Un baiat de 13 ani, din localitatea Bogdanesti a ajuns la spital dupa ce a cazut victima unui accident rutier. Ionelia S. (35 de ani) aflata la volanul unui autoturism nu a putut evita impactul. Politistii de la Rutiera spun ca minorul a vrut sa traverseze strada pe bicicleta si a virat brusc, fara sa se asigure. In urma evenimentului, adolescentul a suferit mai multe leziuni si a primit ingrijiri medicale la Spitalul din Onesti. (G.P.)
Clopotelul suna si in Penitenciarul Bacau
Peste 90 de persoane private de libertate si care sunt gazduite in Penitenciarul din Bacau au cu ce sa-si ocupe timpul dupa gratii. Acestia s-au inscris la cursuri si acum se asaza in banci, unii pentru a invata sa scrie si sa citeasca iar altii pentru a termina macar opt clase. „In acest an scolar avem 93 de tineri si tinere inscrise la cursuri. In clasele I – IV sunt 56 si la gimnaziu avem 37”, ne-a spus inspectorul Madalina Matasaru, purtatorul de cuvant al Penitenciarului Bacau. Posibilitatile de studiu ale acestora se opresc la scoala generala si asta pentru ca, in municipiul Bacau nu exista niciun liceu care sa aiba invatamant la distanta. Cei care se ocupa de educatia detinutilor spun ca in ultimii ani s-a constatat o crestere a numarului persoanelor analfabete, majoritatea din randul tinerilor. (Geta P.)
Bric-Brac: Extravagante legate de frumusete
Nu prea înteleg de ce lucruri vechi se prezinta drept noutati. Din toate timpurile un chip aratos, o fata cu trasaturi armonioase au impresionat placut. Acum vin cercetatori si fac studii, chipurile, ca sa demonstreze acest fapt banal. În limbaj de marketing, se spune acum ca frumusetea vinde bine. Mai aflam si ca persoanele aratoase gasesc mai usor un loc de munca, fiind mai bine platite decat celelalte. Urmarea este ca ele sunt mai fericite acolo unde lucreaza, cat si în viata personala. Date fiind aceste chestiuni foarte importante, nu e greu de priceput de ce multi oamenii sunt preocupati de înfatisarea lor, investind în aceasta afacere de imagine proprie. Iar cand este vorba despre staruri, lucrurile sunt si mai complicate, mai extravagante. Rasfoind cateva magazine gen people citesc pe cateva pagini niscaiva dezvaluiri despre felul în care se cosmetizeaza (si nu singure) vedetele, la ce tratamente recurg ca sa prelungeasca iluzia tineretii. Ma asteptam sa gasesc tot soiul de curiozitati, asa ca nu m-am pierdut cu firea, ci doar m-a cam prins dezgustul uneori. Citesc, de pilda, ca Victoria Beckham foloseste o masca de excremente de pasare, care îi da luminozitate tenului, etc. etc. Ma rog, stiam eu ceva despre un îngrasamant vestit, guano, pe baza de gainaturi, dar ca astea sunt bune de pus pe fata, chiar pe sub nas, nu aveam cunostinta. Si, oricum, mi se pare oribil. Poate ca de aia e asa de antipatica ultra-fashionista Posh, care arboreaza o figura acra si face niste mutre chinuite, stramband mereu din nas, de parca îi pute ceva. Saraca de ea, ce pret cumplit plateste pentru frumusete! Creme si masti ceva mai agreabile utilizeaza Angelina Jolie, Eva Longoria, Mila Kunis, care folosesc produse cu icre de sturion siberian, cu placenta umana, cu aur, ultima actrita facand si niste masaje cu rubine si diamante, pe fata, gat si brate, ca sa-si elibereze corpul de toxine si sa arate splendid în toaletele decoltate. Biata de Demi Moore se lasa vampirizata de lipitori (hirudoterapie, metoda straveche, din Evul Mediu, cica-se), ca sa se detoxifieze si sa mai pacaleasca astfel timpul, ca tot are un sot mult mai tanar, si care cam da pe de laturi. Poate ca ar fi cazul sa-i puna si lui ceva lipitori, doar-doar s-o mai potoli armasarasul! Despre înca frumoasa Michelle Pfeifer aflu ca s-a dat bine cu viespile, apeland, periodic, la o masca în a carei compozitie intra veninul amintitelor mici si al naibii zburatoare. Asta pare interesant, pentru ca acest procedeu nechirurgical are efectul botoxului, umpland ridurile, netezind pielea. În fine, cea mai simpatica, si mai aproape de natural (cat de cat) mi s-a parut Jane Fonda, care declara ca nu e deloc ieftin sa arati ok la 73 de ani (ea a dat, recent, 55.000 de dolari numai pentru dantura), recunoscand însa ca ea îsi datoreaza fizicul genelor, în proportie de 30%, sexului, la fel, sportului, si unui stil de viata sanatos, în aceeasi proportie, numai un 10% revenind chirurgului plastician si cosmeticii. Asa, parca se mai vine de acasa. Si e ceva ce poate sa-si îngaduie orice muritor si muritoare, olecuta mai norocosi din nastere.
Carmen Mihalache
Simpozionul de Estetica, premii si dezbateri
O alta fata a artei
Lucrarile din cadrul Simpozionului National de Estetica au debutat in forta chiar de joi dimineata. Academicienii si profesorii universitari s-au reunit in Aula Universitatii "George Bacovia", unde au avut loc primele dezbateri de la aceasta editie. Dupa-amiaza s-au delectat cu muzica buna si au asistat la acordarea premiilor si diplomelor de excelenta ale centrului.
Simpozionul National de Estetica are in centru in acest an tema "Opera de arta si dezestetizarea artei". Subiectul a suscitat interesul nu doar al celor care au sustinut prezentari, ci si al celor aflati in auditoriu. "Au intervenit modalitati noi in creatia artistica si in interpretarea artei. Aspectul de dezestetizare priveste ambele planuri, si acela al aprecierilor in perspectiva estetica si ceea ce se intampla in fenomenul creatiei, un amestec intre arta si nearta, artistic, o fortare a notei care pune in evidenta planul material", spune prof.univ.dr. Alexandru Boboc, membru al Academiei Romane. "Centrul George Apostu este singura institutie culturala din tara care a aparat constant specificitatea esteticului. Eu am numit aceasta galagie care a negat esteticul neoproletcultism. Asta si este. Din fericire, institutia de aici a facut foarte mult pentru a crea in jurul artei o atmosfera care speram ca va fi dusa mai departe", este de parere si prof.univ.dr. Grigore Smeu.
"In contextul globalizarii, cred ca si artele si comentariile despre ele trebuie sa se schimbe. Dezestetizarea artei nu duce cu gandul decat la o noua estetica", a opinat si prof. Ghiorghi Iorga, de la Inspectoratul Scolar Judetean Bacau.
O suita de premii
In partea a doua a zilei, conducerea Centrului de Cultura "George Apostu" a oferit Diplome de Excelenta si Premiile Centrului de Cultura personalitatilor care si-au adus contributia de-a lungul timpului in domeniu. Este vorba despre sculptorul Aurel Vlad, scriitorul Constantin Calin si academicianul Solomon Marcus. Premiile au fost personalizate, pe masura realizarilor. Sculptorul Aurel Vlad a primit premiu pentru sinteza artistica originala, desfasurata sub semnul mitului si istoriei, pentru credinta in puterea gestului devenit arta, pentru forta meditatiei asupra rostului fiintei umane. Scriitorul Constantin Calin a fost premiat pentru spiritul critic si scepticismul metodologic creator , staruinta in cautarea si descoperirea adevarului in viata si literatura, pentru slujirea gandului ca provincia literara este un topos recognoscibil intre valorile perene. In schimb, academicianul Solomon Marcus, a primit premiul pentru originalitate stiintifica, rigoarea metodologica si eruditia generoasa, pentru revelarea unitatii structurale si de sens a cunoasterii umane, pentru umanismul demersului cultural de sorginte renascentista, pentru situarea legitima in elita fauratorilor de paradigme universale. "Recunoastem astfel meritele pentru intreaga lor activitate. Sunt personalitati care au contribuit in mod esential la dezvoltarea culturii, stiintelor si artelor in Romania", a apreciat directorul centrului, Geo Popa.
