Soferitele din Bacau au fost, ieri, trase pe dreapta de agentii de la Rutiera. Si nu ca sa le amendeze ci pentru a li se oferi flori si martisoare cu ocazia zilei de 1 Martie.
Politistii de la Rutiera au dus mai departe traditia de ani de zile si au iesit din nou in trafic, in prima zi de primavara, pentru a le oferi doamnelor si domnisoarelor de la volan sau de pe trotuar, flori si martisoare. Soferitele au fost trase pe dreapta, iar unele chiar s-au speriat când au vazut ca sunt oprite. „Nu am mai primit flori de la politisti. M-am speriat când am vazut ca-mi face semn sa trag pe dreapta, mai ales ca sunt si incepatoare. Apreciez gestul si le multumesc”, a spus Alina Cozma, o soferita. Agentii de la Rutiera le-au facut astfel o surpriza femeilor si pe lânga un martisor le-au facut si câteva sfaturi pentru a sta departe de sanctiuni. „Cu prilejul zilei de 1 martie, Inspectoratul de Politie Judetean Bacau ureaza tuturor o primavara frumoasa, iar din punct de vedere al Politiei Rutiere la cât mai putine evenimente. Activitatile de astazi se desfasoara in cadrul proramului preventiv – educativ desfasurat la nivelul intregului judet. Astfel, politistii rutieri si cei de la ordine publica ofera flori, felicitari si martisoare tuturor doamnelor si domnisoarelor”, a spus inspectorul Gabriel Blaga, ofiter in cadrul Serviciul Rutier Bacau. Actiuni similare au mai fost si la Onesti si Moinesti. (Geta P.)
„Amenzi” cu petale pentru doamne si domnisoare
Protest cu blocarea drumului in Zemes
Suparati ca drumul judetean (DJ) 117 nu a fost reabilitat, in ciuda nenumaratelor interventii ale edilului Ioan Selaru, locuitorii din comuna Zemes au protestat, ieri, la intrarea in localitatea. Protestul a inceput la ora 15. Nu au invitat pe nimeni, nici pe Dragos Benea, presedintele Consiliului Judetean (CJ) Bacau, nici pe Constantin Scripat, prefectul judetului, nici vreun parlamentar din colegiul lor: "Ne-am saturat, ne-am lamurit cu ei! Noi blocam drumul la intrarea in comuna", a declarat Mihai Stârpariu. Cel mai rau se circula pe segmentul Bolatau-Zemes, dar si in rest DJ 117 e plin de gropi. Agentii economici au anuntat ca se retrag din zona pentru ca isi strica masinile care aduc marfa, Serviciul de Ambulanta a reclamat ca ajunge cu intârziere la bolnavi, locatarii au protestat, in 2011, in fata primariei, insa toate astea nu au servit la nimic. "Mitingul nu este autorizat, a declarat edilul. Nu a cerut nimeni autorizatie, doar s-a zvonit din casa in casa ca vor bloca drumul si au lipit niste afise." Ioan Selaru recunoaste ca drumul este mai prost ca oricând, ca cetatenii au motive "mai mult decât serioase" sa fie suparati si ca, probabil, toate oalele se vor sparge, ca de obicei, in capul lui. "Promisiuni au fost mereu, dar nu au fost onorate, arata primarul din Zemes, intrebat despre perantele pe care si le pune in PNDI. Desi am cerut din toamna Consiliului Judetean numarul proiectului depus la MDRT, abia acum am primit copia avizului favorabil, eliberat pe 1 februarie de comisia tehnica a ministerului." Oamenii nu au fost violenti si nu au blocat chiar toate masinile: "Au lasat sa treaca ambulanta care transporta bolnavii la dializa, dar au oprit masinile personale, a spus Ioan Selaru, dupa protest. Oricum, nu a venit niciun oficial. Nu ne ia nimeni in seama!"
Silvia P.
