De sarbatori, buhusenii Vasile Gâsca si Ion Vatavu au avut o discutie „aprinsa” în fata locuintei celui dintâi. Potrivit datelor oferite de politistii buhuseni, Vasile Gâsca l-ar fi lovit, cu mâna, în zona gâtului, pe Ion Vatafu. Cel lovit nu a acordat importanta speciala loviturii, dar a constatat, la ceva vreme dupa ce a ajuns acasa, ca i s-a umflat zona cailor respiratorii. A fost transportat cu ambulanta la spitalul bacauan, având diagnosticul traumatism hemo-trahee drept. Medicii nu l-au mai putut salva. Ion Vatafu avea 51 de ani. Parchetul de pe lânga Tribunalul Bacau a început operativ cercetarile in aceasta cauza. (Ion Fercu)

Un tânar de 30 de ani din Bacau a fost incatusat in Italia dupa ce ar fi ucis un galatean. Teribila fapta s-a petrecut intr-un restaurant din oraselul Grugliasco, in apropiere de Torino, acolo unde cei doi petreceau Revelionul.

Potrivit presei italiene, intre bacauanul Marius Ionel Simion si Roman Lazar (27 de ani), din Galati, s-a iscat un conflict spontan. Motivul altercatiei pare sa fi fost muzica ceruta de cei doi DJ-ului. Martorii au declarat pentru ziaristii ajunsi la fata locului ca victima a fost taiata in zona gâtului cu o sticla sparta si a murit in mijlocul strazii. Agresorul ar fi fugit de furia prietenilor acestuia, s-a dus acasa, s-a culcat, iar când s-a trezit si a deschis televizorul ar fi aflat ca este un asasin. Si-a sunat avocatul si s-a predat carabinierilor. "Nu intentionam sa omor pe nimeni. M-am aparat doar. Am fost agresat de sapte persoane. In timp ce ma târau in afara restaurantului, unul din ei m-a lovit cu cutitul in zona gâtului. M-am aparat cu mâna. In ingramadeala, am apucat o sticla de pe o masa, am spart-o si cu ea am incercat sa resping atacurile agresorilor. Apoi am fugit pentru a evita alte necazuri", este declaratia bacauanului publicata in cotidianul italian "La Stampa". Marius Simion era rezident in Torino si petrecea Revelionul alaturi de sotia sa, insarcinata in sapte luni, si mai multi prieteni. La o masa alaturata s-a asezat si Roman Lazar cu un alt grup de prieteni. Cei doi nu se cunosteau si se pare ca munceau in constructii. Tot in ziarul "La Stampa", avocatul bacauanului a precizat ca este pregatit sa pledeze pentru nevinovatia acestuia si spune ca a fost in legitima aparare, având in vedere ca in incaierarea din fata restaurantului acesta a fost ranit la o mâna. (Geta P.) (La stampa)

Ministrul Educatiei, Daniel Funeriu, a emis un ordin privind aprobarea normelor metodolgice pentru stabilirea obligatiei de predare a personalului de conducere din inspectoratele scolare, unitatile de invatamânt, unitatile conexe, precum si a personalului de indrumare si control din inspectorate si din casele corpului didactic.

Potrivit acestui act, personalul de conducere din Inspectoratul Scolar si unitatile de invatamânt este degrevat partial sau total de norma didactica de predare incepând din acest an scolar. In schimb, directorii gradinitelor cu program normal, care au personalitate juridica si care functioneaza cu peste 8 grupe de copii, dar si profesorii pentru invatamântul prescolar, nu sunt degrevati de norma didactica. Ei efectueaza integral activitatea didactica de instruire – educare cu grupa de copii.

Norme partiale pentru directorii de scoli

In ceea ce priveste functia de director, acest statut le confera profesorilor dreptul de a lucra pe norme partiale. Astfel, directorii unitatilor de invatamânt de nivel primar, gimnazial, liceal si postliceal cu personalitate juridica si care functioneaza cu mai putin de 25 de clase, efectueaza 6-8 ore/saptamâna din norma didactica de predare, iar directorii unitatilor de invatamânt de nivel primar, gimnazial, liceal si postliceal care functioneaza cu peste 25 de clase efectueaza 4-6 ore/saptamâna din norma didactica de predare. Si directorii adjuncti au norme partiale. Acestia efectueaza 6-8 ore/saptamâna din norma didactica de predare, in cazul in care unitatile de invatamânt se afla in una din urmatoarele situatii: au peste 30 de clase de elevi sau au intre 20 si 30 de clase de elevi si indeplinesc una din urmatoarele conditii – functioneaza cel putin 10 clase de elevi si/sau grupe de copii la invatamântul primar si/sau prescolar, au sectii cu predare in limbile minoritatilor nationale, in scoala in care invatamântul se desfasoara in limba româna, au sectii cu predare limba româna, in scoala in care invatamântul se desfasoara in limbile minoritatilor nationale, au cel putin 20 clase si unitatea de invatamânt are internat si cantina. Totodata, directorii adjuncti din unitatile de invatamânt de nivel liceal/postliceal efectueaza 6-8 ore/saptamâna din norma didactica de predare

