Pe 19 decembrie, de la ora 10,30, copiii Centrului “Daniel” vor prezenta, pentru parinti, terapeuti si pentru toti prietenii Asociatiei de Sprijin a Copiilor cu Handicap Neuromotor, un spectacol artistic la Gepex Parc. Evenimentul este ultimul din cele desfasurate de catre asocitie in cadrul campaniei “Si la mine vreau sa vina Mos Craciun”. Copiii vor cânta si vor dansa pentru toti cei care inteleg ca serviciile de recuperare derulate in Centrul “Daniel” au nevoie de sprijin financiar. Vor fi prezenti, negresit, angajatii de Inspectoratul Judetean pentru Situatii de Urgenta (IJSU) “Maior Constantin Ene”, prieteni nedespartiti ai ASCHN Bacau. Si compania Agricola International SA a sprijinit asociatia, acordând zece pachete cu alimente pentru familiile defavorizate. Alaturi de beneficiarii Centrului “Daniel” vor urca pe scena copiii de la Gradinita nr. 24 si cei ai Asociatiei “Albinuta vesela”. Toti se vor stradui sa cânte cât mai frumos pentru a le multumi celor care fac posibila supravietuirea ASCHN – “Centrul “Daniel”. Intre acestia se afla AJPS, Fundatia SERA România, CL Bacau, Andreas Kuemin si un grup de oameni de afaceri din Elvetia.
Silvia Patrascanu
Spectacol al copiilor de la Centrul „Daniel”
„Oblio” ne invita la cumparaturi
Mos Craciun are nevoie de ajutoare
“Oblio si prietenii” se afla in plina campanie de colectare de fonduri. Copiii care frecventeaza clubul asociatiei si cei care activeaza la Palatul Copiilor confectioneaza obiecte decorative pentru pomul de Craciun, urmând ca fondurile obtinute din vânzarea lor sa se transforme intr-o bursa de merit pentru un copil talentat. Daca vor mai ramâne bani vor fi facute si alte gesturi caritabile. Atelierele de creatie au loc la Arena Mall, in fiecare week-end, de la ora 17. Pe 2 decembrie, copiii au confectionat felicitari si decoratiuni din hârtie, iar pe 9 decembrie, obiecte din sticla ceramica: farfurii care devin suport pentru lumânari, globuri de sticla, vaze si mici podoabe din polistiren, care au fost acoperite cu vopsele acrilice si staniol. Cum “Mos Craciun are nevoie de ajutoare”, Asociatia “Oblio si prietenii” ii asteapta pe bacauani sa cumpere aceste obiecte, mai ales ca preturile sunt modice. Duminica, 18 decembrie, de la ora 17, micii artisti vor confectiona ghirlande si alte ornamente pentru pomul de Craciun, iar pe 23 decembrie vor prezenta un spectacol artistic, asa incât nu ar fi rau ca, din intâmplare, sa mergeti la cumparaturi chiar in acea zi.
Silvia Patrascanu
Autoritatile au verificat radioactivitatea ecobetonului din comuna Letea Veche
Reprezentantii Inspectoratului pentru Situatii de Urgenta (ISU), precum si ai deconcentratelor din zona mediului, au verificat gradul de radioactivitate a ecobetonului cu care au fost reabilitate mai multe drumuri comunale din Letea Veche. Autoritatile implicate in verificari au declarat ca au primit mai multe sesizari cu privire la pericolul prezentat de acest material de constructii.
O echipa de inspectori condusa de colonelul Catalin Felegeanu, din cadrul ISU Bacau, a verificat ecobetonul cu care au fost modernizate mai multe drumuri din comuna Letea Veche. Echipa, compusa din lucratori ai Garzii de Mediu, dar si ai Agentiei pentru Protectia Mediului, a verificat gradul de radioactivitate a materialului. Inspectorii au preluat un esantion din ecobeton, acesta fiind trimis ulterior spre expertizare unui laborator din Bucuresti. Potrivit colonelului Felegeanu, autoritatile au primit mai multe sesizari privitoare la riscurile implicate de folosirea acestui material de constructii. Sesizarile – a precizat Felegeanu – s-au dovedit neintemeiate, aparatele de masura deplasate la fata locului indicând grad zero de radioactivitate. Cu toate acestea, reprezentantii ISU au decis expertizarea materialului folosit in comuna Letea Veche, pentru a se vedea daca acesta prezinta sau nu riscuri. „Am primit o sesizare care se referea la faptul ca covorul asfaltic de pe drumul ce traverseaza comuna Letea Veche ar contine elemente radioactive. Acestea ar proveni din cenusa de la CET Bacau, folosita la fabricarea ecobetonului. In urma masuratorilor, nivelul de radioactivitate constatat in covorul asfaltic e zero”, a declarat Felegeanu. Oficialul ISU Bacau a mai spus ca s-au facut verificari inclusiv la societatea de termoficare. „Din declaratiile celor de la CET rezulta ca n-au dat cenusa niciunei societati. Am luat probe din asfalt si acestea vor fi transmise la Bucuresti pentru a fi analizate”, a mai spus Felegeanu.
„Am discutat si cu Rotaru si cu Goian”
Conducerea Primariei Letea Veche sustine ca a luat legatura cu constructorul si producatorul ecobetonului pentru a se asigura ca nu exista niciun fel de probleme. „A fost o reclamatie ca ecobetonul ar avea nu stiu ce probleme. Au fost de la mediu, de la situatii de urgenta sa verifice. Analizele de laborator au iesit bine. S-a luat legatura si cu constructorul. Stiti cum e, când nu se face ceva nu e bine, când se face ceva, de ce s-a facut. Am discutat cu constructorul, cu domnul Rotaru (n.r. – Ion Rotaru, consilier local PNL) si cu domnul Goian (n.r. – Liviu Goian, vicepresedintele municipalei PNL). Ei mi-au dat asigurari, mi-au spus sa nu-mi fac probleme pentru ca totul e omologat”, a declarat Vasile Ghindea (PNL), primarul comunei.
Culisele unei licitatii smenuite
In luna august, cotidianul Desteptarea dezvaluia culisele unei licitatii de aproape 1 milion de dolari organizata in comuna Letea Veche. Aceasta viza modernizarea drumurilor comunale cu ecobeton (n.r. – vezi articolul: „Drumuri comunale modernizate in numele partidului – Ecobeton marca PNL pe ulitele din Letea Veche”). Beneficiarul contractului a fost firma RKS Drumuri, controlata prin interpusi de consilierul local PNL Ion Rotaru. Acesta detine si singura firma din judet care produce ecobeton – Ecobeton SRL – societate in care Rotaru figureaza asociat cu Liviu Goian, un alt fruntas liberal bacauan (n.r. – vezi articolul: „Rotaru si Goian vor sa puna mâna pe zgura de la CET”). Caietul de sarcini aferent licitatiei organizate de Primaria Letea Veche a fost o „dedicatie” facuta de autoritati societatii lui Rotaru, in conditiile in care doar societatile acestuia produc betonul-minune. La momentul dezvaluirilor facute de cotidianul Desteptarea, Rotaru – vizibil iritat – a declarat ca nu ofera jurnalistilor explicatii privitoare la ecobetonul produs de firmele sale. „Ecobetonul e o chestiune tehnica. Din câte stiu, n-ai nici in clin, nici in mâneca cu tehnica. Ecobetonul se produce in Bacau (…). Este o inventie si ca orice inventie e protejat. Daca esti inginer si iti pot explica, iti explic, dar pentru ca esti mai ziarist si nu esti nici corect cu situatiile pe car ele pui pe tapet in ziar nu mai sunt dispus sa spun nimic”, declara – in august – penelistul.
