Pentru familia Pagu, anul acesta sarbatorile pascale nu vor fi fericite. La cei 90 de ani pe care ii au, oamenii nu se mai pot ingriji asa cum trebuie. In loc sa duca o viata decenta si sa aiba o batrânete linistita oamenii aproape ca nu au ce mânca si au fost invadati de gândaci. O mâna de voluntari a incercat sa ii ajute sa se pregateasca de sarbatori.

Ion si Ana Pagu locuiesc pe Aleea Visinului. La cei 90 de ani ai lor au ramas fara puterea de altadata. Chiar daca si pentru ei vin sarbatorile pascale, se simt singuri si abandonati. Voluntarii FSC veniti sa le faca o curatenie de Paste au ramas muti la vederea casei in care cei doi batrâni locuiesc. Au fost pur si simplu invadati de gândacii care vin de la subsol. Orice ar face, nu reusesc sa scape de ei. “Când nu ai pe nimeni, asa locuiesti. Nu avem rude, pe nimeni. Toti au murit”, spune Ion Pagu. „Ne spalam, atât, curatenie nu putem face. La etatea asta nu putem face nimic, la cei 90 de ani pe care ii avem, ajunge ! Nu avem putere sa ne ducem nici la pravalie sa ne luam ceva, pâine, lapte”, spune barbatul.

Altadata mirosea a cozonaci

Ana Pagu isi aminteste de vremurile in care, in saptamâna mare, pregatea bucate alese pentru rude sau prieteni. Acum aproape ca nu se mai poate deplasa, are nevoie sa fie ingrijita zilnic, dar cine sa faca asta? „Faceam racituri si le lasam in bucatarie, dar acum pot sa las? Faceam odata si pasca si cozonaci, acum m-au lasat puterile. O sa iau un cozonac si gata”, spune femeia resemnata.

O lectie pentru adolescenti

Tinerii veniti sa le dea celor doi bunici o mâna de ajutor au ramas profund impresionati de ce au gasit in casa lor. „Este incredibil ce am gasit aici. Nu am vazut asa ceva in viata mea. Merita sa ii ajutam, pentru ca nu au nici o vina, sunt batrâni”, a spus Eduard Magurianu, voluntar.
Ei fost uimiti si de indiferenta vecinilor. Daca pâna acum acestia mai treceau pe la batrâni sa ii ajute, acum i-au abandonat de tot.
„Vecinii nu sunt dispusi sa-i ajute, daca ar fi fost s-ar fi facut ceva sa nu ajunga in situatia asta”, spune Maria Lupascu, voluntar. „Cred ca ar trebui sa fie mai multi tineri care sa ii ajute pe batrâni sa se pregateasca de Paste”.
Fundatia de Sprijin Comunitar a facut apel la autoritatile locale sa intervina pentru a ajuta familia Pagu. Daca raspunsul lor va intârzia, cei doi bunici isi vor petrece sarbatorile care ar trebui sa le aduca lumina si liniste in mizerie si abandonati.
Andreea Gavrila

Moinestiul are, anul acesta, cel mai mare buget de dezvoltare din istoria orasului. E vorba de aproape 300 de miliarde de lei, mai exact, 7 milioane de euro, suma care va fi folosita pentru continuarea obiectivelor incepute, pentru demararea unor investitii noi si pentru proiectare. “Sper ca pâna pe 10 iunie sa dau ordin de incepere a lucrarilor macar pentru câteva proiecte care sunt in diverse stadii de licitare”, declara Viorel Ilie, primarul municipiului. 10 iunie e ziua in care cetatenii vor merge la vot, dar edilul sustine ca acest avânt nu are nicio legatura cu alegerile: “Am contracandidati demni de luat in seama, dar sper ca eforturile noastre sa se vada in spatiul public si locuitorii sa aprecieze actuala administratie. Pe de alta parte, eu am pregatit in asa fel proiectele incât oricine va veni sa le poata continua, iar orasul sa nu sufere.” Se va investi in educatie, sanatate, strazi, retele de gaze, zone verzi, locuinte sociale etc. Absolut noi vor fi doua obiective care vizeaza invatamântul: reabilitarea Liceului “Spiru Haret” pentru care s-au prevazut in buget 550.000 de lei, apoi amenajarea si extinderea Gradintei Vasâiesti, cu alti 580.000 lei. La Spitalul Municipal, va fi demarata construirea deja celebrului heliport, pentru care sunt rezervate 200.000 de lei. Modernizarea Clubului “Lira”, care e un fel de casa de cultura a orasului, va costa 400.000 de lei, iar reabilitarea locuintelor sociale, 300.000 de lei.

Facturi „la zi”, plus trei milioane!

Pe lânga amenajarea zonei izvoarelor, edilul Viorel Ilie si-a propus sa infiinteze “Parcul Municipal Moinesti”, din banii CL si ai MMP, si sa amenajeze esplanada de pe str. T. Vladimirescu, care arata ca dupa un cutremur. Cei mai multi bani se vor baga, totusi, in drumuri si utilitati. Astfel, vor fi reabilitate str. Plopilor, lucrare care va costa 1.280.000 lei, si str. Mihai Eminescu, pentru care CL Moinesti asigura 300.000 de lei – proiectul, SF, avizele etc. -, va fi amenajata intersectia M. Sadoveanu – Zorilor – Gen. Sova si aleile de acces din zona C.D. Gherea si Zorilor. Extinderea retelei de gaze pe str. Spiru Haret, Muncii, 22 Decembrie si Vasile Alecsandri va costa 375.000 lei. Si pentru master plan, primaria va cheltui tot cam atât: 380.000. In al II-lea mandat, lucrurile vor zbârnâi, da de inteles primarul: “Finalul lui 2008 ne-a prins cu facturi neachitate in valoare de 30 de miliarde de lei vechi, suma care reprezenta bugetul de investitii pe un an. In 2009-2010, nu am reusit sa facem decât câteva investitii mici, restul s-a dus pe lucrari de intretinere. La 31 martie 2011, anuntam plata tuturor facturilor la zi, iar in noiembrie, primeam de la Petrom prima transa de 5 milioane de lei. Astfel, decembrie 2011 ne-a gasit cu facturile achitate si 2,8 milioane de lei, bani pe care nu i-am cheltuit, i-am dus in bugetul de dezvoltare.”

