limba e semn ca cineva il vorbeste de rau.
– Daca la masa se varsa vin din pahar din greseala inseamna ca va fi veselie.
– Cand cocosul canta in fata usii sau a ferestrei vesteste sosirea unor musafiri.

Semne de timp:

•  Daca inceputul lui decembrie va fi geros, tot asa va fi vremea zece saptamani.
•  Cand cainii latra la luna, urmeaza ger mare.
•  Cand porcii de ingrasat mananca bine, va fi timp senin.
•  Dupa o iarna grea, urmeaza un an manos.
•  Zapada multa si gerul din decembrie vestesc grau si bucate din belsug.
•  De va ploua la inceputul lunii noiembrie, saptamana Craciunului va fi geroasa.
•  Neaua multa de pe pomi insemna muguri putini in primavara.
•  Cand se trag norii spre miazazi, urmeaza frig, iar cand e spre miazanoapte, caldura.

Cum sa ne imbracam de sarbatori. Semnificatiile unor culori

– Alb – liniste, inocenta, virtute, castitate, impacare
Caracterizeaza persoanele expansive, suave, puritane.
– Albastru – liniste, satisfactie, tandrete, iubire, afectiune
Caracterizeaza persoanele concentrice, pasive, senzitive, perceptive, unificative
– Galben – aspiratie, originalitate, veselie, spontaneitate
Caracterizeaza persoanele active, proiective, expansive, investigative.
– Gri – melancolie, tristete, plictiseala
Caracterizeaza persoanele deprimate, inchise, cu tendinte de izolare, cu stare de amaraciune.
– Negru – sobrietate, tristete, doliu, singuratate, despartire, moarte
– Portocaliu – exprima dorinta, excitabilitate, dominanta, erotism
Este specifica pesoanei active, ofensive, competitive, sociabile.
– Rosu – vointa, dominanta, ardoare, erotism, actiune, insufletire
Specifica persoanei active, excentrice, autonome, locomotorie, dominatoare, erotice, competitive.
– Verde – concentrare, renastere, siguranta, indrazneala, abstinenta, autoevaluare, persistenta
Caracterizeaza persoanele pasive, defensive, autonome, retinute, posesive, imuabile.
Sursa: CrestinOrtodox.ro

In luna cadourilor, TV Bacau si Radio Alfa i-au rasplatit pe bacauanii matinali. In prag de Mos Ajun, cei care au sunat la 0234.562.500 in luna decembrie si s-au inscris la concurs au asteptat, poate cu sufletul la gura, sa le surada norocul. Miza: cinci obiecte electrocasnice: doua aspiratoare, doua fiare de calcat si un filtru de cafea.
Bacauanii care urmaresc emisiunea matinala “Prima Ora“ au sunat in direct si pe parcursul lunii decembrie pentru a sta de vorba cu cei doi realizatori ai sai – Anca Seres si Florin Stefanescu, dar si pentru a se inscrie la un concurs cu premii binevenite in orice casa. Pe parcursul lunii decembrie aproape 200 de bacauani au intrat in direct si s-au inscris la acest concurs.
22 decembrie a insemnat in afara de citit si comentat subiecte din ziare si asteptata tragere la sorti, care i-a desemnat drept castigatori pe Sabina Tizu, Roxana Butnaras, Lacramioara Colfateanu, Mihaela Botezatu, Costica Breahna. Bucurosi si emotionati, castigatorii au venit la redactia Trustului Media Desteptarea pentru a-si ridica premiile. Si pentru ca tot e sarbatoare, au venit si cu urari: „Felicitari si viata lunga in continuare Trustului Media Desteptarea. In fiecare dimineata urmarim cu interes prezentarea stirilor si ne fac placere si comentariile celor doi realizatori. La multi ani!”, a spus Costica Breahna, castigatorul filtrului de cafea. Prima Ora va multumeste pentru fidelitate si interactivitate si va promite si in 2012 comentarii matinale cu „sare si piper”. Sarbatori fericite!
Anca Seres

