Fundatia "Adriana si Martin Sternin" din România va oferi elevilor bacauani de la Colegiul National de Arta "George Apostu" burse lunare de studiu. Primele burse, aferente lunii februarie, au ajuns deja la Rebeca Cojan si Monica Gemene, de la clasa prof. Angela Pascu. Acestea au primit câte 200 de lei fiecare. Reprezentantul fundatiei, Iancu Tucarman, a participat in Bacau la evenimentul organizat de Casa Corpului Didactic, "Holocaustul. Destine intrerupte", prilej cu care si-a manifestat dorinta de a-i asculta pe elevii talentati care cânta la diferite instrumente. Pentru ca a fost impresionat de maiestria lor, acesta a decis sa ofere lunar doua burse elevilor acestui colegiu. Ioan Tucarman este supravietuitor al Pogromului de la Iasi. (A.G.)

Inspectoratul Scolar Judetean a finalizat recensamântul copiilor care vor intra in clasa I si pregatitoare din toamna. "Pe judet, 5.935 de copii vor merge in clasa I, in aproximativ 235 de clase, in timp ce 4.437 de copii vor fi inclusi in clasa pregatitoare, in 170 de clase", a explicat inspectorul scolar Isabela Adam. In aceasta perioada, copiii de sase trebuie evaluati psihosomatic, parintii putând opta in functie de rezultate pentru clasa I sau cea pregatitoare. "In perioada 20-29 februarie au loc aceste evaluari, in cele 32 de centre stabilite la nivel judetean. Estimam ca aproximativ 918 elevi vor fi evaluati psihosomatic", a mai spus Adam. Pâna acum, circa 100 de micuti au fost evaluati psihosomatic. "Copilul care are sase ani poate merge la clasa I sau pregatitoare. La clasa I, la solicitarea parintelui, daca a frecventat grupa pregatitoare, merge la clasa I. Daca copilul nu a frecventat grupa pregatitoare, doar in urma evaluarii psihosomatice se va stabili in ce clasa sa mearga", a explicat inspectorul scolar Amalia Diaconu.
Parintii pot alege centrul de evaluare cel mai aproape de domiciliu. Acestia trebuie doar sa dea un telefon la centrul pe care l-au ales pentru a face o programare. Evaluarea psihosomatica nu inseamna teste scrise, ci este vorba mai degraba de o discutie libera intre copil si psihologul scolar, la care pot asista si parintii.

Inscrieri in etape

Inscrierile in clasa I si pregatitoare vor incepe pe 5 martie. "Deocamdata nu am primit formularele de inscriere", a subliniat prof.Isabela Adam. Aceasta a adaugat ca in prima etapa de inscriere, 5-19 martie, trebuie sa depuna dosarul parintii care se inscriu la scoala de circumscriptie. Cei care doresc sa isi duca copilul la alta unitate de invatamânt trebuie sa depuna dosarul in perioada 20-27 martie. Copiii lor vor intra pe locurile ramase libere in urma primei etape de inscriere. "In acest caz, pe lânga criteriile stipulate in metodologie, daca sunt mai multe cereri decât locuri disponibile, scoala poate introduce criterii specifice", a mai spus Adam. De exemplu, daca un copil are fratele in alta unitate de invatamânt decât cea de circumscriptie, are mai multe sanse sa fie admis. "Legea interzice clar introducerea ca si criteriu de departajare orice tip de evaluari scrise", a mai spus Adam. In etapa a treia vor fi repartizati copiii care nu au fost prinsi in primele doua perioade. Listele finale cu situatia elevilor inscrisi in clasele I si pregatitoare vor fi gata pe 21 mai.
Andreea Gavrila

Ce trebuie sa contina dosarul de inscriere:
– fisa de inscriere – se completeaza direct la scoala, o singura data (sistemul informatic va arata daca s-au completat mai multe cereri la unitati scolare diferite)
– cartea de identitate a parintelui
– certificatul de nastere al copilului

Personalul medical din Maternitatea Bacau a inregistrat o noua victorie in lupta pentru viata. Un copilas nascut in luna decembrie si care cântarea atunci doar câteva sute de grame a ajuns acum la o greutate normala. Micuta Madalina va fi luata acasa, dar are nevoie in continuare de ingrijiri speciale si de examene medicale frecvente. Medicii atrag din nou atentia asupra riscurilor in cazul sarcinilor neurmarite medical.