Ca primar, „vii cu expertiza”

Foarte multi bani vor veni, in 2012, din UE, prin POR, subdomeniul “Centre urbane”. Cu proiectul “Reutilizare cladire in scopul transformarii sale in centru social in municipiul Moinesti”, Viorel Ilie a obtinut 1.740.000 de lei. Contractul pentru centrul social a fost semnat marti, 10 aprilie. Alti 1.715.000 de lei vor fi folositi pentru intarirea sigurantei, care se va face prin montarea de camere video si amenajarea unui centru de supraveghere. Contractul va fi semnat astazi. Pentru “Parc Bai” vor fi cheltuiti 2,5 milioane de lei din fondurile UE, iar pentru reabilitarea strazilor, 13 milioane. Toate astea fac parte din Planul Integrat de Dezvoltare Urbana (PIDU), prin care Viorel Ilie a adus in Moinesti 6 milioane de euro. S-au obtinut fonduri nerambursabile si in alte domenii: promovarea potentialui turistic – 500.000 lei, proiect depus pe POR, formarea profesionala, 500.000 lei, prin PODCA, iar din Fondul de Mediu, gestionat de MMP, vor veni 1.700.000 lei, pentru Parcul Municipal. “Nu as vrea ca Moinestiul sa pateasca ca in 2007, declara Viorel Ilie. Daca primaria Moinesti era pregatita atunci, putea depune cereri de finantare. Nu au prins niciun leu pe scoli, niciun leu pe infrastructura rutiera. In mandatul urmator, ca primar, vii cu expertiza. N-as vrea ca Primaria Moinesti sa o ia, din nou, de la zero.”
Silvia Patrascanu

Deficit enorm de personal in centrele rezidentiale

Consiliile judetene si locale vor avea mâna libera la angajari in institutiile, unitatile si serviciile de asistenta sociala. Nu vor mai fi conditionate de ocuparea doar a unui post din sapte vacantate. Dar vor trebui sa se incadreze in cheltuielile de personal prevazute in bugetul pe anul acesta.

Dupa trei ani de la blocarea posturilor vacante din institutiile bugetare, unele dintre acestea ar putea sa-si completeze macar in parte schema de personal. Un proiect de hotarâre de guvern, afisat pe site-ul Ministerului Muncii, prevede ca in cursul anului 2012 vor putea fi ocupate prin concurs posturile vacante din sistemul de asistenta sociala. Este vorba, in primul rând, despre posturile personalului incadrat in institutiile si unitatile de asistenta sociala. Dar se au in vedere si posturile libere din serviciile publice de asistenta sociala, aflate in subordinea consiliilor judetene si a celor locale, precum si despre locurile vacante ale personalului cu atributii in acelasi domeniu din aparatul de specialitate al primarului (primarii comunale).

Niciun leu in plus la buget

Conform proiectului de act normativ, pe toate aceste posturi vacante vor putea fi angajate persoane, prin concurs, dar numai daca se va respecta conditia incadrarii in cheltuielile de personal, prevazute in bugetul aprobat al fiecarui ordonator de credite. Aceasta conditionare presupune ca fiecare ordonator de credite sa stabileasca posturile absolut necesar a fi ocupate, in functie de situatia concreta existenta, de categoria de personal de care este nevoie neaparat, de legislatia care trebuie respectata si, mai ales, de posibilitatile financiare existente. Asadar, Guvernul României nu va da un leu in plus anul acesta pentru cheltuielile de personal din institutiile si unitatile de asistenta sociala. Prin acest proiect, el are in vedere, in principal, rezolvarea deficitului de personal din centrele rezidentiale de asistenta a copiilor, persoanelor vârstnice si a celor cu dizabilitati, unde este nevoie de mai multi ingrijitori, asistenti sociali, asistenti medicali, educatori, psihologi etc. dar si de personal auxiliar tehnic si de intretinere. Se doreste, insa, si asigurarea cu personal de specialitate a serviciilor publice de asistenta sociala din subordinea consiliilor judetene si a celor locale. Aceasta, in primul rând, pentru ca primariile sa aiba personal suficient pentru a efectua anchetele sociale si a prelucra dosarele in vederea acordarii de prestatii sociale.

DGASPC a pierdut 400 de angajati

Amintim ca din aprilie 2009, prin OUG 34/2009, s-a suspendat ocuparea prin concurs sau examen a posturilor vacante din autoritatile si institutiile publice, finantate integral de la bugetul de stat, cel al asigurarilor sociale si din venituri proprii. Astfel, de atunci ordonatorul principal de credite, numai in cazuri temeinice, putea aproba ocuparea unui procent de maximum 15 la suta din totalul posturilor care s-au vacantat (unul din sapte) si doar in conditiile incadrarii in cheltuielile de personal. Asa se face ca in sistemul asistentei sociale a aparut un deficit enorm de personal. Din cauza salariilor mici, cele mai mici din sistemul bugetar, si a muncii grele, un numar mare de angajati ai Directiei Generale de Asistenta Sociala si Protectia Copilului Bacau (DGASPC) Bacau si-au dat demisia si au ales sa munceasca in strainatate. Un lucrator social câstiga, aici, intre 600 si 1200 de lei, având in grija 25-30 de copii, raspunzând de viata lor, in timp ce, in Italia, pentru ingriirea unui batrân sau a doi copii, o persoana poate câstiga intre 2000 si 4000 de lei. In doi ani, de la DGASPC Bacau au plecat 400 de salariati, majoritatea dintre cei care lucrau direct cu asistatii. Era imposibil ca aceasta stare de lucruri sa nu afecteze calitatea serviciilor. Din acest motiv, Sorin Brasoveanu a solicitat deblocarea posturilor la intâlnirea de la MMFPS. Si specialistii Inspectiei Sociale, care au auditat toate directiile din tara, au stabilit ca numarul angajatilor e sub normativ. "Au constatat si dumnealor lipsa asistentilor sociali, faptul ca trebuie sa ne descurcam cu un manager de caz la 40-45 de cazuri, nu cum spun standardele, un manager la 15 cazuri. Uneori avem un asistent social la 25 de copii sau la 30 de asistenti maternali, ceea ce inseamna ca numarul este jumatate din necesar”, declara Sorin Brasoveanu, dupa prezentarea rezultatelor auditului. La nivel national, sunt peste 13.000 de posturi vacante, iar in judet, conform actualei organigrame a DGASPC, 196 de posturi neocupate, din care 102 in domeniul protectiei copilului, 63 in protectia adultului si 28 in aparatul propriu. Daca proiectul de pe site-ul Ministerului Muncii se va transforma in hotarâre de guvern, o parte dintre problemele DGASPC Bacau vor disparea.
Elena Tintaru
Silvia Patrascanu