Un singur proiect: drumul spre cimitir
In judetul Bacau ecobetonul a fost folosit intr-un singur proiect de lucrari publice, in comuna Traian, unde autoritatile locale au decis sa asfalteze drumul ce leaga localitatea de cimitir. Drumul spre cimitir a fost modernizat tot de RKS Drumuri si tot cu… ecobeton. Lucrarea a costat 185.000 de lei si a fost executata in 2009.
Lucian Bogdanel
Trei ambulante noi
Serviciul Judetean de Ambulanta (SJA) Bacau va primi luni 3 masini noi. Dr. Aura Cretu, managerul SJA, ne-a declarat ca este vorba despre ambulante de tip B, destinate interventiei in situatii de urgenta, nu doar pentru transport medicalizat. Ministerul Sanatatii a anuntat ca pâna la sfârsitul acestui an va dota serviciile de ambulanta si SMURD din toata tara cu 203 ambulante. (D.M.)
Sa trimitem „Fiecare Copil in Gradinita”
Asociatia Ovidiu Rom ne roaga ca, inainte de a pleca in vacanta de sarbatori, sa o cunoastem pe Francesca, o fetita care nu stie, deocamdata, ce vârsta are. Datorita Scolii Podari, Consiliului Local, companiei Cargill si Asociatiei Ovidiu Rom, ea merge acum la gradinita in fiecare zi. "Pâna in februarie, când va fi ziua ei, cu siguranta va sti sa spuna ca are 5 ani", arata Leslie Hawke, cofondatoare Ovidiu Rom. Datorita programului "Fiecare Copil in Gradinita", 1400 de copii asemenea Francescai au sansa de a invata pentru a iesi din saracie. Parintii lor primesc lunar tichete sociale in valoare de 50 de lei, dar numai daca ii aduc zilnic la gradinita. Pentru ca acesti copii sa nu ajunga niste ignoranti e nevoie de ajutor. Toti cei care cred ca educatia ne poate salva de la o viata mizera pot face donatii prin transfer bancar in conturile RON – RO33 INGB 0008 0081 5133 8917, EUR – RO79 INGB 0008 0081 5133 0717, USD – RO25 INGB 0008 0081 5133 4017. "Cândva, copiii nostri ne vor fi recunoscatori ca am ridicat nivelul educational al României", arata Maria Gheorghiu, cofondatoare a Asociatiei Ovidiu Rom.
Silvia Patrascanu
Targul de Craciun este deschis pana duminica
Târgul de Craciun deschis de Camera de Comert si Industrie Bacau este ultima oportunitate inainte de sarbatori de a umple desaga Mosului. Si nu oricum, ci la preturi de producator. La aceasta editie a târgului au venit mai multi comercianti, peste 80 din 17 judete ale tarii, cu articole de imbracaminte, incaltaminte de sezon, dar si obiecte de artizanat, decoratiuni si jucarii. Bacauanii au inceput deja sa adune cadourile pentru cei dragi, dar vâneaza ofertele pentru ca au un buget limitat in acest an. Ce au cumparat, aflati din editia de luni a cotidianului Desteptarea.
Târgul este deschis pâna duminica, 18 decembrie. Programul de vizitare este intre orele 10 si 19.30, iar intrarea libera.
Andreea Gavrila
Arc peste timp: Duplex Anuala 1971 – Anuala 2011
Uniunea Artistilor Plastici, filiala Bacau, a pregatit o surpriza de Craciun iubitorilor de arta: un Duplex al artistilor plastici, o intoarcere in timp: la Galeriile “Alfa” au fost expuse lucrarile a peste 40 de artisti, membri ai Cenaclului “Nicu Enea”, reuniti in Anuala 1971, iar la Galeriile “Frunzetti” a avut loc vernisajul expozitiei «Anuala 2011”, pe simeze fiind expuse lucrarile a peste 60 de artisti, pictori, sculptori, tapiseri si fotografi. “A fost doar o idee la inceput, insa prin generozitatea celor de la Muzeul de Arta, am reusit sa urcam pe simeze, dupa 40 de ani, lucrari ale artistilor bacauani, dar si din Suceava si Botosani, care au expus in anul 1971, an destul de greu pentru cultura, pentru artisti. Am dorit sa fie un omagiu adus artistilor care nu mai sunt printre noi, dar si celor care ne-au insotit de-a lungul anilor, prin arta lor, iar altii prin activitatea de la catedra sau din atelierele lor”, a spus Dionis Puscuta, presedintele Filialei Bacau a UAP. Emotia a fost cu atât mai mare, cu cât o parte dintre cei care au expus in 1971 au fost prezenti la vernisaj: Ilie Boca, Aurel Stanciu sau Stefan Pristavu.
Ca in fiecare an, a fost decerant Premiul Filialei Bacau a UAP pentru activitatea din anul 2011. Juriul a stabilit ca anul acesta premiul sa fie atribuit pictorului Aurel Stanciu, pentru activitatea profesionala, pentru implicarea in organizarea mai multor tabere de creatie dar, mai ales, pentru expozitiile personale si colective din acest an. Vernisajul de la Galeriile „Frunzetti” – Anuala 2011 a fost si va ramâne si pentru zilele urmatoare o atractie pentru iubitorii de arta, dar si pentru cei care vor sa-si petreaca câteva ore intr-un spatiu in care frumosul, ineditul, culoarea, ideea, nu doar ca va vor surprinde, ci va va crea starea de bine, de meditatie in aceste zile premergatoare Nasterii Domnului.
Ca in fiecare an, creatorii de frumos, artistii, au fost sprijiniti in demersul lor de oameni care stiu ce inseamna creatia, zbaterea fara odihna catre absolut, catre perfectiune. I-am numi aici, chiar daca generic, pe acei oameni de afaceri dispusi sa investeasca in arta, in creatiile acelor oameni daruiti de Dumnezeu cu har, cu talent. Vom reveni, cu alte detalii, in editiile urmatoare ale ziarului DESTEPTAREA, dar si in jurnalul de stiri de la TV Bacau. (G.B.)
Bianca Perie, din nou nr. 1
SCM Bacau si-a premiat cei mai buni sportivi in acest an
Inainte de Sarbatori, performerii anului 2011 de la Sport Club Municipal Bacau au fost invitati la gala laureatilor. Si in acest an, pe primul loc al clasamentului de onoare a urcat atleta Bianca Perie. Printre altele, eleva antrenorului Lucian Cucos este campioana si recordmena europeana la tineret in proba de aruncarea ciocanului, medaliata cu bronz la Jocurile Mondiale Universitare si clasata pe 6 la "mondialele" de seniori. "Ma bucur foarte mult ca este al cincilea an consecutiv in care ies cea mai buna sportiva a clubului SCM Bacau si mi-as dori sa repet aceasta performanta si in viitor. Cu ajutorul bunului Dumnezeu, sper sa imi indeplinesc toate dorintele si obiectivele pe care mi le-am propus", a declarat singura sportiva din Bacau calificata la Jocurile Olimpice de la Londra (2012).
