Autoritatile locale pot obtine fonduri nerambursabile pentru executarea de diguri, intariri de maluri si alte lucrari de prevenire a inundatiilor. Pana acum, nicio primarie din judet nu a depus solicitare. Din fericire, sesiunea a fost prelungita pana pe 30 noiembrie.
Oficiul Judetean de Plati pentru Dezvoltare Rurala si Pescuit (OJPDRP) Bacau primeste cereri de finantare a investitiilor in refacerea infrastructurii de prevenire a inunda?iilor. Sesiunea ar fi trebuit sa se incheie pe 31 octombrie, dar Guvernul a prelungit perioada de depunere. Desi inundatiile au facut ravagii in 2008 si in 2010, pana la ora asta, nicio primarie din judetul Bacau nu a solicitat bani pentru lucrari de prevenire. Din acest moment, autoritatile mai au la dispozitie 20 de zile ca sa depuna cererea de finantare. "Pana pe 30 noiembrie, Agentia de Plati pentru Dezvoltare Rurala si Pescuit va primi cereri de finantare pentru «Lucrari de refacere si modernizare a infrastructurii de prevenire si de protectie impotriva inundatiilor» pe Masura 125c, arata Codrina Pascaru, director al OJPDRP Bacau. Fondurile nerambursabile disponibile pentru investitiile aferente acestei masurii vor fi de 62.500.000 de euro si pot fi pot fi solicitate de catre comune si RNP Romsilva numai pentru investitii de prevenire si protec?ie impotriva inunda?iilor amplasate pe terenuri agricole sau forestiere sau pe cursuri de apa care nu sunt gestionate de Administratia Nationala Apele Romane." Sunt eligibile lucrarile de refacere a sistemului de diguri, a albiilor paraielor, a bazinelor de acumulare si a structurilor de oprire a scurgerilor de apa. De asemenea, sunt finantate investitii in reteaua de canale, a stavilarelor cu rol de atenuare a viiturilor, consolidarea zonelor cu alunecari de teren, lucrarile de desecare si cele de corectare a torentelor. Ajutorul acordat pentru un proiect de investitie nu poate depasi 1.500.000 de euro. Plafonul minim este de 5.000 de euro. Important este ca proiectele nu trebuie cofinantate de consiliile locale, cheltuielile eligibile fiind acoperite 100 la suta de agentia de plati. Vom vedea pe 30 noiembrie daca judetul Bacau va avea vreun proiect depus la OJPDRP. Corect ar fi ca, la viitoarele inundatii, primarii care au ratat sansa de a executa lucrari cu banii UE sa nu mai primeasca ajutor de la Guvern. Din pacate, nu se poate: ar suferi locuitorii, care nu au nicio vina.
Silvia Patrascanu
Au uitat de inundatii: Primarii nu vor bani pentru diguri
„Talent Show” la Scoala „Nicolae Iorga” – VIDEO
Competitie pentru toti elevii
Spectacol in toata regula la Scoala „Nicolae Iorga” Bacau. Mai multi elevi ai institutiei de invatamant s-au intrecut intr-o competitie acerba intitulata sugestiv „Talent Show”. O actiune care face parte dintr-un amplu proiect denumit „Anotimpurile coplilariei”.
Zeci de elevi de la Scoala "Nicolae Iorga" s-au intrecut intr-un spectacol intitulat "Talent Show", organizat in sala de sport din unitatea de invatamant. Actiunea face parte dintr-un proiect intitulat "Anotimpurile copilariei" si este deja la a V-a editie. 17 copii s-au inscris la sectiunea interpretare muzicala, alti doi – la pantonima, 23 la dans individual sau de grup si 6 – la arte plastice, pictura sau origami. "Eu particip la sectiunea interpretare muzicala, la pian. M-am pregatit inca din vara. Vreau sa arat colegilor mei talentul meu. Sper si sa obtin un premiu", ne-a declarat inainte de concurs Vlad Coteanu – elev clasa a VIII-a B. "Eu sunt la muzica, pentru ca imi place sa cant. Particip numai la actiuni scolare de acest gen, pentru ca imi place sa lucrez in colectivitate. Lucrez 2-3 ore pe zi. Fac totul din pasiune. Este doar un hobby, de aceea nu cred ca imi doresc sa fac o cariera in domeniul muzical", ne-a spus si Ruxandra Rusu – eleva clasa a VII-a B. "Eu sunt la canto popular, sectinea single. M-am pregatit intens, saptamani intregi pentru ca intentionez sa iau si un premiu. Dar acum am si emotii", a completat si Madalin Benchea – elev clasa a VIII- C.
Pregatiri intense
De organizarea acestui show s-a ocupat prof. Educatie fizica si sport – Doina Uricaru, ajutata indeaproape de alte cadre didactice din scoala, respectiv Elena Stefan (Muzica), Valentina Anton (Educatie tehnologica), Simona Funaru (Desen), Niculina Cuciureanu (Educatie fizica si sport), Alin Lungu (Educatie fizica si sport), Delia Stanciu (Biologie), Florian Vintila (Geografie) sub coordonarea profesorului pentru invatamantul primar Cezarica Mesnita, responsabil cu proiectele si programele educative, dar si a directorului institutiei, prof. Mariana Umbrarescu. "Acest «Talent Show» este deja o traditie in scoala noastra. Vrem sa descoperim noi talente la elevii nostri, sa ii tinem cat mai aproape de scoala. Prin aceasta actiune ii si stimulam sa fie mai disciplinati, sa-si cunoasca si descopere aptitudinile pe care nu le putem sti doar din fata caietului si a catedrei", a precizat prof. Doina Uricaru.
Premii peste premii
Juriul a fost format din cadre didactice din scoala, reprezentanti ai parintilor, dar si ai elevilor. "Acest concurs este o buna ocazie pentru copii sa-si descopere talentele, sa le cultive, sa concureze, sa-si dezvolte simtul competitiv si sa vada scoala si altfel decat o cladire in care se invata doar carte si in care se pune accent doar pe activitatea curriculara si stiintifica. Este foarte important pentru elevii nostri sa le oferim posibilitatea de a socializa, de a se manifesta si intr-un alt cadru decat cel conventional, de a ne cunoaste si pe noi, cadrele didactice, altfel decat in fata clasei. Totul pentru dezvoltarea lor, a personalitatii si a carierei lor", a explicat si prof. Mariana Umbrarescu, directorul scolii. In final, participantii au primit din partea organizatorilor mai multe premii – de la Marele premiu "Talent Show", premiul juriului, premiul de popularitate, premiul pentru originalitate, pana la diplome de excelenta, de merit si de talente in devenire. Toti copiii au primit in dar dulciuri si rechizite. Spectacolul s-a finalizat cu o discoteca, organizata in aceeasi locatie.
Roxana Neagu
Spitalul Moinești, remarcat de chirurgii americani
După ce a participat la numeroase manifestări științifice din Europa și a făcut cunoscute acesteia performanțele echipei medicale pe care o conduce, doctorul Adrian Cotîrleț, managerul Spitalului Municipal de Urgență Moinești, „a cucerit” și America. La sfârșitul lunii trecute a fost prezent, timp de patru zile, la cel de-al 97-lea Congres al Chirurgilor Americani. Invitat pentru prima dată în America la o asemenea reuniune de prestigiu, medicul moineștean a fost o prezență activă și remarcabilă la congres. Printre cele 110 postere acceptate să fie expuse la congres s-a numărat și lucrarea chirurgilor din Spitalul Municipal de Urgență Moinești, intitulată „Colecistectomia laparoscopică printr-o singură incizie”, metodă care se practică de mai multă vreme în această unitate medicală.
„Am trăit și o mare satisfacție profesională prin faptul că, într-o asemenea atmosferă, am putut prezenta lucrarea noastră”, ne-a declarat dr. Adrian Cotîrleț, managerul Spitalului Municipal de Urgență Moinești. „Fără falsă modestie, ea a fost bine primită. Este o metodă nouă și pentru ei, iar experiența centrelor chirurgicale de oriunde din lume nu este prea mare în această tehnologie, respectiv scoaterea colecistului printr-o singură incizie, cu un dispozitiv care, bineînțeles, este inventat de americani.”