Directorul CCD, norma de 2-4 ore/saptamâna

In acelasi ordin se mai prevede ca directorul Palatului Copiilor efectueaza 6-8 ore/saptamâna din norma didactica de predare, directorii cluburilor copiilor care functioneaza sub 10 norme, efectueaza 10-12 ore/saptamâna din norma didactica de predare, iar directorul adjunct intre 14 si 16 ore. In schimb, directorul – profesor al Casei Corpului Didactic are o norma de 2-4 ore/saptamâna, la fel ca si profesorul-metodist al CCD.
Roxana Neagu

Directorii unitatilor de invatamânt cu program sportiv suplimentar, denumite si cluburi sportive scolare, care functioneaza cu personalitate juridica si care au 20 grupe de elevi, efectueaza 9-12 ore/saptamâna din norma didactica de predare, daca clubul are 20-35 de grupe de elevi. Pentru cel putin 20 grupe de elevi se efectueaza 6-9 ore/saptamâna din norma didactica de predare, iar pentru cei care care au peste 45 grupe de elevi se efectueaza 10-12 ore/saptamâna din norma didactica de predare.

In ceea ce priveste inspectorii scolari generali si inspectorii scolari generali adjuncti din cadrul Inspectoratului Scolar Judetean au, la alegere, 2-4/ saptamâna de norma didactica de predare. In schimb, inspectorii scolari de specialitate efectueaza 2-4 ore/saptamâna din norma didactica de predare, în specializarea din diploma de licenta.

Anul 2011 a fost unul plin din punct de vedere al vizitelor oficiale. Rând pe rând, delegatiile straine au poposit in Bacau. Ambasadori, investitori sau oameni de afaceri s-au aratat interesati de ceea ce Bacaul le poate oferi, dar toti s-au cramponat de o mare carenta: avem o infrastructura deficitara si nici legislatia, prea stufoasa, nu este de mare ajutor.

Bacaul a fost un punct de atractie a delegatiilor straine in 2011. Numerosi diplomati si oameni de afaceri straini au calcat pragul celor mai importante institutii ale judetului, manifestându-si intentia de a incheia colaborari pe toate planurile cu partea bacauana. In luna februarie, delegatia Ambasadei Britanice a poposit in Bacau pentru a evalua oportunitatile de investitii in judet. Oficialul britanic, Esther Blythe, s-a aratat interesat in proiectul de modernizare a Aeroportului International „G. Enescu” din Bacau si a vizitat societatea Aerostar care deruleaza mai multe contracte de mentenanta a aeronavelor apartinând unor companii engleze.

O altfel de „delegatie”

In luna martie, o alta "delegatie", de aceasta data mai putin formala, a unor elevi din Olanda a umplut sala mare a Palatului Administrativ. Ei au incercat sa creeze "Punti peste diferente", dupa cum s-a numit proiectul derulat intre unitatea de invatamânt straina si Colegiul "Ferdinand I".
In lunile mai si octombrie, o delegatie maghiara a purtat discutii cu prefectul judetulu. Lezsak Sándor, vicepresedintele Adunarii Nationale a Republicii Ungare si Fuzes Oszkár, ambasadorul Republicii Ungare la Bucuresti dar si reprezentantii Ministerului Afacerilor Externe al Republicii Ungare au discutat cu prefectul Constantin Scripat despre relatiile cu Asociatia Maghiarilor Ceangai din Moldova, dar si despre potentialele relatii din domeniul economic si comercial. In septembrie, la discutii au venit sefa sectiei economice a Ambasadei Germaniei si presedintele Clubului Economic German Moldova. Si Ambasada Republicii Croatia a venit in Bacau, pe de o parte pentru inaugurarea unei investitii croate in Bacau, dar si pentru a vedea daca sunt alte oportunitati de afaceri in zona.
Delegatiile Republicii Moldova si Finlandei au venit pe final de an in vizite oficiale in Bacau. Moldovenii au dorit dezvoltarea contactelor economice initiate anterior prin Camera de Comert. De altfel, intâlnirile pe teme de afaceri sunt tot mai dese, in ultimii doi ani, Camera de Comert si Industrie având 4 misiuni economice in Republica Moldova, la diverse târguri si expozitii, la care se adauga si alte contacte, individuale.
Ambasadorul Finlandei a mediat,in schimb, intâlnirea din Bacau privind strategia anticoruptie a României pentru urmatorii ani.