Podium de onoare
Vicecampioana europeana la junioare in proba de sarituri in apa, Mara Aiacoboae s-a clasat pe locul al doilea. "A fost un an destul de incarcat, am avut cele mai multe concursuri de pâna acum, atât pe plan national cât si international, si la juniori si la seniori. Zic eu ca m-am descurat destul de bine", a apreciat Aiacoboae. Pe treapta a treia a podiumului a urcat multiplul campion la lupte greco-romane Eusebiu Diaconu: "a fost un an destul de bun, am iesit pe 5 la Europene. Vom vedea in viitor ce se va intâmpla. In Top 10 pe 2011 au intrat 12 rezultate si au fost reprezentate noua din cele 14 sectii ale clubului.
Cadru festiv
"Ne bucuram ca sportivii nostri au obtinut rezultate valoroase in acest an, atât pe plan intern cât si international", a precizat directorul coordonator Ion Sarban. "A fost un an plin de succese, iar la acest moment festiv ii prezentam pe cei mai buni dintre cei mai buni", a completat adjunctul Doru Munteanu, care a si oficiat festivitatea de premiere in care sportivii si antrenorii au primit diplomele inmânate de prefectul Constantin Scripat: "Notiunea de sportiv inseamna cel mai bun ambasador al unui oras, al unei tari, al unei regiuni. Va felicit din suflet pentru tot ce ati facut pentru sportul bacauan". La prezidiu s-au mai aflat Georgel Cojocaru (director Directia Judeteana pentru Sport si Tineret), Tudorel Gherase (consilier DJST), Ion Mihai (director Liceul cu Program Sportiv) si cei doi conducatori ai SCM Bacau, alaturi de oamenii momentului: Bianca Perie si antrenorul ei, Lucian Cucos.
Dana Popa
Top 10 la SCM Bacau
1. Bianca Perie (atletism, antrenor Lucian Cucos)
2. Mara Aiacoboae (sarituri in apa, Mihaela Neagu)
3. Eusebiu Diaconu (lupte greco-romane, Ioan Butucaru)
4. Catalin Sandu (box, Nicolae Cara)
5. Catalin Cozma (sarituri in apa, Adrian Gavriliu)
6. Constantin Bulibasa (lupte greco-romane, Sorin Tasca)
6. Cornel Ardeleanu (sarituri in apa, Anisoara Sufariu)
7. Marius Chescu (modelism, Petrea Zaharioaia)
8. Mihai Gherman (karate, Doru Botez)
8. Bogdan Onolov (powerlifting, Daniel Zodian)
9. echipa de tenis campioana nationala la U18 (Teodor Marin, Stefan Vinti, Sebastian Erimicioiu, Serban Rotariu, Vlad Murad, Tudor Burghelea, antrenor Mihai Ciuntea)
10. Alexandru Ionel (kick-boxing, antrenor Gabriel Muntenasu)
Volei feminin / Divizia A1: Ultima deplasare
SCM CSU Arges Volei Pitesti – Stiinta Bacau (sâmbata, ora 14.00)
Nou promovata
Stiinta Bacau se pregateste pentru ultima deplasare a anului. Studentele vor evolua sâmbata, de la ora 14.00, pe terenul nou promovatei Arges Pitesti, in runda a opta a Diviziei A1. Un joc relativ facil pentru formatia pregatita de Florin Grapa, care si-ar putea "securiza" primul loc in clasament, amenintat de tandemul Unic Piatra Neamt – Tomis Constanta.
Le tine in priza
Tehnicianul bacauan prefera insa sa-si tina echipa in priza, avertizând asupra ambitiei de care dau dovada pitestencele pe teren propriu. "Nu vom avea un meci usor, veti vedea! Ni-l putem face insa noi usor daca vom juca serios, asa cum am facut-o mai mereu in ultima perioada", a spus Grapa, care nu se confrunta cu probleme de efectiv.
Tur de forta
La patru zile de la intâlnirea din Trivale, Stiinta va sustine ultima partida din 2011: miercuri, acasa, cu CSM Lugoj. Va fi meciul care va pune punct unui adevarat tur de forta, al studentelor, care, intr-un interval de numai 32 de zile au disputat noua confruntari pe doua fronturi: campionat si CEV. "Intr-adevar, a fost solicitant fizic, dar mai ales psihic. Sper sa incheiem cu bine aceasta perioada", a declarat Florin Grapa.
Dan Sion
Programul complet al etapei a opta (sâmbata, 17 decembrie): Penicilina Iasi – SCMU Craiova, SCM CSU Arges Volei Pitesti – Stiinta, CSM Lugoj – Dinamo Bucuresti, Unic Piatra Neamt – CSM Sibiu, U Cluj – Medicina Târgu-Mures, CSM Bucuresti – Tomis Constanta.
Clasament
1. Stiinta 7 6 1 19-5 18p.
2. Unic 7 6 1 19-6 17p.
3. Tomis C-ta 7 6 1 19-7 17p.
4. Dinamo 8 5 3 18-10 16p.
5. CSM Ecorec 7 5 2 16-11 14p.
6. Medicina 7 4 3 11-10 13p.
7. SCMU Craiova 7 4 3 14-12 11p.
8. CSM Lugoj 7 3 4 13-13 10p.
9. Volei Arges 7 2 5 7-18 5p.
10. CSM Sibiu 7 1 6 7-18 3p.
11. Penicilina 7 1 6 4-18 3p.
12. U Cluj 8 0 8 5-24 2p.
Handbal feminin: Incep testele
Revenite din cantonamentul de 10 zile efectuat la Vatra Dornei, handbalistele de la CSM Bacau incep seria meciurilor de verificare din intersezon. In primul amical al iernii, echipa pregatita de Gabriela Manea si Adrian Brezan va juca in deplasare cu HCM Roman. Testul se va desfasura vineri, de la ora 12.00, si va fi urmat de o revansa programata in Bacau la mijlocul saptamânii viitoare. (D.P.)
Lupte greco-romane / Memorialul „Mircea Croitoru”: Concurs si demonstratie
O noua editie a Memorialului "Mircea Croitoru" va avea loc sâmbata, la Sala de Atletism. La intrecerile programate sa inceapa de la ora 10.00 sunt asteptati aproximativ 100 de copii din toata zona Moldovei. Invitat special al evenimentului: multiplul campion Eusebiu Diaconu, care va sustine o demonstratie. Competitia este organizata de Consiliul Judetean al Elevilor Bacau (CJE), in parteneriat cu Directia Judeteana pentru Sport si Tineret, Consiliul Local Bacau, SCM Bacau si CSM Bacau 2010. Concursul ii are ca initiatori pe Damean Dan (elev la Colegiul Tehnic "Anghel Saligny" si director departament sport si programe de tineret in cadrul CJE) si Anamaria Madalina Botez (eleva la Liceul cu Program Sportiv Bacau, vicepresedinte al CJE). In afara Memorialului vor exista si momente arstistice, puse in scena de trupa Power Dance (din partea Casei de Cultura "Vasile Alecsandri"), trupa de majorete de la CN "Gheorghe Vranceanu", respectiv elevele Cristina Cobzaru si Larisa Tutuianu (Colegiul National de Arta "George Apostu"). Competitia va debuta cu luptele de la categoria 25 kg si se va incheia cu premierea tuturor participantilor. (D.P.)
