In pragul sarbatorilor de iarna Parohia “Sf. Apostoli Petru si Pavel” din Bacau, in colaborare cu Scoala cu Clasele I-VIII Nr. 1 Valea Seaca, din comuna Nicolae Balcescu, au initiat proiectul caritabil “Dar din inima”. Micii voluntari alaturi de parintii lor si învatatoare Grosu Viorica, Botezatu Cristina, Ciobanu Lenuta, Catinas Mirela, fiind alaturi cu gandul si cu inima de cei mai putin fericiti decat ei, au împartit daruri copiilor din familiile defavorizate de pe strada Stadionului Nr. 3, 7, 9. Darurile, constand în jucarii si dulciuri, au fost donate de elevii claselor I-IV si de preotul paroh Grosu Emil. Prin actiunea “Dar din inima”, desfasurata în spiritul Craciunului, cei implicati au dovedit omenie, bunatate si generozitate, aducand o raza de soare si zambete în inimile unor copii nevinovati de situatia materiala precara a famiilor lor. (R. Neagu)
Concurs national pentru elevi si profesori la Grupul Scolar „Petru Rares” Bacau
Grupul Scolar "Petru Rares" Bacau a organizat cel mai mare concurs national de desene, ornamente si arta fotografica, intr-un proiect intitulat "Craciunul pentru toti”. Organizatori au fost prof. pentru invatamantul primar Ovidiu Balan, prof. Costica Vieru – director si invatator Maria Huiban. Partenerii proiectului sunt Inspectoratul Scolar Judetean, Casa Corpului Didactic "Grigore Tabacaru" si Bacau si Palatul Copiilor.
Proiectul s-a desfasurat sub forma unui concurs adresat elevilor din clasele I -XII, dar si cadrelor didactice din unitati scolare din intreaga tara. Scopul acestuia este cunoasterea, dezvoltarea si stimularea potentialului artistic si creativ al copiilor. Lucrarile participantilor au fost expuse intr-un spatiu special amenajat pe o perioada de doua saptamani, pentru a putea fi vizitata si vor fi cuprinse intr-un album, realizat pe diferite sectiuni (cultural-artistic, tehnico-stiintific, sportiv-turistic, cetatenie democratica). S-a urmarit cunoasterea traditiilor si sarbatorilor specifice Craciunului, dezvoltarea abilitatilor artistice si exprimarea dragostei fata de natura in anotimpul de iarna, dezvoltarea si stimularea expresivitatii si creativitatii copiilor, cultivarea sensibilitatii artistice a copiilor prescolari si scolari, descoperirea si dezvoltarea aptitudinilor plastice, valorificarea experientei pozitive a cadrelor didactice in abordarea educatiei artistico-plastice si imbunatatirea imaginii scolii in comunitate. S-au inscris si au participat in proiect 8 de cadre didactice si 90 elevi de la gradinite, scoli si licee din judetul Bacau si din tara, dar si de la Palatul Copiilor Bacau – prin coordonarea activitatii copiilor, implicarea in jurizarea lucrarilor si diseminarea rezultatelor proiectului. La sectiunea elevi, fiecare a putut participa cu maximum trei lucrari (indiferent de sectiune), cu respectarea temei concursului, iar la sectiunea cadre didactice s-au prezentat fie fotografii (maxim trei) ce reprezentau scene din serbarile scolare realizate in anii anteriori (de Craciun), fie prezentari Power Point. Toti participantii au primit diplome de participare, iar juriul (format din trei inspectori scolari) au oferit pe fiecare sectiune premiile I, II, III si mentiuni, la fiecare nivel de clasa/grupa. (R. Neagu)
Primaria Darmanesti nu are datorii catre profesorii navetisti
Primaria Darmanesti face nota discordanta intre alte zeci de primarii din judet care au ramas datoare pentru naveta cadrelor didactice. Aici situatia este diferita pentru ca si modul de lucru este altul. "Toti profesorii care au depus o cerere si au facut un dosar au primit banii de naveta. Intotdeauna am procedat asa. Lunar ei se adreseaza primariei si le-am achitat banii de abonamente", sustine primarul Constantin Spiridon (PSD). Sunt cadre didactice care fac naveta din Moinesti, ceea ce este considerat aproape, dar si din Bacau. "Am doi profesori care vin in fiecare zi din Bacau. Naveta costa 200 de lei pe luna", a mai spus Spiridon. Populatia scolara a Darmanesti-ului este de 2.500 de elevi. Lor le predau zilnic circa 90 de cadre didactice. Conform legii, dascalii navetisti trebuie sa primeasca lunar între 50 si 250 de lei, în functie de distanta pe care o parcurg pana la unitatea scolara. In judetul Bacau, din cele aproape 8.000 de cadre didactice (titulare si auxiliare), 20 la suta sunt navetiste, adica in jur de 1.600 de dascali. (A. Gavrila)
Nou imprumut pentru Spitalul Municipal
Bacaul va avea in anul electoral 2012 un buget pe masura. Conducerea Primariei Bacau a anuntat la ultima sedinta a Consiliului Local ca va imprumuta bani pentru finalizarea lucrarilor la Spitalul Municipal. Potrivit aprecierilor facute de Romeo Stavarache, spitalul ar fi finalizat in proportie de 70 la suta, dar ar mai fi nevoie de aproximativ 75 de milioane de lei pentru terminarea obiectivului medical.
“Facem tot posibilul sa terminam Spitalul Municipal. Am ajuns cam la 70 la suta cu lucrarile, iar la echipamente am achizitionat 80-85 la suta. Ne trebuie 60-75 de milioane lei pentru finalizarea lucrarilor. O parte din bani vor fi de la bugetul local, dar restul vor veni dintr-un credit”, a anuntat Stavarache.
Edilii se vor concentra si pe imbunatatirea serviciilor publice, stiut fiind faptul ca municipalitatea bacauana sta foarte slab la acest capitol. Calitatea apei furnizata bacauanilor sau miile de caini ce patruleaza, nestingherite, prin cartierele municipiului, atesta ca serviciile oferite de Primarie sunt sub orice critica, desi costisitoare pentru buzunarul contribuabilului.
Bugetul pe anul viitor al municipiului va fi aprobat la ultima sedinta a Consiliului Local din 2011. Aceasta va avea loc pe 28 decembrie. (Lucian B.)
Urmarit international prins in Bacau
Florin S. (33 de ani), din Bacau, dat in urmarire internationala la solicitarea autoritatilor austriece a fost depistat si retinut de politistii bacauani. Pe numele sau a fost emis un mandat de arestare european in baza caruia a fost introdus in Centrul de Retinere si Arestare al Inspectoratul de Politie Judetean Bacau si s-au declansat procedurile de predare in Austria. Barbatul este acuzat de infractiunea de furt calificat. (G.P.)
Intreaga viata, dedicata celor pe care i-a nascut: „Pentru copiii mei fac orice”
In urma cu 11 ani, o mama a renuntat la toata agoniseala pentru a le face un rost in viata copiilor ei. A decis sa isi petreaca tot restul vietii la camin. Femeia spune ca nu ii pare rau. La camin se simte ca acasa iar copiii ii sunt recunoscatori.
La cei 67 de ani ai ei, Ana Georgescu, una dintre persoanele care locuiesc in Caminul pentru Persoane Varstnice Bacau, emana in jur un optimism debordant. Desi soarta nu a rasfatat-o. Dimpotriva, a trebuit sa se zbata de una singura ca sa-si vada cei doi copii, o fata si un baiat, realizati, iar de 21 de ani se lupta cu mai multe boli grave, din care, una, extreme de rara. In 1990, dintr-odata, din alba, culoarea pielii ei a devenit maronie. Cand s-a uitat in oglinda si s-a vazut, s-a speriat ingrozitor. “Daca va arat o poza a copiilor, o sa ziceti ca nu sunt ai mei, ne spune Ana Georgescu. Din 1990 tenul meu s-a inchis foarte tare si nu s-a mai schimbat. Abia acum a inceput sa se mai decoloreze. Dar nu am disperat. M-am obisnuit cu infatisarea mea. Medicii mi-au spus ca sufar de boala Addison.” Aceasta este o afectiune a glandei suprarenale, care, printre alte simptome, prezinta si pigmentarea puternica a pielii. De atunci bolnava face tratament incontinuu. Si, ca si cum aceasta nu ar fi fost de ajuns, la cativa ani dupa ce a fost diagnosticata cu afectiunea care i-a schimbat total infatisarea, a lovit-o o alta boala mult mai cumplita. Medicii au descoperit ca are la ambele picioare tumora maligna (neoplasm). A fost operata la amandoua sub genunchi. Acum vorbeste detasat, cu seninatate. “Ma simt bine dupa operatie, multumesc lui Dumnezeu. Ma deplasez, insa, greu pentru ca am si o gonartroza. Dar asta-i nimic pe langa ce am patimit”, ne spune impacata.