Draga Mos Craciun,

Iata ca a venit vremea sa-ti mai scriu si eu o scrisoare.
Si, uite, Mosule, nu credeam ca-ti voi mai trimite alta… Stiu ca o singura data ti-am scris. Iti mai aduci aminte ce ti-am cerut? Tin minte si-acum, nici nu eram la scoala… Stateam langa soba, si bunica in bucatarie imi gatea ceva bun. Invatasem sa scriu cu litere de tipar, si daca ma incurcam, strigam tare de tot: ”Buni, ala cu burta incolo e d sau b?”… Si stiu c-am scris o foaie mare, mare. Dar tot ce mai tin minte din toata lista aia era masinuta aia care mergea singura. De data asta nu-ti voi cere nici o insigna, nicio masinuta, nici catelul ala mare de plus din vitrina magazinului de pe strada mea, ce era visul oricarui copil. Ti-as putea cere iubire, ti-as putea cere pace si ti-as putea cere bine. Dar asta nu sta in puterea ta, Mosule. Asta sta numai in noi. O singura raza de lumina ar putea aduce toate astea… mama mea. As putea sa te rog sa vina langa mine, sa am un punct de sprijin atunci cand nu ma descurc singur, sa o pot privi in ochi, sa ma ia de mana si sa ne plimbam. Se poate, Mosule? Daca nu se poate, ce-mi mai ramane mie sa-ti cer, Mosule? Si daca nu cer prea mult, sub bradul meu (a adus bunica un brad nu stiu de unde), in iarna asta as vrea sa gasesc cartile de povesti pe care mi le-am dorit tot anul, dar pe care n-am reusit sa mi le cumpar niciodata. Daca am fost cuminte? Hmm… Dar cand am fost eu un copil rau? Ce vreau? Vreau sa fiu inger macar o zi ca in ziua aceea tot ce ating sa se transforme in ceva frumos, cum am vazut eu la televizor, ceva placut, mai plin de dragoste adevarata neatinsa de ganduri rele, lipsita de lacomie sau zgarcenie. Bunica mi-a spus ca niciuna nu e buna. In incheiere, nu-mi ramane decat sa te rog ca fiecare lacrima atat de fierbinte s-o ingheti si s-o transformi intr-un fulg de zapada. Si-atunci ar ninge, Mosule, ar ninge si totul s-ar imbraca in alb, si-ar fi stralucitor, iar ochii, ochii mei te rog mai fa-i macar o data sa straluceasca asa cum straluceau cand ne-am intalnit prima oara… Si s-ar risipi norii, si in toata natura, alba si stralucitoare, din lumina stelelor, ar ajunge pe pamant o raza, nu-i asa ca ar putea fi mama, si-atunci… le-am avea pe toate, Mosule…
Te astept, fie ca vii, fie ca nu vii… Iti scrie Ionut. Ma gasesti tu, asa cum ii gasesti pe toti copiii.

Craciunul, miracolul nostru cel mai frumos

Ion Fercu – scriitor: Mara, eroina unuia dintre romanele mele, zice: „Am priceput ca trebuie sa ai un mit în viata, o poveste pe care s-o descoperi, din care sa traiesti si la care sa revii” în clipele tale de mare restriste sau de bucurie; de un reper care nu te face niciodata sa te simti singur pe lume. Un asemenea mit este, pentru fiecare dintre noi, Craciunul. Ca ziarist, cea mai tulburatoare amintire de Craciun, ca reper moral, o reprezinta vizita facuta, chiar de Nasterea Domnului, la o familie care traia în regim de cronica supravietuire. Am ajuns acolo, într-un fel de locuinta, la îndemnul comisarului sef Neculai Tapalaga, un om de mare noblete. Erau acasa, de Craciun, doar cei patru copii ai familiei, tanci sub zece ani. Pe plita unei sobe aiurite erau niste cartofi si o farama de mamaliga. Copiii stateau îngramaditi pe un pat încropit ca vai de lume, adunati în jurul unei carti. Erau atat de fericiti, încat am crezut ca au dat peste vreo comoara. „Nene, nene! a strigat unul dintre ei. Uite, avem pom de Craciun!” M-am apropiat. Copiii admirau un bradulet ornat de Craciun, desenat în Abecedarul unuia dintre ei. Cel mic îmi arata bomboanele, darurile de sub pom, luminitele sale… si se bucurau toti atat de mult pentru faptul ca a venit si la ei Craciunul, chiar cu un bradulet desenat, încat nu mi-am putut stapani lacrimile. Si astazi, cand împodobesc Pomul, cand ma asez la masa de Craciun, ma gandesc înca la acei copii, apoi la milioanele si milioanele de copii din lumea întreaga, aidoma lor, si, curtat de lacrima, ma întreb daca este drept ca ei sa se bucure de Craciun doar uitandu-se la poze, în vreme ce eu… În acelasi timp, ma bucura nespus sa stiu ca povestea povestilor noastre, Craciunul, ne poate face, cel putin cateva clipe, foarte fericiti, cu foarte putin. De aceea si spunem despre Craciun ca este miracolul nostru cel mai frumos…