Administratia Stavarache a inceput sa bage, pe fata, mâna in buzunarele bacauanilor. De acolo, sefii municipalitatii directioneaza sume de ordinul sutelor de mii de euro catre asociatii infiintate peste noapte. Cazul asociatiei Club Sport Arena 2011 este elocvent pentru modul in care municipalitatea bacauana intelege sa profite de banii bacauanilor in interes de partid. Asociatia este controlata, din umbra, de Gabi Lupu, seful Directiei Tineret Sport din Primaria Bacau. Din Asociatie fac parte sotia lui Lupu, medicul Adina Lenus Lupu, sefa Sectiei Boli Infectioase din cadrul Spitalului Judetean de Urgenta, dar si Vasile Jâmbu, caratorul de valiza al primarului Stavarache si, ocazional, soferul acestuia. Oficial, Jâmbu figureaza drept consilier in Corpul de Control al primarului. Asociatia este prezidata de Ramona Marioara Radu, mâna dreapta a lui Gabi Lupu si consilier sportiv in cadrul clubului CSM 2010 Bacau, patronat de municipalitate.

Jaful din avutul public nu pare sa aiba limite sub administratia Stavarache. O asociatie sportiva de familie, "Club Sport Arena 2011", s-a alimentat in ultimul an cu peste 2,4 milioane lei (aprox. 600.000 de euro) din bugetul local. Asociatia este dirijata din umbra de Gabriel Stanica Lupu, seful Directiei Tineret Sport din cadrul Primariei Bacau.
Potrivit Actului Constitutiv al asociatiei, printre membrii fondatori s-au numarat sotia lui Lupu, dr. Adina Lenus Lupu, dar si un "consilier" din cadrul Corpului de Control al primarului Romeo Stavarache. Peste toti troneaza o fosta avocata stagiara, Marioara Radu, care s-a facut remarcata in decursul timpului din postura de membru al Baroului infiintat de Vasile Botomei. Surse administrative au confirmat pentru cotidianul Desteptarea ca Radu are statutul de consilier sportiv in cadrul CSM 2010 Bacau, club public patronat de municipalitate si condus de…Stanica Lupu.

Asociatie de… vara

Lupu si-a fondat asociatia la mijlocul lui 2011, iar in decurs de aproximativ o luna a obtinut o sponsorizare uriasa din partea Primariei Bacau: 1,75 milioane lei. Banii au fost aprobati prin HCL nr. 226 din 19 iulie 2011 si vizau sustinerea echipei de hadbal feminin CSM Bacau. Dupa niciun an, in primavara lui 2012, "clubul" sportiv nasit de Gabi Stanica Lupu a obtinut din partea municipalitatii o alta sponsorizare, de aceasta data ceva mai redusa: 650.000 de lei. In total, peste 2,4 milioane lei. O suma enorma, in conditiile in care Lupu este presedintele CA al clubului polisportiv CSM 2010 Bacau, finantat tot din bani publici de administratia Stavarache.

"M-am retras acum o saptamâna"

Contactata de jurnalistii Desteptarii, Adina Lupu a declarat ca s-a retras din asociatia sotului in urma cu aproximativ o saptamâna. "Nu mai sunt. Sunt scoasa din asociatie. M-am retras. Nu mai stiu ce s-a mai intâmplat dupa aceea. Intrebati-i pe cei de acolo. Acum o saptamâna m-am retras", a declarat medicul Adina Lupu.
Pe 28 martie, cotidianul Desteptarea publica primele dezvaluiri cu privire la sponsorizarile electorale efectuate sub comanda lui Romeo Stavarache. Informatiile prezentate in ancheta "Caracatita sponsorizarilor din bani publici" au produs efecte in economia asociatiei sportive de familie nasita de Gabi Lupu. Sotia acestuia a indeplinit functia de vicepresedinte in cadrul asociatiei.

"Sunt in timpul programului"

De cealalta parte, Vasile Jâmbu a refuzat sa ofere detalii cu privire la statutul sau in cadrul Club Sport Arena 2011. Acesta a motivat ca ar fi in timpul programului, perioada in care nu poate sa dea declaratii. "Nu apreciez in niciun fel prezenta mea in asociatie. Pentru orice detalii luati legatura cu Ionut Tomescu (n.r. – purtatorul de cuvânt al Primariei) si va zice toate detaliile de care aveti nevoie sa le aflati. Pentru ca sunt in timpul programului, luati legatura cu Ionut Tomescu si dânsul va va oferi orice informatii aveti nevoie", a declarat Jâmbu. Purtatorul de cuvânt al Primariei Bacau nu figureaza, insa, printre fondatorii asociatiei. In plus, Jâmbu a uitat sa precizeze, in Declaratia de Interese pe 2011, statutul pe care-l are in Club Sport Arena 2011, acela de secretar si membru fondator.

Marioara Radu, presedinte Club Sport Arena 2011: "Nu facem concurenta CSM 2010. Doar colaboram"

Sefa asociatiei lui Gabi Lupu, Marioara Radu, a declarat ca Sport Arena ar fi, de fapt, un club polisportiv. Radu a afirmat ca sotia lui Lupu ar fi fost medic sportiv in cadrul Club Sport Arena 2011 si ca a figurat in asociatie doar câteva luni, in vara lui 2011, in primele luni de existenta a acesteia. Marioara Radu a declarat ca asociatia pe care o prezideaza nu face concurenta CSM 2010 Bacau.
"Concurenta niciodata, colaborare. Nu sunt angajata la CSM 2010, eu sunt doar presedinta Club Sport Arena 2011. Doamna Lupu a fost la noi la asociatie in calitate de medic sportiv, doar o luna de zile sau doua, mi se pare. Domnul Vasile Jâmbu este secretarul asociatiei. Noi când infiintam o asociatie nu cerem informatii vizavi de oameni, de starea civila. Sotia domnului Lupu a fost o luna de zile la infiintare, dupa care s-a retras. Noi nu facem concurenta cu niciun club si nicio alta asociatie. Facem doar o colaborare pentru a sustine sportul. Avem sectii pilot in imprejurimile Bacaului pentru a mentine activitatea sportiva", a declarat Marioara Radu.