“Parintii nu au avut nicio clasa, dar au fost extraordinari”
Desi a crescut intr-o familie numeroasa, vorbeste cu o deosebita placere despre copilaria ei. Cand aveau sase copii, parintii Anei Georgescu au plecat cu tot cu ei tocmai la Visinesti, in fosta Uniune Sovietica. Ana Georgescu a venit pe lume in caruta, pe drum, inainte ca parintii ei sa ajunga la destinatie. Dupa cinci ani s-au intors in judetul Bacau, la Hemeius: “Aici mi-am petrecut apoi intreaga copilarie. Noi am fost 9 frati. Parintii mei nu au avut nicio clasa, dar pe toti ne-au dat la scoala si ne-au asigurat o paine. Unii frati au facut scoli inalte. Le-a fost foarte greu parintilor mei pentru ca doar tata lucra. Dintr-un salariu de muncitor necalificat va inchipuiti ca nu le-au fost parintilor mei usor sa ne tina pe toti la scoala. Dar noua, copiilor, nu ne-a lipsit nimic din cele de-ale gurii. Cresteau pasari, vaci, oi, porci. Nu am avut pamant cine stie ce. Dar cand se intorcea de la lucru, tatal meu intotdeauna venea cu saci in spate plini cu buruiana si iarba. Era un om extraordinar. De fiecare data, de Craciun se ducea in padure si aducea un brad mare pe care il punea in curte si il impodobea. Ne faceau daruri dulciuri si fructe iar daca aveau bani ne mai cumparau si cate ceva de imbracat sau incaltat.” Insa cel mai frumos dar de Craciun, din copilaria sa, o considera “prima friptura pe care parintii o faceau intr-un ceaun mare din porcul pe care il taiau in fiecare an, alaturi de mamaliga imensa sub care tremura masa”.
“Pentru copiii mei fac orice”
La varsta de 20 de ani s-a casatorit si a plecat in Teleorman, dupa sot. S-a mutat impreuna cu el in Alexandria, unde a lucrat ca presator metale reci la Intreprinderea de Aparataje si Accesorii. Insa, dupa 17 ani de casnicie, timp in care i-a adus pe lume pe cei doi copii, a trebuit sa se desparta de sot. In 1984 s-a intors cu fiica si baiatul in Bacau, unde s-a angajat la fosta Fabrica de Suruburi, acum Subex. A luat-o, iar, de la zero. Dar, chiar daca i-a fost foarte greu, nu se plange. A facut-o pentru copii, carora le-a dedicat toata viata ei. “Un an am locuit intr-o casuta unde nu aveam nici unde sa fac mancare, isi aminteste Ana Georgescu. M-am chinuit mult, singura, cu doi copii de crescut, unul in clasa a VIII-a si celalalt intr-a X-a. Dar nu am vrut sa ma recasatoresc, pentru ca m-am gandit ca nu voi gasi pe nimeni care sa le fie un adevarat tata.” Considera ca nu a fost un sacrificiu din partea ei sa ia o asemenea decizie si, in plus, sa renunte la toata agoniseala in favoarea copiilor. “Nu mi-a fost greu sa iau decizia de a veni la camin in anul 2000. Pentru copiii mei fac orice. Am avut o casuta si am vandut-o cu ani in urma ca sa le asigur un rost in viata. Amandoi au casa lor si serviciu destul de bun. Baiatul are mai multe meserii si munceste de ani buni in Portugalia, iar fata lucreaza in Spitalul Judetean.”
“Sunt mandra de ei”
Singura avere a femeii sunt acum copiii, cei sase nepoti si doi stranepoti de la ei. Si acum, la 67 de ani si destul de suferinda, inca mai gaseste puterea sa le faca bucurii celor dragi. Si pentru aceasta ii multumeste lui Dumnezeu, ca pentru tot ce i-a dat in viata. “Am muncit toata viata pentru copii, dar Dumnezeu m-a rasplatit pentru asta. Am o pensie de sase milioane sapte sute de mii de lei, dar am reusit sa mai strang ceva bani. Tot lor le las. Am copii buni. De cand sunt la camin un singur revelion am facut aici. In rest, pe toate le-am petrecut la ei, mai ales la fata. Vin des si ma viziteaza, ma iau cu ei in oras sau la masa. Acum, baiatul din Portugalia mi-a trimis 100 de euro si un pachet cu de toate. Ma suna des sa ma intrebe de sanatate. Nu le este rusine cu mine, ca eu stau la camin. Eu aici ma simt foarte bine, ca acasa la mine. Sunt multumita si de conditii, si de personalul caminului dar si de copiii mei. Sunt mandra de ei.” Dupa 27 de ani, isi va petrece Craciunul si Revelionul la Alexandria, la rudele fostului sot. Despre ele femeia vorbeste foarte frumos: “Intotdeauna cu ele m-am impacat foarte bine. Le urez sanatate lor, celor ce au grija de noi in camin si la toata lumea. La fel imi doresc si mie, sa-mi dea Dumnezeu sanatate ca sa mai pot sa am grija de toti ai mei”.
Elena Tintaru
Traditii, obiceiuri si credinte de Craciun
Obiceiurile calendaristice si cele legate de viata de familie sunt o componenta perena a culturii noastre traditionale. Cele mai raspandite si mai fastuoase s-au dovedit a fi cele legate de marele Praznic al Craciunului si de sarbatorirea Anului Nou. Repertoriul traditional al obiceiurilor si traditiilor romanesti cuprinde pe langa colindele propriu-zise – cantece de stea, vicleimul, plugusorul, sorcova, vasilica, jocuri cu masti (turca, cerbul, brezaia), teatrul popular, dansuri (calutii, caluserii) – si o seama de datini, practici, superstitii, ziceri, sfaturi cu originea in credinte si mituri stravechi sau crestine. Dintre acestea, care exprima intelepciunea populara, realul sau fantasticul, esente ale bogatiei naostre spirituale, redam cateva specifice diferitelor zone ale tarii.
– Se spune ca Dumnezeu a lasat Craciunul ca omul sa fie in aceasta zi satul. Cine nu are porc gras de Craciun nu poate spune ca a fost fericit in acel an.
– In unele zone ale tarii, porcul se taie de Ignat, adica in 20 decembrie. Se zice ca porcul care n-a fost taiat in aceasta zi nu se mai ingrasa, caci si-a vazut cutitul. Sangele scurs din porc dupa ce a fost injunghiat se pune la uscat, apoi se macina si se afuma cu el, peste an, copiii ca sa le treaca de guturai, de spaima si de alte boli.
– In Bucovina, in Ajunul Craciunului se pun pe masa un colac si un pahar de apa, deoarece se crede ca sufletele celor raposati vin in aceasta noapte pe la casele lor, gusta din colac si-si uda gura cu apa.
– In Ajunul Craciunului, cei ce cresc albine, nu dau nimic din casa, ca albinelor sa le mearga bine, si sa nu paraseasca stupul pe vremea roitului.
– In Ajunul Craciunului nu e bine sa te bati, nici macar in gluma, cu cineva, caci faci buboaie peste an.
– Dupa Craciun, copiii nu mai trebuie sa fie lasati sa colinde, ca fac bube.
– Acolo unde este datina de a taia porcul in ziua de Craciun, gospodinele pregatesc o mancare din carne macra de porc cu ceapa si slanina, din care sunt ospatati cei dintai dintre strainii ce le calca pragul casei; acestei mancari i se spune "pomana porcului".
– Aluatul framantat in noaptea de Craciun e bun de deochi pentru vite.
– Se crede ca la miezul noptii, inspre Craciun, apa se preface in vin, iar dobitoacele vorbesc.
– La cele trei sarbatori mari – Craciun, Paste si Rusalii – sa te speli cu apa in care au fost pusi bani de argint si vei fi banos.
– Nu e bine ca in Ajunul Craciunului sa fie pus pe masa mai intai taria (tuica), pentru ca nu ea are intaietate in aceasta seara, ci bucatele.
– Daca visezi grau verde in postul Craciunului e semn bun ca anul care vine are sa fie manos in toate.
– In Ajunul Craciunului se leaga pomii cu paie, pentru ca acestia sa lege rod bogat.
– In Ajunul Craciunului se ung painile pe deasupra cu muruiala de faina de grau, ca ele sa nu crape, iar cu muruiala care a ramas, se ung pomii din gradina, ca ei sa fie in vara incarcati de roade.