Consiliul Judetean a preluat gropile de gunoi
Pentru a implementa proiectul "Sistem integrat de management al deseurilor solide", Consiliul Judetean (CJ) Bacau a semnat cu Ministerul Mediului si Padurilor Contractul de finantare nr. 131826/2011, accesând astfel fonduri pe Programul Operational Sectorial de Mediu (POS-M). In decembrie 2011, dupa organizarea licitatiei, s-a semnat contractul de lucrari intre CJ Bacau si asociatia de firme Iridex Group Constructii, Finara Consult si Hidroconstructia SRL, al carui obiectiv este inchiderea gropilor de gunoi din Comanesti, Onesti, Moinesti, Tg. Ocna, Darmanesti si Buhusi. Inchiderea si ecologizarea acestora printr-un proiect al CJ se poate face prin preluarea lor de catre administratia judetului. Consiliile locale ale celor sase orase au aprobat transferul. La ultima sedinta, si alesii judetului au aprobat preluarea in administrarea CJ Bacau a terenurilor pe care sunt situate depozitele de deseuri neconforme.
Silvia P.
O noua etapa in profesionalizarea angajatilor Camerelor de Comert
Saptamâna trecuta, angajatii Camerelor de Comert Bacau, Brasov, Prahova, Satu-Mare, Vâlcea, Timis, dar si partenerii de la Universitatea de Vest Timisoara, Scoala profesionala Colombo din Portugalia si Mondimpresa – agentie a Uniunii Camerelor de Comert din Italia au participat in Bacau la Schimbul de experienta si bune practici din cadrul proiectului "Schema inovativa de adaptabilitate specifica sistemului cameral românesc", finantat din fonduri europene. Schimbul urmeaza dupa un curs de specializare in ocupatia de consultant cameral, desfasurat in noiembrie 2011 la Slanic Moldova. Activitatile din cadrul schimbului de experienta au vizat organizarea de târguri si expozitii si organizarea de cursuri, dar si reprezentarea si apararea intereselor membrilor. 42 de salariati ai camerelor au participat la schimb. (A. Gavrila)
Rani, carti primejdioase, ganduri pentru necititori
Cu I.L. Caragiale in prim-plan, ultimul numar al revistei 13 Plus ne incânta din nou prin diversitate, dar si prin calitatea discursului. Petre Isachi, dialogând cu o cititoare, conchide ca „proteismul spiritului caragialian este imprevizibil si prejudecatile se vor multiplica atâta timp cât românismul isi cauta identitatea aiurea.” Despre acelasi dramaturg, Oana Andreea Barbut spune ca „asa cum Dostoievski afirma ca toti ne-am nascut din Mantaua lui Gogol (…), si scriitorii români preocupati de soarta micilor functionari au iesit din Momentele si schitele lui Caragiale.” Ioan Ticalo si Florin Dorcu ne ajuta sa intelegem ca „pentru Eminescu, Dumnezeu nu s-a nascut in exil”, dar si faptul ca „magia populara si cea culta se imbina si se completeaza perfect” la autorul Luceafarului. Poemele acestui numar sunt semnate de Daniel Corbu, Ion Tudor Iovian, Ion Dinvale, Gabriela Anton, Romulus Iulian Olariu, Adrian Voica, dar si de debutantii Romulus Boldea si Diana Raluca Patru. „Voua, care nu ma cititi / pot sa va spun ca nu-mi veti afla vreodata / cumplitele cai ale cunoasterii de sine…”, zice Daniel Corbu, in nonconformistul poem „Scrisoare deschisa necititorilor mei”. Marin Iancu ne invita in universul creatiei lui Paul Zarifopol, iar Dan Sandu consemneaza o incitanta stenograma in care protagonisti sunt Fanus Neagu si Cezar Ivanescu. Amanta de proximitate, ultima carte a lui Petre Isachi, sta sub semnul reflectiilor critice semnate de Cornelia Ichim Pompiliu si Ion Fercu. Amanta…, noteaza Cornelia I. Pompiliu, urmând un gând cioranian („ O carte trebuie sa adânceasca rani, sa le provoace chiar. O carte trebuie sa fie o primejdie”), este o „POIETICA A IDEII. Un text alchimic in care autorul/naratorul/personajul si cititorul intra in relatii unice/primejdioase…” Petronela Gruev, Corina Dorcu, Gabriela Manole, Boris Craciun, Florin Dorcu, Nicoleta Imbrea, Monah Serghie, Crina Laura Luca, Emil Baltag, Corneliu Vasile, Vasile Robciuc Stefana Paraschiv, Constantin Enianu reprezinta, prin demersul lor literar, alte provocari incitante pentru cititor. Redactorul sef Petre Isachi ne propune un romancier interesant, ieseanca Roxana Paraschiv, in vârsta de doar 16 ani. Alex Oco, un prunc minunat din clasa a III-a, semneaza grafica de pe ultima coperta.