Gabi Lupu, tupeu de penelist: In 2008 musca din concurenta, in 2012 musca din banii bacauanilor

Om de casa al primarului Stavarache, Gabi Lupu a candidat in toamna lui 2008 la alegerile parlamentare, in Colegiul 2 de Senat. Pe 6 noiembrie 2008, oficiosul lui Stavarache – Ziarul de Bacau – publica un interviu lipicios cu pretendentul la functia de senator. Lupu afirma, la acel moment, ca a intrat in cursa electorala sub sloganul "Musc din ei", cu referire directa la contracandidatii sai.
"Sunt crescut sub administratia Stavarache si ma bucur ca in ultimii patru ani s-a reusit ca Bacaul sa fie redat bacauanilor", afirma in cadrul interviului Gabi Stanica Lupu (!!!). Dupa nici 4 ani, Stanica Lupu poate defila fara rusine cu sloganul "Musc din ei" deasupra capului. Penelistul, care in toamna lui 2008 era bucuros ca Bacaul a fost redat bacauanilor (!!!), s-a infruptat vârtos din banii bacauanilor prin intermediul asociatiei sale sportive. Aproape 600.000 de euro in mai putin de un an. Am incercat sa luam legatura cu presedintele CA de la CSM 2010 Bacau insa acesta nu a fost de gasit.

Fetele in handbal: locul 12 din 14

In iulie 2011, Club Sport Arena 2011 primea aproximativ 450.000 de euro de la Primaria Bacau in vederea sustinerii, in Liga I, a echipei de handbal feminin. Suma este considerabila si suficienta pentru a mentine in Liga I echipa. Aceasta se afla, in prezent, pe locul 12 din 14 in competitie si are toate sansele sa joace baraj pentru ramânerea in Liga I.
Lucian Bogdanel

Micutul a fost descoperit fara suflare si cu mai multe urme de violenta pe corp in casa in care locuia impreuna cu ceilalti doi frati mai mari. Imediat a fost alertata Politia, iar la fata locului au ajuns mai multe echipaje. Politistii criminalisti au incercat sa ridice cât mai multe probe care sa-i ajute in ancheta. „Noi am fost sesizati ca intr-un imobil de pe strada Ulmului, din cartierul bacauan Serbanesti, a fost gasit un copil decedat. O echipa de cercetare s-a deplasat la locul faptei coordonata de un procuror criminalist. Urmeaza ca necropsia sa stabileasca daca a fost o moarte patologica sau violenta”, a declarat inspectorul Narcisa Butnaru, purtatorul de cuvânt al Inspectoratului de Politie Judetean Bacau. Vestea s-a raspândit repede in cartier, iar strada s-a umplut de curiosi. Vecinii spun ca l-au vazut ultima data pe copil la inceputul saptamânii. „Eu l-am vazut luni. Cerea sa-i dam sarmale. Erau vai de capul lor. Mama este plecata in strainatate si i-a lasat aici, mai mult singuri. O perioada au fost luati de politisti si dusi la un centru, dar i-au adus inapoi. Ce s-o fi intâmplat acolo, Dumnezeu stie. Toata iarna au stat mai mult in frig. Eu n-am vazut sa fi avut lemne”, spunea Neculai Nastaur. Anchetatorii vor incerca sa afle de la rude ce s-a intâmplat cu cel mic, urmând ca ancheta sa evolueze si in functie de rezultatul necropsiei. (Geta P.)

Continuând seria audientelor în teritoriu, prefectul judetului s-a deplasat ieri în judet, în comunele Corbasca si Tatarasti. Problemele pe care le-a supus dezbaterilor au fost ridicate de cetateni din cele doua comune, prin petitii si sesizari adresate Institutiei Prefectului. „O problema care se afla de mult în atentia Primariei Corbasca si a ramas nerezolvata, pentru ca nu au fost alocate fonduri de la Consiliul Judetean Bacau, o reprezinta drumul judetean 252C, care nu a fost niciodata asfaltat”, a explicat prefectul Constantin Scripat.
În comuna Tatarasti, in schimb, o problema majora este situatia terenurilor aflate în administrarea Agentiei Domeniilor Statului, care se afla pe raza unitatii administrativ-teritoriale. „ADS administreaza suprafata de 28,16 ha teren pe raza comunei, în baza Legii nr. 268/2001, care, în fapt, sunt exploatate abuziv. S-a constatat acest fapt, în urma deplasarilor în teren a reprezentantilor agentiei si a membrilor comisiei mixte formate pentru a vedea care sunt terenurile agricole detinute de agentie. Am solicitat Primariei Tatarasti sa intre în legalitate, prin întocmirea documentatiei corecte si aplicarea legii, în ceea ce prive?te fondul funciar, retrocedari terenuri si punere legala în posesie”, a mai spus Scripat. Din pacate, aceasta primarie detine si un record negativ: nu a reusit sa acceseze niciun proiect cu finantare europeana pâna acum. Si cetatenii din aceasta comuna s-au plâns de starea drumului judetean 252C, pentru care se cauta o solutie macar pe termen scurt. (A. Gavrila)

Bugetul Ministerului Muncii va fi suplimentat cu 432.000 lei. Aceasta suma reprezinta 25 la suta din datoria pe 2012 a ministerului fata de bugetarii care si-au câstigat in instanta drepturile ce le-au fost luate de catre guvern. In judetul Bacau, sindicatele din cele mai multe institutii ale Muncii nu au avut câstig de cauza in instanta.

Cu putin timp inainte de Sarbatorile Pascale, Guvernul României s-a gândit, in sfârsit, sa le faca o bucurie bugetarilor din cadrul Ministerului Muncii (MM), care si-au câstigat definitiv si irevocabil o parte din drepturile salariale luate de catre actuala guvernare. La sfârsitul saptamânii trecute, pe site-ul ministerului amintit a fost postat un proiect de hotarâre de guvern prin care acesta stabileste suplimentarea bugetului MM pentru plata titlurilor executorii prevazute de OUG 71/2009. Aceasta ordonanta se refera la achitarea unor sume prevazute in titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale persoanelor din sectorul bugetar. Este vorba despre sumele rezultate din hotarârile judecatoresti devenite executorii pâna la 31 decembrie 2011.