– In prima zi de Craciun nu se matura in casa, ci a doua zi, si dupa ce ai maturat du gunoiul acela la pomi, ca-i ajuta sa fie roditori.
– In Ajunul Craciunului se da copiilor sa manance bostan, ca sa fie grasi peste an.
– In noaptea de 23/24 decembrie, pana dupa miezul noptii si in unele locuri pana la ziua, cete de copii merg din casa in casa cu colinda: Mos-Ajunul, Buna-dimineata, Colindisul sau Buna-dimineata la Mos-Ajun.
– Prin unele parti, baietii, dar mai cu seama cantaretii bisericesti umbla cu icoana in Ajunul Craciunului – o icoana pe care este zugravita nasterea lui Iisus Hristos in mijlocul staulului.
– Oamenii, cand se dau la baut rachiu sau vin in sarbatorile Craciunului, nu zic ca beau, ci ca se cinstesc.
– In unele parti, cand este aproape de a se revarsa zorile, colindatori cu lautari sau fara lautari pleaca pe la casele gospodarilor instariti si le canta la fereastra un cantec sau mai multe, aceste cantece numindu-se "zori", spunandu-se ca atunci "canta zorile".
– Incepand cu intaia zi de Craciun si in urmatoarele zile ale acestei sarbatori, copiii umbla cu Steaua, cantand colinde de stea prin care vestesc nasterea lui Iisus Hristos.
– "Vicliemul" sau "Irozii" este datina prin care tinerii reprezinta la Craciun nasterea lui lisus Hristos, siretenia lui Irod, care a poruncit uciderea pruncilor, de a afla Pruncul si adesea infruntarea necredintei, personificate printr-un copil sau printr-un cioban.
– Datina impodobirii bradului de Craciun pare a fi de obarsie germana, asa cum este si cantecul "O, brad frumos!". In Germania, aceasta sarbatoare este cunoscuta sub numele de Cristbaum.
– Impodobirea Pomului de Craciun a patruns din Alsacia in Franta la sfarsitul secolului al XIX-lea, precum si in Tarile de Jos, Spania, Italia, Elvetia. Tot pe la sfarsitul secolului al XIX-lea, aceasta datina se intalneste in casele nemtilor din orasele romanesti si apoi se raspandeste pe cuprinsul tarii, odata cu cantecul bradului "O, Tannenbaum!" (O, brad faimos!)
– Despre Mos Ajun se spune ca a fost baciul aflat in slujba lui Mos Craciun, stapanul staulului unde Maica Domnului l-a nascut pe lisus Hristos.
– Colinda a dobandit o destinatie precisa ca forma de magie benefica, ea marcand rodnicia campurilor, sporul animalelor, domestice, cresterea copiilor, implinirea prin casatorie a tinerilor, pacea si tihna batranilor, influentarea, in sens pozitiv, a vietii oamenilor si a naturii.
– Vinul era in unele regiuni ale tarii si simbol al comuniunii, al unirii a doi tineri. In momentul solemn al casatoriei li se toarna vin peste mainile lor impreunate, simbolizand puterea vietii, trainicia si fericirea noii familii.
– "Paharul de aur" este paharul ritual cu care se bea la zile mari, cum este sarbatoarea Craciunului, din care s-a baut candva in momente solemne, la botez , la cununie, si care reprezenta un bun al familiei, transmitandu-se din generatie in generatie. La origine are un inteles magic, proprietati curative, unele dintre astfel de pahare poarta inscriptii cu caracter misterios.
– A doua zi de Craciun se reia jocul duminical intrerupt vreme de sase saptamani, si tot atunci fetele, pe alocuri si flacaii, isi fac intrarea in ceata fecioreasca.
– Aduc noroc si se ofera ca dar: paharul de cristal, salul, vioara, manusile, lampa (veioza), tabloul inramat, blana frumoasa, medalia gravata, cartea, bijuteriile din aur sau argint, parfumurile cu mirosuri dulci.
– Nu aduc noroc si nu se ofera cadou: cutite, calimara, valiza, creion, cuie, pila de unghii, centura, fular, umbrela, oglinda, batista, ace de cravata, ace de par, parfumuri cu mirosuri violente, perle negre, farfurii, papuci.
– In tinda casei se pune un vas de grau ca sa treaca colindatorii peste el, apoi graul se da la pasari si la animale, "sa fie cu spor ca si colindatorii".
– In dimineata de Craciun e bine sa ne spalam cu apa curata, luata dintr-un izvor sau fantana in care punem o moneda de argint, pentru ca tot anul sa fim curati ca argintul si feriti de boli.
– In noaptea de Craciun nu-i ingaduit nimanui sa doarma in grajduri, deoarece in acea noapte boii vorbesc unii cu altii, in limba lor, despre Iisus Hristos, cel nascut in iesle si incalzit de vite cu suflarea lor.
– Se crede ca in timp ce omul stranuta, ii intra sau ii iese prin nari un duh rau sau o particica din suflet. De aceea, pentru a nu se intampla ceva rau celui ce stranuta, se recurge la rostirea unei urari: "Doamne ajuta!", "Sa-ti fie de bine!", "Sanatate!".
– Cand stranuti de mai multe ori la rand e semn ca vei face chef.
Ai noroc:
- daca versi vin pe masa
- daca rastorni cutia de chibrituri
- daca atingi cocoasa unui cocosat
- daca strici un pahar de culoare alba
- daca iti tiuie urechea stanga
- daca dai pomana unui sarac
Diferite superstitii
– Painea sa nu se puna cu coaja de jos in sus ca trage a saracie.
– Daca cineva bea ceai si varsa din el din intamplare, e semn bun.
– Cand te mananca palma dreapta e semn ca vei da bani altei persoane, iar daca te mananca palma stanga inseamna ca vei primi bani.
– Femeia care poarta cercei schimbati, adica unul de la o pereche si altul de la alta, e semn ca isi va schimba si barbatul.
– Daca porti o camasa pe dos e semn ca ti se intoarce norocul spre rau.
– Cand cineva isi musca limba e semn ca cineva il vorbeste de rau.
– Daca la masa se varsa vin din pahar din greseala inseamna ca va fi veselie.
– Cand cocosul canta in fata usii sau a ferestrei vesteste sosirea unor musafiri.
Semne de timp:
- Daca inceputul lui decembrie va fi geros, tot asa va fi vremea zece saptamani.
- Cand cainii latra la luna, urmeaza ger mare.
- Cand porcii de ingrasat mananca bine, va fi timp senin.
- Dupa o iarna grea, urmeaza un an manos.
- Zapada multa si gerul din decembrie vestesc grau si bucate din belsug.
- De va ploua la inceputul lunii noiembrie, saptamana Craciunului va fi geroasa.
- Neaua multa de pe pomi insemna muguri putini in primavara.
- Cand se trag norii spre miazazi, urmeaza frig, iar cand e spre miazanoapte, caldura.
Cum sa ne imbracam de sarbatori. Semnificatiile unor culori
– Alb – liniste, inocenta, virtute, castitate, impacare
Caracterizeaza persoanele expansive, suave, puritane.
– Albastru – liniste, satisfactie, tandrete, iubire, afectiune
Caracterizeaza persoanele concentrice, pasive, senzitive, perceptive, unificative
– Galben – aspiratie, originalitate, veselie, spontaneitate
Caracterizeaza persoanele active, proiective, expansive, investigative.
– Gri – melancolie, tristete, plictiseala
Caracterizeaza persoanele deprimate, inchise, cu tendinte de izolare, cu stare de amaraciune.
– Negru – sobrietate, tristete, doliu, singuratate, despartire, moarte
– Portocaliu – exprima dorinta, excitabilitate, dominanta, erotism
Este specifica pesoanei active, ofensive, competitive, sociabile.
– Rosu – vointa, dominanta, ardoare, erotism, actiune, insufletire
Specifica persoanei active, excentrice, autonome, locomotorie, dominatoare, erotice, competitive.
– Verde – concentrare, renastere, siguranta, indrazneala, abstinenta, autoevaluare, persistenta
Caracterizeaza persoanele pasive, defensive, autonome, retinute, posesive, imuabile.
Sursa: CrestinOrtodox.ro
Volei feminin / Divizia A1: Anul Stiintei
In frunte
2011 s-a incheiat cu Stiinta Bacau pe primul loc al clasamentului Diviziei A1. Invingatoare fara drept de apel contra Lugojului, cu scorul de 3-0, in partida din etapa a noua a campionatului, formatia bacauana a revenit in fotoliul de lidera, ocupat temporar de Tomis Constanta, care evoluase in devans. La finalul anului si cu doua etape inainte de incheierea turului, studentele au un punct avans fata de campioana en-titre si trei fata de cuplul Unic-Dinamo.