Daca miercuri seara, la deschidere, publicul a asistat la recitalul cameral al Antonelei Barnat, acompaniata la pian de Ozana Kalmuski Zarea, joi seara, dupa decernarea premiilor a avut loc concertul de gala al Cvartetului de coarde Gaudeamus. Evenimentul din acest an a avut drept parteneri cele doua institutii de invatamant superior din Bacau si Consiliul Judetean Bacau care a suportat o mare parte din cheltuieli cu suma de 15.000 de lei.
A doua dezbatere din cadrul simpozionului are loc vineri, de la ora 11, la Universitatea "Vasile Alecsandri", unde, din nou, cadrele didactice si studentii vor cauta sa vada in ce masura noile forme de arta se incadreaza in tiparele esteticului. Simpozionul se incheie la ora 17 cu vernisajul expozitiei Apostu-Inedit-Apostu, de Mihai Oroveanu si lansarea albumului "George Apostu".
Andreea Gavrila
Flashmob in centrul Bacaului: „Distractia adevarata nu e (a)fumata!”
"Sa facem fiecare zi fara tutun". Acesta este scopul urmarit de voluntarii Centrului Antidrog Bacau care au incercat, prin intermediul unui flashmob, sa sensibilizeze opinia publica cu privire la efectele negative al fumatului.
Ziua nationala fara tutun, fixata de Organizatia Mondiala a Sanatatii pentru data de 17 noiembrie, a reunit in Piata Tricolorului din Bacau, sute de voluntari ai Centrului Antidrog si Fundatiei de Sprijin Comunitar. Acestia au incercat prin intermediul unui flashmob sa traga un semnal de alarma in special pentru populatia fumatoare a Bacaului. "Voluntarii au venit cu aceasta idee inedita, pentru ca pana acum nu s-a mai intamplat o astfel de activitate, un flashmob care sa militeze pentru o viata sanatoasa, plamani mai sanatosi si un viitor mai bun. Este o alternativa la consumul de tutun, etnobotanice si am demonstrat ca ne putem simti bine altfel decat prin intermediul fumatului", a explicat Marta Butnaru, specialistul Centrului Antidrog Bacau.
S-au implicat in derularea activitatii numerosi tineri care aleg in fiecare zi voluntariatul si nu viciile. Lor li s-au alaturat si elevi de varsta mai mica, de la scolile din municipiu. Practic, pret de o ora ei "au asediat" piata si au dansat si cantat, ca un model pentru trecatori, ca ar putea folosi mai bine timpul pe care il petrec fumand. "Am venit sa promovam ziua fara fumat, sa indemnam tinerii care sunt captati de acest viciu sa renunte, sa inteleaga ca nu e cea mai buna solutie sa fumezi. Daca am transmite un mesaj sec, lasa-te de fumat, nu cred ca ar merge, dar daca venim cu altenativa, macar o parte vor renunta", ne-a spus Bianca Adjundeanu, elev la Colegiul "Henri Coanda si voluntar al centrului. "Majoritatea prietenilor mei fumeaza. Nu cred ca daca le spun de pericolele fumatului se vor lasa. Sunt deja constienti ca ar putea cheltui mult mai bine banii lor", a spus si Vlad Padurescu, elev la Colegiul "Ferdinand I".
Potrivit statisticilor, in Romania, anual, mor aproximativ 33.000 de persoane din cauza afectiunilor legate de consumul de tutun. El reprezinta cauza principala a cancerului pulmonar, laringian, de colon, de pancreas, de esofag, gastric, al cavitatii bucale a afectiunilor respiratorii, cardiovasculare, digestive si a multor altor boli. Acestea ar putea fi evitate, intarziate sau atenuate, daca s-ar renunta la fumat. Consiliul Judetean al Elevilor, Inspectoratul Scolar Judetean, FSC si Centrul Europe Direct au fost partenerii evenimentului.
Andreea Gavrila
Mai putina carne in farfuriile bolnavilor
Post la Spitalul Judetean
Ciorba de zarzavat, iahnie de fasole sau pilaf cu legume. Sunt mancarurile care si-au facut loc in meniul bolnavilor din Spitalul Judetean de Urgenta Bacau in Postul Craciunului. Mai bine de jumatate dintre pacienti au cerut sa manance in fiecare zi hrana fara carne. Oficialii unitatii medicale spun ca le este din ce in ce mai greu sa acorde trei mese pe zi cu doar 7 lei.
Mai putina carne in meniul bolnavilor internati in Spitalul Judetean de Urgenta Bacau. Postul Craciunului a schimbat mancarurile care se pregatesc in bucataria unitatii medicale, iar acum se prepara tot mai des ciorba de zarzavat, orez, piure sau tocanita de cartofi. Mai bine de 60% dintre pacientii spitalului au solicitat sa primeasca doar hrana de post, in toate zilele din saptamana. „De cand am intrat in post, noi primim solicitarile de la asistentele sefe de pe sectii si in functie de solicitarile bolnavilor stabilim meniul din ziua respectiva. Cei care au un regim special primesc obligatoriu carne”, a spus Costel Lungu, directorul Serviciului Administratie, din cadrul Spitalului Judetean de Urgenta Bacau.
Bani mai multi pentru diabetici si lehuze
Decizia bolnavilor s-a potrivit de minune, mai ales ca norma de hrana a ramas aceeasi iar cei din conducerea spitalului spun ca le vine tot mai greu sa ofere trei mese pe zi din cei 7 lei alocati de minister pentru hrana bolnavilor. Ceva mai multi bani primesc bolnavii de diabet, lehuzele sau cei care sunt internati in Sectia de Chirurgie Plastica. „Din pacare suntem obligati sa ne rezumam la astfel de meniuri, saracacioase, chiar daca sunt de post. Pentru ca norma de hrana, alocata prin actele normative ale Guvernului este destul de mica. De exemplu la femeile care au nascut este de 8 lei, iar pentru un nou-nascut de 6 lei. Ce poti sa gatesti de banii astia la o zi cu trei mese”, a spus Mirela Romanet, purtatorul de cuvant al SJU Bacau.
Mancare pentru 1.100 de bolnavi
Intr-o zi cu meniu de post, bolnavii primesc la micul dejun paine, ceai si margarina, la pranz ciorba de zarzavat si iahnie de fasole, iar la cina pilaf cu legume. Cei care nu tin post gasesc in farfurie acelasi mic dejun, la pranz ciorba cu fidea si parjoale cu fasole verde, iar seara tocanita de cartofi. Bolnavii recunosc ca mancarea de spital nu se aseamana cu cea de acasa. "Nu este neaparat rea. Este de regim si e normal sa nu aiba gustul unui preparat facut in casa, cu de toate. Cei care suntem de la distanta mare si nu pot veni rudele la noi cu pachet ne multumim cu ce primim", ne-a spus Ruxandra Paraschiv, o bolnava. Pacientii de pe trei sectii primesc mancarea in caserole, iar ceilalti sunt poftiti la sala de mese. In momentul de fata, in bucataria spitalului se pregatesc zilnic circa 1.100 de portii.
Geta Panaite
Treaba de mantuiala la pavarea trotuarelor de pe Razboieni
Modul in care au fost pavate trotuarele de pe strada Razboieni ii nemultumeste pe unii locatari din zona. Ei se plang ca executantul nu a facut treaba de calitate. Unii sunt convinsi ca mai devreme sau mai tarziu trotuarele se vor strica iar.
Firma care a reabilitat trotuarele de pe strada Razboieni si-a luat toate utilajele si oamenii si s-a mutat pe alta artera principala in urma cu aproape o luna. Firesc, locatarii din zona si cei care circula pe acolo au tras concluzia din aceasta ca lucrarile au fost terminate. La prima vedere asa pare sa fie. Pavele si borduri s-au montat pe trotuare de la un capat la altul. Dar daca parcurgi trotuarele pe ambele parti constati ca mai sunt multe de facut. Calea de acces spre curtea interioara a blocului pe peste drum de Casa Modei a fost stricata, dar nu a mai fost refacuta. Locatarii au tot asteptat ca executantul lucrarii sa repare ce a stricat, dar in zadar. Nu s-a reparat si nici nu s-au pus pavele. Pana la urma au fost nevoiti ei sa rezolve oarecum problema. Au adus niste prundis si au astupat gropile, pentru ca, altfel, isi rupeau masinile in ele.