Fotbal / Juniori: Turneu la Iasi
In acest sfârsit de saptamâna, Iasiul gazduieste cea de-a patra editie a Cupei de Iarna la fotbal, competitie rezervata in acest an juniorilor nascuti in 1996. La turneul ce se va desfasura de vineri si pâna duminica, pe terenul sintetic din cadrul Complexului "Emil Alexandrescu", vor participa, pe lânga gazdele de la LPS Iasi si CSMS Iasi, formatiile: Sport Club Bacau, Ceahlaul Piatra Neamt si Sportul Studentesc. Se va juca in sistem campionat, fiecare cu fiecare, câstigatoarea competitiei urmând sa se stabileasca in urma clasamentului. (D.S.)
Tabele dubioase pentru asigurari private
Ministerul Sanatatii atrage atentia asupra unui „fenomen ingrijorator care se dezvolta la limita legii si care prevede un sistem piramidal de colectare a unor adeziuni pentru viitoarele case private de asigurari de sanatate”, dupa cum se arata intr-un comunicat de presa al institutiei. Pe piata au aparut firme care intocmesc tabele cu date personale ale cetatenilor sub pretextul ca acestia vor fi inclusi in bazele de date ale caselor private de asigurari. Ministerul Sanatatii mai precizeaza ca nu s-a definitivat legislatia cu privire la asigurarile de sanatate. Noul proiect de lege privind reforma in Sanatate este in lucru, iar Ministerul Sanatatii il va supune dezbaterii publice atunci cand va fi conturat. Potrivit variantelor care au circulat neoficial, dar care au fost totusi dezbatute cu oficiali din sistemul sanitar, ar urma desfiintarea caselor judetene de asigurari de sanatate. Banii colectati la Fondul national unic al asigurarilor de sanatate vor fi gestionati de Casa Nationala de Asigurari de Sanatate, care ii va imparti viitoarelor case private. Se vorbeste si de o cifra de asigurati minima pentru o casa privata. Cea vehiculata a fost de un milion, ceea ce ar justifica graba in strangerea de adeziuni. (D. Mincu)
Ajutoarele de incalzire vor ajunge la unii abia la anul
Locuitorii catorva comune din judet, indreptatiti sa primeasca ajutor de incalzire pe baza de lemne, carbune sau combustibil lichid nu vor vedea curand suma cuvenita. La ei va ajunge la sfarsitul lui ianuarie 2012 ajutorul aferent lunii noiembrie. Aceasta, deoarece primariile comunelor in care locuiesc nu s-au grabit sa transmita la Agentia Judeteana de Prestatii Sociale (AJPS) situatia centralizatoare cu familiile care au aprobata cererea de ajutor. "Primariile Beresti Bistrita, Buhoci, Gaiceana si Ungureni nu ne-au trimis inca aceasta situatie, ne-a spus ieri, in jurul orei 14.00, Teodor Agachi, consilier al AJPS. Primele trei au promis ca vin astazi (ieri-n.n.), dar la Primaria Ungureni nu a raspuns nimeni la telefon. Oricum, in toate aceste cazuri este tardiv, pentru ca noi a trebuit sa facem ieri (miercuri – n.n.) cererea de deschidere bugetara." Pentru beneficiarii din celelalte 89 de localitati din judet banii vor fi virati pana la sfarsitul lunii decembrie. Este vorba despre 39.015 familii, care isi asigura incalzirea locuintei cu lemne, carbune sau combustibil lichid. Suma totala, pentru noiembrie, care va ajunge la ei se ridica la 1.602.938 lei. (Elena T.)
„Traditii si obiceiuri populare romanesti” pe scena Teatrului Bacovia
Pe scena Teatrului “Bacovia” Municipal Bacau va avea loc pe 17 decembrie, incepand cu ora 17.00, a doua editie a proiectului national “Traditii si obiceiuri populare romanesti”. “Este un spectacol pe care l-am realizat impreuna cu partenerii mei de la Colegiul Tehnic «Letea», Colegiul «Grigore Antipa» si Grupul Scolar «Hemeius» si care este organizat cu ocazia Sfintelor Sarbatori crestine ale Craciunului”, ne-a declarat coordonatorul evenimentului, educator Felicea Anton. Vor colinda si vor prezenta obiceiurile specifice acestei perioade, elevii scolilor din proiect, alaturi de cei de la Scoala cu clasele I-VII Luizi Calugara, dar si prescolarii de la Gradinita Luizi Calugara. (R. Neagu)
Cenaclul literar „Crisalide” a ajuns la a doua editie
In Sala de teatru "Prospero" a Palatului Copiilor va avea loc a doua editie a Cenaclului literar "Crisalide", sambata, 17 decembrie. Invitati speciali vor fi Dumitru Braneanu, in calitate de poet, dar si Petru Scutelnicu si Nicolae Mihai. Intalnirea va dura doua ore, timp in care elevii dornici sa creeze si sa invete vor avea ocazia de a se afirma si de a schimba idei unii cu alti. In prima parte a reuniunii vor citi Alexandru Corocea, Stefania Cristina Colbu, Andreea Santa, Valentina Lepadatu si Doina Vasilev propriile creatii, pentru ca apoi sa urmeze dezbateri pe baza lor. In partea a doua se vor citi cateva opere literare, din lecturile preferate ale participantilor si nu numai. Va fi o intalnire interactiva, in cadrul careia toti isi pot spune parerea si ceea ce simt. (R. Neagu)
Intreprinderi sociale pentru persoanele in dificultate
Persoanele vulnerabile, care intampina dificultati in a-si gasi un loc de munca, vor avea sanse mai mari in acest sens, incepand de anul viitor. Un proiect de lege afisat pe site-ul Ministerului Muncii are drept scop stimularea dezvoltarii economiei sociale, destinata populatiei cu risc de marginalizare. Acest tip de economie are drept scop promovarea incluziunii sociale a persoanelor aflate in dificultate, precum cele cu dizabilitati, de etnie roma, care parasesc sistemul de protectie a copilului, copiii de 16 ani, apti de munca, in situatie de risc etc. Acest domeniu al economiei va avea ca obiect principal de activitate producerea de bunuri si servicii pentru comunitate, la care vor lucra, pe baza de contract de munca, si persoane vulnerabile. Pentru aceasta vor fi infiintate intreprinderi sociale private, care pot fi societati cooperatiste de gradul I, cooperative de credit, asociatii si fundatii, case de ajutor reciproc ale salariatilor ori pensionarilor sau alte categorii de persoane juridice. Acestea vor trebui sa reinvesteasca 60 la suta din valoarea profitului pentru dezvoltarea intreprinderii si trebuie sa angajeze pe cel putin 40 la suta din locurile de munca persoane din grupul vulnerabil. Intreprinderile sociale beneficiaza de facilitati fiscale si de alte forme de sprijin si incurajare a dezvoltarii economice. Si intreprinderile, si persoanele angajate din randul celor vulnerabile beneficiaza de scutirea de plata impozitului pe venit. Angajarea se va face pe minimum doi ani, insa. La randul lor cei care achizitioneaza bunuri produse ori servicii prestate de persoanele din grupul vulnerabil au dreptul la o deducere suplimentara a bazei de calcul al impozitului pe profit. Intreprinderile sociale au acces la finantarea din fondurile nationale si internationale, dar ele trebuie sa vina cu o contributie proprie de pana in 10 la suta. Totodata, au prioritate la credite de maximum 10.000 euro pentru achizitionarea de echipamente tehnologice, necesare extinderii afacerii de economie sociala. Creditele vor fi acordate fara dobanda, aceasta fiind suportata din bugetul de stat. Intreprinderile sociale vor beneficia si de scutirea de la plata taxelor si impozitelor locale, de concesionarea cu titlu gratuit a unor imobile situate pe domeniul public si de sprijin in promovarea produselor si serviciilor realizate. (Elena T.)