Doua fronturi
"Ce bine ar fi daca s-ar incheia campionatul acum! Titlul ar fi al nostru", a declarat, in gluma, antrenorul Stiintei, Florin Grapa, la finalul jocului de miercuri, cu CSM Lugoj. "Cred cu tarie ca putem fi in fruntea ierarhiei Diviziei A1 si la finalul play-off-ului. Acesta poate fi sezonul nostru, chiar daca vom lupta pe doua fronturi deoarece, pe lânga titlul de campioni ne-am propus si calificarea in Final Four-ul Cupei CEV", a precizat Grapa.
Tie-break
Ultima etapa a anului a avut drept cap de afis confruntarea "de bronz" dintre Dinamo si Unic. Câstig de cauza au avut bucurestencele, dar emotiile nu au lipsit, Unicul revenind de la 0-2, inainte de a ceda cu 15-11 in tie-break. Surpriza rundei a constituit-o victoria, tot cu 3-2, a Universitatii Cluj pe terenul lui CSM Sibiu. Intarite cu Anca Bunea, de la Stiinta, clujencele au obtinut cel de-al doilea succes stagional si a cedat "lanterna rosie" Penicilinei.
Campionatul se reia pe 7 ianuarie
Rezultatele complete ale etapei a noua: Tomis Constanta – Penicilina Iasi 3-0 (jucat luni), Medicina Târgu-Mures – CSM Bucuresti 3-0, CSM Sibiu – U Cluj 2-3, Dinamo Bucuresti – Unic Piatra Neamt 3-2, Stiinta Bacau – CSM Lugoj 3-0, CSMU Craiova – SCM CSU Arges Volei Pitesti 3-0.
Programul rundei urmatoare (7 ianuarie): Penicilina Iasi – Volei Arges Pitesti, CSM Lugoj – SCMU Craiova, Unic Piatra Neamt – Stiinta Bacau, CSM Bucuresti – CSM Sibiu, Tomis Constanta – Medicina Târgu-Mures. Partida dintre U Cluj si Dinamo Bucuresti s-a disputat in devans, pe 20 noiembrie, incheiindu-se cu victoria oaspetelor cu scorul de 3-0. (D.S.)
Clasament
1. Stiinta 9 8 1 25-5 24p.
2. Tomis C-ta 9 8 1 25-8 23p.
3. Unic 9 7 2 24-9 21p.
4. Dinamo 10 7 3 24-13 21p.
5. Medicina 9 6 3 17-11 19p.
6. SCMU Craiova 9 5 3 20-12 17p.
7. CSM Bucuresti 9 5 4 17-17 14p.
8. CSM Lugoj 9 3 6 14-19 10p.
9. Volei Arges 9 2 7 7-24 5p.
10. CSM Sibiu 9 1 8 9-24 4p.
11. U Cluj 10 2 9 9-29 4p.
12. Penicilina 9 1 8 4-24 3p.
Handbal feminin: S-au revansat
CSM Bacau – HCM Roman 32-30 (15-16)
Al doilea amical al iernii, primul succes din intersezon. Pe teren propriu, echipa pregatita de Gabriela Manea si Adrian Brezan a obtinut in premiera o victorie cu HCM Roman. Plus o revansa fata de infrângerea suferita in deplasare saptamâna trecuta (30-33 dupa 75 de minute de joc).
Prima parte
In meciul de verificare disputat joi la prânz, gazdele au condus cu avans minim pâna in minutul 11 (7-7). In a doua jumatate a reprizei inaugurale au trecut la timona oaspetele (7-9 ’14, 9-11 ’16, 11-11 ’19, 11-13 ’21), scorul pauzei fiind stabilit din aruncare de la 7 m de Horobet. La startul partii secunde, la 16-16, aceeasi Horobet nu a mai reusit sa o invinga pe Parkhomenko (care a aparat trei de "7 m" tot meciul), iar de la 16-18 CSM-ul a inceput sa revina.
Avans constant
De la 19-20, handbalistele bacauane au revenit la conducere, iar ultimul moment echilibrat s-a inregistrat in minutul 40: 21-21. CSM-ul a realizat apoi o serie de trei goluri consecutive si a mentinut un avans constant de 3-4 lungimi (27-23 ’47, 28-26 ’51, 32-28 ’58) pâna spre final. Dupa un ultim antrenament programat astazi, jucatoarele CSM-ului vor avea doua zile libere de Craciun, iar la mijlocul saptamânii viitoare vor participa la un turneu la Galati.
CSM Bacau: Parkhomenko, Nechifor – Chereches (9, 6x7m), Lazar (5), Simion (5), Krumova (4, 2x7m), Matei (4), Shutska (2), Amoagdei (1), Ciuca (1), Szabo (1), Toma.
HCM Roman: Visan, Polocoser, Cristescu – Iuganu (8), Horobet (7, 6x7m), Garipova (4), Gherman (3), Pop (2), Stoleru (2), Rusu (2), Ivan (1), Hamciuc (1).
Dana Popa
Gala Sportului Bacauan, editia a II-a: Performante premiate
Campionii Bacaului, premiati in cadru festiv inaintea Sarbatorilor. Dupa trei ani de pauza, pe 22 decembrie 2011 s-a organizat din nou Gala Sportului Bacauan. Editia a II-a s-a desfasurat la Centrul de Afaceri si Expozitii "Mircea Cancicov", evenimentul derulându-se pe durata a aproximativ trei ore asezonate cu momente artistice si demonstratii de karate si judo.
Sectiuni
Premiantii au fost invitati pe scena de doua foste mari campioane: handbalista Narcisa Lecusanu si inotatoarea Simona Paduraru. S-a inceput cu sporturile neolimpice si s-a trecut, rând pe rând, prin powerlifting, karate, modelism, tir cu arcul, haltere, badminton, kick-boxing, tenis, atletism, box, inot, lupte greco-romane, sarituri in apa, volei si handbal.
Premiere
Au fost premiati 110 sportivi si 20 de antrenori de la sase cluburi bacauane: CS Stiinta, CSM 2010, Sport Club Municipal, Clubul Sportiv Scolar, ASC "Saga" si CS "Dan Botezatu". Inmânarea diplomelor a fost facuta de primarul Romeo Stavarache, viceprimarul Dragos Luchian si administratorul public al municipiului Bacau, Leonard Padureanu.
Fonduri
Alaturi de diplomele acordate "pentru rezultate exceptionale obtinute in activitatea sportiva in anul competitional 2010-2011", performerii Bacaului au primit premii in bani, valoarea acestora fiind stabilita prin hotarâre de Consiliu Local, intr-o sedinta desfasurata pe 20 decembrie. Fondul de premiere a fost de 210.000 de lei (echivalentul a 48.270 euro). (D.P.)
Tenis / Cupa „Roman Musat”: O noua victorie
La o zi dupa Vlad Murad (grupa 18 ani), un alt bacauan a câstigat Cupa "Roman Musat". In meciul decisiv din "sahul" seniorilor, Sebastian Erimicioiu (foto, SCM Bacau) l-a invins cu 6-3, 6-3 pe Claudiu Mircea (Iasi). Astfel, cu trei victorii din tot atâtea posibile, bacauanul a ocupat locul I. Mihai Ciocan (SCM) s-a clasat al treilea, dupa ce in ultimul meci adversarul sau, Sergiu Muresan (Roman), s-a retras medical.
La categoria 12 ani, favoritul nr. 1, Petru Berdila (SCM), a facut un meci-maraton cu Cezar Cretu (Micul AS, cap de serie nr. 4). Berdila s-a calificat in finala dupa ce a câstigat cu 6-3, 6-7 (5), 6-4, in timp ce in cealalta semifinala Ioan Carp Carare (TC Oana) a trecut cu 6-2, 6-2 de Rares Serban (SCM Bacau).
La 14 ani, in sferturi: Marian Prajescu (Atletic Roman) – Vlad Draghici (SCM Bacau) 6-3, 6-3.
Finalele grupelor 12 si 14 ani masculin se vor desfasura vineri si vor pune punct Cupei "Roman Musat", turneu de categoria I desfasurat la Roman. (D.P.)