In urma, mizerie
Unii chiar considera ca reabilitarea trotuarelor, cel putin in zona lor, nu se justifica. "Nu stiu daca era absolut necesar sa se schimbe trotuarele, la un an, doi, mereu. Mai bine faceau mai multe aziluri de noapte pentru oamenii strazii si adaposturi pentru cainii vagabonzi", ne-a spus I.Z. Dar daca tot s-au facut trotuarele, atunci, pe buna dreptate, oamenii pretind ca executantul sa lase in urma o zona frumoasa, civilizata. Dar va mai dura pana se va ajunge la aceasta. "Vizavi de noi nu s-a eliberat spatiul verde de mizeria rezultata de la pavare. Este urat, dar nu intereseaza pe nimeni. Este nepasare din partea celor care au obligatia sa verifice lucrarile", opineaza Maria F. Pe spatiul verde au fost uitate bucati din betonul dizlocat din trotuar iar in alte locuri sunt gramezi de bitum. Situatii de genul celor semnalate de catre locatarii de pe strada Razboieni sunt mai peste tot. Constructorul a finalizat lucrarea de multa vreme, dar a lasat in urma mizerie. Asteapta, poate, sa cada prima zapada si sa o acopere.
Elena Tintaru
„Politicienii nostri sunt lipsiti de orice sentiment patriotic”
Interviu cu prof.dr. Dumitru Zaharia, sef al Arhivelor Statului din Bacau timp de 22 de ani
– Voi pleca în discutia noastra de la o afirmatie a directorului Arhivelor Nationale Bacau, Vilica Munteanu, la aniversarea împlinirii a 80 de ani, care spunea ca Arhivele „au fost pentru profesorul Dumitru Zaharia a doua casa”. Este un omagiu al unui discipol, este o recunoastere a meritelor dumneavoastra la reorganizarea, reîntregirea patrimoniului arhivistic al judetului Bacau. De la profesor de istorie la sef al Arhivelor bacauane a trecut mult timp. De unde ati pornit?
– Pasiunea pentru arhivistica a început în timpul studentiei, am avut-o profesoara la Istoria Medie a Europei si a Romaniei, pe Rodica Ciocan Ivanescu, fosta studenta a celebrului profesor Nicolae Iorga. O profesoara de elita, cu o atitudine foarte frumoasa si corecta fata de studenti. Am dat primul examen cu aceasta doamna, în anul al doilea de studentie, la Facultatea de Istorie-Geografie din Iasi, asa cum a fost ea organizata dupa reforma din 1948. În primul an am fost student la Latina si Greaca. Am avut un profesor de Latina exceptional, Haralambie Mihaescu, venit din Germania, cu metodele de munca din Germania. În acelasi an am beneficiat de cursurile celebrului Simenschi, la Filologie Comparata. La examenul de Limba Latina am avut de pregatit Eneida lui Vergiliu. Cand am terminat liceul, la Barlad, cunoasteam foarte bine opera lui Vergiliu; mi-a placut foarte mult. Cand citeam viersurile, le retineam. Opera cuprinde cam 12.000 de versuri, eu retinusem cam 5.000-6.000. Profesorul Mihaescu m-a ascultat o saptamana, de luni pana sambata, integral. A vrut sa ma cunoasca, probabil pentru a afla ce stiu si ce nu stiu din literatura latina.
Profesor prin tinuturile romanesti
– L-ati dat pe Vergiliu si Homer pentru Dumitru Ciurea, profesor celebru la vremea aceea, de loc din satele de peste Siret, adeptul istoriei pe baza de argumente si nu în versuri.
– A fost o întreaga „istorie”, el m-a îndemnat sa studiez paleografia latina. M-a ajutat, mi-a dat cartile pe care le-a scris, documente si m-am apucat cu seriozitate de paleografia latina. Am luat examenele cu nota maxima. În felul acesta, am avut lucrarea de licenta, care s-a transformat în examenul de stat cu tema „Politica externa a lui Petru Rares”, care m-a obligat sa studiez documente latinesti. Petru Rares a fost unul dintre cei care au militat pentru unitatea politica a tuturor romanilor, a celor trei principate.
– Dupa studiile exceptionale din facultate, cu latina si greaca la purtator, cu Vergiliu si Homer la butoniera, ce a urmat?
– În 1951, în septembrie, am ajuns profesor în comuna Livezi, atunci îi spunea Valea Rea. Pentru a nu-l uita pe Vergiliu, recitam seara, prin gradina gazdei, versurile preferate. A trebuit sa plec, nu puteam suporta mitocania unui primar si am primit un post la Tulghes, pe Valea Bistricioarei, în raionul Ceahlau, care avea si comuna Corbu, vecina cu Borsec. Acolo a fost populatie exclusiv romaneasca, nu uitati, Petru Maior a scris în rapoartele sale catre Propaganda Fide ca a convertit la greco-catolicism mai toate familiile romanesti din decanatul pe care îl conducea. Sunt documente care atesta acest lucru, despre care vom mai vorbi, cred. Am trecut apoi ca profesor prin liceele bacauane, dupa care am fost numit director al Arhivelor Statului. Cu o mica intrerupere, am fost director 22 de ani.
– Munca arhivistului nu este una spectaculoasa, nu este mereu pe prima pagina. Nu straluceste în lumina reflectoarelor. În aceste conditii, care este imboldul, de unde vine forta, tenacitatea de a cauta, de a cerceta ani, zeci de ani în arhive?
– Eu cunosc, cum v-am spus, limba latina. Aceasta limba mi-a oferit posibilitatea sa studiez documente medievale. La fel greaca, slavona, scrierea chirilica. N-am lucrat decat foarte putin în arhive pe timpul studentiei. Profesorul Ciurea, de care am vorbit, avea fotocopii dupa documente latinesti. Mi-a dat foarte multe sa le studiez, în forma în care le avea. Am deprins foarte usor grafia, însa fiecare epoca avea o alta scriere, de care m-am convins cand am lucrat la Vatican. Pasiunea s-a format. Îndrageam arhivistica, încat împarteam conducerea unui liceu, predarea Istoriei la elevii mei, cu munca la Arhive.
Calator prin Arhivele Vaticanului
– Activitatea dumneavoastra de peste 10 ani în arhivele din Italia a pornit din Nord si pana în Sicilia. Faceati parte dintr-o echipa constituita la nivelul Arhivelor Nationale. Cu ce mandat ati fost trimis?
– Cercetarea nu a fost numai în arhivele statului italian, chiar daca asa am pornit. Nu a fost prins si Vaticanul în contract. Intrarea în arhivele Vaticanului a fost initiativa mea. Mandatul nostru, daca a fost un mandat, era sa cercetam în arhive si sa aducem acasa copii si fotocopii dupa ceea ce consideram ca este important.
– De ce cele mai multe documente istorice despre poporul roman se gasesc în Italia?
– Nu stiu daca sunt cele mai multe, dar sunt cele mai valoroase.
– Am înteles ca v-ati axat pe documentele ce se refereau la Mihai Viteazu, Tudor Vladimirescu, 1848, Balcescu, Unirea.
– Acestea au fost temele centrale, însa am urmarit întreaga istorie a patriei. La Napole, am cercetat celebrul Ierbar cu plante medicinale pe care le foloseau stramosii nostri, fie le preparau si le foloseau ca medicamente, fie le întrebuintau direct. Sunt 55 de plante pastrate în acel Ierbar, cu explicatii în limba greaca. Dacii au fost un popor civilizat, faceau parte din neamul tracilor, cum scrie si pe o inscriptie de la Varna: „Burebista, primul si cel mai mare dintre regii traci”. Am studiat la Palermo manuscrisele lui Ransano, acolo am gasit toate legendele în legatura cu dacii, tot ce stim noi sunt preluate de la vechii istorici din Sicilia. A cunoscut aceasta biblioteca a lui Matei Corvin, el este autorul a ceea ce numim astazi hotarul dintre neamul ungurilor si cel al romanilor, care era Dunarea Panonica. Pesta era oras romanesc, Buda a fost cetate dacica, Insula Margareta de pe Dunare are bai romane, comparate cu cele de la Pompei. Va dati seama ce reprezinta acest lucru: civilizatie romana în centrul Ungariei. Despre ce vorbim? Putina populatie maghiara a trecut la distrugerea cu barbarie a populatiei romanesti din Campia Panonica si maghiarizarea fortata, nu disparitia ei.