In urma cu mai bine de doua luni, medicii din Maternitatea Bacau au dus o lupta indârjita pentru a salva doua vieti: o mama si copilasul ei nascut inainte de vreme. Femeia, de 37 de ani, reprezenta un caz grav de disgravidie, pe fondul hipertensiunii si al unui regim de viata nociv. Pentru salvarea ei, s-a aplicat o tehnica prezentata pentru prima data la un congres medical de la inceputul anului trecut si s-au cheltuit zeci de mii de lei. „Pacienta avea o forma grava a unei afectiuni care apare in general iarna la gravide, ne-a declarat dr. Vladimir Corneliac, medic obstetrica-ginecologie. Sarcina nu a fost deloc urmarita medical, iar mama a avut un regim alimentar nesanatos. Era hipertensiva, iar pe fondul acestui regim au aparut insuficienta hepatica, anemia, prin liza eritrocitelor si un nivel al trombocitelor scazut de la 150.000 la 29.000.” In mod normal, ar fi trebuit practicata histerectomia, dar sângele femeii nu se coagula, in ciuda tratamentului intensiv. Atunci, echipa medicala a decis sa incerce in premiera o procedura prezentata in primavara anului trecut la un congres de la Lyon. „Am facut un gen de ligatura vasculara si pe partea stânga, si pe partea dreapta a uterului. Sângerarea s-a oprit.”

Batalie pentru fiecare gram

Fetita care a venit pe lume pe 22 decembrie avea doar 700 de grame. A fost preluata imediat de medicii neonatologi, care au luptat zi si noapte pentru fiecare gram câstigat, pentru a rezolva fiecare complicatie medicala aparuta. „Evolutia ei a fost nesperat de buna, desi a fost pe ventilatie, cu detresa respiratorie, cu complicatii asociate nasterii, cu complicatii hematologice”, ne-a declarat dr. Luminita Apostu, medic neonatolog. Au trecut peste 60 de zile de la nastere, micuta Madalina are peste 2100 de grame, iar mama s-a intors in spital pentru a invata sa o ingrijeasca. Urmeaza o perioada lunga, in care fetita are nevoie de multa atentie. „In primul rând trebuie sa o vada si sa o monitorizeze medicul de familie, a explicat dr. Apostu. Un copil prematur poate avea probleme neurologice, oftalmologice, auditive, asa ca trebuie prezentat periodic la medicii specialisti.” Peste câteva zile, micuta Madalina va ajunge acasa, la Rachitoasa. Mamei nu-i vine inca sa creada ca fetita a fost salvata. „Acum am ce tine in brate, ne-a marturisit Luminita Oanca, mama Madalinei. Multumesc tuturor cadrelor medicale, in special doamnei doctor. Daca nu se ocupa dânsa, poate ca fetita nu mai era.”

Aparatura noua in maternitate

Medicii care au rezolvat in mod fericit acest caz atrag atentia asupra riscului la care sunt expusi mama si nou-nascutul in cazul sarcinilor neurmarite medical. Pentru a veni in ajutorul gravidelor, Maternitatea Bacau a fost dotata cu aparatura de de investigare a fatului in uter. „Gravidele din judetul Bacau nu trebuie sa se mai adreseze centrelor universitare daca sunt interesate sa aiba un copil sanatos, ne-a mai declarat dr. Corneliac. Suntem pregatiti cu topografe si speram ca, intr-un viitor apropiat, sa primim si alta aparatura.” Gravidele vor avea acces gratuit la aceste investigatii. Tot ce trebuie sa faca viitoarele mame este sa se adreseze medicilor specialisti inca din primul trimestru de sarcina.
Doina Mincu