Alături de medicul chirurg moineștean, doar doi doctori români s-au mai remarcat la Congresul Chirurgilor Americani, dar ei nu profesează în România. La sesiunea video, o lucrare a colectivului condus de prof. Brice Gayet-Paris a primit diploma de merit și a fost prezentată de către rezidentul Marius Nedelcu. La rândul lui, medicul Lucian Panait și colaboratorii săi, de la Spitalul Clinic din Waterbury, Statele Unite ale Americii, au prezentat lucrarea: „Trebuie transferată chirurgia laparoscopică chirurgiei robotice?”
Reuniunea de la sfârșitul lunii trecute s-a derulat sub sigla specifică societății americane: „Inspiră calitatea, cele mai înalte standarde, cele mai bune îngrijiri”. Tocmai de aceea medicii chirurgi americani nu se sfiesc să prezinte și insuccesele din activitatea lor profesională. Ei pleacă de la premisa că numai cine nu operează nu are și probleme și că important este ca fiecare medic să recunoască acel incident și să fie în stare să-l repare.
Congresul Chirurgilor Americani, fondat în anul 1913, numără peste 64.000 de membri, dintre care 3.700 sunt din alte țări. Este cea mai mare asociație de profil din lume, dar foarte puțini europeni au pătruns în lumea chirurgicală americană, ceea ce este surprinzător.
La scurt timp după Congresul Chirurgilor Americani, doctorul Adrian Cotîrleț a participat la Conferința Națională de Management Medical Modern, de la București. La aceasta, participanții au urmărit și lucrarea „Dimensiunile schimbării și dezvoltării Spitalului Municipal de Urgență Moinești, în perioada de tranziție”.
TG. OCNA: Lansare de carte la Scoala Penitenciar
Scoala Nationala de Pregatire a Agentilor de Penitenciare (SNPAP)Tg.Ocna, impreuna cu Penitenciarul Spital Tg. Ocna si Centrul de Reeducare Tg. Ocna organizeaza pe 11 noiembrie, incepand cu ora 10.00, o actiune culturala cu ocazia prezentarii si lansarii cartii scriitorului Dan Romulus Busnea, intitulata "povestea unui colt de Rai – Slanic Moldova". Este vorba despre o prima monografie interactiva din istoria statiunilor romanesti, care prezinta istoria, cultura si spiritualitatea locurilor de pe Valea Slanicului. La acest eveniment sunt invitati sa participe directori ai institutiilor penitenciare din Tg. Ocna, elevii si personalul SNPAP, cadre didactice.
R. Neagu
Proba de furt-viteza: Au dat lovitura in 20 de secunde
Patru minori si un tanar de 21 de ani au ajuns sa fie cercetati de politie dupa ce au spart un magazin si in 20 de secunde au furat mai multe bunuri. Toata actiunea a fost inregistrata de camerele de supraveghere cu ajutorul carora ofiterii au reusit sa-i si identifice pe suspecti. Cei care raspund penal in fata legii risca sa petreaca cativa ani dupa gratii.
Cinci adolescenti cu varste cuprinse intre 13 si 21 de ani au lasat cartea pentru a da cu subsemnatul la politie. Acestia au spart un magazin din municipiul Bacau si au sustras mai multe bunuri. Intreaga scena a infractiunii a fost filmata de camerele de supraveghere. Din imaginile extrase din calculator se poate vedea cum indivizii intra in spatiul comercial cu fetele camuflate si incepe sa fure tot ce le pica in mana. Unii se grabesc sa sustraga produse dintr-un raion situat undeva in spate, altii se multumesc sa ia la repezeala mai multe pachete de tigari situate chiar la intrarea in magazin. Toata operatiunea a durat in jur de 20 de secunde, iar anchetatorii au stabilit un prejudiciu in valoare de 1.500 de lei. Cu ajutorul imaginilor, acestia au reusit sa le dea de urma si au aflat chiar ca tot ce au furat au dus la locuinta unui dintre suspecti. „Judecatoria Bacau a eliberat autorizatie de perchezitie domiciliara. În urma efectuarii perchezitiei, politistii au identificat mai multe bunuri provenite din furturile comise din magazinul respectiv”, a declarat inspectorul Narcisa Butnaru, purtatorul de cuvant al Inspectoratului de Politie Judetean Bacau. Toti sunt acum cercetati penal pentru furt calificat, iar politistii incearca sa stabileasca daca au mai savarsit si alte infractiuni. Magazinul pe care acestia l-au spart era prevazut cu sistem de alarmare, dar pana la sosirea echipei de interventie a firmei de paza suspectii erau deja plecati.
Geta Panaite
A furat peste trei tone de produs petrolier de la firma la care era angajat
Cel care a intrat in vizorul politistilor este Doru P. (39 de ani), din municipiul Moinesti, pe care oamenii legii il acuza ca a furat peste trei tone de produs petrolier de la societatea la care era salariat. Omul a ajuns in atentia politistilor dupa ce au gasit in trafic un client al acestuia, din comuna Magiresti. L-au prins in timp ce transporta cu o autoutilitara cantitatea de 3.000 de litri de petrol. In urma cercetarilor au aflat ca marfa a fost cumparata de la Doru P., contra sumei de 2.000 de lei. „Acesta, în mod repetat, a sustras de la locul de munca cantitatea de 3100 litri produs petrolier, pe care l-a transportat la imobilul din comuna Solont, cu autoturismul proprietate personala. Aici politistii au identificat 100 de litri de produs petrolier si 3 instalatii artizanale cu care acesta sustragea produsul din rezervoarele parcului”, spun politistii. Combustibilul, in valoare de peste 7.000 de lei, a fost confiscat si predat firmei pagubite. Oamenii legii au ridicat si suma de 2.000 de lei, obtinuta de suspect in urma comercializarii petrolului, dar au indisponibilizat si autoturismul pe care acesta il folosea in activitatea infractionala. Doru P. este acum cercetat penal pentru furt calificat. (Geta P.)
Perchezitii in Casin pentru depistarea unui traficant de tigari
Politistii de la Investigarea Fraudelor, impreuna cu cei de la Serviciul de Informatii si Protectie Interna, au mers in comuna Casin unde au verificat locuinta unui barbat de 47 de ani si de unde au confiscat aproape 1.400 de pachete de tigari de contrabanda. Omul a fost retinut pentru 24 de ore si este cercetat pentru detinere de produse accizabile in afara antrepozitului fiscal si evaziune fiscala.
Politistii bacauani le-au pus gand rau traficantilor de tigari. Acestia au descins in comuna Casin unde aveau informatii ca un localnic vindea prin magazinul propriu tigari aduse din Republica Moldova. Coordonati de un procuror de la Parchetul de pe langa Tribunalul Bacau, acestia au mers la locuinta suspectului unde au descoperit aproape 1.400 de pachete cu timbre din Republica Moldova si Ucraina. „Cele 27.460 de tigarete au fort predate Directiei Judetene pentru Accize si Operatiuni Vamale Bacau care a calculat un prejudiciu adus bugetului de stat de aproximativ 10.000 de lei. Fata de barbatul în cauza s-a luat masura retinerii pentru 24 de ore, urmand a fi perezentat Parchetului de pe langa Tribunalul Bacau cu propunere de arestare preventiva sub aspectul savarsirii infractiunilor de detinere de produse accizabile în afara antrepozitului fiscal si evaziune fiscala”, a declarat Narcisa Butnaru, purtatorul de cuvant al Inspectoratului de Politie Judetean Bacau. Saptamana trecuta, aceiasi ofiteri au descins in comuna Oituz, la doua locatii de unde au confiscat circa 6.000 de pachete de tigari de contrabanda si mai multe articole de imbracaminte.