„Mileniul întunecat” este o minciuna
– Noi vorbim acum de anii 1700-1800, dar ce ne facem cu „Mileniul intunecat”?
– Nu exista „mileniu întunecat”. Exista o minciuna asupra acestui mileniu. Nuntiul Apostolic Giuseppe Garampi a cercetat arhivele de la manastirile catolice din provincia Ungaria, nu din Regat, ca nu mai era regat din 1526-1541. Ungaria nu a mai existat ca stat pana în 1918, a fost provincie a Imperiului, chiar daca a fost si dubla monarhie din 1867. El a gasit informatii asupra functionarii manastirilor, episcopatelor catolice de dupa moartea lui Attila si pana la venirea maghiarilor, resturi de triburi dupa ce au fost distruse de bulgari si moldoveni, au ajuns în zona Tisei numai ramasitele acestora. Daca admitem ca episcopatele functionau, acestea aveau cel putin 15-20 de mii de credinciosi de rit catolic. A fost o populatie, nu? Este o lumina puternica data de Fondul de la Vatican care se numeste Miscelanee Garampi. Sunt informatii valoroase. Expresia este urmatoarea: institutiile sunt latinesti, limba era latina, în toata perioada. Cred ca lucrurile sunt simple si clare. Unde este „Mileniul întunecat”? Îl lumineaza documentele, sapaturile arheologice.
– Cercetarile dumneavoastra au fost incluse în comunicari stiintifice, tratate, carti publicate în Romania. Pentru cititorii ziarului nostru va rog sa mentionati cateva dintre ele.
– Cum sa nu. Mentionez în primul rand Romanii în arhivele straine. Am colaborat la aceasta carte cu toti cei care au facut cercetari în arhivele straine, în general directorii de arhive si sefii de compartimente din Directia Generala. A aparut în librarii în 100.000 de exemplare, dupa 1980. Este singura carte pe care nu o am. A fost atat de solicitata încat s-a epuizat într-o saptamana. Urmeaza Tudor Vladimirescu, contributia mea este pe baza documentelor din Arhivele din Florenta, Torino si Napoli si presa vremii. Anul 1848 este foarte bine reprezentat în Italia, prin ceea ce au scris contemporanii. Eu nu am facut decat sa cercetez si sa microfilmez documentele si sa le aduc în tara. A urmat Unirea de la 1859.
Mihai Viteazul m-a fascinat
– Stiu ca un personaj drag dumneavoastra a fost Mihai Viteazul. Care sunt contributiile profesorului Zaharia la întregirea imaginii domnitorului?
– Mihai Viteazul este prezent prin documentele scrise atunci în arhivele Vaticanului. La Florenta se pastreaza scrisoarea catre Ducele Toscanei, cel care a îndosariat documentul a scris pe supracoperta: „O istorie a lui Mihai Viteazul scrisa de el însusi”. Mihai a scris la persoana întai, despre batalia de la Calugareni, despre toate faptele sale de mai tarziu. Contele Marsigli a facut urmatoarea apreciere asupra uciderii lui Mihai Viteazu: „A fost omorat miseleste în momentul în care neamul sau avea cea mai mare nevoie de el”. Am colaborat la volumul Mihai Viteazul în constiinta europeana si am prezentat anumite documente despre el. Sunt documente de la Vatican din fondul „stiri Zilnice”. Ca o curiozitate, acest dosar nu a fost deranjat de nimeni pana în 1976, cand l-am gasit eu.
– Dar unde sunt documentele noastre originale? Au fost furate, distruse?
– Nu toate au fost furate. Sunt persoane interesate în a distruge.
Au fost distruse. Orice armata dusmana care a venit pe teritoriul romanesc a distrus documentele sau le-a luat. Le-a luat Poarta, Moscova, Varsovia, Budapesta. Este foarte clar specificat acest lucru în Colectia Codrescu.
– Ati fost la Papa vreodata in cei 11 ani de cercetari in arhive? Toata lumea se lauda ca s-a întalnit cu Papa.
– Nu, numai cu cardinalul, secretar de stat, care a devenit apoi Papa, înaintea lui Voitila. A venit randul sa cercetez documentele regale maghiare. Initial am fost refuzat. Am fost îndrumat sa fac o cerere catre secretarul de stat, el a fost curios sa ma vada. A stabilit ora 10.30. A specificat: ora noastra, nu a voastra! Fix, la 10,30, secretarul mi-a spus ca Eminenta Sa ma primeste 10 minute. Atat. L-am gasit în birou, în picioare, m-a întrebat daca vorbesc italiana, s-a convins si la solicitarea mea mi-a spus ca l-am luat pe nepregatite, dar pana la ora 13.30 voi primi un raspuns. La 12.30 a venit secretarul cu cererea aprobata si cu documentele solicitate. Erau în fisete metalice. Orice scrisoare regala avea 2, 3, 5 sigilii din aur. Daca încercai sa desfaci un sigiliu totul se bloca automat.
Panonia este patria de formare a poporului roman
– Domnule profesor, ati studiat mii de documente, din epoci diferite, din mai multe arhive. Care este concluzia dumneavoastra, pe scurt, cu privire la maghiarizarea romanilor?
– Concluzia este formulata într-un studiu publicat într-o carte, care a aparut la Editura Ministerului de Interne, în 2001. Primul capitol se numeste Panonia, patria de formare a poporului roman. De ce am dat acest titlu? Am pornit de la informatia scrisa de Octavian Augustus, care se pastreaza. Este un fel de autobiografie. El a scris: „Legiunile mele au luptat în Panonia împotriva dacilor. Au extins hotarele provinciei Iliria pana la malurile Dunarii”. Iliria este la malurile Adriaticei. Suntem în anul 30 e.n. Suntem în primul secol al erei crestine. Stapanirea romana a însemnat latinizare, romanizare, constructii de cetati, drumuri, poduri, limba latina, economie, gandire. Ce populatie a rezultat de acolo? Erau daci si niste resturi de celti. Populatia a fost romanizata de pe timpul lui Augustus. A pus stapanire pe teritoriu, Traian l-a mostenit, la fel si ceilalti împarati. Acolo a început prima romanizare a dacilor si începutul formarii poporului si limbii romane. Minciunile circula mai demult, de pe timpul lui Bandinus, arhiepiscop al Moldovei, 1644-1650. Un roman bosniac. Papa Pius al VI-lea l-a chemat pe cardinalul Propagandei Fide si i-a spus sa întocmeasca rapid un raport, un document pentru o Breva Papala, pentru a lecui niste oameni care mint. Era în 1788. Episcopii catolici erau trimisi de regii Poloniei, misionarii trimisi din Transilvania erau sovini, nu vorbeau decat maghiara si îi fortau si pe localnici. Asa s-a facut maghiarizarea. Prin forta, prin administratii, prin biserica. Maghiarizarea a fost opera fortei, erau romani care nu mai vorbeau romaneste, în Nord, la Satu Mare. Maria Tereza raporta la Sfantul Scaun ca armata ei a determinat trecerea „în turma” a romanilor la greco-catolici. Kossuth a scris ca „trebuie neaparat sa-i maghiarizam pe romani, altfel pierim”. Era înainte de 1848. Aceasta a fost perioada în care limba maghiara a fost folosita ca una oficiala.
Liderii maghiarilor ignora evidenta
– Aceste documente de care vorbiti exista, au fost publicate în tiraje destul de mari, unele în Romania, multe au fost traduse si în alte limbi. Ele nu exista si pentru ei, pentru cei care neaga evidenta?