Care sunt concluziile dupa aceste vizite?

"Noi suntem deschisi. Am avut colaborari prin Camera de Comert cu oamenii de afaceri. Am incercat parteneriate, am si reusit. Bacaul este cautat in continuare, este un oras relativ mare, cu traditie in industrie si economie, cu un aeroport mare, dar lipseste infrastructura", a explicat prefectul Constantin Scripat.
Daca la capitolul infrastructura inca avem de lucrat, in ceea ce priveste legislatia, autoritatile locale incearca sa gaseasca solutii si trebuie sa faca asta cât mai repede, daca nuvrem sa ii pierdem pe investitori in fata vecinilor. "Sunt niste forme legale de facilitati pe care incercam sa le identificam, sa determinam si alte institutii sa le puna la dispozitie prin concesionare terenuri sau sa ii ajute la obtinerea de avize care sunt foarte multe. Legislatia româneasca este stufoasa si asta acuza partenerii straini. Toti partenerii cred ca e prea dura. Umbli prea mult pentru acorduri, avize. Trebuie sa creem niste facilitati sa ii aducem la noi", a mai spus Scripat.
Andreea Gavrila

„Am discutat despre sectorul transporturi, dar si despre dezvoltarea infrastructurii. Cred ca Bacaul si România trebuie sa puna accent pe dezvoltarea infrastructurii pentru a atrage investitorii. Exista, intr-adevar, oportunitati legate de dezvoltarea aeroportului din Bacau.”
Esther Blythe, viceambasadorul Marii Britanii

"Nu avem multe firme active in România, poate zece din ele, dar fiecare are o experienta buna aici. Ambasada Croatiei este deschisa antreprenorilor din Croatia si celor din România in stabilirea viitoarelor contacte si afaceri.”
Andrea Gustovic Ercegovac, ambasadorul Croatiei in România

„Sunt multe similitudini intre România si Republica Moldova, intre judetul Bacau si raionul Causeni. Exista, insa, si alte puncte comune: ponderea agriculturii in economia zonei, exodul familiilor tinere spre Occident, in cautare de locuri de munca, reticenta investitorilor straini, care doresc stabilitate politica si legislativa.”
Nicolae Andries, vicepresedintele Consiliului Raional Causeni

Restrictii la consultatii si in 2012

Medicii de familie au incheiat 2011 cu nemultumiri care vizeaza relatia lor cu Casa Judeteana de Asigurari de Sanatate in anul care vine. „Au fost aprobate Normele de aplicare a Contractului-cadru de acordare a asistentei medicale in 2012, legea dupa care functioneaza tot sistemul medical din România, ne-a declarat dr. Marilena Caliman, presedinte al Filialei Bacau a Patronatului National al Medicilor de Familie. Reprezentantii nostri la nivel national nu au fost chemati la consultari de catre Ministerul Sanatatii si Casa Nationala de Asigurari de Sanatate. Au fost elaborate si aprobate aceste norme care anuleaza tot ce am câstigat pentru pacienti prin protestul nostru din luna iunie.” Amintim ca medicii de familie au refuzat sa incheie contractele cu casele de asigurari deoarece erau nemultumiti, printre altele, ca li se limita numarul de consultatii la 20 pe zi. Pacientii care nu mai aveau loc pe lista de programari plateau consultatia si nu aveau dreptul sa primeasca retete, trimiteri si certificate de concediu medical. Pentru a debloca situatia, MS si CNAS au acceptat sa modifice normele. A fost pastrata limita de 20 de consultatii pe zi, dar medicilor li s-a permis sa „jongleze” cu programarile. S-a renuntat si la regula eliberarii de retete pentru pacientii cronici pe trei luni, precum si la introducerea plafonului de medicamente compensate la medicul de familie. „Practic, aceste norme ii afecteaza pe pacientii nostri in primul rând, considera dr. Caliman. Medicii de familie vor putea sa acorde numai 20 de consultatii pe zi in cabinet si una la domiciliu, in functie de solicitari. Doar acestor pacienti, programati, li se vor putea elibera retete compensate, bilete de trimitere catre medicii specialisti si certificate de concediu medical.” Toti pacientii care nu au programare vor achita consultatia si vor primi doar reteta simpla, ceea ce inseamna ca vor plati medicamentele in farmacii. Pentru cei care nu isi permit sa scoata bani din buzunar in cabinetul medicului de familie, exista doar doua solutii: sa astepte eliberarea unui loc pe lista cu programari sau sa se adreseze serviciilor de urgenta din spitale. Desi sunt nemultumiti de aceste prevederi, medicii de familie vor semna contractele cu casa de Asigurari de Sanatate luna viitoare. „Multi dintre colegi nici nu stiu ca au aparut normele noi, a adaugat dr. Caliman. Au trecut neobservate, findca se face vâlva cu noua lege a Sanatatii.” Conducerea CJAS sustine ca medicii nu au motive de suparare si ingrijorare. „Vom discuta aceste norme inainte de a incheia contractele, ne-a declarat Viorica Draganuta, director al CJAS Bacau. Nu sunt prea multe modificari, fiindca avem in vigoare un contract-cadru pe doi ani, 2011 si 2012. Medicilor de familie care au intre 2200 si 3000 de asigurati pe liste li s-a prelungit programul de lucru cu o ora pe zi, iar celor care au peste 3000, cu doua. Credem ca au câstigat la consultatii.”
Doina Mincu