Concurs scolar judetean de masti si papusi
Elevi concurenti intr-o competitie inedita
Sute de masti, confectionate din materiale de tot felul si viu colorate, au fost expuse in holul mare al Colegiului National de Arta "George Apostu" Bacau pentru a fi jurizate intr-un amplu concurs interjudetean, aflat deja la a VII-a editie. O competitie care urmareste sa promoveze traditiile populare romanesti. Expozitia va fi deschisa publicului larg pana pe 15 ianuarie 2012.
Devenit deja o traditie in aceasta perioada de dinaintea Sarbatorilor de iarna, "Concursul judetean de masti", eveniment organizat de Colegiul National de Arta "George Apostu", a ajuns la a VII-a editie. Au intrat in competitie elevi din clasele a V-a pana intr-a XII-a, din 16 scoli si licee din judetul Bacau. Acestia au expus in total 290 de lucrari. Confectionate din calti, rafie, lana, nasturi, bumbi, blana naturala, carpe colorate, boabe de fasole sau porumb, dopuri de pluta, margele si alte materiale, mastile traditionale de Craciun au fost premiate, de catre un juriu format din profesori de specialitate. "Copiii au lucrat la aceste obiecte cu mare bucurie, au licrat jucandu-se. Selectia a fost riguroasa, iar concurenta acerba. E greu sa alegi. Sunt si materiale neconventionale, gama de culoare este larga, lucrarile sunt foarte frumoase. Concursul este axat pe masca traditionala, dar in ultimul timp, pentru ca e greu sa mai gasesti coarne, canepa, lana, am vazut ca elevii au trecut si pe alte tipuri de materiale sintetice, mai moderne. S-au inspirat chiar si dupa masca italiana sau cea de carnaval. Dar poate ca tocmai aici este si toata frumusetea expozitiei, prin varietatea ei", ne-a declarat prof. Ioan Burlacu, profesor de Arte Vizuale la CN de Arta "G.Apostu"Bacau, presedintele juriului. Echipa de proiect este formata din Lacramioara Andries, Ioan Burlacu, Iuliana Geliman, Ionela si Ioan Lazureanu, Sergiu Mazerschi, Monica Luminita Radu, Bianca Rotaru, Gheorghe Zarnescu. Proiectul isi propune dezvoltarea cunostintelor de limbaj plastic prin filiera traditiilor populare romanesti. Tema concursului "Masti" se refera la valorificarea acestor obiceiuri in arta decorativa. Ca o noutate, anul acesta, alaturi de masti, elevii au adus in expozitie si motivul "Papusii" traditionale romanesti ce are ca suport lingura de lemn, care a fost imbracata in costume inspirate din creatia populara. Aceasta colectie a fost expusa in holul de la parterul colegiului si a fost realizata de elevii Colegiului National "Gh.Vranceanu" si Colegiului "Mihai Eminescu", indrumati de prof. Liliana Dumitriu. Prin confectionarea acestor obiecte specifice unor ritualuri ancestrale (masti si papusi), elevii au prezentat o parte din experienta lor in cunoasterea traditiilor regionale, prin mijloace artistice. Au participat in concurs mai multe scoli si licee, precum "Ion Creanga", Miron Costin", "Nicolae Iorga", "Alexadru Safran", "Mihai Dragan", "Domnita Maria", colegiile "George Apostu", "Mihai Eminescu" si "Gh. Vranceanu" toate din Bacau, dar si unitati de invatamant din Traian, Barati, Saucesti si Comanesti. Concursul judetean de masti face parte dintr-un proiect educational organizat de Colegiul National de Arta "G. Apostu" Bacau, in parteneriat cu Palatul Copiilor, Colegiul National “Gh. Vranceanu” si Colegiul National Pedagogic “Stefan cel Mare.” Expozitia este deschisa si pentru publicul larg, pana pe 15 ianuarie 2012.
Roxana Neagu
"Am confectionat masca din materiale vechi, blanuri, nasturi. Singura am lucrat. Particip de mult la astfel de concursuri, dar e primul an in care iau premiu. Intentionez ca dupa expozitie, sa ofer masca unui prieten ca si cadou" – Stefana Bejan, clasa a XI-a
"Am luat premiu pentru 2 lucrari pe care le am in concurs. Sunt elev al Colegiului de Arta de 4 ani si m-am inspirat din ce am vazut in tot acest timp. M-au ajutat si parintii. Dar am facut ce am vrut eu. Nu e greu. Am lucrat o zi pe fiecare masca" – Liviu Stefan Bujor, clasa a V-a
"Am lucrat o zi, doua. Am luat locul I. E prima diploma de la scoala. Am sa mai particip si la alte competitii. Am lucrat destul de mult, pentru ca prima oara am prins masca doar in bolduri si a trebuit sa o refac. Dar sunt multumit de mine" – Lucian Zuld, clasa a V-a
Bric-Brac: Recursul la ingeri
Am ascultat cu stupoare cum cineva din lumea teatrului, nici nu vreau sa-i pomenesc numele, a rostit acele cuvinte penibile la definitiva plecare a unui important regizor de teatru: "Acum, Toca poate sa regizeze piese cu îngeri". Daca Alexandru Tocilescu, prin nu stiu ce minune, l-ar fi auzit, s-ar fi amuzat copios, fara doar si poate, s-ar fi zguduit de ras precum Falstaff, unul dintre personajele sale preferate.
Si la moartea cantaretei Malina Olinescu stirile si comentariile contineau, în chip invariabil, sintagma s-a dus sa cante la îngeri, cu îngerii. Dupa cum au remarcat deja unii oameni cu simtul ridicolului, chestia cu îngerii, invocati în astfel de triste situatii, a devenit un poncif, un sablon ieftin, repetat parca de o flasneta stricata. Nicio urma de decenta, de discretie nu exista în astfel de ocazii, desi uneori ele sunt cerute de membrii familiilor celor disparuti în mod tragic. Dar nimeni nu-i ia în seama, si circul mediatic se porneste, goana dupa rating fiind singura care-i mai anima pe niste indivizi carora le-a devenit straina notiunea de bun simt.