Geta Panaite
Bric-Brac: Totul e posibil
Într-o dupa amiaza cam morocanoasa, cand voiam sa scap de o stare proasta, apasatoare, m-am dedat la una dintre micile mele placeri salvatoare. Am vazut un filmulet agreabil, pe care vi-l recomand, pentru ca îti poate aduce buna-dispozitie. Înca de la generic te cucereste cu muzica lui, si te introduce într-o atmosfera de visare. "Miezul noptii la Paris" este o comedie romantica de buna factura, o fantezie a unui regizor important si special, l-am numit pe Woody Allen, care aici se joaca pur si simplu (nu mai problematizeaza psihanalitic, complicand lucrurile), imaginandu-si o nostalgica, încantatoare calatorie în timp. Si chiar daca e vorba despre un film în gama minora, el are farmecul lui si e numai bun de recomandat pentru un sfarsit de saptamana. Va veti amuza cu siguranta urmarind pataniile unui tanar scriitor american, venit la Paris cu logodnica (însotita si de parintii ei), în vederea preparativelor pentru apropiata nunta. Gil este scenarist de succes la Hollywood, dar visul lui este sa devina scriitor si sa scrie un roman. Este un tip sensibil, cu alura romantica, e mai tot timpul melancolic, parand desprins de realitate. E un personaj usor aiurit, simpatic, cald, cu ochi de copil, pastrand mult din candoarea unei varste fragede, iar blondul Owen Wilson îl întruchipeaza de minune. Din mai multe secvente ale filmului se vede clar ca nu se potriveste cu logodnica sa. Au preocupari, gusturi diferite, nu sunt pe aceeasi lungime de unda. Ea e superficiala si snoaba, lasandu-se atrasa de un ins pisalog, pedant, cu un antipatic aer de intelectual elitist, care face parada de eruditie. Dar Gil se va salva din cercul stupid al banalitatilor cotidiene, evadand într-o alta dimensiune. La miezul noptii, undeva, pe o straduta a Parisului, apare o ciudata masina care-l transporta în alt timp. si anume, în fermecatorii, nebunii anii ai jazz-lui, în faimoasa perioada interbelica, în care arta si cultura au înflorit, si cheful de viata era toi. Magicul vehicul îi va înlesni întalniri surprinzatoare, fantastice, tanarul american ajungand în locuri unde-i cunoaste pe Hemingway, Picasso, Scott Fitzgerald cu Zelda lui, Gertrude Stein, Man Ray, Bunuel, Salvador Dali (admirabil jucat de Adrien Brody), în fine, toata floarea cea vestita a artistilor din anii ’20, care faceau gloria orasului Luminilor. Într-unul dintre aceste minunate voiajuri în timp, Gil se va îndragosti de o delicata si misterioasa frantuzoaica (care are înfatisarea adorabila a lui Marion Cotillard). Desigur, cred ca ati înteles ca astfel se duce de rapa proiectatul mariaj cu juna americana, Gil fiind pus în fata unei alegeri care-i va schimba total viata. Dar filmuletul acesta simpatic are mai multe învataminte, pe langa imaginile superbe cu o multime de locuri din Paris, chiar daca el nu se ridica la înaltimea celorlalte filme ale lui Woody Allen. Regizor foarte prolific, cu peste 40 de filme realizate pana acum, cam unul pe an, pentru ca astfel, spune el, fiind mereu ocupat, nu are timp sa se gandeasca la moarte. Sa nu uit sa va spun ca în „Miezul noptii la Paris” (cand, în vis, totul este posibil) apare, într-un mic rol (de ghid al Muzeului Rodin) Carla Bruni Sarkozy, destul de stearsa, însa, dupa parerea mea.
Carmen Mihalache
„In fiecare lucrare am pus si o parte din sufletul meu”
Interviu cu Florin Timotei Ciobanu, sculptor de mobilier bisericesc, patronul firmei Timotei Prod Impex SRL Letea Veche
– Meserie, mestesug sau arta, ceea ce faceti dumneavoastra?
– Eu nu fac arta de dragul artei. Este, in masura egala, mestesug si arta. Eu sunt cunoscut in judet si in tara, am sapte angajati de platit, oameni dotati cu talent, buni meseriasi in ceea ce fac. Fac arta vandabila. Sculptura obiectelor, a mobilierului pentru lacasele de cult este la granita dintre arta si mestesug. Daca nu esti talentat, daca nu cunosti, nu stii ceea ce trebuie sa iese de sub dalta, ce trebuie sa iese din mana ta, nu poti, nu trebuie sa te apuci de o lucrare. Intervine, spre deosebire de alte arte si credinta, faptul ca lucrarea ta este pe placul lui Dumnezeu. Sa revenim, sculptura mobilierului bisericesc inglobeaza cate putin sau cat mai mult din toate. Facem arta care este ceruta pe piata, cand ma apuc de o lucrare introduc in calcul toti indicatorii: cat suflet, cat talent, cat mestesug, stiinta, dar si eficienta. Costul unor asemenea lucrari este, de cele mai multe ori, foarte mare. Eu sunt patron, manager dar si artist daca vreti. Lemnul – noi lucram numai in lemn – devine in mana noastra si se transforma dintr-o bucata, dintr-o scandura in opera de arta.
– Sa spunem cititorilor ziarului nostru ce lucrati, care este produsul finit?
– De cele mai multe ori, preluam biserica goala, cu ziduri din beton sau din lemn si o imparatim cu mobilierul necesar, de la usa de la intrare pana la crucea din altar. Unele lucrari le luam de la zero, altele sunt doar inlocuiri sau noi dotari. Intr-un an, o biserica vrea doar catapeteasma, in urmatorul stranele, in medie lucram pentru patru-cinci biserici complete pe an, in medie, deoarece trei-patru vor mobilier complet, altele doar completari sau innobilari. Noi suntem limitati fizic de posibilitatile de sculptura, peste 90 la suta din operatii sunt manuale, creatie, proiect, arhitectura, sculptura, dalta, ciocan, minte, talent. Este o parte de tamplarie, care o faci mecanic, cu utilaje, dar esenta este creatie. Am comenzi si am lucrat aproape in toata tara.
– Cand ati inceput si cum ati reusit sa va faceti cunoscut?
– Eu am inceput in 1990. Am terminat Politehnica in Bucuresti, Facultatea de Transporturi, specialitate material rulant de cale ferata. Atunci a fost ultimul an in care s-au dat repartitii guvernamentale. Eu am fost repartizat la IMMR Pascani. Nu mi-a placut, eu sunt o fire mai liberala in gandire si vreau sa fac ce vreau, sa ma descurc singur, mai bine sau mai rau, accept ambele variante. Am stat vreo sase luni la Pascani, era ca in ’90, ma duceam de doua ori pe luna, la avans si la lichidare. Am zis ca nu-i de mine, am dat mana cu oamenii si am venit in Bacau, acasa. Am mai incercat cate ceva, am iesit de mai multe ori afara. Tata cocheta, lucra in lemn, facea piese de mobilier pentru persoane fizice, dar si pe la manastiri, era cunoscut si am zis ca putem face o afacere din treaba asta. Incepuse sa se construiasca biserici, piata era, cu mana de lucru era mai greu. Sase-sapte ani au fost foarte grei, nu era usor sa-ti incredinteze cineva asemenea lucrari, fara sa ai ceva in spate: ce ai mai lucrat, unde, vrem sa vedem. Va dati seama? Eu il aveam pe tatal meu in spate, numele lui, lucrarile lui. Acum este altceva, am cataloage, am un site si multe, foarte multe lucrari care pot fi vazute, care ma recomanda. Este simplu. Eu lucrez acum pentru pentru un om de afaceri din Piatra Neamt, face el o biserica in satul lui. Cum a aflat de mine? Am lucrat pentru parintele de la Ceahlau, care se cunostea cu omul respectiv, au vorbit si m-am trezit cu cetateanul la poarta. Alt patron din Vaslui la fel, ca si el face o biserica, si tot asa, din om in om si din gura in gura, pe vazute, nu pe vorbe. La Buzau am fost ieri pe acelasi principiu, au vazut lucrarea de la biserica din Nehoiu si le-a placut. Este un mediu foarte dificil si pretentios. Cea mai complicata lucrare este catapeteasma. Toate acestea eu le-am invatat singur, de la preoti, din carti.