Directia Silvica Bacau a incheiat anul cu o victorie nesperata: a câstigat un proces important, care vizeaza retrocedarea a 34.000 ha padure si a Palatului Ghica din Comanesti. Cel care a cerut aceste bunuri a fost Elias Sturdza, stranepotul lui Dimitrie N. Ghica, proprietarul mosiei. Actiunea lui Elias Sturdza e continuata, azi, de fiul lui, Paltin Sturdza.

Directia Silvica se impotriveste restituirii, aratând ca solicitantul este mostenitor de gradul V, iar mostenirea colaterala e posibila doar pâna la gradul IV. D.N. Ghica a avut doi copii: pe Nicolae si Maria, casatorita Mavrocordat. Succesiunea s-a facut prin buna intelegere, Ghica dând fiului padurile si palatul din Comanesti, iar fiicei, bani. Nicolae moare inaintea tatalui, dar bunurile sunt lasate fiilor. Mai târziu, fiica s-a razgândit si a contestat succesiunea in instanta. Paltin Sturza e stranepotul Mariei si cere averea fratelui ei, Nicolae. Urmasii directi ai acestuia nu au solicitat restituirea. Paltin Sturdza sustine ca, fiind contestata succesiunea, este mostenitor in linie directa. DS Bacau a descoperit, in arhive, un document care dovedeste ca speta privind contestarea succesiunii ar fi trebuit sa se rejudece de catre Judecatoria Bacau, dar procesul nu a mai avut loc din cauza instalarii comunismului, deci succesiunea decisa de D.N. Ghica a ramas valabila. Paltin Sturdza a adus si el trei documente si a solicitat revizuirea procesului.

Documentele nu sunt relevante

“La Onesti s-a câstigat pe fond, mai exact s-a câstigat recursul fata de hotarârea judecatoreasca irevocabila privind restituirea celor 34.000 ha detinute de Dimitrie Ghica catre Paltin Sturdza, arata Gheorghe Manaila, directorul DS Bacau. Paltin Sturdza a ridicat trei documente de la Arhivele Nationale pe baza carora a cerut revizuirea pe cale de exceptie si a stramutat procesul la Judecatoria Sf. Gheorghe.” DS Bacau a sesizat ca documentele sunt depuse tardiv fiind depasita perioada de 30 de zile de la data obtinerii lor, data care apare pe stampila institutiei care le elibereaza, respectiv Arhivele Nationale. “Câstigam pe fond la tardivitate, dar pierdem recursul la Sf. Gheorghe. Desi documentele erau depuse dupa expirarea perioadei de 30 de zile, Tribunalul Sf. Gheorghe ii da câstig de cauza, mai mult, se pronunta si pe inadmisibilitatea acelor documente. Mai exact, daca documentele sunt sau nu sunt relevante si pot schimba solutia procesului”, explica Gh. Manaila. Pentru ca in acest temei a cerut Paltin Sturdza revizuirea pe cale de exceptie. Prin urmare, “instanta se pronunta abuziv. DS a facut plângere la Consiliul Magistraturii si la DNA Brasov pentru acest abuz.” S-a reluat procesul cu privire la admisibilitatea documentelor in schimbarea solutiei si DS Bacau a câstigat pe fond, instanta considerând ca documentele depuse de Elias Sturdza, reprezentat de fiul sau, Paltin, nu sunt relevante, drept pentru care a respins cererea de revizuire a hotarârii judecatoresti definitive. Sigur ca Paltin Sturdza va face recurs, dar, arata directorul DS, “e foarte greu sa mai fie intoarsa solutia intrucât decizia e foarte bine argumentata.”