– Sigur ca le cunosc, dar nu le citeaza. Continua sa publice în continuare carti mincinoase. Ma bucura faptul ca cele doua carti Ceangaii, o fictiune etnica, care a aparut si în franceza, germana, italiana, spaniola, si cea privind statistica populatiei catolice din Moldova între 1694 si 1697, au avut succes. Ele sunt cunoscute si aprobate de Consiliul Europei. Catolicii din Moldova nu-si spun niciodata ceangai. O asemenea adresare poate sa duca la conflicte ce depasesc un dialog civilizat. Ei îsi spun romani catolici, de secole. Am mai spus. Sunt documente de la 1104. Asemenea populatii nu sunt numai în Bacau sau Neamt, sunt si în alte zone din Transilvania. Termenul este o porecla: om care vorbeste rau ungureste. Vorbeste rau limba maghiara. Vorbesc mult mai bine limba romana decat maghiara, deoarece maghiara li s-a impus, nu au asimilat-o, ci doar au folosit cuvinte uzuale pentru marturisiri la biserica sau în administratie. Si în Transilvania era la fel. Organizatorul Arhivelor Vaticanului, Giuseppe Garante, cand a calatorit în Ungaria a scris: „În Ungaria exista 1930-1940 de parohii, 1700 erau ortodoxe”. Vorbim de Ungaria de la 1700, cand era provincie imperiala, nu Ungaria Mare cum spuneti, Ungaria Mare este o inventie. Cand, unde a fost? Pe teritoriul romanesc, pe care îl pretind nejustificat ? Cum poti sa spui, sa inventezi o populatie secuiasca, cand se declara secui doar 200 de oameni.
Clasa politica nu este devotata patriei romane
– Dumneavoastra vorbiti de situatia de acum patru-cinci secole, însa asemenea lucruri se întampla si astazi. Cunoasteti sirul de manifestari ale UDMR, ale unor lideri maghiari.
– Politicienii nostri sunt lipsiti de orice sentiment patriotic. Clasa politica nu este devotata patriei romane. Asta este adevarul. Spuneti numele unui presedinte, al unui prim ministru de dupa 1989, care au facut ceva pentru tara. Ce au facut? Au promovat distrugerea economica.
– Eu va întrebam despre ceea ce se întampla în cele trei judete din Transilvania …
– Aici este o totala iresponsabilitate. Totala iresponsabilitate a Guvernului si Presedintelui. Permit unei organizatii care promoveaza distrugerea statului roman si a populatiei romanesti cu consecventa sa se manifeste.
– Acum lucrati la o monografie a orasului Bacau. În ce stadiu va aflati?
– Este gata, 1100 de pagini, 500 de note. S-au mai scris asa-zise monografii, însa nu am vrut sa ramana bacauanii cu asemenea monografie, o carte de nimic, neadevaruri, povesti. Nu nominalizez, sunt urate. M-am straduit sa scriu adevaruri, pe baza de documente. Am scris-o singur.
– Vi s-a spus vreodata sa nu publicati un document?
– Nu. Au fost doar niste aluzii sa nu mai scriu asa de mult despre vechimea catolicilor. A fost o aluzie întamplatoare dupa 1989.
Arhiva Bacaului a fost bombardata de americani
– Domnule profesor, ce nu stim despre Bacau, sau ce nu stim si ar trebui sa stim?
– Depinde de nivelul de pregatire al celui care întreaba. Informatiile sunt. Arhivele Nationale sunt pline de documente despre Bacau. Sunt la dispozitia oricui sa le studieze. Eu, toata perioada cat am lucrat la Arhive, m-am preocupat de reîntregirea fondului arhivistic, prin preluare de la institutii, scoli, biserici, primarii, prefectura. Aproape 50% la suta a fost preluat în perioada în care am condus institutia. Arhiva Protopopiatului Bacau a fost distrusa. A disparut. Arhiva Inspectoratului scolar a fost distrusa în buna parte de mainile unor oameni dupa 1944. S-a mai întamplat o nenorocire. Trenul care transporta arhiva Bacaului în Olt si Arges a fost bombardat de aviatia americana la Ploiesti. Au fost distruse biblioteci. Am strans documente, manuscrise de la persoane si de la institutii, peste 20 de ani am adunat. Sa va mai spun ca arhiva Directiei Silvice de pana în anul 1948 am gasit-o aruncata la Hemeius, într-un coser. A fost recuperata în cea mai mare parte. Acolo este o adevarata istorie a padurii, a pamantului. Noi am pacatuit. Nu am dat o lege a arhivelor decat tarziu, în 1926. Tarziu, foarte tarziu. Institutia a fost organizata pe timpul lui Asachi, însa în conditii foarte proaste. Fiecare dintre noi, fiecare institutie, societate are obligatia sa pastreze arhivele, sa le depuna, conform legii, la Arhivele Nationale. Ele sunt istoria noastra pentru cei care vor veni dupa noi.
– Domnule profesor, peste o luna împliniti o varsta de invidiat – 85 de ani. Ati fost multi ani un colaborator important al ziarului DESTEPTAREA, semnatura dumneavoastra fiind un certificat de încredere si de profesionalism pentru noi, ziaristii acestui cotidian. Sunt onorat pentru ca ati acceptat acest interviu si va doresc sa fiti sanatos, sa aveti putere de munca pentru a finaliza toate proiectele pe care le aveti pe masa de lucru.
Gheorghe Baltatescu
Namolul de la statia de epurare, mana cereasca
O firma din Bucuresti „scoate” sute de mii de euro din malul Bacaului
Un SRL din Bucuresti transforma-n bani namolul rezultat in urma epurarii apelor uzate din Bacau. In schimbul a aproximativ 200.000 de euro, firma Uni Recycling se ocupa de eliminarea a peste 6300 de tone de namol. Contractul a fost incheiat de Compania Regionala de Apa Bacau (CRAB) la 1 august si este valabil pana la sfarsitul anului. Oficialii Uni Recycling spun ca namolul preluat de la statia de epurare este tratat cu var si, ulterior, depozitat in noua groapa de gunoi a Bacaului. O investitie estimata la peste 64 de milioane lei (fara TVA) se preconizeaza ca ar putea rezolva problema namolului rezultat in urma epurarii apelor uzate.
CRAB plateste peste 800.000 de lei (aproximativ 200.000 de euro) pentru a scapa de namolul rezultat in urma epurarii apelor uzate din Bacau. Suma ajunge in conturile unei societati din Bucuresti, Uni Recycling SRL, care se ocupa de transportul si eliminarea malului. Potrivit unui contract de sevicii incheiat de cele doua parti la 2 august 2011 si valabil pana la 31 decembrie, societatea bucuresteana are o “norma” de 6390 metri cubi de namol, costul rezultat in urma licitatiei organizate de CRAB fiind de 129,42 lei/metrul cub de namol eliminat. Un calcul simplu arata ca pentru fiecare din cele 5 luni de contract, Uni Recycling incaseaza o suma de aproximativ 40.000 de euro in contul transportului si “neutralizarii” malului de la statia de epurare.
Reprezentantii societatii bucurestene sustin ca prestarea de servicii catre CRAB e conditionata de cantitatea de namol “produsa” de statia de epurare. Cornel Varvara, proprietarul Uni Recycling SRL, a declarat pentru cotidianul Desteptarea ca namolul rezultat ar putea fi transformat in pamant de flori. El a mentionat, in schimb, ca malul Bacaului e depozitat in noua groapa de gunoi, dupa ce – in prealabil – este tratat cu var.
“Namolul la ora actuala se preia de la statia de epurare din Bacau si se transporta la groapa de gunoi, bineinteles cu buletine de analiza in spate. Se duce la groapa de gunoi, dar inainte se absoarbe pentru a se aduce la gradul de uscare de 35 la suta”, a afirmat Varvara.
Patronul Uni Recycling a adaugat ca in suma convenita cu CRAB pentru cele 5 luni de contract – 827.000 lei (fara TVA) – intra si costul depozitarii namolului in rampa ecologica a Bacaului.