Timpul lui Mos Craciun

Val Manescu, publicist: Cele mai vechi amintiri din copilaria mea sunt legate de darurile lui Mos Craciun. Cat timp am crezut ca fabulosul personaj exista, sub bradul cu globuri stralucitoare, lumanari, bomboane în staniol, portocale ii banuti de ciocolata, am gasit chiar jucariile pe care mi le doream. Mosul era atat de bun, încat se prefacea ca nu stie ca n-am fost cuminte peste an si, în noaptea magica, ma rasplatea, nu stiu nici acum de ce, cu bucurii care m-au urmarit toata viata. Pe masura ce ma faceam baiat mare, gaseam sub bradul de Craciun altfel de daruri, mai utile, dar mai putin distractive: creioane colorate, carti si cate-or mai fi fost. Toate astea, plus farmecul acelei nopti de asteptare si speranta, au ramas undeva într-un cotlon al memoriei, si el din ce în ce mai încetosat.
Candva, de mult, am crezut din toata inima ca exista Mos Craciun.
Apoi a fost o vreme cand ma uimea naivitatea celor care cred în Mos Craciun.
De catva timp, ma mir cat de repede am ajuns sa fiu eu însumi Mos Craciun.

Il astept pe Mos Craciun cu nerabdare

Andra Popa, studenta: Am avut o copilarie fericita si as vrea ca spiritul Craciunului sa nu se piarda cu anii. Si nepotii nostri trebuie sa auda colindatorii si sa astepte cuminti venirea Mosului. Chiar daca am 22 de ani, îl astept pe Mos Craciun cu nerabdare si as vrea sa-mi aduca, printre altele, putere de munca si sanatate, pentru ca anul ce bate la usa va fi unul foarte greu pentru mine, ca studenta.

Il privesc pe Mos Craciun

Laura Damian, presedinte al Filialei Bacau a Asociatiei Nevazatorilor din Romania: Da, la fel îmbracat ca si atunci cand a fost inventat, nu si-a adaptat mantia la nicio culoare politica si nici nu si-a frizat barba in trend cu moda, deci pentru toti copiii este acelasi „Mos Craciun”. Ceva totusi si-a schimbat… sania trasa de reni cu masina 4×4, scara de urcat pe horn cu diploma de alpinist utilitar si nu in ultimul rand… sacul. Astfel: pentru copiii de copii inca mai pastreaza saculeti, pentru altii doar sacose pline pe jumatate, iar pentru marea majoritate nici macar traditionalele mere, nuci sau biscuiti. Din pacate, de la un an la altul, ochii lui Mos Craciun sunt din ce in ce mai tristi, pentru ca tot mai multe suflete de copii nu mai stiu si nu mai au de ce sa se bucure, fiindca Mosul este tot mai departe si le-a uitat adresa.
Mos Craciun, nu-i asa ca eu, Laura, nu te vad, dar am dreptate?! Nu-i asa ca toti copiii au drepturi egale? Vino si pe la ei, Mosule! Ochisorii lor nu te vad, dar te simt, te iubesc la fel de mult. Atunci, vom fi cu totii fericiti. Chiar si in ultimul ceas.
La multi ani, Mos Craciun!