Mandatul ministrului Valerian Vreme a fost de 15 luni. In acest timp si-a pus semnatura pe numeroase proiecte. "Semnatura mea este pe 18 proiecte importante, aflate in diferite faze de implementare. Este vorba in special de sistemul de plati online, Sistemul electronic de achizitii publice, Strategia nationala de broadband – prin care incercam sa ducem internetul in toate catunele tarii, proiectul "Internet in scoala ta"", a exemplificat fostul ministru Valerian Vreme. Acesta a declarat si ca la finalul anului 2011, Ministerul Comunicatiilor a incheiat toate apelurile de fonduri europene si ca Posta Româna, la fel ca si alte institutii subordonate acestui minister, sunt in sfârsit pe profit. "Recunoasterea actualului premier care a spus ca ministerul pe care l-am condus a fost piesa centrala din Guvernul Boc ma face sa ma simt mândru de ceea ce am realizat", a spus Vreme. Deputatul bacauan a declarat ca va sustine in continuare promulgarea unor legi importante pentru tara noastra in domeniul comunicatiilor. Este vorba de Legea Comunicatiilor, Legea protectiei datelor cu caracter personal si propunerea de inregistrare a cartelelor prepay. Vreme a dorit sa puna punct speculatiilor privind implicarea sa sau a Ministerului Comunicatiilor in semnarea ACTA. "Acest document a fost semnat de Ministerul Economiei. De altfel, am fost primul care a cerut o dezbatere ampla pe acest document pe care il consider necesar", a specificat Valerian Vreme. Acesta a evitat sa spuna daca intentioneaza sa candideze pentru Primaria Onesti, afirmând doar ca "deciziile de candidaturi se vor lua in luna martie. Partidul va hotari cine va intra in lupta electorala", a conchis fostul ministru.
Andreea Gavrila

Fostul ministru al Comunicatiilor a dezvaluit ca se poarta negocieri ca HP, faimoasa firma de IT, sa isi mute in Bacau, la HIT Park Hemeius, divizia de cercetare. Vreme a spus ca in aceasta perioada oficialii companiei sunt in cautare de locatii.

Liderii organizatiei judetene a PV au mai lansat un proiect: iluminatul stradal cu panouri fotovoltaice. E gratis si nu polueaza. Cica asa vom scapa de facturile E.ON si de penele de curent. Pentru comunele sarace, “verzii” se ofera sa sprijine realizarea proiectului.

Reprezentantii Partidului Verde par foarte grabiti: au infiintat organizatia judeteana, in ianuarie, apoi noua organizatii locale si au demarat, in doua luni, doua proiecte. Primul ofera familiilor sarace din mediul rural proiecte de locuinta, gratuit, având deja noua cereri onorate, iar al doilea, lansat vineri, propune “iluminatul stradal verde”. “Asa cum se stie, costurile energiei electrice si ale intretinerii retelei actuale de iluminat sunt foarte mari, iar insuficientele sesizate atât de specialisti, cât si de cetatenii orasului Bacau nu sunt de loc putine, a explicat Mircea Sandulescu, liderul PV. Am aflat ca Primaria Bacau va amplasa stâlpi de iluminat pe un numar de patru strazi. Noi propunem ca iluminatul pe aceste strazi sa se faca prin panouri fotovoltaice si lampi economice, de tip Led, in locul becurilor traditionale.” Catalin Got, vicepresedinte PV, sustine ca a realizat un plan de finantare similar in Vâlcea si cunoaste procedura. “Modernizarile si accesul la tehnologia necesara ecologizarii domeniului public sunt puternic sustinute de fonduri europene si de ONG-uri internationale. Din pacate, gradul de absorbtie este lamentabil in prezent, fiind preferate imprumuturile si indatorarea populatiei”, a declarat vicepresedintele.

Panouri fotovoltaice la Solont si Orbeni

Verzii sustin ca becurile ecologice sunt mai ieftine si consuma mai putin, la o suta de stâlpi realizându-se o economie de 70.000 lei/an. “Folosirea lampilor de tip Led pe toti stâlpii de iluminat actuali ar face ca factura platita de municipalitate, adica de fiecare cetatean al Bacaului, sa fie mai mica cu aproximativ 70 la suta, ceea ce ar insemna 1,1 milioane de lei pe an”, sustine Catalin Got. Lampile ecologice folosesc energie gratuita si protejeaza mediul, cresc gradul de independenta “fata de energia furnizata de baietii destepti”, sunt mai usor de instalat si elimina “sapatul de santuri, cablarea si instalarea de transformatoare”, presupun costuri de intretinere mai mici. “Led-ul are o durata de viata de pâna la 100.000 de ore, insemnând aproximativ 10 ani de functionare continua, nu produce radiatii UV si degaja foarte putina caldura, vara”, sustin verzii. Ei afirma ca vor oferi consultanta comunitatilor rurale sarace, care nu au specialisti in elaborarea proiectelor. Vor incepe, probabil, cu cele noua comune in care au infiintat organizatii: Solont, Orbeni, Magura, Rachitoasa, Stanisesti, Vultureni, Letea Veche, Traian si Buhusi. “Suntem in discutii cu oameni din alte 20 de comune care speram sa se constituie in organizatii locale ale Partidului Verde, cât mai repede posibil. Multi dintre cei cu care am stat de vorba au inteles faptul ca organizatia municipala e formata din oameni cu inalta calificare, care pot constitui un sprijin real pentru filialele teritoriale”, a declarat Mircea Sandulescu, liderul PV Bacau.
Silvia Patrascanu