In 2012, doar 5 la suta din suma datorata

Plata se va realiza dupa o procedura executorie potrivit careia in anul 2012 autoritatile si institutiile publice debitoare au obligatia de a plati 5 la suta din valoarea titlului executoriu. Banii câstigati in instanta, aferenti anului 2012, vor fi dati esalonat, in transe trimestriale egale, in ultima luna din fiecare trimestru. Cuantumul total al obligatiilor de plata ale Ministerului Muncii pentru anul 2012 este de 1.728.000 lei si reprezinta 5 la suta din drepturile revendicate si câstigate definitiv si irevocabil in instanta de catre salariatii institutiilor lui. Raportat la primul trimestru din 2012, suma pe care ministerul trebuie sa o achite este de 432.000 lei (25 la suta din 1.728.000 lei, datoria aferenta anului 2012) si pentru suplimentarea cu aceasta a bugetului sau a fost elaborat proiectul de hotarâre de guvern. Practic, ministerul are de platit in total, in baza titlurilor executorii, datorii de 34.560.000 lei, pe care le are fata de angajatii lui de la nivel central si local. Impotriva MM au fost deja instituite proceduri de executare silita de catre birourile executorilor judecatoresti, dar restul de 95 la suta din datoria totala ar urma sa fie achitat in anii urmatori.

Putine actiuni judecatoresti câstigate

Initiativa guvernului reprezinta un motiv de bucurie doar pentru o mica parte dintre cei care lucreaza in institutiile judetene ale Ministerului Muncii. Cei mai multi nu vor primi bani in plus. "Noi nu câstigam nimic, prin acest proiect de hotarâre de guvern. Si aceasta pentru ca instanta nu ne-a dat câstig de cauza. Am deschis actiune prin care solicitam sa ni se dea inapoi cele 25 la suta, luate din salariu, dar instanta ne-a respins cererea. Asa s-a intâmplat la noi, in Bacau", ne-a declarat Nicolae Gosman, liderul sindicatului din cadrul Inspectoratului Teritorial de Munca Bacau. Angajatii acestuia mai spera, totusi, sa li se dea inapoi dreptul de antena, dar care nu reprezinta mare lucru. Acest drept a fost de 1 la suta din salariu. Dar si sumele acestea vor ajunge la cei carora li s-au luat abia in 2013-2014. Salariatii Agentiei Judetene pentru Ocuparea Fortei de Munca (AJOFM) nu au sperante nici pentru un leu in plus. "Am avut vreo doua sau trei actiuni in instanta pentru a recâstiga cele 25 la suta din salariu, dar le-am pierdut, ne-a spus Ion Catana, liderul de sindicat din AJOFM Bacau. Cu ani in urma, am câstigat prima de vacanta, dar care ne-a fost platita la vremea respectiva. De atunci nu am mai avut niciun câstig de cauza la instanta." In schimb, la Casa Judeteana de Pensii prima de vacanta retrasa inca se mai asteapta, desi exista hotarâre judecatoreasca definitiva si executorie favorabila. Dar angajatii acestei institutii au inceput sa primeasca un alt drept pe care l-au pierdut si l-au recâstigat in instanta. "Este vorba despre suplimentul treptei si al postului, anterior anului 2010, pentru care avem hotarâre definitiva si executorie, ne-a spus Lavinia Matei, consilier juridic, liderul sindicatului din Casa Judeteana de Pensii. Noi am luat deja 1,25 la suta din suma datorata pentru anul 2012, respectiv pe primul trimestru. Asteptam in aprilie, suma pentru cel de-al doilea trimestru." Salariatii CJP Bacau nu au mai cerut, insa, in instanta si cele 25 la suta care le-au fost luate din salariu in 2011.
Elena Tintaru

Astazi, 11 aprilie, cu trei zile mai devreme decât de obicei, toate oficiile postale din tara vor incepe sa achite pensiile si celelalte drepturi de asigurari sociale de stat. Acest lucru a fost convenit de catre conducerile Casei Nationale de Pensii Publice, Caselor de Pensii Sectoriale (Ministerul Apararii Nationale, Ministerul Administratiei si Internelor, Serviciul Român de Informatii) si Companiei Nationale Posta Româna. Prin urmare, si cei peste 164.000 de pensionari din judetul Bacau isi vor primi pensiile in avans cu trei zile. Astfel, plata tuturor pensiilor, care sunt achitate prin posta, se va face la domiciliul titularului de drept in perioada 11-25 aprilie, si nu in intervalul 14-28 aprilie, asa cum ar fi fost normal. Astazi, 11 aprilie, vor primi pensia cei care o luau de obicei in data de 14. Mâine, 15 aprilie, vor intra in posesia banilor cuveniti pensionarii care ii luau in data de 15. Vineri, 13 aprilie, vor fi achitate pensiile care erau platite in data de 16. Dupa 17 aprilie vor fi platite esalonat in acelasi mod celelalte pensii, astfel incât actiunea se va incheia in data de 25. Cei care nu vor fi gasiti la domiciliu vor trebui sa se deplaseze la sediul subunitatii postale de care apartin pâna in penultima zi lucratoare din luna, respectiv 27 aprilie. "Pentru a asigura plata in avans noi am inceput sa viram banii catre Posta in data de 6 fata de 8, ne-a spus Liviu Cretu, directorul Casei Judetene de Pensii Bacau. Cât priveste drepturile restante, si aici ma refer la diferente de plata in urma modificarilor de drepturi, inscrierile noi la pensie sau altele, acestea vor fi achitate la domiciliu, pe baza cuponului gri, in data de 24 sau 25 aprilie, ca si pâna acum." Si la bancile care achita pensii publice au ajuns banii mai devreme. In prezent, din judet 24.000 de pensionari au card si primesc pensia in contul lor din banca. Si ei vor beneficia de bani in avans.
Elena Tintaru

Scandalul banilor retinuti fara motiv ca impozit din drepturile materiale, acordate in plus la salariul de baza al agentilor locali, pare fara sfârsit. Oamenii se plâng ca primesc sume foarte mici si vor sa dea institutia in judecata.