“Este foarte normal, platim ca sa depozitam in rampa. Ca sa-l aduc la mine (n.r. – namolul), in statia de compost in judetul Prahova nu se renteaza transportul. E un contract pana in decembrie. Daca ar fi fost un contract pe doi-trei ani, ar fi fost foarte simplu. Mi-as fi deschis un punct de lucru la Bacau, as da de lucru la oameni, as face o statie de compost. Este un transport – il preluam de la ei in containere – e o procedura de amestec cu var dupa care se duce la depozitare. Masinile sunt de la Bucuresti”, a precizat el.
Namolul trebuie valorificat
Conform Autorizatiei de mediu nr. 181 din 5 august 2011, namolul rezultat in urma epurarii apelor uzate ale Bacaului poate fi stocat, temporar, de catre CRAB, in fostele bazine de aerare. Autorizatia atesta ca “namolul cu o umiditate de maxim 65 la suta se poate depozita, amestecat, cu deseurile menajere in proportie de 1:10 in rampa de deseuri municipale”. Documentul mai precizeaza ca din 2014 incolo, namolul provenit din statia de epurare a CRAB se va depune partial in depozitul ecologic judetean, iar partial va fi valorificat prin coincinerare, producere de biogaz sau compostare.
“Conform legislatiei din Romania, namolul trebuie sa aiba substanta uscata 35 la suta. Namolul de la statiile de epurare orasenesti este un deseu nepericulos pe care noi, in general, il transformam in pamantul de flori pe care il vedem in comert”, a dezvaluit Varvara.
Garda de Mediu verifica depunerile din rampa
Reprezentantii Garzii de Mediu Bacau sustin ca vor demara un control la depozitul ecologic, dupa mai bine de doua luni de la darea acestuia in functiune. Titi Secara, seful institutiei, a declarat pentru cotidianul Desteptarea ca inspectorii de mediu vor verifica inclusiv depozitarile de namol realizate de Uni Recycling.
“Au voie sa transporte aceste namoluri in depozit, in limitele prevazute de lege si de contract. Noi oricum urmeaza sa facem un control la groapa de gunoi, chiar saptamana viitoare. Le-am dat un termen de doua luni sa se conformeze la prevederile din autorizatia de mediu. Administratorii gropii trebuie sa aiba grija ca aceasta proportie de 1/10, precizata in autorizatie, sa fie respectata. Vom face verificari si in aceasta directie”, a afirmat Secara.
Contract de peste 15 milioane de euro
CRAB n-ar mai fi fost obligata sa suporte costul piperat al namolului produs de statia de epurare, daca ar fi avut functionala treapta tertiara a statiei. Pentru constructia acesteia, compania de utilitati a lansat o licitatie publica, valoarea estimata a contractului fiind de peste 64 de milioane lei (fara TVA). Contractul vizeaza tratarea primara, secundara si tertiara a apelor uzate, tratarea si conditionarea namolului, valorificarea biogazului, ingrosarea si deshidratarea namolurilor rezultate in urma epurarii apelor uzate. Potrivit anuntului publicat de CRAB pe siturile de licitatii, pretul ofertei are o pondere de 30 la suta in stabilirea castigatorului, in timp ce 25 la suta este ponderea solutiei tehnice prezentate de ofertanti.
Pentru neutralizarea namolului rezultat in urma epurarii apelor uzate, CRAB a achizitionat polimeri in suma de peste 220.000 de lei (50.000 de euro). Banii au ajuns in conturile societatii Eco Sistem Proiect SRL din Bacau.
CRAB, impartita de municipiu si judet
CRAB este detinuta, in proportie de 51,25 la suta de municipiul Bacau. Consiliul Judetean, al doilea mare actionar al CRAB, detine o participatie de 45,83 la suta. Alaturi de cele doua entitati, mai detin actiuni in cadrul CRAB alte 51 de unitati administrativ-teritoriale. Prin intermediul operatorului de utilitati vor fi derulate, in anii urmatori, investitii de aproximativ 118 milioane de euro in extinderea si reabilitarea infrastructurii de apa si apa uzata a judetului. Din suma amintita, 91 de milioane de euro sunt fonduri europene, CRAB fiind obligata sa suporte o contributie proprie de 11 milioane de euro.
Lucian Bogdanel
Fotbal, Liga a II-a: Proba de orgoliu pentru FCM Bacau
FCM Bacau – Sageata Navodari (sambata, ora 11.00, stadion "Municipal" / TVR2)
FCM Bacau va incheia jocurile de pe teren propriu din acest tur de campionat, intalnind una dintre cele mai autorizate pretendente la promovarea in primul esalon: Sageata Navodari. Dupa succesul cu 2-0 contra Iasiului din etapa precedenta, oaspetii de sambata ai Bacaului au urcat pe locul secund in clasamentul Seriei I, la doar un punct de lidera Viitorul Constanta. "Intalnim o echipa cu greutate al carei parcurs in acest sezon nu este deloc intamplator", a declarat antrenorul FCM-ului, Gheorghe Poenaru.
Dobos si Apostol, refacuti
Fara victorie in ultimele sase etape, bacauanii spera sa sparga gheata in jocul de sambata. Cu atat mai mult cu cat Marius Dobos si Fane Apostol, accidentati la partida de saptamana trecuta, contra Victoriei Branesti, si-au reluat ieri antrenamentele si au sanse mari de a evolua contra Sagetii. "Dincolo de problemele cu care ne confruntam, cred ca avem argumente suficiente pentru a ne impune sambata. Astept un joc de orgoliu din partea echipei mele", a punctat Poenaru, care se vede nevoit sa renunte doar la Baciu, incomplet refacut.
Remember Roznov
FCM Bacau stie cum este sa invingi Sageata Navodari, chiar daca oaspetii conteaza pe un atac cu greutate, alcatuit din Zaharia si Chitu. In vara, cele doua formatii s-au aflat fata in fata cu prilejul unui joc de verificare desfasurat pe teren neutru, la Roznov. Castig de cauza au avut "galben-albastrii", care s-au impus cu 2-0 prin doua goluri de mare efect inscrise de Catalin Curiliuc. Aflat la randul sau pe sec de etape bune, Curiliuc ar putea iesi din nou la rampa, acum pe final de tur. Fie si din postura de "arma secreta", care si-a dovedit eficacitatea in jocurile de acasa cu Tulcea si Snagovul.
Formatii probabile
FCM Bacau: Stamatin – Mihalchioaie, Lozneanu, Ursu, Luncanu – Apostol, Taban, Intuneric, Dobos – Huiban, Boghian. Antrenor: Gheorghe Poenaru.
Sageata Navodari: Gordin – Costachi, Gosa, Miselaricu, Popa – Petean, Apostol, Cretu, Tosca – Zaharia, Chitu. Antrenor: Constantin Gache.
Arbitri: Lucian Rusandu (Sfantu-Gheorghe) – Daniel Hulubei (Vaslui) si Joszef Peter (Sfantu-Gheorghe).
Etapa incepe la Buzau
Vineri, 18 noiembrie, ora 17.00: Gloria Buzau – Delta Tulcea.
Sambata, 19 noiembrie, ora 11.00: CSMS Iasi – Dunarea Galati, FCM Bacau – Sageata Navodari, Viitorul Constanta – Victoria Branesti, Astra II – CF Braila. Ora 13.00: CS Otopeni – FC Botosani.
Duminica, 20 noiembrie, ora 11.00: FC Snagov – Dinamo II. Ora 13.00: Callatis Mangalia – Farul Constanta.
Dan Sion
Handbal feminin / Liga Nationala: Ultimul meci al anului
CSM Bacau – CSM Bucuresti (duminica, ora 15.00, Sala Sporturilor)
Derby-ul CSM-urilor pune punct meciurilor din 2011 ale Ligii Nationale. "Fiind ultimul joc din an si tinand cont si de situatia din clasament, avem mare nevoie de victorie. Intalnim o echipa buna, care a inceput mai greu campionatul, dar care s-a calificat in primavara europeana", a declarat antrenoarea gazdelor, Gabriela Manea, care se confrunta cu probleme in privinta postului de portar: "Dupa accidentarea lui Sintamarean, am pierdut-o si pe Croitoru. Norocul este ca in cazul lui Croitoru nu a fost nevoie de operatie. Chiar si asa, insa, nu o putem folosi duminica". (D.S.)