Dupa zile intregi in care oamenii nu au iesit din casa, iar comerciantii au renuntat sa mai aduca produse la piata de frica gerurilor, activitatea in Piata Centrala incepe sa revina la normal. Un lucru e sigur, criza se simte inca in buzunare.

Zile la rând, Piata Centrala a fost goala. Departe de forfota de altadata, comerciantii si-au spus ca e mai bine sa stea acasa, decât sa piarda marfa. Temperaturile au fost atât de scazute, incât numai cei care au avut nevoie urgent au iesit la cumparaturi. "Acum am revenit in piata. Drumul este greu, asa ca de câteva zile am iesit. Am pastrat aceleasi preturi", spune Valerica Pascu, din Letea Veche. Femeia spune ca bacauanii nu se ingramadesc la cumparaturi. "Oamenii cumpara putin, fiecare dupa banii pe care ii are". "A inceput sa vina lumea, dar cumpara mai putin, pâna in cinci kilograme", spune si Ionel Bortos. Omul s-a incumetat sa vina la piata si când temperaturile au fost mai mici, dar spune ca nu a vândut prea mult.
"Oamenii cumpara dupa buzunar. Cu cât iau mai mult, cu atât scade si pretul", spune Marian Mocanu. Si-a asezat marfa frumos pe taraba, dar in afara pietei. Chiar daca in fata tarabei sale, baltoacele sunt imense, oamenii se strecoara atrasi de culoarea frumoasa a merelor. "Inauntru nu este asa de cald si imi ingheata marfa", explica acesta.

Putin din toate

Pentru ca este inca iarna, iar facturile la incalzire abia incep sa apara, oamenii sunt mai strânsi la punga când vine vorba de fructe sau legume. "Am luat putin din toate si medicamente. Zilele astea nu prea am iesit, nu am avut curaj ca sufar cu inima", ne spune Maria Bulibasa. In sacosa a pus carne, lapte, cartofi si prea putine legume proaspete sau fructe. "Fiecare cumpara dupa cum câstiga", spune femeia resemnata.

Piata, intr-un nesfârsit proces de modernizare

Doar o parte din comerciantii din piata au un loc sub acoperis. Si acum, dupa luni bune de la inceperea lucrarilor, jumatate din Piata Centrala este inaccesibila. In sectorul producatorilor lucrarile sunt oprite de la inceputul lui decembrie si desi trebuiau finalizate in 30 de zile, adica undeva in luna ianuarie, abia s-a turnat betonul. Abia de acum se vor pune placile de granit si se va amenaja spatiul. O veste proasta pentru comercianti, care asteptau ca odata cu incalzirea vremii si vânzarea sa mai creasca.
Andreea Gavrila

Mai multi localnici din comuna Huruiesti, din catunul Palanca, au fost izolati de restul comunei timp de mai bine de doua saptamâni. In timp ce jandarmii plecau in misiune in Vrancea pentru a-i deszapezi pe oamenii de acolo, in judetul Bacau se raporta din birou ca nu sunt sate izolate.

Abia joi trecuta Prefectura Bacau a fost informata ca in comuna Huruiesti mai multe persoane sunt rupte de restul lumii, iar troienele pe drumul de acces se ridica la trei metri. "Au existat adrese facute de Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta catre Consiliul Judetean cu privire la aceasta situatie inca de pe 13 februarie. Nu permit asa ceva! Nu se poate, la doua saptamâni de când ninsorile s-au oprit, sa avem oameni complet izolati!", declara prefectul Constantin Scripat in cadrul Comitetului Judetean pentru Situatii de Urgenta, organizat joia trecuta.