Primordiala e “vointa ascendentului”

Cu privire la fondul cauzei, instanta arata ca “revizuientul solicita practic mosiile Dofteana, Beleghet, Comanesti si Palanca”, insa “calitatea de proprietar la momentul exproprierii mosiilor Dofteana si Beleghet era detinuta de persoane fara legatura cu revizuientul.” Legat de mosiile Comanesti si Palanca si problema calitatii de persoana indreptatita la reconstituirea dreptului de proprietate asupra lor, instanta precizeaza ca mosiile “au trecut irevocabil in patrimoniul lui Nicolae D. Ghica prin partajul de ascendent din 1902, iar in patrimoniul Mariei Mavrocordat doar o suma de bani”. Mai mult, “primordiala in cazul donatiei-partaj este vointa ascendentului sub autoritatea caruia se face repartizarea bunurilor succesorale, iar nu vointa descendentilor, care, in masura in care nu li se incalca rezerva, nu pot decât sa se supuna celei dintâi, daca vor sa mosteneasca, sau sa renunte la mostenire.” Iar vointa lui D.N. Ghica a fost ca fiul sau Nicolae sa primeasca toata averea imobiliara, inclusiv mosiile Comanesti si Palanca, iar fiica sa, Maria Mavrocordat, strabunica lui Paltin Sturdza, o suma de bani.
Silvia Patrascanu

Investitii electorale de milioane de euro anuntate pentru 2012 de municipalitate

Exigentele electorale ale lui 2012 (an in care alegerile locale se vor desfasura in acelasi timp cu parlamentarele) par sa-si fi pus amprenta – in mod decisiv – pe bugetul de investitii avansat de municipalitatea bacauana. Edilii Bacaului au alocat 15 milioane de lei pentru finantarea constructiei noii sali polivalente, 10 milioane pentru Spitalul Municipal, precum si 1 milion de lei pentru modernizarea Teatrului de Vara. Cele peste 25 de milioane de lei vor proveni, exclusiv, din bugetul local. Alaturi de alte alocari "modice", de ordinul sutelor de mii de lei, bugetul de investitii al municipalitatii bacauane abunda in initiative cu o pronuntata tenta electorala.

La sedinta Consiliului Local (CL) din 23 decembrie, primarul Romeo Stavarache promitea un buget pentru 2012 axat pe o filozofie a echilibrului. Edilul aprecia, cu aceasta ocazie, ca municipalitatea isi va "reduce la minimum" cheltuielile materiale, sume de ordinul milioanelor de euro urmând a fi "dirijate" catre investitii. Stavarache a anuntat, de asemenea, ca bugetul afectat investitiilor din 2012 ar fi unul "record" si ca municipalitatea va contribui cu sume importante la cofinantarea unor proiecte finantate cu fonduri UE.

Polivalenta din cartierul CFR inghite cei mai multi bani

Cel mai costisitor proiect finantat in 2012 din bugetul local se dovedeste a fi noua sala polivalenta, ridicata in cartierul CFR. O analiza atenta a programului de investitii prezentat in sedinta CL din 29 decembrie 2011 atesta ca, pentru proiectul amintit, municipalitatea a alocat 15 milioane de lei, o suma aparent considerabila. Finantarea ramâne, totusi, modica daca este raportata la valoarea actualizata a investitiei (asa cum reiese ea din programul de investitii aprobat de CL Bacau pe 29 decembrie). Astfel, valoarea totala a proiectului polivalentei depaseste suma de 99 de milioane de lei, cele 15 milioane alocate in 2012 de municipalitate fiind – prin urmare – insuficiente.
Lucrarile de construire a salii au demarat, in mare graba, in toamna anului trecut, când – in urma unei controversate licitatii – concernul polonez Polimex Mostostal a câstigat contractul de construire a polivalentei. O ancheta publicata la acea data de cotidianul Desteptarea (n.r. – vezi articolul: "Polimex a subcontractat lucrari pe placul PNL Bacau: Penelistul Rotaru sapa groapa noii Polivalente") dezvaluia ca prima faza a lucrarilor fusese subcontractata de Polimex catre societatea RKS Drumuri, controlata prin interpusi de consilierul local PNL Ion Rotaru.

Investitie recuperata de urmasii urmasilor nostri

Proiectul faraonic al noii polivalente e cu atât mai dubios cu cât Bacaul are deja o sala a sporturilor de peste 2000 de locuri. Mai mult, efortul financiar presupus de construirea salii expune bugetul local intr-o perioada de criza economica. Potrivit proiectului tehnic al salii, realizat de societatea ieseana Dirijent SRL, termenul de recuperare a investitiei (TRI) afectat proiectului a fost calculat la 86 de ani, in timp ce durata de serviciu a salii a fost prevazuta la 60 de ani. Practic, in cei 60 de ani cât se preconizeaza ca se va afla in serviciu, municipalitatea nu-si va putea recupera investitia realizata in sala polivalenta, valoarea TRI fiind de aproape 90 de ani (n.r. – articolul: "«Vrajeala» de 1000 de miliarde: Pentru polivalenta electorala bacauanii vor plati 100 de ani").