Volei feminin / Divizia A1: Lidera merge la control
CSU Medicina Targu-Mures – Stiinta Bacau (sambata, ora 17.00)
Nu este un derby, dar niciun meci oarecare. Pentru Stiinta Bacau, campionatul Diviziei A1 se reia sambata, la Targu-Mures, contra unui adversar abonat an de an la calificarea in play-off. "Medicina constituie o echipa buna, care poate pune oricand si oricui probleme. Chiar daca nu pot conta pe Adina Salaoru, care s-a accidentat la genunchi si a iesit din circuit pentru o perioada mai lunga, muresencele sunt redutabile in partidele de acasa. Si din acest motiv vom trata jocul de sambata cu toata atentia", a declarat antrenorul Stiintei, Florin Grapa.
Pentru 3 puncte
Aflate pe primul loc al clasamentului, cu maximum de puncte dupa primele doua etape in care au trecut de revelatia CSM Bucuresti si de campioana Tomis Constanta, studentele vor sa-si continue parcursul de regularitate. "Din pacate, intreruperea campionatului timp de aproape o luna nu ne-a prins deloc bine. Avandu-le pe Sobo si Miclea plecate la lotul national, nu ne-am putut pregati in formula completa, astfel incat relatiile de joc nu sunt inca sudate asa cum mi-as dori. Chiar si in aceste conditii, e clar ca tintim o victorie de trei puncte contra Medicinei", a precizat Grapa.
Garnitura completa
Bacauancele se vor prezenta la Targu-Mures in formula completa. Chiar daca acuza o anumita stare de oboseala dupa participarea la turneul preolimpic de la Kaliningrad, Alexandra Sobo si Sabina Miclea vor juca impotriva Medicinei. "Centru" de meserie, Sobo va fi utilizata in continuare de Grapa ca tragatoare, in timp ce Miclea va imparti, impreuna cu Viktoria Polischiuk, sarcinile de coordonatoare. Polischiuk este refacuta dupa entorsa la glezna suferita contra Tomisului, la fel ca si libero-ul Nicoleta Manu, care si-a revenit dupa problemele medicale de la genunchi. In aceste conditii, Stiinta va incepe jocul de sambata in urmatoarea formula: Polischiuk (Miclea), Elisei, Sobo, Herlea, Lupu, Hosu, Manu (libero).
Programul complet al etapei
Unic Piatra Neamt – Penicilina Iasi, U Cluj – CSM Lugoj, CSM Ecorec Bucuresti – SCM CSU Volei Arges Pitesti, Tomis Constanta – SCMU Craiova, Medicina Targu-Mures – Stiinta Bacau, CSM Sibiu – Dinamo Bucuresti.
Dan Sion
Handbal masculin / Liga Nationala: Bacauanii, favoriti
Stiinta MD Bacau – CSM Bucuresti (sambata, ora 17.00, Sala Sporturilor)
La o saptamana dupa victoria, in premiera, reusita pe terenul Sucevei, Stiinta revine in fata proriilor suporteri pentru un joc cu un grad scazut de dificultate. Elevii lui Eliodor Voica vor avea in fata pe CSM Bucuresti, formatie din jumatatea a doua a clasamentului. Aflati pe locul secund, cu o singura infrangere in cont, bacauanii nu pot rata cel de-al optulea succes stagional.
Celelalte meciuri ale etapei: Universitatea Poli Timisoara – U Bucovina Suceava, HCM Constanta – Dinamo Municipal Calarasi, CSM Satu-Mare – HC Odorhei, CSM Ploiesti – CS Caras Severin, Energia Lignitul Pandurii Tg Jiu – Steaua, U Transilvania Cluj – Potaissa Turda. (D.S.)
Atentat esuat asupra lui Obama. Autorul a fost arestat
B?rbatul arestat miercuri în Pennsylvania în leg?tur? cu incidentul de la Casa Alb?, Oscar Ramiro Ortega-Hernandez, ar fi avut o obsesie pentru pre?edintele american Barack Obama, pe care l-ar fi comparat cu Anticristul.
Prima audiere a lui Ortega va avea loc joi dup? amiaz? într-un tribunal din Pittsburgh, potrivit personalului judec?torului Cynthia Reed Eddy, informeaz? CBS News, în pagina electronic?. Procurorii au declarat c? ar putea s? îl acuze pe acesta de tentativ? de crim?, chiar dac? incidentul nu a reprezentat o amenin?are pentru pre?edinte.
Potrivit unor surse citate de CBS News, Ortega-Hernandez nu era în vizorul Secret Service înainte de incidentul de vineri. Dar anchetatorii cred c? acesta ar fi vizat Casa Alb? pentru c? îl ur??te pe pre?edintele Obama. Omul de afaceri Monte McCall a declarat c? Ortega-Hernandez l-a comparat pe pre?edinte cu "Anticristul" atunci când s-au întâlnit recent. "P?rea foarte sincer în ceea ce credea dar p?rea mai degrab? bolnav", a declarat McCall.
Autorit??ile investigheaz? starea de s?n?tate psihic? a acestuia ?i sus?in c? au indicii c? b?rbatul crede c? atacul asupra Casei Albe face parte dintr-o misiune personal? încredin?at? lui de Dumnezeu, potrivit unui oficial din cadrul serviciilor de securitate. Exist? de asemenea indicii c? tân?rul a devenit obsedat de Obama ?i Casa Alb?, potrivit altor doi oficiali care s-au exprimat sub acoperirea anonimatului deoarece ancheta este în desf??urare.
Sursa: Mediafax.ro
Pupaturi intre liderii lumii pentru cresterea tolerantei si scaderea urii
O nou? campanie a retailerului United Colours of Benetton (UCB), numit? "Unhate" (S? nu urâm), prezint? mai mul?i lideri politici interna?ionali care se s?rut?, scrie Huffington Post. Imaginile sunt create în photoshop ?i stârnesc râsul pentru c? liderii prezenta?i s?rutându-se sunt adversari notorii. În imagini apar Obama ?i pre?edintele venezuelean Hugo Chavez, Obama ?i pre?edintele chinez Hu Jintao sau pre?edintele Palestinei, Mahmoud Abbas, ?i premierul israelian Benjamin Netanyahu. "Imaginile sunt foarte puternice, dar noi avem un mesaj foarte puternic de transmis. Nu vrem s? p?rem nerespectuo?i fa?? de lideri, dar îi consider?m simboluri care inspir? fraternitate atunci când se s?rut?", a declarat pre?edintele executiv al UCB, Alessandro Benetton.
De departe cea mai controversat? fotografie a campaniei îi prezint? s?rutându-se pe Papa Benedict al XVI-lea ?i pe Ahmed al-Tayeb, imamul moscheii al-Azhar din Cairo. De altfel, aceast? imagine a ?i fost retras? din campanie, dup? ce Vaticanul a numit-o "inacceptabil?". Benetton sper? ca aceast? campanie s? contribuie la cre?terea toleran?ei ?i sc?derea urii. Imaginile vor fi afi?ate în Tel Aviv, New York, Roma, Milano ?i Paris.
Purt?torul de cuvânt al Casei Albe a declarat c? "exist? demult o politic? de dezaprobare a folosirii numelui pre?edintelui în scopuri comerciale", în timp ce pre?edintele asocia?iei italiene a catolicilor a cerut retragerea imediat? a campaniei. Benetton nu este la prima campanie controversat? ?i nici la prima care implic? simboluri religioase. În 1991, ei au prezentat un afi? cu o c?lug?ri?? tân?r? care s?rut? un preot.
Sursa: Gandul.info
Elena Basescu vrea pentru persoanele de etnie roma locuri eligibile la europarlamentare
Elena B?sescu a recomandat, miercuri, în plenul PE, la o dezbatere privind situa?ia minorit??ii rome, ca la urm?toarele alegeri europarlamentare fiecare partid politic s? desemneze pe un loc eligibil câte un candidat de etnie rom?. "To?i suntem con?tien?i de problemele cu care se confrunt? romii. Responsabilitatea României este cu atât mai mare, având cea mai numeroas? minoritate rom? din Europa. Dar modul în care sunt ei reprezenta?i conteaz?. De aceea, poate a? recomanda ca la urm?toarele alegeri europarlamentare, partidele politice s? ofere un loc eligibil unui cet??ean de etnie rom?", a spus Elena B?sescu. Ea a luat cuvântul în plen, ar?tând c? Guvernul României a f?cut progrese semnificative în elaborarea strategiei na?ionale pentru incluziunea romilor.