Pregatiri intense in bucatariile firmelor de catering
Cuptoare incinse si oale pe foc
Firmele de catering din Bacau vor avea doua zile pline. Vineri si sambata bucataresele vor gati in locul doamnelor care nu au timpul necesar pentru a sta langa cuptor, la copt cozonaci, sau la sucit sarmale. Lista de comenzi s-a inchis pentru Craciun, dar mai este timp pentru a gandi un meniu de Revelion.
Asa cum este traditia la romani, zilele dinaintea Craciunului sau a Revelionului sunt aglomerate si solicitante pentru doamne. Daca au pus capat curateniei dinaintea sarbatorilor, doamnele se pregatesc pentru un maraton de gatit inainte de Ajunul Craciunului. Si cum masa de sarbatori trebuie sa fie incarcata si cat mai diversificata, din meniu nu pot lipsi ciorba de afumatura, salata boeuf, sarmalutele si pomana porcului. Cine vrea insa sa nu trudeasca, si doar sa se bucure de putinul timp liber, paseaza truda pregatirii meselor unei firme de catering. Asa se face ca afacerea este pe plus in aceasta perioada. "Am facut, in mare, lista pentru Craciun. Avem comenzi si in acest an, ca numar – aproape la fel ca in 2010. Ne adresam in special doamnelor care nu au timpul necesar pentru a gati", spune Gabi Gherasim, managerul unei firme de catering din Bacau.
Un meniu bogat
De la an la an, firmele de catering trebuie sa vina cu inovatii in ofertele lor. Asadar, pe langa produsele traditionale, aceasta firma de catering a introdus si preparate din carne de curcan, cum este pastrama de curcan. "Avem in oferta noastra produsele traditionale care se gasesc pe mesele romanilor: piftia de porc, pastrama de porc, carnaciorii de casa afumati si sarmalutele. Toate preparatele se vor gati vineri noapte si sambata astfel incat sa fie proaspete", explica Gabi Gherasim. Fiecare client are o comanda individualizata, in functie de preferinte, numarul de persoane sau bugetul pe care l-a alocat acestei sarbatori, asa incat, aproape nici o comanda nu seamana cu cealalta. Anul acesta sunt cerute sarmalutele si platourile de aperitive, pentru ca sunt "migaloase". O alta tendinta observata, insa, de cei care au afaceri in domeniu este ca "fata de alti ani, doamnele au inceput sa mai gateasca. Apeleaza la noi pentru aceste produse migaloase, cum sunt platourile de gustari", mai spune managerul Gherasim.
Revelion cu mult peste
Iar daca de Craciun se cauta produsele din carne de porc, de Revelion, cererea este pentru alte tipuri de carne, cum sunt vita sau curcanul, dar si pestele. Aici, lista este inca deschisa pentru comenzi, iar platourile se pot compune din numeroase preparate. Felurile principale sunt gatite la cuptor si nu lipsesc garniturile de legume. Comenzile se primesc pana pe 28 decembrie, dar livrarea se va face oricum pe 31 ca totul sa aiba gustul preparatelor proaspat scoase din cuptor. "Cel mai important pentru mine este ca, dupa ce mananca, clientii mei sa spuna «Sarut-mana pentru masa» si am avut clienti care m-au sunat chiar in ziua de Craciun sau de Anul Nou sa imi spuna asa. Asta inseamna ca produsele noastre au avut gustul «ca la mama acasa»", a conchis managerul Gabi Gherasim. Iar daca gustul a fost pe masura asteptarilor, clientul va reveni intotdeauna pentru a cere mai mult. (A. Gavrila)
Magia Craciunului la Scoala „Al.I. Cuza”
La Scoala "Al.I. Cuza” din Bacau, profesori si elevi s-au mobilizat in aceste zile pentru a aduce magia Craciunului in salile de clasa, pentru a cinsti traditiile stramosesti. Totul a culminat cu activitatea "Nasterea Domnului- binecuvantare si bucurie pentru lume” organizata in Amfiteatrul "Radu Beligan”, activitate coordonata de catre profesorii Iulia Istrate, Ioana Cotrihala, Paunita Hurjui, Maricica Bejenaru, Carmen Popa, Anca Altiparmac si invatator Cornelia Stanciu. Elevii au prezenta sceneta "Minunea Craciunului”, au colindat si au urat. Deliciul spectacolului a fost reprezentat de "caprele” si "ursii” care au dorit sa ureze asistentei "La multi ani cu sanatate!”. In cadrul aceleiasi activitati, au fost expuse picturile pe piatra si sticla, mastile traditionale, felicitarile si desenele realizate de cei mai buni prieteni ai lui Mos Craciun, copiii. Activitatea dedicata Nasterii Domnului si Anului Nou face parte dintr-un proiect international intitulat "Traditii si obiceiuri in dreapta si stanga Prutului”, in parteneriat cu Republica Moldova, scoli, colegii, gradinite din Bacau, Iasi si Botosani, proiect coordonat de prof. Iulia Istrate. (D.M.)
CASTIGATORI la Prima Ora
In luna cadourilor, TV Bacau si Radio Alfa i-au rasplatit pe bacauanii matinali. In prag de Mos Ajun, cei care au sunat la 0234.562.500 in luna decembrie si s-au inscris la concurs au asteptat, poate cu sufletul la gura, sa le surada norocul. Miza: cinci obiecte electrocasnice: doua aspiratoare, doua fiare de calcat si un filtru de cafea.
Bacauanii care urmaresc emisiunea matinala “Prima Ora“ au sunat in direct si pe parcursul lunii decembrie pentru a sta de vorba cu cei doi realizatori ai sai – Anca Seres si Florin Stefanescu, dar si pentru a se inscrie la un concurs cu premii binevenite in orice casa. Pe parcursul lunii decembrie aproape 200 de bacauani au intrat in direct si s-au inscris la acest concurs.
22 decembrie a insemnat in afara de citit si comentat subiecte din ziare si asteptata tragere la sorti, care i-a desemnat drept castigatori pe Sabina Tizu, Roxana Butnaras, Lacramioara Colfateanu, Mihaela Botezatu, Costica Breahna. Bucurosi si emotionati, castigatorii au venit la redactia Trustului Media Desteptarea pentru a-si ridica premiile. Si pentru ca tot e sarbatoare, au venit si cu urari: „Felicitari si viata lunga in continuare Trustului Media Desteptarea. In fiecare dimineata urmarim cu interes prezentarea stirilor si ne fac placere si comentariile celor doi realizatori. La multi ani!”, a spus Costica Breahna, castigatorul filtrului de cafea. Prima Ora va multumeste pentru fidelitate si interactivitate si va promite si in 2012 comentarii matinale cu „sare si piper”. Sarbatori fericite!
Anca Seres
O zi de comemorare
Eroii de la Revolutia din 1989 au fost comemorati ieri la Cimitirul Central de oficialitatile locale si cele din armata. Desi in Bacau evenimentele nu s-au precipitat ca in alte orase din tara, cei prezenti la depunerea de coroane si-au aratat respectul pentru eroii romani care au facut posibila libertatea noastra.
La doar cateva zile de la primele revolte impotriva regimului comunist care s-au declansat in Timisoara, filmul Revolutiei s-a derulat mai rapid decat au reusit sa prinda televiziunile. In numeroasele lupte de strada care s-au purtat in toata tara, mii de studenti, muncitori sau simpli oameni au murit sau au fost raniti. Memoria acestora este cinstita anual pe 22 decembrie. Oficialitatile au depus, si in Bacau, coroane de flori, la Cimitirul Central. "Am venit sa omagiem eroii Revolutiei. Din pacate, si Bacaul a avut pierderi. As mentiona aici pe capitanul Pintea, sublocotenentii Nechita, Hasan Gheorghe si muncitorul Rusu Gheorghe. Ne-au facut cinste si ii omagiem. Sunt pierderile noastre reale, ne induiosaza pentru ca sunt adevaratele pierderi de la Revolutia din 1989", a declarat prefectul Constantin Scripat. "Eroii de atunci trebuie respectati si cinstiti si peste 50 de ani. Trebuie cinstita memoria lor, chiar daca vizavi de ce s-a intamplat in 1989 exista multe puncte de vedere, ba ca a fost Revolutie, ba ca n-a fost. Majoritatea poporului roman nu a stiu la momentul acela ca exista o interventie din exterior si a venit cu gandul curat sa schimbe destinul poporului. Eu cred ca s-a schimbat in bine si de aceea cred ca trebuie respectata memoria celor care s-au jertfit atunci", a declarat si Dragos Benea, presedintele Consiliului Judetean Bacau. Au depus coroane de flori reprezentantii institutiilor deconcentrate, ai partidelor politice si organizatiilor non-guvernamentale. Bacauanii simpli au asistat la ceremonial de pe margine, rememorand ce s-a intamplat acum 22 de ani.