Ca sa revin la Tocilescu, pe care l-am cunoscut, vreau sa spun ca rareori mi-a fost dat sa întalnesc un om mai discret cu suferinta lui, mai împacat cu soarta, mai demn si mai curajos. Printre alte întamplari teatrale, în care ne-am intersectat, acum cativa ani am fost colega de juriu cu el, la Bacau, la Gala Star. Si l-am vazut cum evita orice discutie patetica despre boala lui, desi a fost dus la spital de vreo doua ori, de catre directorul teatrului, pentru dializa. Pe care o facea de doua decenii, si asta nu era singura lui suferinta, pentru ca si inima îi era afectata, nu numai rinichii. Dar cat echilibru avea Toca, cat umor! Nu te plictiseai în preajma lui, desi nu era ceea ce se numeste un tip placut, amabil, simpatic. Dimpotriva, era de o ironie muscatoare, virand spre cinism, si nu se cruta nici pe sine, autopersiflandu-se deseori. Îi displacea orice loc comun, avea oroare de banalitate, de sentimentalisme, de dulcegarie, de apa de trandafiri. Era un boem impenitent, cu un extraordinar spirit ludic, de care erau impregnate toate spectacolele sale, multe dintre ele adevarate bijuterii. Spectacole vesele (îi placea mult comedia), în care muzica juca un rol principal, Tocilescu fiind un mare iubitor si cunoscator de muzica, de cele mai diverse genuri. Era original în tot ce facea, cu risipa de imaginatie, de haz. Nu-l atrageau lucrurile cuminti, asezate, fugea de cararile batatorite, de adevarurile sleite, pedestre. Rebel nedomolit, cauta mereu altceva, fara astampar. Avea, cum zic francezii, le diable au corps si, cu siguranta, nimic de-a face cu îngerii. Primul spectacol pe care i l-am vazut, în 1978, "Nevestele vesele din Windsor", de la Piatra Neamt, cu slagarele boeme ale lui Nicu Alifantis, avea un ritm îndracit si un farmec desucheat. Sclipitor în ironiile, în poznele sale, ireverentios, Toca e de neînchipuit "regizand piese cu îngeri". Curat caraghios! Si mare tampenie este recursul asta la îngeri a unor minti lenese, împotmolite în clisee. Ce naiba, mai schimbati placa!
Carmen Mihalache
„Sunt adeptul germane in stomatologie”
Interviu cu dr. Alexandru Calin, medic primar stomatolog
– Doctorul Alexandru Calin este cunoscut ca unul dintre cei mai remarcabili medici stomatologi din Bacau, care a introdus in premiera in Bacau implantologia orala, in acelasi timp este si imaginea unei importante companii – Blend-a-Med -, in cadrul unui proiect national: este vorba de Academia de Igiena Orala. Stomatologia, ca activitate practica, a cunoscut in ultimii ani, cu precadere in mediul privat, o dezvoltare impresionanta. Care credeti ca sunt cauzele unei asemenea expansiuni?
– Dezvoltarea stomatologiei in sectorul privat e consecinta imposibilitatii statului de a sustine serviciile stomatologice, in primul rand din cauza costurilor mari. In toata lumea, stomatologia intra mai mult in sfera privata. In foarte putine tari europene, statul isi permite sa asigure un serviciu stomatologic complet. Sigur, exista diferente importante intre principalele tari europene in modul de asistenta stomatologica practicata acolo. Baza serviciilor de calitate este in domeniul privat. Tari precum Anglia asigura o asistenta minima, mai ales in zona controlului periodic, al profilaxiei, insa nu asigura niciodata servicii de implantologie sau ortodontie. Al doilea motiv este numarul din ce in ce mai mare de stomatologi, de altfel o necesitate in tara noastra, si lipsa lor in sectorul de stat. De altfel, stomatologia, alaturi de avocatura, intra in categoria meseriilor liberale. Cred ca sistemul privat este cel mai capabil de a realiza performanta. Atat timp cat sistemul sanitar este afectat de diverse tare, este greu de crezut ca vor exista bani pentru stomatologia practicata in sistem de stat. Iar al treilea motiv e ca a crescut cererea de servicii stomatologice, ceea ce este un aspect important, care tine de educatie.
Supraspecializarea este viitorul stomatologiei
– De ce romanii, dupa ultimele studii facute publice, nu acorda importanta cuvenita profilaxiei cavitatii bucale, intretinerii danturii?
– Cauzele sunt impartite. De vina e lipsa preocuparilor pentru profilaxie si a unor obiceiuri sanatoase la varste mici, in gradinite si scoala. Nu mai exista un control regulat al copiilor si tinerilor. In tari vecine cu noi, de exemplu Ungaria, in carnetul de note e inclusa o fisa cu examinarile clinice, astfel ca parintii sa ia la cunostinta despre nevoile copilului. In ultimii ani se observa totusi o atentie mai mare, deoarece se cauta mai des socializarea. La televiziune, in filme sunt vazuti actori, manechine cu zambete frumoase, cu dantura impecabila si ti-ai dori si tu sa arati ca ei. Grija fata de imaginea ta a devenit importanta. Toate acestea se transmit mentalului colectiv. Cel mai puternic exemplu este SUA, unde imaginea de pe platourile de filmare a ajuns pana la ultimul lucrator de la benzinarie sau McDonalds. Aceea este tara in care la sase luni, californienii se duc sa-si faca un tratament de albire. Ca o gluma, un medic spunea ca s-a ajuns chiar la un procent de 120 la suta, deoarece multi isi duc la asemenea tratamente si animalele de companie. Importanta stomatologiei in privinta increderii in sarmul personal, in accederea intr-un serviciu mai bun, devine extrem de evidenta. Cazuistica din Romania este mult mai ampla decat cazuistica din Suedia sau Anglia, unde de 50 de ani s-a introdus apa cu flor, se lucreaza foarte mult la terapia profilactica, la depistarea oricaror probleme de timpuriu, pentru a nu se ajunge la complicatii, ce duc la costuri mai mari, la timpi morti pentru productie. La noi sistemul nu acorda inca importanta aspectelor profilactice.
– Domnule doctor, in Bacau, si nu numai, au aparut in ultimii ani zeci de cabinete stomatologice, unele doar cu un scaun, altele – adevarate clinici. Sunt medicii stomatologi mai curajosi in a investi, in a apela la credite pentru a practica servicii de buna calitate?