Sursa: Mediafax.ro
Schi Parc mai inghite 400 de milioane
Proiectul privind construirea unei partii de schi in Slanic Moldova a ajuns din nou pe masa alesilor judetului. De data asta, MDRT cere ca organizarea de santier sa fie suportata de CJ Bacau. E vorba de 407 milioane de lei, la care se adauga TVA.
Bugetul proiectului privind construirea unei partii de schi in statiunea Slanic Moldova a fost ajustat de cateva ori numai in 2011. Fiecare solicitare a Ministerului Dezvoltarii Regionale si Turismului (MDRT) a fost insotita de modificarea proiectului si a acordului de parteneriat. Luna trecuta, reprezentantii ministerului au facut o vizita la Slanic Moldova pentru a inspecta terenul pe care va fi construita partia. Dupa o atenta analiza, MDRT a notificat CJ Bacau, prin ADR N-E, ca suma necesara organizarii santierului nu intra in categoria cheltuielilor eligibile, prin urmare trebuie acoperita tot din bugetul judetului. "Practic, ni se mai paseaza 407 milioane de lei noua, administratiei locale, a explicat presedintele Dragos Benea, in ultima sedinta a CJ. Desi in alte judete, in proiecte similare, cheltuilelile conexe organizarii de santier au ramas in capitolul «eligibile», consider ca acest proiect trebuie sa mearga inainte si de aceea va propun sa suportam noi aceasta suma si sa ne pregatim pentru semnarea acestui document." Dragos Benea spera ca aceasta sa fie ultima observatie a ministerului. Cu TVA, suma se ridica la 410 milioane de lei vechi. Proiectul va fi finantat prin Programul Operational Regional (POR) si cofinantat de judetul Bacau. Orasul Sl. Moldova va pune la dispozitie terenul pe care va fi construita partia. Solicitarea MDRT a obligat CJ Bacau sa modifice studiul de fezabilitate, structura bugetul proiectului, precum si acordul de parteneriat dintre cele doua unitati administrativ-teritoriale. Valoarea totala a obiectivului a ramas aceeasi – 24.767.332 lei -, dar valoarea neeligibila a crescut la 2.657.019 lei. Valoarea eligibila a proiectului este de 17.375.902 lei, din care CJ Bacau va acoperi 8.687.951 lei, iar UE diferenta de 8.687.951 lei, reprezentand finantare nerambursabila derulata prin POR. CJ Bacau va suporta si cheltuielile neeligibile. Noul proiect a fost aprobat de consilierii judeteni in unanimitate. Mai ramane, a declarat Dragos Benea, sa fie semnat contractul "pentru acest proiect la care CJ viseaza de cinci-sase ani." (Silvia P.)
Casute de tip familial pentru copiii cu handicap
Strategia judeteana in domeniul protectiei copilului are ca obiective principale cresterea calitatii serviciilor sociale si desfiintarea centrelor de plasament cu un numar mare de beneficiari. Pentru asta, Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului (DGASPC) Bacau trebuia sa se asigure, mai intai, ca are unde sa-i transfere pe copiii institutionalizati. In 2010, CJ Bacau a aprobat inchiderea Centrului Rezidential "Ghiocelul" din Bacau si a CR "Alexandra" din Onesti, precum si infiintarea unei retele de casute. Ideea era ca minorii sa creasca in conditii foarte apropiate de cele existente in familia naturala. DGASPC a reusit asta, cu sprijinul a doua ONG-uri: Hope and Homes for Children (HHC) si Fundatia "Sera" Romania". Prima etapa a proiectului a constat in evaluarea medicala si psiho-sociala a copiilor cu handicap din Bacau si Onesti, identificarea celei mai bune alternative pentru fiecare caz in parte si stabilirea unor solutii pentru inchiderea celor doua unitati. De fapt, acestora din urma nu li s-a pus lacatul pe usa. Cladirile au fost renovate, primind noi destinatii. Consilierii judeteni au aprobat infiintarea a doua complexe de servicii, care vor fi sustinute financiar tot din bugetul CJ, dar care vor costa mai putin decat vechile centre. CR "Alexandra" din Onesti a fost transformat in Centrul de servicii sociale "Alexandra", care are in componenta Reteaua de case de tip familial cu 60 de locuri, mai exact doua case construite de Fundatia "SERA", doua case construite de HHC, casa "Stefan cel Mare", Centrul de Recuperare pentru Copilul cu Dizabilitati, care poate deservi 85 de beneficiari, si Centrul de ingrijire pentru tinerii cu handicap, care functioneaza la parterul cladirii fostul centru de plasament. Si CR "Ghiocelul" din Bacau a fost inlocuit cu o retea de casute, care au o capacitate de 45 de locuri, in total, si un centru de recuperare psihomotorie. (Silvia P.)
Fumatori din toata tara, abtineti-va!
Macar joi, 17 noiembrie, fumatorii ar trebui sa se abtina de la aprinderea tigarii. Si aceasta pentru ca este Ziua Nationala fara Fumat. De ani de zile aceasta este marcata in a treia joi din luna noiembrie. Si in acest an, tema campaniei de lupta impotriva fumatului este informarea si constientizarea populatiei cu privire la efectele lui nocive. In mod deosebit, scopul este acela de reducere a prevalentei acestui obicei in randul tinerilor. Ei trebuie sa stie ca indiferent sub ce forma se consuma tutunul, ca tigareta, pipa, narghilea sau mestecat, efectele lui asupra sanatatii sunt la fel de devastatoare. El determina aparitia unor boli specifice, agravarea celor existente si, astfel, scurtarea duratei de viata. Tabagismul provoaca multe boli grave, care duc la deces. In Romania, anual, mor aproximativ 33.000 de persoane din cauza afectiunilor legate de consumul de tutun. El reprezinta cauza principala a cancerului (pulmonar, laringian, de colon, de pancreas, de esofag, gastric, al cavitatii bucale etc.), a afectiunilor respiratorii (bronhopneumopatia cronica obstructiva, astmul bronsic s.a.), cardiovasculare (hipertensiunea arteriala, cardiopatia ischemica cronica, infarctul miocardic acut, ateroscleroza, arteriopatiile obliterante ale membrelor, anevrismele arteriale, accidentele vasculare cerebrale etc.), digestive si a multor altor boli. Acestea ar putea fi evitate, intarziate sau atenuate, daca s-ar renunta la fumat. Studiile medicale arata ca pentru aceasta niciodata nu este prea tarziu. Indiferent de varsta la care se renunta, creste speranta de viata, comparativ cu a celor care continua sa fumeze. Pentru constientizarea populatiei, mai ales a celei fumatoare, de toate aceste lucruri Directia de Sanatate Publica desfasoara o ampla campanie. Prin Compartimentul de Evaluare si Promovare a Sanatatii a organizat standuri cu afise, de consiliere si distribuire de materiale informative, precum si actiuni pentru efectuarea spirometriei la fumatori si determinarea oxidului de carbon din aerul expirat de ei. (Elena T.)
Campanie de colectare de jucarii
Sucursala Directia Regionala de Posta Nord-Est, prin Oficiul Judetean de Posta Bacau, a lansat in data de 14 noiembrie 2011 campania de colectare de jucarii “Mos Craciun vine cu daruri de la Posta Romana” pentru copiii orfani si pentru cei proveniti din familii defavorizate. Colectarea jucariilor se va face in oficiile postale urbane din intreaga tara in perioada 14 noiembrie – 16 decembrie 2011, urmand ca apoi acestea sa fie predate caselor de copii si scolilor speciale stabilite impreuna cu Directia Judeteana de Protectie a Copilului Bacau, respectiv cu Inspectoratul Scolar Judetean Bacau. (D.V.)