Craciunul, prilej unic de a ne trezi sufleteste

Iulia Barbu, patron Farmacia Naturii: Pana in anul 2009, Craciunul reprezenta pentru mine: brad frumos ornat, cadouri de tot felul, petrecere, intalniri, alergatura nebuna dupa …nimicuri.
Insa in decembrie 2009, prin mila Lui Dumnezeu am inteles semnificatia divina a acestei sarbatori si semnificatia duhovniceasca a darurilor magilor: aurul inseamna ca Pruncul va fi un Imparat si Imparatia Lui nu va avea sfarsit. Tamaia preinchipuie lucrarea Lui de Mare Preot, de Arhiereu Vesnic Care nu aduce jertfe de animale la templu, ci Se aduce pe Sine Insusi Jertfa lui Dumnezeu ca sa arate iubirea Sa mai tare decat moartea. Smirna ne arata ca El va trece prin moarte si ne va aduce la Inviere. Atunci, in preajma Craciunului, un om imi cerea disperat ajutorul, era pe moarte, voia un dar – IUBIRE, voia sa-l stranga cineva in brate, sa-l accepte asa cum era, blonav, desfigurat, precum sarmanul IOV), voia sa dispara din ochii celor dragi, voia sa plece oriunde!
Printr-o minune, am reusit sa-mi trezesc constiinta sufletului si inpreuna cu doi prieteni buni, dr. Apetroaiei Lorin si Sensei Doru Botez am lasat orice alte preocupari si ne-am dedicat total acestui om – Marian. I-am daruit ceea ce-si dorea: mangaiere, cuvinte calde, o familie unita in Hristos.
Atunci am inteles pentru prima oara ce inseamna Craciun, Trezirea Sufletului, deschiderea mintii in dragoste pentru cei in suferinta, daruire si iubire neconditionata.
Craciun Fericit!

Colindele restabilesc relatia dintre om si Hristos

Victor Munteanu – poet: În decembrie – luna cadourilor – febrilitatea atinge apogeul din tot timpul anului: fiecare alearga în stanga si-n dreapta împins de angoasa colectiva a pregatirii pentru întampinarea Craciunului. Fiecare vrea sa fie „în rand cu lumea”, adica sa aiba cat mai mult belsug pe masa. Si astfel, Craciunul si Revelionul au ajuns sa minimalizeze evenimentul crucial al omenirii: Nasterea Mantuitorului Iisus Hristos! Pentru marea majoritate a contemporanilor, viata – aceasta liniuta între data nasterii si data mortii – se rezuma la placerea si poftele trupului.
Iata ce înseamna sa traiesti sub imperativul lui „a avea”, unde totul este supus perisabilului! Sa te îngrijesti de satisfactiile proprii si de toata lacomia trupului, cu reflexele lui pavloviene! Sa identifici lumea empiric, prin cele cinci simturi care te trag în pamant, si sa ridici neînfranarea la nivel de valoare! Cine sa mai înteleaga faptul ca Hristos reprezinta singura trecere de la moartea încorsetata de limite, la nemurirea lipsita de dimensiuni? Ca puterea colindelor Crestinatatii arunca o punte peste prapastia dintre timp si vesnicie si restabileste relatiile dintre om si Hristos?
Iata de ce Craciunul a devenit un idol al agoniselii si îmbuibarii, îndepartand cu totul fiinta de sfera lui „a fi”, adica de spirit, de metafizica, de ridicarea mintii la cer. Unde sa mai încapa marele dar facut omenirii, Nasterea Pruncului, în viata ratacita a celui pentru care mai importanta este „cronologia” decat „vesnicia lui Dumnezeu”?
Fie ca în inima noastra – îngreunata de pacatele neascultarii – sa patrunda firul de lumina al Nasterii Mantuitorului si sa ne lumineze mintea pentru a ne scutura de rugina indiferentei fata de propriul nostru sens si destin.
Craciun Fericit! La Multi Ani – 2012!