Jandarmii au facut pârtie pâna la catun

Peste 30 de jandarmi de la Inspectoratul Judetean Bacau au ajuns in satul uitat de autoritati, imediat dupa sedinta de la Prefectura. 12 dintre ei au mers pe jos patru kilometri pâna in catunul Palanca, prin zapada care in unele locuri ajungea si la un metru. Au gasit 12 oameni, dintre care doi minori si patru persoane trecute de 80 de ani, care aveau nevoie disperata de alimente si medicamente. “Jandarmii ramasi în satul Fundoaia au facut o carare practicabila la iesirea din sat pe traseul accesat de grupa de jandarmi plecata spre catun si au deszapezit cu ajutorul lopetilor drumul satesc catre Palanca pe o distan?? de aproximativ 500 m. Utilajul venit la fata locului nu a reusit sa faca nimic pentru ca drumul era in panta”, a spus mr. Sebastian Cretu, purtatorul de cuvânt al IJJ Bacau. Pe urmele jandarmilor au calcat si pompierii de la Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta al judetului. „La solicitarea noastra, o societate comerciala din municipiul Bacau, ce are ca profil de activitate producerea de pâine, prajituri si a produselor proaspete de patiserie, a venit în sprijinul persoanelor izolate din catunul Palanca, comuna Huruiesti, cu 15 pachete cu ulei, conserve, faina, pâine si alte produse de panificatie”, a declarat lt. Andrei Grecu, ofiterul de presa al ISUJ Bacau.

Interventie aeriana

Si Serviciul Judetean de Ambulanta a fost solicitat sa intervina pentru salvarea pacientilor. Un echipaj format din dr. Adrian Colibaba, director medical al SJA, si asistent Camelia Drimba, a urcat intr-un elicopter pus la dispozitie de Flotila 95 Aeriana Bacau. „Când am ajuns in comuna si am coborât din elicopter, ne-am scufundat in zapada, ne-a declarat dr. Colibaba. Nu mi-am inchipui ca este atât de rau acolo! Am mers pâna la pacienti pe jos, cu rucsacurile in spate, inotând in zapada pâna la brâu.” Echipajul se astepta ca in zona sa fie prezent macar un reprezentant al autoritatii locale. Au primit ingrijiri medicale doi copii, in vârsta de 5 luni si de 2 ani si jumatate, cu viroze respiratorii, precum si o batrâna de 84 de ani, cu hipertensiune. Dr. Colibaba si asistenta Camelia Drimba au efectuat aceasta misiune in timpul liber.

Oameni fara valoare electorala

In catun locuiesc doar câtiva oameni. „De aceea, când i-am cerut primarului ajutorul mi-a raspuns ca nu are interes electoral, ne-a declarat Aurelian Postelnicu, tatal copilasilor pentru care s-a solicitat interventia Ambulantei. Când i-am spus ca am copiii bolnavi, mi-a zis sa-i iau in brate si sa-mi fac drum cu lopata, ca stramosii nostri. S-a mai spus ca in catun sunt oameni tineri, care pot munci. Vecinii mei sunt batrâni, unii paralizati sau cu atac cerebral.”
Aurelian Postelnicu are 35 de ani si de 7 ani incearca sa razbeasca in aceasta zona. A avut 80 de vaci si 360 de oi, dar le-a vândut deoarece nu putea valorifica laptele. „Aveam nevoie de tanc de racire, dar nu exista curent electric in zona. Primarul mi-a zis ca daca am 11 miliarde pot sa-mi trag. Am cumparat acum vaci de carne, din Franta. Si drumul Fundoaia-Palanca l-am pietruit in parteneriat cu cineva. 3 kilometri ne-au costat 800 de milioane, iar primaria l-a trecut la investitii proprii. Autoritatea locala nu ne ajuta cu nimic. De aceea am apelat la domnul prefect pentru a-mi salva copiii". Fiind decis sa reuseasca in locul pe care l-a ales pentru ferma si pentru familia sa, Aurelian Postelnicu intentioneaza ca, pâna la iarna viitoare, sa-si cumpere un tractor cu fonduri europene.

"Oamenii sunt obisnuiti"

Primarul comunei Huruiesti sustine ca s-a stiu de situatia acestor oameni inca de la inceput. "Noi am monitorizat permanent familiile aflate acolo. Singurul lucru care le-a lipsit a fost calea de acces. Am incercat sa ii aducem in centrul comunei, dar au refuzat. Oamenii care locuiesc acolo stiu bine ca iarna trebuie sa isi faca provizii, pentru ca pot fi izolati cu lunile", spune cu nonsalanta Ioan Zabrautanu. Acesta sustine si ca a informat autoritatile din Bacau prin patru adrese despre situatia din catun: doua la ISU, alte doua la Consiliul Judetean si a primit promisiuni ca cineva ii va intinde o mâna de ajutor.