– E clar, nu face nimeni dupa capul lui, insa concurenta este concurenta, cine, ce face diferenta?
– In primul rand seriozitatea, eu nu am intarziat niciodata termenul pe care l-a stabilit la inceput. Apoi, cu modestie o spun, cred ca este vorba de talent, vocatie, dragoste fata de ceea ce faci. Va spuneam ca am invatat foarte multe de la tata, de la el cred ca mostenesc si alte calitati, el este si pictor, si poet. Este o fire sensibila, dar are si disponibilitatea de a darui din ce are.
– Spuneati ca aveti sapte salariati, dar baiatului, am inteles ca are 17 ani, nu-i place, nu are chemare?
– Este prematur sa ma pronunt, mai trece prin atelier cand are nevoie de bani. Ester elev la Liceul “Mihai Eminescu” din Bacau, matematica-informatica. Mai are timp de gandire. Scoala acum nu mai are reguli. Raman uimit de unele materii, sunt uimit si contrariat de teoretizarea intregului proces de invatamant, s-a pierdut orice legatura cu practica, cu realitatea. Am vazut acum la televizor ca un profesor a descoperit si le arata elevilor magnetismul, pilitura de fier. M-am ingrozit cand am vazut ca o prezinta ca pe o noutate, noi faceam aceste lucruri acum 30-40 de ani. In gimnaziu aveam trei ore de lucru manual pe saptamana, pileam, taiam cu bomfaerul, dadeam gauri, sudam, construiam, montam etc. Acum, nu vreau sa jignesc pe nimeni, copiii nu stiu cum se infileteaza o piulita, cum se deschide o yala, termina liceul, ii arunci intr-o facultate, toti trebuie sa faca neaparat o facultate si… si, ce se intampla?
– Una dintre lucrarile dumneavoastra am vazut-o la Catedrala “Inaltarea Domnului” din Bacau. Foarte frumoasa, mareata, o compozitie care se integreaza foarte bine in ansamblul arhitectural din partea de jos a catedralei.
– Da, intregul mobilier, de la strane, catapeteasma, iconostas, tronul, jiltul, sfanta masa, facuta din paltin cu mahon, basoreliefuri, tot ce vedeti acolo este opera noastra si continuam sa lucram.
– Cine alege stilul, lemnul, forma, geometria?
– Lumea asta este destul de mica, chiar daca pare mare. Fiecare a mai vazut o lucrare, se cunosc intre ei. Sa va dau un alt exemplu. Am lucrat pentru preotul Lutai de la Sapanta, care se cunoaste cu preotul din Saucesti. Eu lucrez in stejar, 99 la suta din mobilier este din stejar. Este lemn nobil, are culoare, este auriu, insa am lucrat si din paltin. Cu multi ani in urma veneau cu materialul lor, era tot o cutuma, acum eu propun materialul, ma aprovizionez din timp de la clientii mei si execut ceea ce am semnat prin contract. Eu nu am treaba cu lemnul din padure, iau semifabricatul gata, numai din Clasa A. Este un pic mai coplicat, este o tehnologie aparte pentru a scoate lemn de categoria A.
– Lucrati numai pentru biserici sau si pentru persoane fizice?
– 90 la suta pentru biserici. Rar, pentru un prieten, o cunostinta. Este scump, foarte scump sa-ti permiti un mobilier din stejar, din paltin, sculptat, trebuie sa ai posibilitati financiare. Am vazut la un magazin de mobila din Sibiu, o masa cu 12 scaune, o vitrina si un dulapior, costa un miliard si jumatate. Pentru un asemenea mobilier trebuie sa ai o anumita cultura, sa stii sa apreciezi o asemenea lucrare. Dupa aceea, valoarea lui creste in timp, nu este pal sau brad. De aceea, lucram cu persoane juridice, cu sponsori cu dare de mana, care nu se uita la pretul unei strane, a unei catapetesme sau a unui iconostas.
– Acum sunteti sculptor, manager, director de vanzari, director cu aprovizionarea…
– Am fost sculptor, cinci ani am tras la rindea, la dalta, cum se spune, dupa aceea a trebuit sa le fac pe toate. In timp am angajat oameni, cate unul, cate unul, i-am pregatit si acum ma bazez pe ei. Sunt fosti lucratori la CPL, altii au mostenit mestesugul de la parinti. Acum fac pregatirea productiei, proiectele, masuratori la fata locului, arhitectura intregii compozitii. Nu credeam ca am sa fac asa ceva cand eram mai tanar. Tata mi-a pus dalta in mana, pe parcurs am vazut ca am si ceva talent, dupa aceea am capatat experienta, m-am specializat, am studiat proiecte, multe proiecte, am vazut multe alte lucrari, am citit, cum v-am spus, numeroase carti de specialitate. Am inceput sa-mi creez propriile mele desene, am descoperit ca am inclinatie si pentru desen. Am pus la punct intregul sistem si acum pot spune ca merge. Am acoperit cu comenzi si tot anul 2012, deja port discutii pentru anii urmatori.
– Se simt efectele crizei in acest domeniu?
– Nu. Am de lucru, nu pot sa acopar tot, efectele se vad doar in pretul materialului, in cel al utilitatilor, insa mi-am standardizat costurile, cheltuielile, ma intind cat pot si cat imi pot permite. Probleme au aparut din 2010 in ceea ce priveste plata, termenele s-au lungit, se achita in transe, ceea ce imi creeaza si mie probleme in aprovizionare, in relatiile mele cu partenerii de afaceri. Nu cred ca este o criza reala, s-a creat o psihoza, a intervenit frica, panica. Nu consumam mai multa paine, mai mult petrol, ba din contra, dar s-a bulversat piata, de marfuri, finanaciara. S-a bulversat intreaga lume. Pentru mine, sculptura in lemn nu este doar, sa zicem, o opera de arta, este intai una comerciala, vandabila. Acum mi-ar fi foarte greu sa fac altceva, m-am indragostit de sculptura in lemn, pun pasiune, imi place sa pipai lemnul, sa-l aleg, vorbesc cu el, stiu fiecare bucatica unde ii este locul. Tot ce fac este unicat, am ajuns de visez modele, uneori vad lucrarea gata cu mult inainte de a fi terminata.
– Dupa dumneavoastra, ce nu merge in tara asta, in Romania? Sigur, ceva nu merge.
– Ne-am pierdut increderea in noi. Uitati-va la presa, la televiziuni, de dimineata pana seara doar pete negre, crime, violuri, curs de schimb, politica, arestari. Nu vezi un om cu realizari, tot avem vreo 10.000 care au reusit prin forte prorpii. Sunt societati mici, cu 5-10-15 oameni care produc, fac ceva, nu se gaseste nimeni sa-i prezinte, sa arate ca se poate. As vrea sa vad si lucruri pozitive, m-ar stimula, as invata cate ceva. Tot sunt indemnat sa schimb canalul. Oriunde deschizi vezi aceleasi imagini dezolante. De ce nu merge? Nu sunt eu analist, dar stiu ca nu putem avea politicieni mai buni decat poporul sau invers, cum vreti. Nu se poate. Atat timp cat nu mergem la vot, nu ne informam, nu invatam, nu ne pregatim serios, nu se vor schimba multe si curand la noi. La noi s-a distrus gospodaria si valorile ei. Avem oameni inteligenti, onesti, educati, cu minti stralucite, de la muncitori, profesori, medici etc., insa a intervenit o scarba de a face politica. Nu se incheaga nimic, doar lupte sterpe. Ne-am pierdut mandria nationala, nu mai avem repere.
– Sunteti un om religios?
– …N-as putea spune ca sunt religios. Sunt crestin ortodox, respect canoanele, traditiile. Am insa credinta. Parintii mei la fel. Ma duc la biserica la sarbatori. Stau destul in biserica, de luni pana vineri. Discut mult cu preotii, de multe ori avem pareri contradictorii, insa ne oprim pe un teren sanatos, cu argumente, ca niste oameni educati. La fel procedez si cu copilul meu. Discutam, incerc sa-i arat, sa-i spun ca fiecare leu trebuie castigat prin munca. Lumea viitorului va fi tot ca in scalvagism, unii vor fi sus, altii jos. Depinde ce alegi. Uneori sunt depasit, tinerii gandesc altfel, insa sunt convins ca vor ajunge la adevar singuri.