Un nou imprumut pentru spital

Tot din bugetul local vor fi finantate si lucrarile Spitalului Municipal, proiect devenit principala miza electorala a administratiei Stavarache in perspective alegerilor din aceasta toamna. De altfel, in sedinta CL din 23 decembrie, primarul decreta ca spitalul trebuie finalizat in 2012 si ca lucrarile sunt terminate in proportie de "cam 70 la suta". Conform programului de investitii, edilii au alocat pentru construirea Spitalului Municipal suma de 10 milioane de lei. Si aceasta este insuficienta, in conditiile in care pentru terminarea obiectivului medical municipalitatea mai are nevoie de aproximativ 75 milioane lei. "Trebuie sa facem tot posibilul sa finalizam Spitalul Municipal. La ora actuala avem cam 70 la suta din lucrarile de la Spitalul Municipal executate. Urmeaza sa facem o evaluare pe lucrarile care au mai ramas si echipamentele pe care le avem de luat. Cautam solutii pentru a avea acesti bani cu care sa terminam lucrarile, intre 60 si 75 de milioane de RON au mai ramas de executat. Vom incerca sa gasim solutii. O parte din bani vor fi din bugetul local, dar o alta parte vor fi – cu siguranta – dintr-un credit”, dezvaluia Stavarache in sedinta CL din 23 decembrie. In conditiile in care proiectul spitalicesc beneficiaza, pentru 2012, de o alocare bugetara de doar 10 milioane de lei, este de asteptat ca restul banilor, pâna la cei 75 de milioane anuntati de primar, sa provina dintr-un imprumut bancar (n.r. – vezi articolul: "Imprumut de 75 de milioane de lei pentru finalizarea Spitalului Municipal").

Finantat din improvizatii

Constructia Spitalului Municipal a debutat in toamna lui 2007. Inaugurarea lucrarilor s-a facut in prezenta premierului de atunci, Calin Popescu Tariceanu, care a promis de fata cu asistenta ca obiectivul medical va fi finalizat in maxim 18 luni. De atunci au trecut 4 ani. Intârzierea enorma a fost motivata, in principal, de faptul ca spitalul nasit de administratia Stavarache n-a avut niciodata o sursa sigura de finantare, astfel incât odata cu iesirea PNL de la guvernare proiectul a ramas, pur si simplu, in aer. Pentru a finanta spitalul, sefii municipalitatii au recurs la tot felul de improvizatii financiare, alegând – in cele din urma – sa contracteze mai multe imprumuturi bancare de zeci de milioane de euro.
Potrivit programului de investitii stabilit in decembrie 2010, in cursul lui 2011 Spitalul Municipal a beneficiar de o alocare bugetara in suma de 25,4 milioane lei. Suma a provenit dintr-un credit bancar contractat in 2010 de municipalitate.
Intr-un singur an (intervalul 2007 – 2008), costul spitalului a crescut cu 10 milioane de euro (!), de la 125 la 160 de milioane lei, pe fondul aparitiei unor lucrari inital neprevazute. In octombrie 2011, CL Bacau a operat o noua ajustare a costurilor, valoarea Spitalului Municipal crescând de la 160 milioane lei (fara TVA) la peste 176 de milioane lei (fara TVA), cu 16 milioane mai mult decât preciza proiectul tehnic din 2008. (n.r. – vezi articolul: „Spitalul Municipal, pacientul incurabil al administratiei Stavarache"). Valoarea totala actualizata a investitiei derulata la Spitalul Municipal se cifreaza la peste 218 milioane lei conform inscrisurilor oficiale.

Teatrul de Vara, anul si milionul

Continua modernizare a Teatrului de Vara ii va costa pe bacauani in 2012 inca un milion de lei. Desi obiectivul a fost inaugurat in toamna lui 2009, in timpul campaniei electorale pentru alegerile prezidentiale, imobilul s-a dovedit nefunctional. In anul tocmai incheiat, municipalitatea a alocat 1 milion de lei pentru modernizarea teatrului, suma de altfel prevazuta si in acest an. Costul lucrarilor de modernizare a teatrului au crescut de la 8 milioane lei (fara TVA) la 12 milioane lei (fara TVA) in decursul a numai doi ani 2010 – 2011 (n.r. – vezi articolul: "12 milioane de lei plus TVA, modernizarea Teatrului de Vara"). De lucrarile de modernizare a imobilului au beneficiat diferite societati de constructii devenite, prin traditie, clienti politici ai municipalitatii (n.r. – vezi articolul: "Administratia Stavarache, clientelism fara frontiere").