Si alte catune izolate

Situatia de la Palanca nu a fost singulara. Vineri, in cadrul unei conferinte de presa, prefectul Constantin Scripat anunta ca in aceeasi situatie au fost si satele Bartasesti si Viforeni din comuna Ungureni si catunul Marascu din comuna Horgesti. Acum, acestea sunt deblocate.
Primarul comunei Ungureni sustine ca daca nu ar fi avut propriile utilaje de deszapezire, ar fi fost mai multe sate izolate. "Am o comuna imprastiata, sunt 40 de kilometri de drumuri comunale si opt sate. Am intervenit cu un autogreder si o vola mai mica. Asa am reusit sa fac deszapezire. Am intrat si pe drumul judetean. Daca as fi asteptat sa ajunga cu dezapezirea, comuna ar fi fost blocata câteva zile", spune Vasile Bibire. Pentru a debloca drumul de legatura intre centrul comunei si satul Bartasesti acesta a mobilizat 60 de tineri care au pornit cu dezapezirea manual din Bartasesti. In paralel, un utilaj mai mare a pornit din centrul comunei. "Am solicitat bani de la Guvern ca sa pot plati vola mare pe care am inchiriat-o. Am cerut 400 de milioane si 1500 de litri de motorina", a mai spus Bibire.
Andreea Gavrila
Doina Mincu
Geta Panaite

O comisie de inspectori in constructii condusa de Razvan Laurentiu Dragulet, seful Serviciului de coordonare a activitatii de control din cadrul Inspectoratului de Stat in Constructii (ISC) Bucuresti, a verificat la finele lui 2011 pasajul subteran Oituz-Guse din municipiul Bacau. Solicitate de Institutia Prefectului Bacau, verificarile efectuate de echipa de inspectori venita din Capitala s-au soldat cu un raport ce evidentiaza, negru pe alb, ca pasajul subteran musteste de probleme de ordin constructiv. Lucratorii ISC Bucuresti au descoperit fisuri atât in tavanul pasajului, cât si in peretii laterali.

Efectuata chiar la sfârsitul lui 2011, ancheta privind calitatea lucrarilor de la pasajul subteran Oituz-Guse s-a soldat cu un „diagnostic” previzibil. Echipa de inspectori care a verificat pasajul a fost condusa de seful Serviciului de control al calitatii in constructii, Razvan Laurentiu Dragulet, din cadrul Aparatului central al ISC. Lucratorii ISC Bucuresti au descoperit fisuri atât in placa superioara a pasajului, cât si in peretii laterali. Potrivit Raportului emis de inspectori in urma verificarilor, constatarile conduc la suspiciunea ca proiectul tehnic aplicat, dar si calitatea materialelor folosite nu au fost conforme cu cerintele unui proiect finantat din fonduri europene.
„In urma verificarilor efectuate pe teren in data de 22.12.2011 se confirma prezenta fisurilor in peretii pasajului subteran; acestea sunt prezente atât in placa superioara, cât si in peretii laterali ai pasajului (…) Constatarile, ce nu sunt limitative, conduc la suspiciuni privind proiectul tehnic aplicat, receptia calitativa a lucrarilor de constructii executate privind pasajul rutier subteran, a calitatii materialelor folosite si implicit a cauzelor ce eu produs aparitia fisurilor in elementul prefabricat”, precizeaza Raportul de control intocmit de inspectorii ISC Bucuresti. Documentul se incheie cu mai multe masuri propuse de reprezentantii ISC, pentru continuarea verificarilor la pasaj. Astfel, potrivit concluziilor formulate de inspectori, pasajul subteran din Bacau ar urma sa faca obiectul unor investigatii amanuntite, efectuate – in parteneriat – de ISC si Institutul National de Dezvoltare Durabila – I.N.C.D. „URBAN – INCERC”.