Fostii angajati ai institutiei sunt nemultumiti ca li se restituite din ce in ce mai putini bani din suma retinuta nejustificat ca impozit si contributii sociale timp de trei ani. Politia Locala Bacau a fost obligata de judecatori sa le dea oamenilor banii inapoi si desi aveau o sentinta irevocabila de mai multa vreme, primele sume au fost virate in contul agentilor abia la sfârsitul anului trecut când acestia au refuzat sa mai taca. In decembrie, fiecare a primit câteva sute de lei, dar de la o luna la alta banii sunt tot mai putini. „Eu am de primit in jur de 1.900 de lei. In prima luna am luat 670 de lei, in urmatoarea s-au alocat doar 67 de lei, apoi 45 de lei, iar in martie 35 de lei. Mie mi se pare bataie de joc. Acum la ce sa ma astept? Luna viitoare poate imi da doar un leu sa nu credem ca ne-au uitat”, ne-a spus Ionel Berbecaru, unul dintre agentii disponibilizati in anul 2010. Omul spune ca nu va lasa lucrurile asa si ca impreuna cu alti fosti colegi vor merge in istanta pentru a-si cere drepturile. „In urma consultarilor cu ceilalti colegi, fosti angajati, am decis sa actionam in judecata Politia Locala si sa cerem sa fie executata silit. Asa poate recuperam sumele datorate si chiar dobânda pentru aceasta perioada”, a mai spus Berbecaru.

„Mai mult nu se poate”

Oficialii de la institutia acuzata spun ca sumele ce le vor fi virate pe viitor actualilor si fostilor angajati vor fi la fel de mici. „Mai mult nu se poate. Noi restituim din impozitul pe care ar trebui sa-l viram la stat, dar pentru ca atunci s-a retinut, desi nu trebuia, noi acum il oprim si il impartim la oameni. In decembrie suma a fost mare pentru ca a fost vorba de impozitul retinut pe un an de zile, acum vorbim de banii pentru o luna. Nu poate fi mai mult”, a explicat Florin Podoleanu, purtatorul de cuvânt al Politiei Locale Bacau. La finele anului 2009, circa 300 de angajati ai Politiei Locale au deschis actiune in instanta pentru recuperarea sumelor retinute. Au dat atunci in judecata Primaria Bacau si Politia Locala, iar magistratii de la Tribunal au decis in octombrie 2010 restituirea banilor catre angajati. (Geta P.)

Pe 25 mai 2011, redactorii Trustului Media Desteptarea au fost in caravana in acelasi cartier. La aproape un an de zile de atunci, problemele oamenilor din zona au ramas aceleasi, semn ca Primaria Bacau nu apleaca urechea la solicitarile lor.
Bacauanii spuneau si atunci, ca si acum, ca vor canalizare, strazi asfaltate, o piata, o farmacie, locuri de joaca pentru copii si, in special, sa simta ca sunt importanti in ochii autoritatilor locale.

In cartierul CFR problemele sunt multiple, insa dorinta cea mai mare a localnicilor este sa li se amenajeze o piata in zona. In special batrânii se plâng ca abia isi aduna puterile pentru a merge tocmai in Piata Centrala, la peste 5 kilometri de locul unde stau, pentru a lua o legatura de zarzavat sau jumatate de kilogram de cas. Nici in zona Garii nu este piata. Si acolo, odata, lânga Liceul Sanitar cum este el cunoscut (acum Colegiul „Mihai Eminescu”) a fost amenajat un loc special pentru comert cu amanuntul, dar si acesta a fost dezafectat in timp.

Cartierul CFR nu are o piata. Pe strada Vasile Pârvan, alaturi de scoala, se pot vedea doar ruinele a ceea ce odata era piata. Doar trei rânduri de mese mari turnate din ciment, cu acoperis gros, tot din beton, dar cu margini scorojite si infiltrate de apa, cu urme vechi de vopsea rosie pe alocuri este locul unde numai in ziua de joi mai vin taranii cu lapte si brânza. "De unde imi fac piata? Pai cum de unde? Din centru, de la piata mare. Mergem asa batrâni cum suntem peste calea ferata, mai luam autobuzul si acolo ne ducem. Daca aici nu avem deloc amenajat un spatiu. Nu vrem mult. Macar niste tarabe mici sa poata veni taranii cu zarzavat, cu un ou proaspat. E departe pâna acolo, dar nu acem ce face. Aici ar trebui sa fie, lânga noi. Dar acum e mizerie. Nu sunt conditii. Daca ar fi facuta ca lumea, ar fi tare bine piata asta aici, pentru noi cei din cartier", ne-a declarat Maria Laslau, care are casa vizavi de "piata ruina". Intr-adevar locul nu este tocmai bun, din punct de vedere sanitar, pentru a practica acest tip de comert ambulant. Nu este de mirare ca de aceea localnicii prefera sa mearga pâna in Piata Centrala pentru a cumpara zarzavat, legume sau fructe.

Merg „in Bacau” sa-si faca aprovizionarea

Pe doamna Mironica Cretu am gasit-o chiar când se intorcea din piata mare, de la cumparaturi. "In oras am fost, de parca aici nu sunt in oras. Tocmai acolo ma duc. Daca aici piata nu mai functioneaza, ce sa fac? Când m-am mutat in cartier era piata, acum merg «in Bacau» sa-mi fac piata. Asa spunem – «in Bacau», ca e destul de departe. Peste calea ferata, ce sa facem?", ne-a marturisit. Si Ioan Placinta ne-a spus ca tot Piata Centrala "e baza. Dar dupa ce luam pensia, ca nici bani nu sunt."

Salvati de supermarketuri

Practic piata din zona a fost distrusa in totalitate si nimeni nu a mai facut nimic pentru a fi reamenajata. Intre timp, au aparut in cartier asa-numitele minimarketuri sau aprozare, care ii mai salveaza cât de cât pe oameni atunci când vor sa-si faca aprovizionarea. Numai ca aceste mici "afaceri de cartier" nu sunt intotdeauna pe placul localnicilor, pentru ca nu toate produsele comercializate sunt naturale si, in plus, nu au posibilitatea de a alege, asa cum se face la piata. "Nu avem ce cumpara de aici. Doar joia, oleaca de brânza si smântâna. In rest, la supermarket. Ar fi buna insa o piata in zona. Nu ne-am deplasa pâna in piata mare. Sunt ceva ani de când nu avem piata aici. Mai avem magazinele astea alimentare, dar nu e ca la piata. Ni s-a promis tot timpul de edili ca ni se face o piata, dar tot nu o avem. Au venit cu asfaltarile, dar in rest, nimic", ne-a precizat si Carmen Botez. Oamenii asta isi doresc – doar o mica piata in zona, chiar daca ar fi sa functioneze doar trei-patru zile pe saptamâna. E prea mult?