– Sunteti absolvent de Politehnica, de masini, aveti in garaj multe masini, sunteti un om bogat?
– Imi plac masinile, cum ii plac si fiului meu, dar merg cu un Cielo pe gaz, ca-i mai ieftin, mai car materiale cu el, un papuc si mai am un Renault Megane pentru familie. Nu sunt un om zgarcit, sunt un om calculat, realist. Imi fac mereu calcule, castig – pierdere.
– Se castiga din aceasta activitate, din aceasta meserie?
– Se castiga decent. Ciclul de fabricatie este foarte lung, am o lucrare de un miliard si jumatate, jumatate costa materialele, urmeaza salariile, impozitele, mai raman 300 de milione, dar trebuie sa le impart la 10-12 luni. Eu am nevoie mereu de capital lichid. Nu ma plang, dar muncesc, muncim toti impreuna, patron, salariat. Suntem prieteni, ne ajutam, ne sprijinim. Bucuria unuia este si bucuria celorlalti, la fel si cu necazul. Ma gandesc serios cand vad ca nu mai vin meseriasi din urma si nu am acum o alternativa. Aici este munca manuala, opt-zece ore pe zi, un pic de praf, un pic de inconfort. Este o munca grea. Vedeti vreun tanar sa-mi bata la poarta ca vrea de lucru?
– Vad in casa ca aproape tot mobilierul este din lemn masiv, sculptat, aveti si la bloc, in oras, asemenea mobilier?
– Aici, ce vedeti, este facut de tata, eu nu am nimic in casa, doar un leu, daruit tot de tata. Imi ajunge cat stau in atelier.
– V-a refuzat cineva o lucrare?
– Nu, niciodata.
– Care este cea mai frumoasa lucrare pe care ati facut-o?
– Ce pot sa va raspund! Toate sunt ale mele, imi plac, dar am lucrat pentru biserica ortodoxa romana din Strasbourg. Este o minunatie. Am avut un termen extrem de strans. Se ducea si Patrirhul Daniel la sfintire si nu a fost de acord sa o sfinteasca fara catapeteasma. A trebuit sa ma mobilizez cu toti muncitorii pentru a o livra la timp. A costat 10.000 de euro, pentru incadrare in timp am primit un bonus de 1000 de euro. In 20 de ani am lucrat pentru peste 100 de biserici, unele fiind lucrari mai, cu valori de peste 100, 150, 170 de mii de euro, cum au fost cele de la Catedrala din Bacau, bisericile din Vaslui sau Neamt. In fiecare am pus alaturi de munca, pricepere si o parte din sufletul meu.
– Exista deosebiri de stil de la o regiune la alta, spuneati ca ati lucrat in aproape toata tara?
– Sigur. Eu sugerez, clientul alege. Exista stilul brancovenesc, cu multa floraraie, el da foarte bine la public, dar sunt lucrari in stil bizantin, stil agreat de Patriarh. Este apoi stilul stefanian – bizantin, mai geometric. Ne inspiram din putinele piese care s-au mai pastrat prin manastiri. Am desfacut o catapeteasma de la 1800, multe lucrate la Viena, la Istanbul, nu prea aveam atunci meseriasi. Inainte se lucra mult in tei, in tei aurit.
– Ce lucrati acum?
– Am inceput stranele pentru Catedrala din Bacau, aici este o lucrare de durata. Lucrez cu echipele care au catigat licitatiile pentru diferite lucrari, impreuna cu arhitectii, pentru a face legatura intre piatra, lemn, pictura. Intre timp, am in derulare si alte lucrari, cum este cea de la Buzau. Sa fiu sanatos, planuri am, vreau sa ma mai extind cand se vor crea conditiile, vreau sa mai achizitionez niste utilaje performante, de mare precizie, pentru cand nu voi mai avea meseriasi. Eu am credinta ca poporul roman se va trezi, va reveni la matca, la valorile lui traditionale, in care la loc de cinste vor fi munca, cinstea, credinta, chibzuinta, educatia, dragostea de tara, iar mandria nationala sa nu mai fie un pacat ci o virtute.
Gheorghe Baltatescu
Medicii de familie din regiune s-au reunit in Bacau
Asociatia medicilor de familie din judetul Bacau, alaturi de Colegiul Medicilor Bacau organizeaza timp de trei zile Conferinta Regionala a medicilor de familie. Evenimentul s-a deschis joi, la Centrul de Afaceri si Expozitii. Circa 250 de medici sunt asteptati sa participe la lucrarile care se vor desfasura pana sambata. „Medicina este mai mult decat o stiinta. Mereu apar noutati de care colegii nostri sunt interesati, de aceea am invitat colegi cu mare experienta in domeniu. Este o editie omagiala, a cincea la numar. Tema de anul acesta este Probleme de diagnostic si tratament”, a explicat dr. Catalin Andriescu, presedinte Asociatia Medicilor de Familie Bacau. In program sunt prezentari de lucrari si noutati in domeniu de catre profesori universitari, sefi de sectie sau medici primari, pe o diversitate de teme, de la importanta managementului in activitatea medicului de familie, pana la probleme de diagnostic, medicina muncii si medicina in mediul rural. „Medicina de familie, ca medicina de prima linie, este pionul sanatatii. Medicul de familie este pedagog, nu doar ca se pregateste permanent, dar este cel care isi educa familia sa cunoasca factorii care conduc la boala ca sa isi mentina sanatatea”, a explicat prof.univ.dr. Georgeta Sinitschi, de la Universitatea Apolonia Iasi, considerata in bransa un deschizator de drumuri in medicina de familie.
„Este un schimb de opinii pentru ca venim cu o serie de noutati in specialitate. Medicina este in permanenta schimbare si sunt convis ca aceste manifestari vor ridica semne de intrebare cu privire la pregatirea profesionala, educatia medicala continua si din aceste motive venim”, a spus si dr. Vladimir Corneleac, sef sectia Maternitate Bacau
Conferinta se desfasoara sub patronatul Universitatii de Medicina si Farmacie „Gr.T. Popa” din Iasi. In paralel, in aceeasi locatie are loc Medicalexpo, un targ de profil pentru specialistii din domeniu care pot achizitiona aparatura medicala, echipamente de protectie, aparatura stomatologica, mobilier medical si consumabile, tehnica de laborator, echipamente de protezare. „Sunt prezente anul acesta in jur de 20 de firme. Ne-am dori ca pe viitor autoritatile sa aiba grija de sanatate, pentru ca este un domeniu cu probleme specifice”, a explicat Mihai Tulbure, directorul Camerei de Comert. Programul de vizitare al targului este zilnic de la 10 la 18.
Andreea Gavrila
Droguri fabricate in Bacau
Fenomenul consumului de droguri este greu de stopat. Cu atat mai mult cu cat traficantii, in incercarea lor de a fenta legea, gasesc solutii ingenioase de a pune pe piata astfel de stupefiante. In Bacau, s-a dezvoltat o adevarata retea de fabricanti de droguri. Cu ierburi aduse din Asia.
Comisarii de la Garda Financiara Bacau au depistat o retea de traficanti de droguri care aduceau din China si din alte tari asiatice plante halucinogene pe care le prelucrau, cu retete specifice, in etnobotanice. Asta pentru a le putea astfel comercializa, stiut fiind faptul ca aceasta categorie de stupefiante inca nu a intrat sub incidenta unei legi care sa le interzica de la vanzare. Dosarul este acum pe masa procurorilor si este incadrat la trafic de droguri de mare risc si evaziune fiscala. In prima faza se vorbeste de un prejudiciu adus statului de peste 3 miliarde de lei vechi. Cercetarile au fost extinse pentru a se vedea daca reteaua nu s-a intins in tara sau chiar si in strainatate.