"Acum 22 de ani Romania trecea la un alt regim. A fost cu sange, jertfa. Tinerii de atunci si-au dat viata ca noi sa fim liberi. Ne aducem aminte de acele zile impresionante pe care toata lumea le-a vazut. Mii de oameni au iesit in strada strigand «Armata e cu noi». Au murit atunci si 700 de ostasi romani", a explicat col. (r) Paul Valerian Timofte. "La Bacau nu a fost o Revolutie cu sange, arme, foc, dar intreaga populatie bacauana a iesit in strada si a strigat «Libertate!». Piate idealurile pentru care s-au luptat nu mai sunt valabile, dar noi nu avem dreptul sa ii uitam pe eroii care au murit ca noi sa fim liberi". Potrivit datelor Secretariatului de Stat pentru Problemele Revolutionarilor, numarul celor care au murit la Revolutie este de 1.142, al ranitilor de 3.183 iar al celor retinuti de 760. Au fost inregistrati 748 de copii, urmasi ai eroilor-martiri.
Parada militarilor a incheiat, ca de fiecare data, manifestarile.
Andreea Gavrila
Si atunci le-am avea pe toate, Mosule!
Draga Mos Craciun,
Iata ca a venit vremea sa-ti mai scriu si eu o scrisoare.
Si, uite, Mosule, nu credeam ca-ti voi mai trimite alta… Stiu ca o singura data ti-am scris. Iti mai aduci aminte ce ti-am cerut? Tin minte si-acum, nici nu eram la scoala… Stateam langa soba, si bunica in bucatarie imi gatea ceva bun. Invatasem sa scriu cu litere de tipar, si daca ma incurcam, strigam tare de tot: ”Buni, ala cu burta incolo e d sau b?”… Si stiu c-am scris o foaie mare, mare. Dar tot ce mai tin minte din toata lista aia era masinuta aia care mergea singura. De data asta nu-ti voi cere nici o insigna, nicio masinuta, nici catelul ala mare de plus din vitrina magazinului de pe strada mea, ce era visul oricarui copil. Ti-as putea cere iubire, ti-as putea cere pace si ti-as putea cere bine. Dar asta nu sta in puterea ta, Mosule. Asta sta numai in noi. O singura raza de lumina ar putea aduce toate astea… mama mea. As putea sa te rog sa vina langa mine, sa am un punct de sprijin atunci cand nu ma descurc singur, sa o pot privi in ochi, sa ma ia de mana si sa ne plimbam. Se poate, Mosule? Daca nu se poate, ce-mi mai ramane mie sa-ti cer, Mosule? Si daca nu cer prea mult, sub bradul meu (a adus bunica un brad nu stiu de unde), in iarna asta as vrea sa gasesc cartile de povesti pe care mi le-am dorit tot anul, dar pe care n-am reusit sa mi le cumpar niciodata. Daca am fost cuminte? Hmm… Dar cand am fost eu un copil rau? Ce vreau? Vreau sa fiu inger macar o zi ca in ziua aceea tot ce ating sa se transforme in ceva frumos, cum am vazut eu la televizor, ceva placut, mai plin de dragoste adevarata neatinsa de ganduri rele, lipsita de lacomie sau zgarcenie. Bunica mi-a spus ca niciuna nu e buna. In incheiere, nu-mi ramane decat sa te rog ca fiecare lacrima atat de fierbinte s-o ingheti si s-o transformi intr-un fulg de zapada. Si-atunci ar ninge, Mosule, ar ninge si totul s-ar imbraca in alb, si-ar fi stralucitor, iar ochii, ochii mei te rog mai fa-i macar o data sa straluceasca asa cum straluceau cand ne-am intalnit prima oara… Si s-ar risipi norii, si in toata natura, alba si stralucitoare, din lumina stelelor, ar ajunge pe pamant o raza, nu-i asa ca ar putea fi mama, si-atunci… le-am avea pe toate, Mosule…
Te astept, fie ca vii, fie ca nu vii… Iti scrie Ionut. Ma gasesti tu, asa cum ii gasesti pe toti copiii.
Craciunul, miracolul nostru cel mai frumos
Ion Fercu – scriitor: Mara, eroina unuia dintre romanele mele, zice: „Am priceput ca trebuie sa ai un mit în viata, o poveste pe care s-o descoperi, din care sa traiesti si la care sa revii” în clipele tale de mare restriste sau de bucurie; de un reper care nu te face niciodata sa te simti singur pe lume. Un asemenea mit este, pentru fiecare dintre noi, Craciunul. Ca ziarist, cea mai tulburatoare amintire de Craciun, ca reper moral, o reprezinta vizita facuta, chiar de Nasterea Domnului, la o familie care traia în regim de cronica supravietuire. Am ajuns acolo, într-un fel de locuinta, la îndemnul comisarului sef Neculai Tapalaga, un om de mare noblete. Erau acasa, de Craciun, doar cei patru copii ai familiei, tanci sub zece ani. Pe plita unei sobe aiurite erau niste cartofi si o farama de mamaliga. Copiii stateau îngramaditi pe un pat încropit ca vai de lume, adunati în jurul unei carti. Erau atat de fericiti, încat am crezut ca au dat peste vreo comoara. „Nene, nene! a strigat unul dintre ei. Uite, avem pom de Craciun!” M-am apropiat. Copiii admirau un bradulet ornat de Craciun, desenat în Abecedarul unuia dintre ei. Cel mic îmi arata bomboanele, darurile de sub pom, luminitele sale… si se bucurau toti atat de mult pentru faptul ca a venit si la ei Craciunul, chiar cu un bradulet desenat, încat nu mi-am putut stapani lacrimile. Si astazi, cand împodobesc Pomul, cand ma asez la masa de Craciun, ma gandesc înca la acei copii, apoi la milioanele si milioanele de copii din lumea întreaga, aidoma lor, si, curtat de lacrima, ma întreb daca este drept ca ei sa se bucure de Craciun doar uitandu-se la poze, în vreme ce eu… În acelasi timp, ma bucura nespus sa stiu ca povestea povestilor noastre, Craciunul, ne poate face, cel putin cateva clipe, foarte fericiti, cu foarte putin. De aceea si spunem despre Craciun ca este miracolul nostru cel mai frumos…
Timpul lui Mos Craciun
Val Manescu, publicist: Cele mai vechi amintiri din copilaria mea sunt legate de darurile lui Mos Craciun. Cat timp am crezut ca fabulosul personaj exista, sub bradul cu globuri stralucitoare, lumanari, bomboane în staniol, portocale ii banuti de ciocolata, am gasit chiar jucariile pe care mi le doream. Mosul era atat de bun, încat se prefacea ca nu stie ca n-am fost cuminte peste an si, în noaptea magica, ma rasplatea, nu stiu nici acum de ce, cu bucurii care m-au urmarit toata viata. Pe masura ce ma faceam baiat mare, gaseam sub bradul de Craciun altfel de daruri, mai utile, dar mai putin distractive: creioane colorate, carti si cate-or mai fi fost. Toate astea, plus farmecul acelei nopti de asteptare si speranta, au ramas undeva într-un cotlon al memoriei, si el din ce în ce mai încetosat.
Candva, de mult, am crezut din toata inima ca exista Mos Craciun.
Apoi a fost o vreme cand ma uimea naivitatea celor care cred în Mos Craciun.
De catva timp, ma mir cat de repede am ajuns sa fiu eu însumi Mos Craciun.
Il astept pe Mos Craciun cu nerabdare
Andra Popa, studenta: Am avut o copilarie fericita si as vrea ca spiritul Craciunului sa nu se piarda cu anii. Si nepotii nostri trebuie sa auda colindatorii si sa astepte cuminti venirea Mosului. Chiar daca am 22 de ani, îl astept pe Mos Craciun cu nerabdare si as vrea sa-mi aduca, printre altele, putere de munca si sanatate, pentru ca anul ce bate la usa va fi unul foarte greu pentru mine, ca studenta.
Il privesc pe Mos Craciun
Laura Damian, presedinte al Filialei Bacau a Asociatiei Nevazatorilor din Romania: Da, la fel îmbracat ca si atunci cand a fost inventat, nu si-a adaptat mantia la nicio culoare politica si nici nu si-a frizat barba in trend cu moda, deci pentru toti copiii este acelasi „Mos Craciun”. Ceva totusi si-a schimbat… sania trasa de reni cu masina 4×4, scara de urcat pe horn cu diploma de alpinist utilitar si nu in ultimul rand… sacul. Astfel: pentru copiii de copii inca mai pastreaza saculeti, pentru altii doar sacose pline pe jumatate, iar pentru marea majoritate nici macar traditionalele mere, nuci sau biscuiti. Din pacate, de la un an la altul, ochii lui Mos Craciun sunt din ce in ce mai tristi, pentru ca tot mai multe suflete de copii nu mai stiu si nu mai au de ce sa se bucure, fiindca Mosul este tot mai departe si le-a uitat adresa.