Insula de Agrement si padurea Tamasi, scoase de la naftalina

Pentru proiectul vizând modernizarea Insulei de Agrement edilii bacauani au alocat in 2012 suma de 17,45 milioane lei. Banii reprezinta cofinantarea pe care municipalitatea e obligata sa o asigure, modernizarea Insulei facând parte dintr-un proiect finantat cu fonduri europene, potrivit declaratiilor facute, in ultima perioada, de conducerea Primariei Bacau. Tot pentru 2012 edilii au prevazut o finantare de 250.000 de lei destinata construirii unui centru de agrement si turism in padurea detinuta de Primarie pe raza comunei Tamasi. Ambele proiecte – Insula de agrement si construirea centrului situat in padurea Tamasi – au fost anuntate de municipalitate inca din timpul campaniei electorale din 2008. Timp de peste 3 ani, acestea n-au avut – insa – timp sa se materializeze.

O bucata de “ciolanel” si pentru Sustac & Goian

Programul de investitii aprobat de CL pe 29 decembrie 2011 prevede, de asemenea, alocarea a 400.000 de lei catre societatea Fotbal Club Municipal Bacau SA, detinuta de Primarie, cu titlul de “participare la capitalul social”. Societatea este controlata de Liviu Goian, vicepresedintele organizatiei municipale a PNL. Alte 200.000 de lei vor constitui participarea municipalitatii la capitalul social al ART BACAU SRL, societate ce are ca obiectiv administrarea Teatrului de Vara.
In ultimii ani, SRL-ul gestionat de Mihai Sustac – omul de casa al primarului Romeo Stavarache – a devenit un adevarat “club” penelist (n.r. – vezi articolul: “Sub conducerea lui Mihai Sustac, Art Bacau a devenit «cresa» liberala”). Societatea a primit sume consistente de bani din partea “patronului”, Primaria Bacau, fara ca imobilul pe care-l administreaza (Teatrul de Vara) sa fie functional. In cele din urma, SRL-ul administrat de Sustac a fost constrâns sa-si diversifice activitatea, preluând in chirie restaurantul Directiei Judetene de Sport (n.r. – vezi articolul: “Art Bacau impinge tava la restaurantul DJS”).

Harta zgomotului, mai ieftina ca in 2011

Municipalitatea nu a abandonat ideea de a elabora o harta a zgomotului in Bacau. Potrivit programului de investitii pe 2012, nebuloasa harta va fi realizata sub coordonarea Agentiei pentru Dezvoltare Locala si va costa 102.000 lei. In bugetul de anul trecut, edilii au prevazut suma de 200.000 de lei pentru elaborarea hartii. Proiectul nu s-a mai concretizat pe parcursul lui 2011, astfel incât el figureaza pe lista de investitii din 2012 a municipalitatii (n.r. – vezi articolul: “Bacaul va avea o harta a zgomotului si sirene electronice de alarmare”).

Ministerul Sanatatii intentioneaza sa dea spitalelor publice sansa de a-si pastra gradul de competenta acordat la mijlocul anului trecut, chiar daca acestea nu au dus la indeplinire planul de conformare asumat. Pentru aceasta, a fost pregatita in ultimele zile ale anului trecut modificarea Ordinului ministrului Sanatatii 323/2011, privind aprobarea metodolgiei si a criteriilor minime obligatorii pentru clasificarea spitalelor in functie de competenta. Acesta se va afla in dezbatere publica pâna pe 30 ianuarie si prevede prorogarea termenului de valabilitate a clasificarii provizorii de la 31.12.2011 la 31.12.2012. Prin urmare, spitalele care riscau declasificarea la finalul anului trecut au mai primit un an de ragaz pentru a indeplini conditiile de incadrare in gradul de competenta actual. In cele mai multe cazuri este vorba despre infiintarea unor linii de garda sau chiar a unor sectii. In judetul Bacau, toate spitalele publice au primit grade de competenta cu plan de conformare. In cea mai dificila situatie se afla Spitalul Judetean de Urgenta (SJU) Bacau, pentru care gradul de competenta depinde de preluarea Spitalului de Pediatrie. Deoarece nu s-au indeplinit la timp formalitatile, SJU risca declasificarea, ceea ce i-ar fi afectat negativ finantarea prin Casa Judeteana de Asigurari de Sanatate. La alte spitale, planul de conformare prevede infiintarea unor linii de garda. Exista insa un mare impediment: lipsa medicilor specialisti. Pentru a suplini deficitul de medici, noul proiect de ordin permite infiintarea unor linii de garda la domiciliu. Prin modificarea legislatiei, Ministerul Sanatatii urmareste asigurarea continuitatii in furnizarea serviciilor medicale in unitatile sanitare cu paturi.
Doina Mincu

Oamenii legii incep noul an cu un caz destul de dificil. Pe malul unui lac din satul Bazga, comuna Horgesti, a fost gasit cadavrul unui barbat, in stare avansata de putrefactie si care nu a putut fi identificat. Pentru inceput, trupul a fost dus la morga pentru efectuarea necropsiei si pentru a se stabili daca decesul a survenit in urma unei agresiuni ori barbatul s-a inecat. (G.P.)