Fantoma lui Mos Gerila

Silvia Patrascanu – jurnalist: In fiecare an, pe 21 decembrie, scot din dulap patru cutii de carton in care au fost pantofi, pe vremuri, si in care tin acum globuri, jucarii, beteala… Intr-una dintre ele sunt cateva podoabe cam decolorate, relicve ale copilariei mele, pe care nu le mai agat in pom, dar le pastrez pentru a nu uita cu totul serile magnifice in care ardeam cate doua cutii de artificii, cu complicitatea tatei si spre enervarea mamei, care nu suporta fumul lor inecacios. Mai am, asadar, un glob aramiu in forma de ghinda, un felinar verde, o pisica albastra cu papion, o beteala argintie de care sunt prinse stelute de sticla si un Mos Craciun cu o haina foarte lunga, cum n-am vazut, in ziua de azi, toti Mosii de la supermarket avand haina scurta si picioarele vanjoase, de hamal portuar. Si, din cauza acestor vechituri sau mai degraba gratie lor, raman putin pe ganduri inainte de a incepe ritualul impodobirii bradului, care ma bucura mai mult decat capodopera artistica ce rezulta din cooperarea galagioasa a adultilor si copiilor, unii mai nebuni decat altii. Imi iau un ragaz ca sa-mi amintesc crampeie din vremea cand darurile erau aduse de Mos Gerila, cel care avea haina mai lunga, dar parea mai distant decat Mos Craciun. In fata globurilor vechi, bantuita de fantoma lui, imi dau seama ca nu stiu nicio poezie cu Mos Gerila si ca nu i-am scris niciodata o scrisoare. Inteleg, dintr-odata, ca era tolerat, nicidecum invitat in inimile copiilor. Poate ca nu ar fi rau sa-i scriu macar acum.

Cutia cu credinta

Roxana Mihaela Costea – eleva la Colegiul “Ion Borcea” Buhusi: Este posibil sa nu-ti mai aduci aminte de mine. Au trecut aproape opt ani de cand ti-am scris ultima scrisoare. Între timp am crescut si m-am maturizat. Dar asta nu ma împiedica sa-ti scriu o scrisoare, ca pe vremurile bune. În primul rand, Mosule, te rog sa cauti prin fabrica ta minunata plina de jucarii si spiridusi niste rezerve de OMENIE si RaBDARE sau macar o cutie de antistress. Ar fi minunat ca macar de Craciun oamenii sa fie mai buni unii cu altii si sa nu se mai calce pe nervi reciproc. Pe langa camioanele de Coca-Cola (pe care le vad în fiecare an la TV), te rog sa aduci si niste cisterne de TOLERANta. O sa bem cu totii la masa de Craciun si nu vom mai fi atat de carcotasi unii cu altii. stiu ca aceasta cerere este utopica, dar macar de Craciun sa traim cu speranta de mai bine si nu mi-ar strica niste ochelari fermecati, care sa stearga selectiv din jurul meu bataia, agresivitatea, înjuraturile, invidia si sa le înlocuiasca total cu BUN|TATE, PACE, BUNE MANIERE si BUCURIE. Mai adu-mi, Mosule, si o cutie de lumanari de SPERANT| pe care sa le aprind în bradul de anul acesta. Mai marilor conducatori adu-le un set de jucarii (din alea gen LegoCity), ca sa se joace cu ele si nu cu noi… Mosule, mai adu-mi si o cutie de CREDINT|. Am o lista cu dorinte destul de lunga, Mosule, dar ma tem ca te-ar împovara prea tare. Asa ca ma voi opri aici. Saluta-l pe Rudolph, din partea mea.
Cu dragoste, RoxX