Puzderie de probleme

Caravana “Bacaul Vorbeste” le-a dat posiblitatea oamenilor din cartierul CFR sa isi exprime toate nemultumirile, care nu sunt deloc putine. „Am vrea sa fie asfalt pe toate strazile si, de asemenea, ne dorim sa avem si canalizare. Daca altadata era o zona imbatrânita, acum s-au mutat aici si tineri”, sustine Niculina Dumitrasc. Femeia spune si ca accesul oamenilor din acest cartier spre oras este dificil. Nu sunt mijloace de transport in comun iar pasajul CFR este de speriat. „Este mizerabil. Ne este frica sa ne apropiem de el”, mai spune doamna Niculina.
Oamenii ar vrea si ca putinele locuri de joaca din zona sa fie mai bine ingrijite si ar fi utile niste banci pe care sa se odihneasca batrânii. „Pe unde au reparat au lasat in urma movile de pamânt. Sa ne planteze copaci si sa ne puna banci”, isi doreste Constantin Stanciu.
In schimb, locuitorii de pe strazile Pictor Grigorescu si Ion Creanga ar vrea canalizare, cum au si alti vecini de-ai lor. „Nu este posibil, in 2012, sa fim fara canalizare. Cei care si-au permis si-au facut fosa, altii merg in spatele gradinii”, spune Ion Tamas. Pe aceste doua artere, de pe urma canalizarii ar beneficia peste 20 de familii.

Autoritati indiferente

La inundatiile din 2010 nu au fost afectate doar familiile de pe strada Arcadie Septilici ale caror case au avut nevoie sa fie ridicate de la temelie. Si vecinii lor din cartierul CFR, de pe strada Miliari, s-au trezit peste noapte cu apa la usa, fara nici o autoritate la care sa apeleze. „In 2010, pe 27 iulie, toate casele de pe malul drept al pârâului Negel au fost afectate de apa. Pur si simplu am crezut ca mor de suparare”, spune Gheorghe Vulpe. Casa sa a ramas in picioare dintr-un singur motiv: apa s-a dus spre Margineni. Dupa ce pericolul a mai trecut, Gheorghe Vulpe s-a prezentat la usa autoritatilor locale, de la care „am cerut un utilaj care sa curete albia, care s-a inaltat in timp, pe masura pe apele au tot venit. Nimeni nu mi-a dat importanta. Am fost acuzat de la Prefectura ca am venit dupa pomeni, la Ape (n.r. – Administratia Bazinala de Apa Siret) mi s-a spus ca nu au bani, iar de la Primaria Bacau mi s-a spus ca doar conducta le apartine. Am cerut o regularizare, ca sa nu mai avem probleme”, povesteste omul. Distanta nu ar fi mare: este vorba de 500 de metri, dar ar contribui semnificativ la siguranta oamenilor. In plus, „exista si o conducta de canalizare dezafectata care actioneaza ca un dop. Asta ar putea fi desfiintata ca sa nu creeze probleme pe viitor”, arata barbatul. Acesta spera ca autoritatile sa dea curs cererii sale cât mai repede, inainte ca necazul din 2011 care s-a abatut asupra oamenilor de pe strada Arcadie Septilici sa se repete.

Nu au nicio farmacie

Bacauanii din cartierul CFR nu au nicio farmacie de la care sa-si cumpere medicamentele. Cei mai afectati sunt batrânii. Chinuiti de bolile specifice vârstei sunt nevoiti sa mearga pâna in oras pentru a-si lua tratamentul. Cândva, in cladirea mare de la strada principala, unde acum functioneaza o tipografie, era un punct farmaceutic. Când spatiul a fost vândut s-a pus lacatul, iar de atunci oamenii sunt tot timpul pe drumuri. „Nu avem farmacie in cartier si ar trebui. A fost cândva, dar nu mai este. Merg aici la Gara, dar stiti ce greu imi vine? Om la 75 de ani sa umbli prin oras sa-ti iei retete, nu este usor. Ar trebui sa se faca. Sunt destui oameni batrâni in zona. Tineretul se mai descurca. Merge la serviciu, in drum ia si ce le trebuie. Pentru noi este mai dificil”, se plângea Constantin Melinte. Si Valentina Luchean trece linia ferata de câte ori are nevoie de pastile. „Medicamentele le luam de aici de la Gara, daca avem noroc si gasim tot ce ne trebuie. Daca nu, mergem mai departe in oras. A fost si aici, dar nu stiu ce s-a intâmplat ca s-a desfiintat. Am impreisa ca nu a mers. Nu a avut vânzare si au plecat”, spune femeia. Cei care au copiii aproape apeleaza la ajutorul lor. „Daca am nevoie de tratament apelez la fiica mea si mi-l ia de la farmaciile din centru. Eu sunt batrâna si nu ma pot duce pâna acolo. Am avut, aici pe colt, dar acum se vând vopsele in loc de medicamente. Poate merge mai bine, cine stie”, se intreaba si Agurita Toderica.

La periferie, nu curata nimeni!

Spre deosebire de strazile principale, care sunt maturate, la periferia cartierului, terenurile libere, strazile si spatiile verzi aferente strazilor sunt pline de gunoaie si crengi uscate. Terenul care se intinde de-a lungul str. Gheorghe Donici e plin de balarii si gunoaie, sugerând saracie, abandon, vremuri de razboi. Impresia de oras parasit e si mai puternica in zona situata la intrarea in pasajul subteran de la nivelul caii ferate, unde parcheaza microbuzele care circula pe traseul Bacau – Magura. Baltile uriase ii obliga de trecatori sa ocoleasca si sa mearga pe marginea maidanului, unde sunt aruncate maldare de haine murdare, cutii de carton, PET-uri, fâsii de plastic, moloz. Dezolanta priveliste! Alt loc asediat de balarii si gunoaie se afla chiar in centrul cartierului, la intersectia strazii Vasile Pârvan cu Ozanei, in spatele Bisericii Sfintii Voievozi. "Cei de la «Spatii verzi» ar trebui sa le strânga, dar nu o fac! Dau oleaca cu matura si pleaca", a declarat Ion Gherman. Am descoperit, in cartier, mai multe mormane de materiale si deseuri strânse de pe strazi si lasate pe trotuar sau lânga trotuar. Intrebarea este de ce nu le ridica nimeni? Ca sa fie imprastiate de vânt prin cartier?