Musamalizare dictata de interese politice

Problemele de ordin constructiv cu care se confrunta pasajul subteran Oituz-Guse au facut obiectul unei incercari de musamalizare orchestrata, in noiembrie 2011, de Razvan Murgeanu, secretar de stat in cadrul Ministerului Dezvoltarii. Aflat in Bacau – unde a participat la o emisiune difuzata de postul de casa al PNL, 1 TV – Murgeanu a decretat ca pasajul nu are nicio fisura. La inceputul lui august 2011, pe fondul unei sesizari venite din partea Prefecturii Bacau, acelasi secretar de stat declara ca proiectul de infrastructura va fi investigat cu raze X, pentru a se vedea daca exista sau nu fisuri. Controlul anuntat de Razvan Murgeanu nu a mai avut loc niciodata. In schimb, pasajul subteran a fost „verificat” din birou de o echipa a ISC Bucuresti, care a remis publicitatii un raport din care rezulta ca pasajul nu prezinta probleme de ordin constructiv (n.r. – vezi articol: „Razvan Murgeanu da dreptate Desteptarii – Pasajul subteran, controlat din birou”). Ulterior, la solicitarea prefectului Constantin Scripat, aparatul central al ISC a trimis in Bacau o echipa de control care a descoperit mai multe fisuri in structura de rezistenta a pasajului (n.r. – vezi articol: „Pasajul subteran, verificat de o echipa speciala din capitala”).

CL Bacau aproba „noile valori de cheltuieli” de la pasaj

In sedinta CL Bacau programata pe 29 februarie, alesii vor dezbate un proiect de hotarâre vizând aprobarea noilor valori a cheltuielilor legate de constructia pasajului subteran Oituz-Guse.
Reprezentantii Prefecturii Bacau sustin ca proiectul pasajului, alaturi de alte proiecte derulate cu fonduri europene in judetul Bacau, vor fi verificate la sânge de comisii venite din Bucuresti. „Dupa cum se stie, finantarile europene sunt in acest moment blocate. Se vor face mai multe verificari pe toate proiectele cu fonduri europene derulate in Bacau si, sigur, pasajul subteran va face parte dintre acestea. Vor fi comisii abilitate venite din capitala si care n-au avut legatura cu aceste proiecte. Au existat mai multe sesizari cu privire la depasirea nejustificata a costurilor proiectelor, la derapaje legate de normele in constructii”, a precizat Constantin Scripat, prefectul Bacaului.
In septembrie 2009, o asociere de firme condusa de o societate din Italia – Procom SRL – a câstigat contractul de executare a constructiei pasajului subteran care face legatura intre strazile Oituz si Stefan Guse din municipiul Bacau. Conform anuntului de atribuire nr. 78094, publicat in 4 septembrie 2009, valoarea contractului s-a cifrat la 20,4 milioane lei (fara TVA).
Pretul ofertei a avut o pondere de 70 la suta in stabilirea câstigatorului. Consortiul Procom – Cosbau Nalles – Pa&Co s-a procopsit cu mai multe contracte de lucrari suplimentare, cel mai important dintre acestea – in valoare de 9,1 milioane lei (fara TVA) – fiind atribuit in iunie 2010. In mai 2011, acelasi consortiu a mai primit un contract suplimentar, in suma de aproximativ 1 milion de lei (fara TVA). Contractele au fost incredintate fara organizarea de licitatii, asa cum prevede legislatia europeana.
Tunelul subteran are o lungime de 87 de metri. Lungimea totala a pasajului propriu-zis este de 300 metri.
Lucian Bogdanel

Soferii bacauani sunt supusi la noi teste. Dupa topirea zapezii, apar inevitabil gropile din asfalt. Desi o buna parte din arterele din municipiu au fost asfaltate anul trecut, iarna le-a redus la infatisarea de dinainte de reabilitare.

Testul de anduranta se da pe podul de la Narcisa, acolo unde din metru in metru te intâlnesti cu o capcana. Soferii iscuti si extrem de atenti mai au timp sa evite gropile. Ceilalti, in schimb, trebuie sa se opreasca la primul service intâlnit in cale. Oamenii sunt nemultumiti ca, desi platesc taxe si impozite locale, dar si rovinieta, au de furca numai cu gropi. "Daca sunt una dupa alta, nu ai cum sa le eviti. Evitam una, intram in alta", spune Costica Boghiu. Omul spune ca reparatiile costa destul de mult. "Toate trebuie reparate: directie, suspensie. Cum sa fie masinile bune, când gropile sunt una dupa alta?"
Drumurile sunt ingrozitoare mai ales dupa topirea zapezii, mai spun soferii. O buna parte din gropi sunt acoperite cu apa, asadar nu se poate aprecia de la volan cât de mari sunt.