Mos Craciun mi-a adus un nepotel

Ion Catana – filatelist: Mos Craciun este simbolul dorintelor personale, ale familiei si generale ale colectivitatii, pe care le avem în anul în curs si cele reportate pentru anul urmator, carora li se da un „termen” pentru noaptea de 24 spre 25 decembrie.
În acest an am obtinut, pentru a doua oara, medalie de aur la Expozitia Mondiala de Filatelie din Japonia. „Interviurile” si articolele din „Desteptarea” au prezentat acest rezultat pentru ca este o realizare bacauana. Pentru veniturile materiale nu le multumesc „mosilor” care sunt îmbracati în „costume de criza”. Si pentru faptul ca si eu încep sa devin… Mos (printre primele cuvinte pe care le-a rostit nepotelul meu Radu, care are sapte ani si jumatate, a fost Mosu’ si asa am ramas) voi realiza un DVD cu activitatea mea filatelica si publicistica. Acum cateva minute am primit, pe telefon, mesajul: “Cioc, cioc, cioc. Cine este? Ma numesc Mihai Bogdan Ilie, prezent la datorie si raportez: 3,500 kg si 52 cm, stare excelenta si eu si mama. Sa traiti!” În familia mea… a ajuns Mos Craciun.
Mos Craciun este din ce în ce mai „sarac” si pentru a ne „pacali” îsi micsoreaza sacul, iar noi ne multumim, din pacate, cu din ce în ce mai putin. Depinde de noi ce ne va aduce la anul Mos Craciun. Mos Craciun suntem fiecare dintre noi! Cand Mosul nu va mai fi, va fi murit Speranta!
Cititorilor cotidianului “Desteptarea”, si nu numai lor, le doresc sanatate, fericire si îndeplinirea dorintelor.
La Multi Ani!

Ansamblul Folcloric „Busuiocul” a oferit si in acest an bacauanilor, asa cum ne-a obisnuit, un spectacol emotionant dedicat Craciunului, intitulat „O, ce veste minunata!”. In sala mare a Casei de Cultura „Vasile Alecsandri” au rasunat aseara colinde si cantece interpretate de ansambluri si formatii din judetul Bacau, iar scena s-a zguduit sub pasii dansatorilor. „Ducem mai departe traditia acestor spectacole de Sarbatori, pentru a demonstra ca folclorul autentic nu are moarte, ne-a marturisit Petre Vlase, directorul Ansamblului Folcloric «Busuiocul». Am invitat alaturi de noi formatii din Agas, Asau, Pancesti-Sascut, Oituz.” Printre invitati s-au mai numarat Grupul Folcloric „Ursii” Darmanesti, Violeta Flintas si pr.Vasile Busuioc. Spectatorii au umplut sala nerabdatori si emotionati. Nu au fost lasati sa astepte prea mult pana cand, pe scena imbracata de sarbatoare, si-au facut aparitia primii artisti. La fel cum publicul era format din bacauani de toate varstele, si protagonistii reprezentau mai multe generatii. Toti au avut, insa, in comun, costumele minunate, autentice, bucuria de a evolua in fata atator iubitori de folclor, si emotia specifica acestei perioade in care toti crestinii cinstesc Nasterea Domnului. „Vrem sa incalzim sufletele bacauanilor care ne privesc si ne asculta, astfel incat sa nu ne uite pana la anul, cand speram sa venim din nou in fata lor cu acelasi mesaj sfant”, a mai spus Petre Vlase. Pana atunci, doar peste cateva zile, bacauanii se vor intalni din nou cu folclorul autentic, cu traditiile Sarbatorilor de Iarna. „Mai exact, pe 27 decembrie, va asteptam pe toti la parada obiceiurilor de iarna, un spectacol care se va desfasura in aer liber, in centrul Bacaului.”
Doina Mincu

Sarbatoarea Craciunului a fost marcata si la Seminarul Liceal Romano-Catolic "Sf.Iosif". Intr-o atmosfera inaltatoare, seminaristii au oferit profesorilor si colegilor un adevarat spectacol de colinde.