Mos Craciun, nu-i asa ca eu, Laura, nu te vad, dar am dreptate?! Nu-i asa ca toti copiii au drepturi egale? Vino si pe la ei, Mosule! Ochisorii lor nu te vad, dar te simt, te iubesc la fel de mult. Atunci, vom fi cu totii fericiti. Chiar si in ultimul ceas.
La multi ani, Mos Craciun!
Craciunul, prilej unic de a ne trezi sufleteste
Iulia Barbu, patron Farmacia Naturii: Pana in anul 2009, Craciunul reprezenta pentru mine: brad frumos ornat, cadouri de tot felul, petrecere, intalniri, alergatura nebuna dupa …nimicuri.
Insa in decembrie 2009, prin mila Lui Dumnezeu am inteles semnificatia divina a acestei sarbatori si semnificatia duhovniceasca a darurilor magilor: aurul inseamna ca Pruncul va fi un Imparat si Imparatia Lui nu va avea sfarsit. Tamaia preinchipuie lucrarea Lui de Mare Preot, de Arhiereu Vesnic Care nu aduce jertfe de animale la templu, ci Se aduce pe Sine Insusi Jertfa lui Dumnezeu ca sa arate iubirea Sa mai tare decat moartea. Smirna ne arata ca El va trece prin moarte si ne va aduce la Inviere. Atunci, in preajma Craciunului, un om imi cerea disperat ajutorul, era pe moarte, voia un dar – IUBIRE, voia sa-l stranga cineva in brate, sa-l accepte asa cum era, blonav, desfigurat, precum sarmanul IOV), voia sa dispara din ochii celor dragi, voia sa plece oriunde!
Printr-o minune, am reusit sa-mi trezesc constiinta sufletului si inpreuna cu doi prieteni buni, dr. Apetroaiei Lorin si Sensei Doru Botez am lasat orice alte preocupari si ne-am dedicat total acestui om – Marian. I-am daruit ceea ce-si dorea: mangaiere, cuvinte calde, o familie unita in Hristos.
Atunci am inteles pentru prima oara ce inseamna Craciun, Trezirea Sufletului, deschiderea mintii in dragoste pentru cei in suferinta, daruire si iubire neconditionata.
Craciun Fericit!
Colindele restabilesc relatia dintre om si Hristos
Victor Munteanu – poet: În decembrie – luna cadourilor – febrilitatea atinge apogeul din tot timpul anului: fiecare alearga în stanga si-n dreapta împins de angoasa colectiva a pregatirii pentru întampinarea Craciunului. Fiecare vrea sa fie „în rand cu lumea”, adica sa aiba cat mai mult belsug pe masa. Si astfel, Craciunul si Revelionul au ajuns sa minimalizeze evenimentul crucial al omenirii: Nasterea Mantuitorului Iisus Hristos! Pentru marea majoritate a contemporanilor, viata – aceasta liniuta între data nasterii si data mortii – se rezuma la placerea si poftele trupului.
Iata ce înseamna sa traiesti sub imperativul lui „a avea”, unde totul este supus perisabilului! Sa te îngrijesti de satisfactiile proprii si de toata lacomia trupului, cu reflexele lui pavloviene! Sa identifici lumea empiric, prin cele cinci simturi care te trag în pamant, si sa ridici neînfranarea la nivel de valoare! Cine sa mai înteleaga faptul ca Hristos reprezinta singura trecere de la moartea încorsetata de limite, la nemurirea lipsita de dimensiuni? Ca puterea colindelor Crestinatatii arunca o punte peste prapastia dintre timp si vesnicie si restabileste relatiile dintre om si Hristos?
Iata de ce Craciunul a devenit un idol al agoniselii si îmbuibarii, îndepartand cu totul fiinta de sfera lui „a fi”, adica de spirit, de metafizica, de ridicarea mintii la cer. Unde sa mai încapa marele dar facut omenirii, Nasterea Pruncului, în viata ratacita a celui pentru care mai importanta este „cronologia” decat „vesnicia lui Dumnezeu”?
Fie ca în inima noastra – îngreunata de pacatele neascultarii – sa patrunda firul de lumina al Nasterii Mantuitorului si sa ne lumineze mintea pentru a ne scutura de rugina indiferentei fata de propriul nostru sens si destin.
Craciun Fericit! La Multi Ani – 2012!
Fantoma lui Mos Gerila
Silvia Patrascanu – jurnalist: In fiecare an, pe 21 decembrie, scot din dulap patru cutii de carton in care au fost pantofi, pe vremuri, si in care tin acum globuri, jucarii, beteala… Intr-una dintre ele sunt cateva podoabe cam decolorate, relicve ale copilariei mele, pe care nu le mai agat in pom, dar le pastrez pentru a nu uita cu totul serile magnifice in care ardeam cate doua cutii de artificii, cu complicitatea tatei si spre enervarea mamei, care nu suporta fumul lor inecacios. Mai am, asadar, un glob aramiu in forma de ghinda, un felinar verde, o pisica albastra cu papion, o beteala argintie de care sunt prinse stelute de sticla si un Mos Craciun cu o haina foarte lunga, cum n-am vazut, in ziua de azi, toti Mosii de la supermarket avand haina scurta si picioarele vanjoase, de hamal portuar. Si, din cauza acestor vechituri sau mai degraba gratie lor, raman putin pe ganduri inainte de a incepe ritualul impodobirii bradului, care ma bucura mai mult decat capodopera artistica ce rezulta din cooperarea galagioasa a adultilor si copiilor, unii mai nebuni decat altii. Imi iau un ragaz ca sa-mi amintesc crampeie din vremea cand darurile erau aduse de Mos Gerila, cel care avea haina mai lunga, dar parea mai distant decat Mos Craciun. In fata globurilor vechi, bantuita de fantoma lui, imi dau seama ca nu stiu nicio poezie cu Mos Gerila si ca nu i-am scris niciodata o scrisoare. Inteleg, dintr-odata, ca era tolerat, nicidecum invitat in inimile copiilor. Poate ca nu ar fi rau sa-i scriu macar acum.
Cutia cu credinta
Roxana Mihaela Costea – eleva la Colegiul “Ion Borcea” Buhusi: Este posibil sa nu-ti mai aduci aminte de mine. Au trecut aproape opt ani de cand ti-am scris ultima scrisoare. Între timp am crescut si m-am maturizat. Dar asta nu ma împiedica sa-ti scriu o scrisoare, ca pe vremurile bune. În primul rand, Mosule, te rog sa cauti prin fabrica ta minunata plina de jucarii si spiridusi niste rezerve de OMENIE si RaBDARE sau macar o cutie de antistress. Ar fi minunat ca macar de Craciun oamenii sa fie mai buni unii cu altii si sa nu se mai calce pe nervi reciproc. Pe langa camioanele de Coca-Cola (pe care le vad în fiecare an la TV), te rog sa aduci si niste cisterne de TOLERANta. O sa bem cu totii la masa de Craciun si nu vom mai fi atat de carcotasi unii cu altii. stiu ca aceasta cerere este utopica, dar macar de Craciun sa traim cu speranta de mai bine si nu mi-ar strica niste ochelari fermecati, care sa stearga selectiv din jurul meu bataia, agresivitatea, înjuraturile, invidia si sa le înlocuiasca total cu BUN|TATE, PACE, BUNE MANIERE si BUCURIE. Mai adu-mi, Mosule, si o cutie de lumanari de SPERANT| pe care sa le aprind în bradul de anul acesta. Mai marilor conducatori adu-le un set de jucarii (din alea gen LegoCity), ca sa se joace cu ele si nu cu noi… Mosule, mai adu-mi si o cutie de CREDINT|. Am o lista cu dorinte destul de lunga, Mosule, dar ma tem ca te-ar împovara prea tare. Asa ca ma voi opri aici. Saluta-l pe Rudolph, din partea mea.
Cu dragoste, RoxX
Mos Craciun mi-a adus un nepotel
Ion Catana – filatelist: Mos Craciun este simbolul dorintelor personale, ale familiei si generale ale colectivitatii, pe care le avem în anul în curs si cele reportate pentru anul urmator, carora li se da un „termen” pentru noaptea de 24 spre 25 decembrie.