– Este adevarat, sunt mai curajosi, constientizeaza mai bine ca tehnologia ii poate ajuta. Pe de alta parte, consider ca in Romania sunt oameni din ce in ce mai bine pregatiti, care pot sa introduca in practica de zi cu zi standarde medicale din ce in ce mai inalte. Sigur ca nu am ajuns la un grad de risc zero la manopera, nicaieri in lume nu exista, important este sa ne incadram in statistici decente, ceea ce este destul de greu de inteles in Romania. Nu exista nici la nivel european un protocol unanim acceptat, fiecare tara are protocoale proprii pe diferite tipuri de interventie. Revenind, astazi este necesara o dotare mult mai buna, mai sofisticata, pentru a ne putea incadra in aceste protocoale. Prin supraspecializare, exista posibilitatea ca un medic sa fie cel mai bun pe o singura operatie. Este mult mai economic, deoarece isi doteaza cabinetul pentru un anumit tip de tratament, scad costurile, scad timpii de interventie. Fata de inceputurile mele, a crescut mult gradul de dotare. In 1996 a aparut prima firma care importa aparatura din Vest. Pana atunci aveam aparatura din tarile estice, veneau un numar limitat de freze, un numar limitat de alte aparate. Sistemul de stat impartea o freza la trei medici. Acum achizitionarea de aparatura a cunoscut un boom, insa si aici statistica ne da o investitie de 1000 de euro pe an de stomatolog, raportata la vanzari. Este o investitie insuficienta. Piata de aparatura medicala si consumabile este in crestere.
Clinica moderna cu flux integrat
– Suntem la Clinica Stomatologica Smile Dent, una dintre cele mai moderne din Bacau. Care este conceptul acestei clinici?
– Conceptul este consecinta numeroaselor iesiri la cursurile din strainatate (Anglia, Franta, Suedia, SUA, Germania, Austria), unde, pe langa partea teoretica, am vazut pe viu si sistemele, cum s-au gandit sa le optimizeze, sa aiba rezultate cat mai predictibile. Tot ce am dorit a fost sa incerc sa creez pentru mine un loc de munca adus la standardele lumii de dincolo si nu a oricarei lumi, sa nu ne imaginam ca dincolo toate cabinetele arata asa, nici chiar in SUA. Doar centrele marilor orase au anumite standarde, din zonele unde se practica stomatologie de excelenta, cabinete dotate, performanta, randamente pentru organizatori, pentru pacienti. Este vorba si de un randament economic, orice masinarie bine planificata si intretinuta isi face treaba din toate punctele de vedere. Asa mi-a venit ideea. Din fiecare loc pe unde am fost, am incercat sa aduc cate ceva. O asemenea clinica presupune linie tehnologica, protocol medical, organizare, flux, personal, igiena, securitatea deseurilor. Clinica este organizata integrat, de la radiologie la implantologie si stomatologie estetica, pe cabinete, fiecare are in dotare un anumit tip de aparat, pentru anumite servicii stomatologice, in unul facem implantologie, in altul terapie endodontica, in altul lucrari generale de intretinere si profilaxie.
– Nu pentru reclama, insa cred ca ar fi util sa spunem celor interesati ce lucrari se pot face in clinicile bacauane, dar si la clinica dumneavoastra, mai ales ca sunteti prima clinica care a introdus, acum 10 ani, implantologia in Bacau. Sa vedem pe viu cum functioneaza Academia de Igiena Orala.
– Implantologia, pentru Romania, este un lucru relativ nou. Eu am inceput-o abia dupa doi-trei ani de cand se practica in Bucuresti. Implantologia nu este insa un domeniu foarte recent in stomatologie, doar introducerea implantului surub poate fi considerata o noutate, cu toate ca se practica in Vest de peste 50 de ani. Inainte erau alte tehnici, insa, incepand mult mai tarziu, am beneficiat de toata experienta acumulata, din incercarile, din reusitele si nereusitele altora. Vizitele, cursurile, schimburile la clinici din strainatate mi-au oferit posibilitatea sa vad pe viu ce inseamna, cum se lucreaza pe aceasta metoda si tehnica. Noi am sarit multe etape, am economisit timp si bani, deoarece nu trebuie sa inventam in fiecare zi roata. Am cunoscut chirurgi cu experienta de 40 de ani in implantologie, am lucrat cu medici din tara unde s-a inventat implantologia surub, in Suedia. Ca o curiozitate, implantologia surub nu a fost inventata de un stomatolog, ci de un ortoped. Astazi, peste tot, se utilizeaza doar implantologia surub, tehnologia a evoluat, avem cazuistica, avem experienta. La endodontie, desi am inceput in 1996 cu importatorii de materiale, am beneficiat de saltul tehnologic facut de Scoala americana, care a schimbat total viziunea asupra tratamentului endodontic. Endodontia a cunoscut, o data cu implantologia, un boom tehnologic, dar si stiintific, in ultimii 10 ani. Ce inseamna asta pentru pacient? Inseamna o rata mai mare de succes in urma tratamentului de canal. Rata de reusita a crescut la peste 90 la suta, plecand de la 50 la suta (raport facut in Germania). In Romania, peste jumatate dintre copii ar trebui sa poarte aparate ortodontice. Este stiinta care urmareste realizarea unei armonii a dintilor, a maxilarului, a unei ocluzii corecte a gurii. Vedem tot timpul pe strada oameni cu o gura urata, dinti incalecati, ale caror muscaturi sunt gresite. Este o corectie a diferitelor tipuri de anomalii. Este primul pas spre stomatologia estetica, dar are si o latura practica majora, cu implicatii in multe aspecte ale functionarii corecte a aparatului dentar. Am sa recurg la doua exemple cunoscute mai ales de iubitorii fotbalului. Fotbalistii Ronaldo (toata lumea il cunoaste mai ales prin performante, dar si prin unicitatea configuratiei gurii) si Vieri, cu anomalii dentare diferite, Ronaldo are predispozitie la rupturile musculare pe zona anterioara, iar Vieri pe zona muschilor posteriori si asta din cauza unor tulburari ocluzale. Ronaldo a fost tratat la Paris, iar in urma tratamentului a avut prestatii mai bune decat inainte. Totusi, stiinta are anumite limite, astfel ca, uneori, chiar dupa tratamentele ortodontice apar recidive.
Parintii si scoala sunt responsabili de sanatatea copiilor
– Anomaliile, bolile, afectiunile stomatologice apar in ultimii ani de la varste foarte mici. Care sunt cauzele?
– Anomaliile genetice sunt, din fericire, mai putine. Din pacate, lipsa interventiei scolii, a parintilor, de a intra in zona profilaxiei, de a-si urmari copiii de la varste foarte mici, duce la asemenea probleme. Spalatul pe dinti, inca din perioada de sugar, adaptarea periutei si a pastei in functie de varsta sunt primele masuri care pot elimina unele afectiuni. Alimentatia este o problema mondiala, sinteticele, chimicalele vor continua sa o domine. Dramatic este ca nu ne putem astepta nici in anii urmatori la o alimentatie naturala. Important este ca deficitele alimentare sa le compensam cu intretinerea corecta si continua a dintilor. Nu exista o reteta universala, spalatul cat mai des pe dinti poate constitui o garantie a sanatatii dintilor. Si aici functioneaza statisticile, in Germania o persoana consuma patru periute pe an, in Romania sunt patru oameni la o periuta.
– Doctorul Alexandru Calin este si imaginea unei cunoscute firme care distribuie pasta de dinti, este vorba de Blend-a-Med. Bacauanii va vad la televizor, pot sta de vorba cu dumneavoastra pe platforma Academiei de Igiena Orala. Cum ati ajuns acolo?