In aceasta perioada ce vesteste si pregateste Sfanta sarbatoare a Craciunului, in Colegiul National Catolic "Sf. Iosif" din Bacau a devenit deja o traditie ca elevii si profesorii sa marcheze prin diferite proiecte si actiuni aceste zile. Daca pana acum s-au derulat deja parteneriatele cu alte scoli, a venit randul elevilor seminaristi sa incante profesorii si colegii de la Seminarul Liceal Romano-Catolic "Sf. Iosif" printr-un concert deosebit de colinde. "Actiunea face parte dintr-un proiect mai amplu intitulat «Daruind vei dobandi». Este o serbare de final de semestru, care se desfasoara in prezenta tuturor profesorilor, a preotilor si a seminaristilor", ne-a declarat prof. Dana Floares, coordonator de proiecte si programe in cadrul Colegiul National Catolic "Sf.Iosif" Bacau. Daca in cursul diminetii, la Colegiul National Catolic "Sf. Iosif", elevii au colindat si au urat, pentru ca apoi sa primeasca darurile lui Mos Craciun, la orele pranzului a venit randul seminaristilor sa prezinte concertul extraordinar de colinde si poezii de Craciun, in semn de recunostinta pentru profesorii lor, dar si fata de toti cei care lucreaza in institutie. "E felul lor de a spune «multumesc» si de a crea acea atmosfera de sarbatoare. In mod obisnuit colegiul nostru marcheaza sarbatorile poate mai mult decat o fac altii prin specificul acestei scoli. Copiii vin, ne colinda, ne canta, noi le raspundem cu darurile noastre, dar mai ales cu dragostea, grija noastra, cu acea picatura de suflet pe care o punem de fiecare data in tot ceea ce facem. Daca nu punem un pic de suflet, daca nu traim aceasta Sarbatoare a Craciunului in noi si la nivel de suflet, pierdem adevaratul sens profund al sarbatorii si ramanem doar la ceea ce este exterior, comercial si traditional", a ararat si pr. Anton Saboanu, director al Colegiul National Catolic "Sf.Iosif" Bacau. In final au fost oferite cadouri intre elevi si profesori. (R. Neagu)

Mos Craciun, cu sprijinul a peste 800 de voluntari, a dus daruri in comunele defavorizate de pe Valea Plangerii. Au fost 1522 de pachete pentru 1522 de copii. Incarcati de cadouri generoase, voluntarii au trecut pragul caselor sau al scolilor din comunele din estul judetului, ca raspuns la apelul FSC de a aduce bucuria Craciunului in sufletele celor mai saraci copii ai judetului. Oameni din intreaga tara au primit scrisorile simple si pline de candoare trimise de copii si le-au pregatit cadouri frumoase si generoase: jucarii, dulciuri, hainute si chiar alimente. Darurile au insemnat foarte mult pentru niste pusti care nu stiu ce inseamna aniversare, onomastica, vacante la mare si pentru care viata cotidiana inseamna multe griji si munca istovitoare alaturi de parinti. “Multumim tuturor voluntarilor care au fost alaturi de noi in campania «Fii si tu Mos Craciun» si in acest an, a declarat Gabriela Achihai, presedinte FSC. Sunt sute de voluntari care participa pentru al cincilea an consecutiv la campanie si sunt la fel de entuziasti si impartasesc bucuria copiilor. Alte sute care s-au implicat pentru prima oara in acest an si au simtit cat de important este pentru un copil un cadou cat de mic, de Craciun. Cu ajutorul acestor oameni extraordinari am reusit sa facem ca sarbatoarea de Craciun sa aduca bucurie si semenilor nostri mai putin favorizati de soarta.” Cei 1522 de copii provin din comunitatile rurale defavorizate din zona de est a judetului Bacau, pentru care FSC deruleaza de 14 ani programe socio-medicale si educationale. E vorba de Stanisesti, Vultureni, Motoseni, Podu Turcului, Tatarasti, Gaiceana, Dealu Morii, Glavanesti, Colonesti, Rachitoasa, Livezi, Huruiesti, dar si de Centrul “Mozaic” din Bacau. Campania ar fi fost imposibila fara sprijinul angajatilor de la U.M. 1602 de Tancuri Bacau, OMV Petrom, Europharm Distributie, GSK, parintii si copii de la Gradinitele Magic English, Lizuca si Romano-Americana, angajatii Raiffeisen Bank, Credit Europe Bank si BRD, CJ Bacau, DGASPC, AJPS, AJOFM, CAS, Casa de Pensii, Farmafil, Estrade, Rehau, Generali Asigurari, Aliantz Tiriac, TCE, Judecatoriile Podu Turcului si Bacau, Curtea de Apel si Baroul Avocatilor, Selgros, Auto Moto Invest, Dedeman, Grafit Invest, elevii de la Colegiul National “Vasile Alecsandri”, Colegiul Pedagogic, CN “Gh. Vranceanu”, CN “Henri Coanda”, Scoala nr. 18 si zeci de alte persoane fizice din Bacau, Bucuresti, Ploiesti, Brasov, Iasi. (Silvia P.)