Strada Milcov, un alt cosmar

Nici pe una din cele mai importante strazi, folosita ca varianta de ocolire a centrului orasului, nu se circula prea bine. Gropile care existau deja pe strada Milcov s-au adâncit odata cu temperaturile extreme si materialul antiderapant, iar pe alocuri asfaltul s-a strâns, formând dâmburi. Soferii trebuie sa circule cu o viteza redusa daca nu vor sa avarieze iremediabil autoturismele. "Ar trebui sa fie mai bine, ca asa ne promit in fiecare an. Facem drumuri, facem de toate si uite rezultatul", spune furios Ion Botoi.

Se intervine… româneste

Pe podul de la Narcisa se va interveni, dau asigurari autoritatile locale. Dar, asta numai la nivelul peticirii, pentru ca despre reparatii capitale vorbim doar in vara acestui an. "Vom interveni pe cele doua poduri din oras, dar si pe alte artere", sustine Ionut Tomescu, purtatorul de cuvânt al Primariei Bacau. "Dar, lucrarile de modernizare totala a celor doua poduri vor incepe in vara acestui an, investitiile fiind incluse in Planul Integrat de Dezvoltare Urbana care se vor realiza cu fonduri europene". Pâna la fonduri europene, peticeala a inceput pe podul de la Narcisa, intr-un mod tipic românesc. Drumarii scot punga cu mixtura asfaltica, o toarna in groapa si o bat cu picioarele. "Am vazut ca se lucreaza, dar nu cred ca va da prea mult randament pe vremea asta", spune Lucian Olteanu, sofer bacauan.
Andreea Gavrila

Cum considerati ca se circula strazile din Bacau?

Adrian Lungu:
"Foarte urât. Sunt gropi in tot Bacaul pe care abia le putem evita, ca sa nu mai spunem ca mai sunt strazi unde zapada nu s-a luat nici acum".

Lucian Olteanu:
"Sunt foarte multe gropi. Trebuie sa te feresti daca vrei sa ajungi cu bine la semafor".

Costica Boghiu:
"Nu sunt gropi, sunt cratere! Se merge greu peste tot, desi platim atâtea taxe pentru drumuri!".

Vineri, 24 februarie, Gradinita nr.17 a gazduit si organizat Cercul pedagogic "Rolul activitatilor de educatie fizica in dezvoltarea personalitatii copiilor prescolari". "Activitatea cercului pedagogic s-a dorit a fi o pledoarie pentru miscare, pentru practicarea sportului intr-un mod organizat. In conditiile in care a crescut alarmant numarul copiilor cu afectiuni generate de obezitate, totul fiind generat de lipsa de miscare, atât pentru institutiile de invatamânt, cât si pentru parinti a devenit absolut necesara indrumarea celor mici catre practicarea sportului intr-un cadru organizat", a declarat directorul gradinitei, ed. Elena Rosca. Prin activitatile organizate s-a urmarit ca educatoarele sa-si insuseasca corect, din punct de vedere metodic, modul de desfasurare a activitatilor de educatie fizica. (A.G.)

Pâna in 2006, in dreptul satului Furnicari a existat un bac plutitor pe care locuitorii comunei Tamasi, dar si cei din comunele invecinate treceau Siretul ca sa-si lucreze pamânturile sau ca sa ajunga in Bacau. Bacul plutitor avea o vechime de jumatate de secol si nu a mai rezistat. In locul lui, trebuie construit un pod, insa Primaria Tamasi nu poate suporta aceste costurile. Veronica Dontu, primar, avea o singura solutie: sa ceara sprijin financiar Consiliului Judetean (CJ) Bacau. In nota de fundamentare, edilul arata ca acest pod ar scurta drumul cu 15 km si ar duce la dezvoltarea zonei intrucât exista un proiect de amenajare piscicola si unul de turism. De asemenea, transportul de marfuri si de persoane ar costa mai putin, agentii economici ar fi mai interesati de zona, iar pentru locuitori a fi mai lesne sa faca naveta la o slujba in oras. Primul pas a fost facut: judetul Bacau s-a asociat cu comuna Tamasi. CJ Bacau va acoperi cheltuielile de executie, iar autoritatile locale vor suporta costurile generate de intocmirea studiului de fezabilitate si obtinerea tuturor avizelor necesare.
Silvia Patrascanu