În acest an am obtinut, pentru a doua oara, medalie de aur la Expozitia Mondiala de Filatelie din Japonia. „Interviurile” si articolele din „Desteptarea” au prezentat acest rezultat pentru ca este o realizare bacauana. Pentru veniturile materiale nu le multumesc „mosilor” care sunt îmbracati în „costume de criza”. Si pentru faptul ca si eu încep sa devin… Mos (printre primele cuvinte pe care le-a rostit nepotelul meu Radu, care are sapte ani si jumatate, a fost Mosu’ si asa am ramas) voi realiza un DVD cu activitatea mea filatelica si publicistica. Acum cateva minute am primit, pe telefon, mesajul: “Cioc, cioc, cioc. Cine este? Ma numesc Mihai Bogdan Ilie, prezent la datorie si raportez: 3,500 kg si 52 cm, stare excelenta si eu si mama. Sa traiti!” În familia mea… a ajuns Mos Craciun.
Mos Craciun este din ce în ce mai „sarac” si pentru a ne „pacali” îsi micsoreaza sacul, iar noi ne multumim, din pacate, cu din ce în ce mai putin. Depinde de noi ce ne va aduce la anul Mos Craciun. Mos Craciun suntem fiecare dintre noi! Cand Mosul nu va mai fi, va fi murit Speranta!
Cititorilor cotidianului “Desteptarea”, si nu numai lor, le doresc sanatate, fericire si îndeplinirea dorintelor.
La Multi Ani!
Asteapta Craciunul cu apa in beci
15 bacauani care locuiesc pe Calea Moldovei nu vor avea un Craciun linistit. Aceasta pentru ca in curtile sau in beciurile lor apa balteste. "De cand s-a inceput reumplerea lacului am avut probleme. Daca la inceput au fost niste balti care au secat, acum apa balteste in curti sau in beciuri. Am depus o petitie la Administratia Bazinala de Apa Siret, dar nu suntem increzatori. Nivelul apei continua sa creasca si nu stim daca problemele vor disparea", ne-a spus suparat Tiberius Pintilie, unul dintre cetatenii care are aceasta problema. Chiar daca oamenii au semnat pe petitia depusa la ABA Siret, nu aceasta institutie este in masura sa dea un raspuns oamenilor, sau o solutie. "Lacul este in administrarea Hidroelectrica. Noi am primit petitia, dar nu suntem in masura de a rezolva problema. Acea apa este din panza freatica, dar nu stim de ce a crescut nivelul. Hidroelectrica a procedat la golirea si reumplerea normala a lacului si nu exista deocamdata o explicatie logica pentru ceea ce se intampla acolo", sustine directorul ABA Siret, Emil Vamanu. Reprezentantii Hidroelectrica nu au putut fi contactati pentru a oferi un raspuns. Golirea lacului Bacau II s-a facut la mijlocul lunii iunie si s-a lucrat la inlocuirea dalelor sparte, pentru a limita astfel pierderile de apa. Reumplerea a inceput in luna octombrie. (A. Gavrila)
Bani mai multi pentru centrele de asistenta
CJ a facut ultimele alocari
Beneficiarul principal al rectificarii operate de CJ Bacau in ultima sedinta este DGASPC Bacau. Institutia a prmit 2.000.000 lei pentru serviciile si centrele de asistenta, plus 2.568.000 lei pentru drepturile persoanelor cu handicap. S-au mai alocat 20.000 lei pentru manifestarile de Craciun si Anul Nou. In rest, s-au facut numai diminuari.
Bugetul judetului a crescut, in luna decembrie, cu 2.568.000 lei, suma alocata de Ministerul Muncii, Familiei si Protectiei Sociale (MMFPS). In acelasi timp, in 2011, in loc sa primim 65.545.000 de lei din Fondul European de Dezvoltare Regionala (FEDR) pentru reabilitarea DJ 252 Huruiesti – Gaiceana – Parincea – Bibiresti – Buhoci, au intrat in bugetul judetului doar 53.815.000 lei, mai exact cu 11.730.000 lei mai putin fata de planificarea de la inceputul anului. Cat s-a cheltuit atat s-a decontat. Tot din FEADR am primit cu 775.000 lei in plus, in contul platilor efectuate in anii anteriori pentru DJ 119 F Caiuti-Pralea, iar din Fondul Social European, cu 70.000 lei mai mult. La capitolul "Alte servicii publice generale", planul a fost diminuat cu 160.000 lei, reprezentand sume defalcate din TVA pentru Directia Judeteana de Evidenta a Persoanelor, si cu 1.238.000 lei la fondul de rezerva bugetara. Si la "Invatamant" s-a cheltuit mai putin, suma destinata programului "Lapte si Corn" fiind diminuata cu 865.000 lei. Pentru organizarea manifestarilor cultural-artistice dedicate sarbatorilor de iarna au fost alocati 20.000 lei. Pe total, bugetul judetului a suferit o rectificare negativa, fiind diminuat cu 9.142.000 lei, atat la capitolul "Venituri" cat si la "Cheltuieli". Cei 2.568.000 lei alocati de MMFPS vor fi folositi de Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului (DGASPC) Bacau pentru plata drepturilor persoanelor cu handicap: transport interurban, indemnizatii, buget personal complementar, dobanda pentru creditele contractate de persoanele cu dizabilitati pentru adaptarea locuintei sau achizitionarea unui autoturism. Pentru serviciile sociale, mai exact pentru cheltuielie cu reparatiile curente, obiectele de inventar si hrana asistatilor din centre, au fost alocati 2.000.000 lei. Toate aceste modificari au fost prevazute intr-un proiect de hotarare care a fost aprobat in sedinta de miercuri a Consiliului Judetean (CJ) Bacau. (Silvia P.)
Vacanta pentru toti elevii
Trei saptamani de "pauza" in scoli. Cei aproape 109.000 de elevi bacauani au intrat de vineri, 24 decembrie, in vacanta de iarna, care se va finaliza pe 15 ianuarie 2012. Cursurile vor reincepe in semestrul al II-lea, din 16 ianuarie 2012 pana pe 6 aprilie 2012, cand va fi din nou vacanta, de primavara, intre 7 aprilie 2012 si 22 aprilie 2012. Va urma apoi o noua perioada de cursuri în intervalul 23 aprilie – 22 iunie 2012. Vacanta de vara incepe pe 23 iunie 2012 si se va finaliza pe 9 septembrie 2012. In paralel, Zilele libere ce vor urma, conform prevederilor legale sunt 1 Mai 2012 (Ziua Muncii) si 4 iunie 2012 (a doua zi de Rusalii). (R. Neagu)
Colinde pentru bacauani
Ansamblul Folcloric „Busuiocul” a oferit si in acest an bacauanilor, asa cum ne-a obisnuit, un spectacol emotionant dedicat Craciunului, intitulat „O, ce veste minunata!”. In sala mare a Casei de Cultura „Vasile Alecsandri” au rasunat aseara colinde si cantece interpretate de ansambluri si formatii din judetul Bacau, iar scena s-a zguduit sub pasii dansatorilor. „Ducem mai departe traditia acestor spectacole de Sarbatori, pentru a demonstra ca folclorul autentic nu are moarte, ne-a marturisit Petre Vlase, directorul Ansamblului Folcloric «Busuiocul». Am invitat alaturi de noi formatii din Agas, Asau, Pancesti-Sascut, Oituz.” Printre invitati s-au mai numarat Grupul Folcloric „Ursii” Darmanesti, Violeta Flintas si pr.Vasile Busuioc. Spectatorii au umplut sala nerabdatori si emotionati. Nu au fost lasati sa astepte prea mult pana cand, pe scena imbracata de sarbatoare, si-au facut aparitia primii artisti. La fel cum publicul era format din bacauani de toate varstele, si protagonistii reprezentau mai multe generatii. Toti au avut, insa, in comun, costumele minunate, autentice, bucuria de a evolua in fata atator iubitori de folclor, si emotia specifica acestei perioade in care toti crestinii cinstesc Nasterea Domnului. „Vrem sa incalzim sufletele bacauanilor care ne privesc si ne asculta, astfel incat sa nu ne uite pana la anul, cand speram sa venim din nou in fata lor cu acelasi mesaj sfant”, a mai spus Petre Vlase. Pana atunci, doar peste cateva zile, bacauanii se vor intalni din nou cu folclorul autentic, cu traditiile Sarbatorilor de Iarna. „Mai exact, pe 27 decembrie, va asteptam pe toti la parada obiceiurilor de iarna, un spectacol care se va desfasura in aer liber, in centrul Bacaului.”
Doina Mincu