Un barbat din comuna Colonesti a petrecut noaptea dintre ani la inchisoare. Vasile B. (32 de ani) avea emis pe numele sau, de catre magistratii de la Curtea de Apel Bacau, un mandat de arestare preventiva pentru infractiunea de omor calificat. Cei care l-au prins au fost politistii de la Sectia Rurala Traian. Individul a fost dus in arestul Inspectoratului de Politie Judetean. (G.P.)

Trei barbati din comuna Podu Turcului incep noul an cu declaratii la Politie. Oamenii au fost prinsi pe un fond de vânatoare din localitate desi aveau autorizatie pentru o alta locatie. Politistii s-au sesizat dupa ce s-au auzit focuri de arma.
„La fata locului s-a deplasat o echipa de cercetare formata din politisti din cadrul Serviciului Arme, Explozivi, Substante Periculoase, care au ridicat cele trei arme în vederea cercetarilor. În urma verificarilor efectuate în teren nu a fost identificate animale împuscate”, a spus inspectorul Narcisa Butnaru, purtatorul de cuvânt al Inspectoratului de Politie Judetean Bacau. Pe numele lor s-au intocmit dosare penale pentru uz de arma letala fara drept si braconaj la vanatoare. (Geta P.)

Termenul limita pâna la care toate cadrele didactice isi pot depune dosarele pentru a beneficia de o bursa Comenius sau Grundtvig, oferita prin Agentia Nationala pentru Programe Comunitare este 16 ianuarie 2012. "Pentru acest lucru, solicitantii trebuie sa parcurga patru pasi importanti, a precizat prof. Angela Sterpu, inspector scolar pentru programe europene in cadrul Inspectoratului Scolar Judetean Bacau. In primul rând, Cavilam de Vichy vine cu o oferta bogata pentru profesorii de franceza sau româno-fraceza. Apoi, trebuie studiat apelul la propuneri pe 2012, de pe site-ul Agentiei. Este bine ca cei care vor sa obtina una stfel de grant sa stie ca dosarul de candidatura trebuie sa fie bine pregatit, personalizat si inovativ, semnat si stampilat de scoala unde profeseaza cadrul didactic. El poate fi expediat si prin Prioripost, cu confirmare de primire." Anul trecut, in invatamântul bacauan s-au obtinut granduri europene in valoare totala de peste 400.000 de euro. Prin aceasta finantare, fiecare profesor solicitant primeste o suma de bani cuprinsa intre 2.000 si 2.300 de euro, pentru un curs de formare care dureaza circa trei saptamâni. Banii sunt decontati apoi pe transport, taxa de curs, cazare si masa. Aceste burse se pot obtine anual in intervalul a trei termene de depunere a dosarelor.
Roxana Neagu

La sfârsitul anului 2011, Consiliul Judetean (CJ) Bacau a fost obligat sa preia Scoala de Arte si Meserii (SAM) nr. 22, care este destinata persoanelor lipsite de libertate ca urmare a savârsirii unei infractiuni. Pâna acum, unitatea apartinea CL Bacau. Prin adresa 12647, Inspectoratul Scolar Judetean (ISJ) i-a informat pe consilieri ca exista un ordin semnat de ministrul Daniel Funeriu, care aproba Regulamentul de organizare si functionare a invatamântului special, categorie in care intra si clasele organizate in spitale, preventorii si penitenciare. Conform acestui regulament, finantarea invatamântului special si special integrat este asigurat de catre consiliile judetene. SAM nr. 22 din Bacau va fi sustinuta din bugetul judetului, dar va ramâne sub coordonarea ISJ Bacau din punct de vedere metodologic. Asta l-a determinat pe Dragos Benea, presedintele CJ, sa afirme ca unitatea este o “struto-camila”, iar transferarea ei catre CJ, una dintre deciziile aberante ale acestui Guvern. Preluarea Scolii de Arte si Meserii nr. 22 de catre CJ Bacau este valabila cu data de 1 ianuarie 2012.
Silvia Patrascanu