Parintele „afacerilor weed”, trimis in judecata
Adrian M., un om de afaceri din Bacau, a fost trimis, zilele trecute, in judecata de procurorii de la Directia de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism (DIICOT) din orasul nostru pentru infractiuni de trafic international de droguri de risc si organizarea si coordonarea sau finantarea faptelor de trafic de droguri. Tot atunci un alt dosar, in care acesta este acuzat si de evaziune fiscala, a ajuns pe masa procurorilor de la Parchetul de pe langa Tribunalul Bacau. „Am inregistrat un dosar al unui bacauan acuzat de trafic de droguri si in care noi trebuie sa facem cercetari pentru evaziune fiscala rezultata in urma activitatilor de comert pe care acesta le-a desfasurat. Cel mai probabil se va lucra la caz impreuna cu ofiterii de la Serviciul de Investigarea Fraudelor”, a declarat pr. Felix Banila, prim-procuror la PT Bacau. Adrian M. este acuzat ca nu a inregistrat in evidentele contabile ale firmei pe care o administra facturile din lunile iunie si iulie 2010.
Vindea droguri in maginele de vise
Putini stiu insa ca Adrian M. este de fapt unul din bacauanii care au introdus pe piata din municipiu asa-zisele droguri usoare. Le-a numit un produs nou, „weed, destinat drogarii, cu efect puternic dar dezastruos pentru sanatatea consumatorilor”, dupa cum se arata chiar in rechizitoriul intocmit de procurorii de la DIICOT. Erau preparate pe baza de cannabis – droguri de risc – iar acest lucru a iesit la iveala in momentul in care anchetatorii au solicitat verificarea in laborator a produselor pe care acesta le vindea cu lejeritate in magazinele tip spice. Potrivit anchetatorilor, bacauanul si-a infiintat o societate in Germania prin intermediul careia a inceput sa achizitioneze ganja – canepa de afumare, muguri si frunze de canepa. Toate acestea le amesteca cu alte substante, printre care si cannabis sintetic (obtinut in laborator), si le scotea la vanzare in magazinele de vise pe care le detinea in Bacau.
Politia Locala se lupta cu morile de vant
In acest an, agentii de la Politia Locala Bacau au luat din nou la pas magazinele in care se comercializeaza etnobotanice. In cele zece luni, acestia au efectuat aproape 40 de actiuni, au aplicat 31 de sanctiuni contraventionale, in valoare de peste 230.000 de lei si au confiscat 648 de plicuri, evaluate la aproape 10.000 de lei. „In prezent, in Bacau mai functioneaza 6 magazine, iar alte 47 au fost inchise”, a precizat Florin Podoleanu, purtatorul de cuvant al Politiei Locale Bacau. Toate aceste demersuri par insa inutile. Magazinele de vise nu pot fi inchise pur si simplu. „Ei isi iau autorizatie pentru comercializare de produse fitosanitare sau nealimentare. Noi mergem in control, constatam ca nu se respecta termenii din autorizatie si facem demersuri pentru suspendarea autorizatiei. In tot acest timp ei continua sa functioneze. Nu putem face altceva decat sa aplicam sanctiuni pentru comert neautorizat, dar nu se poate pune lacatul pentru ca este societate privata. Avand in vedere preturile pe care le practica si faptul ca au multi clienti isi permit sa plateasca amenzile. Nu poti face altceva atat timp cat nu ai o lege la nivel national care sa interzica comercializarea acestor substante”, a explicat Podoleanu.
Vanzarea halucinogenelor se pedepseste cu inchisoare. Pentru comercializarea drogurilor cu risc scazut, pedeapsa este inchisoare de la 2 la 15 ani, iar pentru celor cu risc crescut, se risca inchisoare intre 10 si 20 de ani. In cazul cumpararii unor produse cu risc scazut, pedeapsa este intre 6 luni si 2 ani sau amenda, iar pentru drogurile cu risc crescut, pedeapsa este intre 2 si 5 ani.
Roxana Neagu
Geta Panaite
„Inainte sa merg la ultima dezintoxicare am gasit etnobotanicele. Au fost cele mai grele momente din viata mea de pana atunci. Combinatia intre prafurile de vise si metadona (heroina sintetica – n.r.) e mortala. La centrul unde eram, din 8 consumatori, 4 mureau. E cea mai periculoasa combinatie.”
Emanuela Tancau – Miss si Bogdan Cristea – Mister Colegiul „Mihai Eminescu”
A venit randul Colegiului "Mihai Eminescu" sa organizeze Balul Bobocilor. Joi seara, la Casa de Cultura, elevii din clasele a X-a, a XI-a si a XII-a de la unitatea de invatamant au pregatit pentru publicul larg un adevarat show, pe scena Casei de Cultura "Vasile Alecsandri". Au concurat pentru titlul de "Miss&Mister Boboc" 5 fete si 6 baieti, elevi in clasa a IX-a. "Probele pe care acestia le-au sustinut au fost: proba tinutei de zi, prima proba surpriza, proba de talente, proba de tinuta de seara si a doua proba surpriza", a explicat prof. Alexandru Nagy, organizator. Juriul, format din profesori din liceu dar si de la Palatul copiilor, a decis in final:
– Miss Boboc 2011 Colegiul "Mihai Eminescu" este Emanuela Tancau (clasa a IX-a E)
– locul II fete – Georgiana Riglea (clasa a IX-a E)
– locul III fete – Loredana Manolache (clasa a IX-a F)
– Mister Boboc 2011 Colegiul "Mihai Eminescu" este Bogdan Cristea (clasa a IX-a A)
– locul II baieti – Alexandru Popa (clasa a IX-a F)
– locul III baieti – Adrian Iorga (clasa a IX-a D)
Premiul de Miss Popularitate a fost acordat Roxanei Miron (clasa a IX-a A), iar cel de Mister Popularitate lui Razvan Pista (clasa a IX-a C).
Roxana Neagu
Bacaul ingroasa conturile Asociatiei Municipiilor
Asociatia Municipiilor din Romania (AMR) va primi peste 158.000 de lei din partea Primariei Bacau. Suma reprezinta cotizatia pe ultimii 3 ani, neachitata de municipalitate. Ea a fost aprobata in sedinta de ieri a CL Bacau, desfasurata la Centrul de Afaceri. Un calcul simplu arata ca in fiecare an, Primaria varsa peste jumatate de miliard lei vechi in conturile asociatiei amintite. Ionel Floroiu, consilier local din partea PSD, s-a declarat contrariat de modul in care municipalitatea finanteaza asociatia. “Am o rugaminte la dumneavoastra. Am facut un calcul simplu, aceasta asociatie are un buget de 20 de miliarde lei vechi. E bugetul pe un an al unui oras mic. Bacaul da 500 de milioane de lei pe an. Ce fel de asociatie este aceasta, cine o conduce, cu ce se ocupa?”, a intrebat consilierul pesedist.
In replica, primarul a afirmat ca valoarea cotizatiei este fixata in functie de numarul de locuitori, Bacaul figurand in randul municipiilor cu un numar mare de locuitori. “Calculul este gresit. Platile se fac in functie de numarul de locuitori. Bacaul este un oras mare. Bugetul e mai mic, sunt orase mai mici care platesc mai putin”, a afirmat Romeo Stavarache. El a promis ca la o viitoare sedinta a CL Bacau va prezenta structura organizatorica a AMR, precum si conducerea asociatiei. (Lucian B.)
Nimeni nu mai doneaza pentru „Fondul de Solidaritate”
Proiectul „Fondul de Solidaritate” a murit din fasa. Anul acesta, niciun bacauan nu a mai donat vreun ban in acest cont, deschis inca din 2010 pentru a salva Romania din criza economica.
Nici contribuabilii de rand, nici reprezentantii institutiilor de stat, nici politicienii nu mai doneaza bani in "Fondul de Solidaritate, creat de Guvern, anul trecut, pentru combaterea efectelor crizei economice. Statisticile Directiei Generale a Finantelor Publice (DGFP) Bacau arata ca si bacauanii sunt la fel de indiferenti. "Intr-adevar, anul acesta nu s-a facut nicio donatie in acest cont, iar in 2010 abia daca s-au adunat putin peste 100 de lei", a confirmat si Adrian Anghel, purtator de cuvant la DGFP Bacau. Prin Fondul National de Solidaritate, asa cum se intituleaza proiectul, oricine poate dona voluntar bani, individual sau prin intermediul angajatorului. Contul este deschis la toate unitatile de Trezorerie a statului. Donatorii pot opta sa ramana anonimi sau pot accepta sa le apar? numele pe site-ul Ministerului Finantelor.