Nici pe sub pamânt, nici pe deasupra

Nu doar pasajul subteran este ocolit de cei care vin sau pleaca din cartierul CFR. Si pasarela de la Gara este evitata de multa lume. Subreda, cu multe plase de protectie lipsa, reprezinta un real pericol mai ales pentru copii. Zvapaiati si nesupravegheati, se pot intâmpla oricând tragedii in zona. „Nu pot sa-mi las copiilul sa treaca pe aici singur. Trimit tot timpul mama sa-l ia de la cursuri, ca el invata in oras, si vin ori peste linia ferata ori prin pasaj, daca este mai multa lume. Foarte rar folosesc pasarela”, spunea Maria Curpan. Si batrânii o ocolesc pentru ca „cine poate urca atâtea trepte. Iarna, ce sa mai spunem, sau când bate vântul foarte tare? Te ia pe sus nu alta. Varianta cea mai buna ar fi pasajul”, este de parere Vasilica Cozma. Cei care se grabesc la serviciu folosesc podul si trec cu vederea starea deplorabila in care arata. „Ce sa facem? Eu stau chiar aici pe strada asta. Ies din curte, urc treptele si intr-un minut sunt dincolo. Arata rau, ce-i drept. Ar mai trebui facute scarile alea, sa se mai toarte beton ca s-a stricat, este totul ruginit, dar ne-am obisnuit asa”, spune si Vasile Pascu. Pâna ce nemultumirile lor vor fi auzite, oamenii din CFR sunt nevoiti sa foloseasca aceleasi variante pentru a ajunge in oras. Una mai periculoasa ca alta.
(Silvia Patrascanu, Geta Panaite, Andreea Gavrila, Roxana Neagu)

Ministrul Gabriel Berca a avut ieri o videoconferinta cu prefectii. Acesta le-a reamintit ca trebuie sa fie atenti in aceasta perioada la asigurarea unui climat de liniste si ordine pentru sarbatorile pascale. Totodata, a atras atentia ca inspectorii sanitari sa fie in alerta astfel incât sa fie preintâmpinate toxiinfectii alimentare sau epidemii. In acelasi timp, a solicitat sa fie suplimentate efectivele de politisti si jandarmi care sa patruleze in noaptea de Inviere si in zilele urmatoare.
Un alt punct de pe ordinea de zi a fost curatenia de primavara. Gabriel Berca a insistat ca la nivelul unitatilor administrativ teritoriale sa se efectueze lucrari pentru întretinerea si repararea drumurilor, dar si curatirea albiei râurilor si a digurilor, cerând prefectilor sa verifice realizarea acestora. Totodata, ministrul a subliniat necesitatea unei mai bune implicari pentru prevenirea incendiilor de vegetatie, amintind de eforturile umane si financiare depuse la nivelul MAI pentru solutionarea situatiilor de urgenta aparute în ultima perioada.
In fine, cea mai importanta sarcina in viitorul apropiat este intocmirea de catre autoritatile administratiei publice locale a documentatiei aferente cererilor formulate cu privire la acordarea de subventii din Fondul de Solidaritate al Uniunii Europene ca urmare a inundatiilor din perioada 23 iunie – 31 iulie 2010. Astfel, primariile care au cheltuit bani pe reparatii ulterioare, indiguiri sau constructii de case pot primi inapoi banii pe care i-au alocat si ii pot reinvesti in lucrari de infrastructura. Documentatia trebuie intocmita si depusa pâna pe 3 iulie.
Andreea Gavrila

Edilii buhuseni au pornit in tromba cu activitatile specifice primaverii. Pe toate strazile reabilitate in ultimii ani au fost reinnoite marcajele rutiere. Pe strazile Ion Borcea, Al.I. Cuza, Voioaga, Tineretului (spre Letcana) au inceput sau vor incepe in curând „plombarile” in asfalt. Accesul in fosta rampa de gunoi din Chebac va fi interzisa si prin amenajarea unei bariere speciale. Pentru depozitarea gunoiului de grajd a fost amenajata o platforma in zona Tudoreni. O alta platforma de acest gen va fi amenajata in zona de jos a orasului. Lupta cu gunoaiele are frontul sau principal pe strada Letcana, unde, intr-o veselie, buhusenii au depus gunoaie de tot felul. In zonele centrale ale orasului, mai ales, s-a incercat sa fie sterse urmele vandalilor, montându-se noi cosuri de gunoi. „In curând, spune viceprimarul Vasile Zaharia, strada Mihai Eminescu va fi una a trandafirilor, caci vom planta aici 200 de fire de trandafiri. Alte 5.000 de panselute vor fi rasadite pe strazile principale”. Nota bene, un partid pe care nu vrem sa-l nominalizam, pentru a nu stârni si mai mult vrajba electorala, a iesit cu voluntarii la maturat si greblat. Cum târgul este relativ mic si numarul de candidati pentru functiile de primar si consilieri sunt câta frunza si iarba, estimam ca daca toti pofticiosii de fotolii comunitare ar iesi la maturat/greblat, cel putin pâna la alegeri orasul ar arata ca-n povesti.
Ion Fercu

Imediat dupa vacanta de primavara, conform "Protocolului privind pregatirea in domeniul protectiei civile a elevilor si studentilor din invatamântul national preuniversitar si superior", intre 25 si 26 aprilie se vor desfasura concursurile scolare cu tema "Cu viata mea apar viata" si "Prietenii pomierilor" – faza pe localitate. Pot participa elevi din clasele V-VIII si IX-XI din cadrul unitatilor scolare. Pentru municipiul Bacau competitia va avea loc pe 25 aprilie, in sala de sport a Scolii "Constantin Platon" (pentru clasele V-VIII) si pe 26 aprilie, in aceeasi locatie, pentru echipajele de elevi IX-XI. In celelalte localitati din judet, scolile vor lua legatura cu autoritatile locale publice pentru stabilirea locului de desfasurare. Concursul va avea doua probe – una teoretica si una practica. Faza pe localitate se va organiza de Inspectoratul Scolar, cu sprijinul Inspectoratului pentru Situatii de urgenta "Mr. Constantin Ene" Bacau. (R.N.)