– Nu a existat un concurs, nu i-am cautat eu. Intr-o anumita discutie purtata in Bucuresti am ajuns la aceasta poveste: ce ar trebui sa faca firmele care se ocupa cu distribuirea produselor folosite in igiena orala. Nu reclama gen «folositi pasta, periuta X sau Y», aceasta modalitate este una pur comerciala, cat mai ales sa crestem nivelul de cunoastere, de educatie a romanului de rand. Prin ideile exprimate, am ajuns la concluzia ca putem fi mult mai folositori in planul educatiei, al informatiei. Prin urmare, cele doua firme, Blend-a-Med si Oral B, au considerat ca o platforma de informare ar fi mult mai utila.
– Acest proiect are doua componente, una este reclama si alta este platforma de informare.
– Adevarat. Eu nu sunt implicat in partea cu reclama propriu-zisa, apar pe tv doar in partea de informare. Sigur, este sigla firmei, ea este finantatorul campaniei, al logisticii, al mediatizarii programului. Orice utilizator de calculator poate intra in zona de intrebari si raspunsuri, unde primesc 72 de ore pe saptamana intrebari si dau raspunsuri sau pe chat, doua ore pe zi, unde raspunsurile sunt live. Sunt singurul medic in campania din anul acesta si am devenit imaginea celor doua firme. Fac aceasta activitate cu mare placere si cu profesionalismul de care sunt in stare. Este foarte interesant.
Nu exista criterii obiective de performanta
– Sa inteleg bine: oferiti sfaturi, dati raspunsuri, gratuit, unor oameni care au nevoie de ele.
– Da. Categoric. Exista o lipsa acuta de informatii, oamenii sunt dezorientati. Au batut, unii, pe la diferite usi, au urmat diferite tratamente, unele nereusite. Insa, o spun clar, eu nu pot sa infirm sau sa confirm un diagnostic, nu asta urmarim, ci doar pe baza informatiilor, a intuitiei, pot sa fac o trimitere in «zona fierbinte». Foarte important este ca orice cetatean cu probleme sa tina legatura cu medicul sau, cu medicul de familie, eu nu am autoritate sa pun un diagnostic pe baza unor vorbe, este un aspect, al doilea se refera la incredere si perseverenta. Deschidem usa medicului stomatolog de cate ori este nevoie.
– Domnule doctor, de unde stiu eu ca medicul la care apelez este bun, foarte bun, cel mai bun. Eu, cu ani in urma, am nimerit la unul care, fara consultare, mi-a scos doi dinti, cu toate ca ar fi putut fi tratati.
– La aceasta intrebare nu am raspuns. Nu exista un criteriu. Normal ar fi sa fie niste criterii obiective. Sa nu uitam ca in ultimii ani se pune un accent pe marketing in mod exagerat, toate sunt la superlativ, inclusiv apa, multe reclame sunt mincinoase. Nu pot sa spun ca pot construi avioane nedetectabile cu radarul, daca eu nu am construit niciunul. Acelasi lucru se intampla in domenii ca implantologia, ortodontia. Este un atentat la sanatatea pacientilor, la probitatea profesionala. Despre asta vorbim. Oricum, posibilitatile de informare au crescut in ultimii ani.
– Sunteti medicul despre care stiu ca este adeptul “filozofiei” germane in ceea ce priveste medicina. Cum ar trebui sa o inteleg?
– Am invatat de la nemti pragmatismul, etapizarile. Germania e o tara in care daca protocolul e de cinci virgule, cinci virgule se pun, nu zece. Am invatat precizia in executarea oricarei manopere, dusa pana la extreme. In Germania exista cele mai puternice asociatii profesionale si stiintifice in domeniul implantologiei orale, chiar daca Italia – deloc surprinzator – e tara unde utilizarea implanturilor se face pe o scara mult mai larga. Raportat la numarul populatiei, peninsularii sunt cei mai mari consumatori de implanturi. Sigur, aici intervine si imaginea de macho a italienilor, de done a femeilor, intervine si educatia pentru zambet, care are o traditie in acea tara. In Anglia se practica protezele mobile; statul le plateste acele proteze, este o solutie. In Italia nu exista serviciu de stat in stomatologie, totul este in regim privat, sigur, la niste preturi care nu pot fi acoperite de italianul de rand, la fel si in SUA. Vorbim aici de 100-150.000 de dolari pentru o gura reabilitata complet. Americanii sunt cei mai multi purtatori de proteze mobile.
Stomatologia moderna este prohibitiva pentru multi romani
– Vorbim de minute bune de filozofia si practica medicala din Italia, de Anglia, Suedia, de SUA. In Romania cum este, domnule doctor?
– Pentru cei cu venituri medii, domeniul implantologiei este aproape inaccesibil. Si nu numai implantologia, stomatologia moderna este aproape prohibitiva pentru cei din aceasta categorie. Din cauza costurilor, accesul este restrictiv. Pentru Romania ar fi de dorit sistemul francez, care asigura decontari pentru anumite lucrari.
– Aveti pacienti copii?
– Am, insa nu este specializarea mea. La partea de ortodontie colaborez cu un coleg din Iasi, un ortodont cu multa experienta, la care apelez si lucram impreuna. Sunt si in Bacau cativa specialisti, insa eu, la clinica mea, colaborez cu acest medic din Iasi in care am mare incredere, iar pacientii mei au fost si sunt foarte multumiti.
– Sunteti singurul medic al clinicii, aveti colaborari cu medici straini, invitati de la alte clinici pentru anumite interventii de o mai mare dificultate?
– Am medici cu care colaborez de multi ani, in strainatate si in tara. Am colegi din mediul academic pe care ii invit in clinica sau merg eu in clinicile universitare, in laboratoare, lucram impreuna, dezbatem impreuna anumite teme, insa in activitatea de zi cu zi lucrez doar eu si personalul pe care mi l-am ales cu mare grija.
Confidentialitatea este regula de baza in stomatologie
– Aveti pacienti celebri, vedete, artisti, politicieni care v-au trecut pragul, carora le-ati imbunatatit imaginea?
– Da, insa deontologia, respectul fata de pacient nu-mi permit sa le divulg numele. Nu mi-am permis sa-i afisez pe perete, in tablouri, nici macar sotiei/sotului nu as putea sa le raspund la aceasta intrebare. Exista un protocol de confidentialitate, la care eu tin foarte mult. Apropo de pacienti celebri, dar si de cheltuieli dentare, am sa va dau – cu titlu de curiozitate – exemplul actorului Tom Cruise: acesta a investit peste un milion de dolari in lucrari stomatologice.
– In cei 20 de ani, pe cate guri ati lucrat?
– Din nefericire, din perioada inceputurilor nu am o statistica. Acum pot sa spun ca am peste 400 de interventii pe luna.
– De unde bani pentru o asemenea investitie?
– Credite, bani proprii, contracte cu diferite firme. Din munca si economii. Bineinteles, toate cu ajutorul familiei. Eu sunt, deocamdata, multumit de ceea ce am realizat.
Gheorghe Baltatescu