Intentia a fost buna
"La initierea acestui proiect s-a decis ca toate veniturile de peste 8.000 de lei incasate de angajatii ministerelor sa fie donate la acest fond. De asemenea, si sumele castigate de functionari din prezenta lor in Consiliile de administratie si in Adunarile Generale ale Actionarilor de la companiile nationale urmau sa ajunga direct la acest fond. Fiecare astfel de reprezentant trebuia sa intocmeasca o declaratie de donatie, prin care consemna ca accepta benevol sa cedeze suma in contul «Solidaritatii»", a mai explicat Anghel. Lucru care insa nu s-a mai realizat, mai ales dupa instituirea masurilor de auteritate, care au dus la scaderea drastica a salariilor. Anul trecut, cea mai mare suma (100 lei) donata in contul "Fondul de Solidaritate" deschis la Trezoreria Bacau a fost din partea lui Silviu Bondor, pe atunci vicepresedinte la Consiliul Judetean. Sumele astfel colectate au reprezentat venituri la bugetul de stat si s-au evidentiat intr-un cont distinct de venituri bugetare.
Un alt exemplu negativ
Un proiect asemanator a existat la inceputul anilor ’90, imediat dupa Revolutie. Prin prin Decretul-lege nr. 124/1990 a fost infiintata Fundatia "Fondul Libertatea", care a avut drept scop principal gestionarea banilor proveniti din donatiile colectate pentru sprijinirea revolutionarilor si urmasilor celor cazuti in decembrie 1989. Fundatia, care in 1990 avea in cont 2.221 de miliarde de lei, s-a inchis in 2009 cu datorii, fara sediu si cu actiuni-fantoma la o fabrica intrata in faliment.
Roxana Neagu
Supervizarea recensamantului, abia la jumatate
Recenzorii controlori au reusit sa parcurga jumatate din listele de recensamant cuprinse in cadrul anchetei de control care se desfasoara in tot judetul pana pe 14 noiembrie. Cum era de asteptat, unele date inscrise de recenzori nu erau complete sau corecte si au fost corectate de specialistii de la Statistica. “Pana in acest moment au fost recenzate aproximativ 55 la suta din locuintele selectate. au fost unele sectoare la care recenzorii au lucrat corect, dar am intalnit si situatii in care nu s-au respectat normele. au aparut si diferentele pe teren. Este cazul chiriasilor care nu au deschis usa recenzorilor de teama, poate pentru ca stateau ilegal si locuintele au fost inregistrate ca neocupate. Persoanele au fost recenzate in localitatea de domiciliu. acum s-a corectat, iar aceste persoane apar prezente in localitatea din judetul Bacau unde locuiesc si unde lucreaza”, a explicat Eugenia Harja, directorul Directiei Judetene de Statistica Bacau. Tocmai astfel de situatii ridica suspiciuni cu privire la posibilitatea existentei si altor cazuri de persoane care s-au temut sa declare datele reale.
Banii vin, dar mai tarziu
Recenzorii isi vor primi banii pentru munca depusa abia dupa ce secretariatul tehnic isi va da acceptul in acest sens. Deocamdata nicio localitate nu a predat mapele de recensamant pentru ca se intocmesc centralizatoarele care vor fi predate comisiei judetene. Daca mapele nu sunt corecte, acestea vor fi intoarse din drum recenzorilor pentru corectari. „Pana nu se va valida localitatea nu va primi niciun recenzor banii, in asa fel incat platile se vor face pe rand. Nu exista zvonuri ca nu s-ar primi banii. Sumele se vor primi integral, nu ai cum sa stabilesti ca un recenzor primeste 50 la suta din suma. Ori ii primesti si ea este completa, ori nu o primesti pana ce nu este conforma cerintelor”, a mai spus Harja. Prin anchetele de control se va stabili marja de eroare a datelor culese in perioada 20-31 octombrie.
Andreea Gavrila
Umiliti de criza si uitati de semeni: Cersetori la varsta senectutii
Criza a afectat veniturile multor bacauani. Unii si-au piedut locul de munca, altii un sfert din salariu sau pensia de boala. Cele mai afectate sunt persoanele varstnice si familiie cu multi copii. Din cauza saraciei, unii ies in strada si intind mana. Spera ca, la sfarsitul zilei, isi vor putea cumpara o paine si cateva oua.
Bacaul era, altadata, raiul cersetorilor. Saracii din toata Moldova veneau aici, stiind ca bacauanii sunt instariti si generosi. Mai vin si acum adulti din alte judete cu speranta ca vor aduna bani pentru pranzul familiei, insa pleaca dezamagiti. Ei sustin ca, anul acesta, bacauanii au devenit mult mai zgarciti. "De ce cersesc? De necajita cersesc, doar nu de bine", sustine Elena Mihalache, 34 de ani. Femeia are cinci copii, dintre care doar doi merg la scoala. Nu are bani ca sa cumpere incaltaminte si rechizite pentru toti. Elena e multumita daca reuseste sa-i hraneasca. Vine din Pascani si cerseste in Piata Sud "dar nu mereu, cand am bani de tren." Cu ce aduna intr-o zi isi cumpara doua – trei paini si cateva kilograme de cartofi. alti cersetori sustin ca, in zilele bune, ajung acasa cu 20 de lei si ceva alimente in sacosa, iar in zilele rele, cu o amenda. Constantin Nica marturiseste ca e mult mai greu ca inainte. "Suntem bolnavi si nu ne angajeaza nimeni, dar lumea nu ne crede. Batranii sunt mai generosi, gandindu-se probabil ca nu are cine sa le dea de pomana cand trec pe lumea cealalta. Tineretul zice <<Du-te, bai, la munca, ca esti bun de munca, dar nu stie ca eu sunt bolnav de plamani, fac si crize comitiale… Cica de ce cersesc! Cum sa nu cersesc daca nu am ce sa mananc? Da’ sa fur ar fi mai bine?" Barbatul sustine ca, in anii trecuti, dupa o zi de cersit ajungea acasa cu doua-trei sacose de mancare. azi, abia a strans de un pachetel: doua felii de salam si doua de paine.
Cu mana intinsa, la 95 de ani!
Daca adultii pot gasi si alte solutii ca sa supravietuiasca, batranii, in schimb, chiar depind de la generozitatea semenilor. Nici sa stea in picioare, ca sa ceara un ban, nu mai au putere. Se aseaza pe gardutul care protejeaza spatiul verde si asteapta sa se opreasca cineva. Matusa Roza are 95 de ani si locuieste cu fiul ei, de 75 de ani, care e pensionar. "El nu-mi da niciodata banii lui, dar cumpara lemne. Nu ma lasa sa stau in frig." Din cinci fii si fiice, cati mai sunt in viata, niciunul nu o ajuta. Nonagenara spune ca ii mai aduc vecinii alimente, "la sarbatori, nu in fiecare zi", si cumpara mancare din ce-i lasa trecatorii. Pentru medicamente nu-i mai ajung banii. Batranii se jeneaza si nu vor recunoasca ca zabovesc in preajma bisericii pentru ca au nevoie de ajutor. Le dau lacrimile daca incepi sa-i descosi. Nu vor sa-i acuze pe copiii care i-au uitat si care, nu-i asa, au grijile lor. Maria Nita, 74 de ani, vine tocmai de pe Calea Moldovei. "Nu am pensie pentru ca nu am destula vechime, am un ajutor social de 125 de lei", explica ea. Sotul e decedat, "fiul are, si el, greutatile lui", prin urmare sta aici si asteapta… Cum a ajuns sa depinda de milostivenia altora? "Mi-am pierdut casa, din cauza copiilor, si acum platesc chirie!" E greu, dar se descurca, mai mananca paine cu ceapa, mai rabda! De la inceputul anului, Politia Locala a depistat la cersit 103 persoane. Dintre acestea, 94 erau adulti si doar 7 minori. E un lucru bun ca numarul copiilor strazii a scazut. Este efectul unor programe derulate de biserici in parteneriat cu scolile din Bacau si al proiectelor DGaSPC. E dureros, insa, ca avem tot mai multi batrani care trebuie sa-si calce pe inima, renuntand la demnitate, si sa intinda mana ca sa nu moara de foame.
Silvia Patrascanu
Unifight / CM: Bronz pe linie
Delegatie de bronz la "mondialele" din Rusia, unde toti cei cinci reprezentanti ai României au urcat pe ultima treapta a podiumului de premiere. In lot: trei bacauani: Silviu Geandra, Mihai Gosav, Ionut Smerea. "Suntem multumiti de rezultatele pe care le-am obtinut si imi felicit colegii", a transmis antrenorul Mihai Gosav, agent de politie in cadrul IPJ Bacau.
Careu de medalii
Mihai Gosav a luptat la categoria 95 kg, Light Contact, impotriva unor reprezentanti din Turcia, Egipt si Uzbekistan. "Au fost niste meciuri extraordinar de grele, sportivii sunt foarte bine pregatiti, iar ocupantului locului I este un luptator din Uzbekistan care a câstigat titlul si anul trecut", a povestit Mihai Gosav, care si-a trecut astfel in palmares al patrulea "bronz" mondial consecutiv.
Debut pe podium
De la traditie, la o premiera! Pentru Silviu Geandra, prezenta la Moscova s-a concretizat in prima medalie mondiala. Una obtinuta la categoria 80 kg (Full Contact), dupa dueluri cu sportivi din Iran, Israel si Rusia. "Se putea si mai bine, dar m-am accidentat la tibia dreapta. Unifight-ul este un sport foarte complex si a câstiga un titlu, a urca pe podium reprezinta un lucru foarte mare", a precizat agentul principal de politie Silviu Geandra.
Final de sezon
Triunghiul de bronz al Bacaului este completat de evolutia lui Ionut Smerea, la +95 kg, Light Contact. Ceilalti medaliati ai României sunt botosaneanul Cristian Bosta (90 kg, Light Contact) si bucuresteanul Florin Moraru (60 kg, Full Contact). "Mondialele" din Rusia au reunit la start sportivi din 40 de tari si au incheiat sezonul competitional 2011.
Dana Popa
Fotbal / Liga a II-a: Sub lupa
Antrenorul Gheorghe Poenaru a vazut la lucru viitorul adversar al "galben-albastrilor"
Agenda de desfasurare a etapei a 12-a a creat un culoar favorabil "galben-albastrilor". FCM Bacau a jucat duminica, dar toate celelalte meciuri s-au disputat sâmbata, conditii in care antrenorul Gheorghe Poenaru a avut posibilitatea sa vada pe viu evolutia adversarei din aceasta saptamâna. Sub lupa: duelul CSMS Iasi – Victoria Branesti 1-0, adjudecat de gazde printr-un gol semnat de Ciucur in minutul 13. "Cei mai valorosi jucatori au plecat, dar Branestiul pastreaza un nucleu de baza. Vom intâlni o echipa destul de echilibrata si buna", a sintetizat Gheorghe Poenaru, aratându-se increzator intr-un rezultat pozitiv al FCM-ului. "Din pacate, moralul nu este chiar bun, dar asta este viata unei echipe. Rezultatele, incertitudinea si mai ales decizia pe care au dat-o comisiile federale vizavi de cazul Baciu sunt lucruri care cu siguranta isi pun amprenta si pe psihicul nostru, insa sper sa gasim echilibrul si forta necesara pentru a scoate rezultate bune pâna la sfârsitul turului", a completat tehnicianul "galben-albastrilor", care a anuntat ca din ultimele trei meciuri ale turului "incercam sa scoatem cât mai mult. Stim ca nu va fi usor, intâlnim echipe valoroase, dar speram sa incheiem anul cu bine". (D.P.)
Deca la centru
Meciul dintre Victoria Branesti si FCM Bacau, din in etapa a XIII-a a ligii secunde, va fi condus la centru de braileanul Daniel Deca, asistat la cele doua tuse de Adrian Ionescu (Târgoviste) si Mihaela Gomoescu (Bucuresti). Rezerva: Valentin Iugulescu (Târgoviste). Observatori: Victor Berbecaru (Bucuresti), Nicolae Pantea (Bucuresti). Partida se va desfasura sâmbata, de la ora 11.00, pe stadionul "Catalin Hâldan" din Branesti. (D.P.)
Handbal masculin: Un nou inceput
Dupa o luna de pauza competitionala, Liga Nationala se reia la sfârsitul acestei saptamâni
3, 2, 1… si start in cea de-a doua jumatate a turului. Vicelideri dupa prima parte a sezonului, "studentii" numara acum zilele pâna la reluarea Ligii Nationale. "De fiecare data când se intrerupe campionatul ti se face dor de meciuri, mai ales ca perioada de pregatire este cu antrenamente specifice, mult mai intense, de forta si de alergare", spune goal-keeper-ul Raducu Tamas, dupa o luna de pauza competitionala.
Obiectiv
Inaintea vacantei de iarna, prima dizivie are in program patru etape. "Imi doresc patru victorii, pentru ca avem puterea de a obtine opt puncte in patru meciuri", subliniaza Marius Bondar, revenit de la "nationala" B unde a fost golgheterul Trofeului Carpati. "Vrem sa scoatem maximum din fiecare meci, iar eu zic ca avem sanse sa luam toate cele opt puncte", completeaza Raducu Tamas.
Traseu
Primul pas: derby-ul Moldovei. "Odata ce vom câstiga la Suceava, ne va fi mai usor", apreciaza Marius Bondar. Stiinta Municipal Dedeman va juca la Suceava sâmbata (ora 13.00), dupa care va reveni acasa pentru doua meciuri la rând programate in fata propriilor suporteri, cu CSM Bucuresti si Poli Timisoara. La final de an, "studentii" vor juca in fieful campioanei HCM Constanta.
Dana Popa
Dans sportiv: Atac la podium
La sfârsitul acestei saptamâni, reprezentantii clubului Adamas ataca podiumul la Cupa "Hobby Dance", competitie nationala de dans sportiv organizata la Bucuresti. Bacauanii vor intra in concurs duminica, la clasele Hobby E, D si Open Basic, la categoriile 12-15 ani si peste 16 ani. "Asteptam rezultate cel putin la fel de bune ca acelea inregistrate la Suceava, unde a avut loc un concurs pentru incepatori", a mentionat antrenorul Romeo Tanasa. La Festivalul National de Dans Sportiv Precompetitional, sportivii clubului Adamas au obtinut urmatoarele rezultate:
– Fete solo cha-cha 4-6: Loc 1 – Madalina Ciuche;
– Fete solo CC 11-12: loc 1. Ioana Geosanu, 5. Maria Renchez
– Fete solo CC 13—15: loc 4. Grazziela Barbuta;
– Perechi Vals lent 7-8: loc 5. Matei Teodoru / Maria Miron;
– Perechi Vals lent 13-15: loc 3. Tudor Florea / Grazziela Brabuta;
– Perechi cha cha 13-15: loc 5. Tudor Florea / Grazziela Brabuta;
– perechi cha-cha 10-11: loc 7. Eros Bercaru / Maria Lungu, 8. Daniel Serban / Ilinca Gavril
– Perechi cha-cha >16: loc 1. Daniel Asoegwu / Clarissa Puscuta;
– Perechi Vlas lent, Cha-cha 7-8: loc 4. Matei Teodoru / Maria Miron
– Perechi Vlas lent, Cha-cha 13-15: loc 4. Tudor Florea / Grazziela Barbuta;
– Perechi VL,CC, jive 10-11: loc 7. Catalin Sustac / Diana Popovici;
– Perechi VL,CC, J 13-15: loc 3. Andrian Florea / Ioana Geosanu; loc 5. Florea Tudor / Grazziela Barbuta. (D.P.)