Ion Fercu
Scoala „Ion Creanga”, in sarbatoare: 19 ani de invatamant
Ziua Martisorului coincide pentru Scoala „Ion Creanga” cu ziua de nastere. Pentru a marca cei 19 ani de la infiintare si ziua marelui scriitor, intreaga unitate de invatamânt a fost ieri in sarbatoare.
1 martie inseamna pentru literatura româna nasterea scriitorului Ion Creanga. In Bacau, o unitate de invatamânt cu clasele I-VIII, poarta numele acestuia. Scoala "Ion Creanga" a implinit de martisor si 19 ani de la infiintare. "A intrat in traditie ca la scoala noastra 1 martie sa fie sarbatorit altfel, si anul acesta cu atât mai mult cu cât se implinesc 175 de ani de la nasterea marelui povestitor. Este o ocazie sa ne reintâlnim cu partenerii care au lucrat in proiecte cu noi, cu fostii colegi, cu elevi, parinti, partenerii nostri de zi cu zi. Este firesc sa fim impreuna, nu doar la munca ci si la ceas de sarbatoare", a explicat profesorul Florentina Vieru, director la Scoala Ion Creanga.
Intreaga unitate a fost intr-un moment de sarbatoare, pentru care elevii au pregatit momente speciale de muzica si teatru. "Sunt foarte mândru ca sunt elev aici. Este singura scoala din Bacau care poate transmite copiilor numai sentimente frumoase", spune elevul Vladut Popa.
Ziua martisorului a marcat debutul manifestarii intitulate Zilele scolii. Acestea se vor desfasura pâna pe 3 martie. In aceste zile vor avea loc dezbateri, un cerc pedagogic, activitati sportive si faza judeteana a olimpiadei de limba si literatura româna. In acest an, invitatii sunt invitati sa raspunda unei provocari: "pe elevi ii invitam sa si-l imagineze pe Ion Creanga colegul de banca, cadrele didactice pe Nica – profesorul si colegul de cancelarie, inspectorii – pe Ion Creanga inspector in Bacau", mai spune directorul unitatii.
Andreea Gavrila
Concurs de antreprenoriat social pentru studenti
Organizatia neguvernamentala "RoPot" desfasoara anul acesta prima editie a Social Impact Award, o competitie de idei noi de antreprenoriat social, care se adreseaza tuturor studentilor. Sub sloganul "Push the button, change the world!", concursul le ofera studentilor resursele financiare, oportunitatea de a participa la workshop-uri tematice si suport pentru implementarea ulterioara a proiectelor propuse. Grupati in echipe de maximum 5 persoane, ei isi pot alege orice tema pentru a dezvolta o idee de afacere sociala. Obiectivul acesteia poate fi reducerea saraciei, sanatatea, educatia, mediul, dezvoltarea comunitara, drepturile omului, egalitatea de sanse, tehnologia de informatii si comunicare sau orice alta tema cu caracter social. Participantii trebuie sa tina cont, insa, ca tema pentru care au optat trebuie sa fie relevanta pentru comunitatea in care va fi aplicata afacerea sociala. Ei trebuie sa propuna solutii si abordari noi ale unei probleme sociale, sa demonstreze eficacitatea si fezabilitatea ideii si sa avanseze obiective masurabile si realiste. Workshop-urile, sustinute de experti in domeniu, se vor desfasura la Bucuresti, Cluj si Iasi iar participarea la ele este gratuita. Cei care vor sa se inscrie in competitie o pot face pâna in data de 5 aprilie 2012. Cele mai bune 5 proiecte locale vor intra in etapa finala de jurizare la nivel regional. In urma acesteia vor fi selectate 4 proiecte care vor fi premiate cu câte 4.000 de euro. Proiectele finaliste regionale vor intra in etapa nationala de vot public. Echipa câstigatoare a acesteia va fi premiata cu 1.500 de euro. Studentii care vor detalii in plus despre concurs le pot obtine pe site-ul http://socialimpactaward.ro.
Elena Tintaru
Tehnici de vorbire in public la Colegiul Economic
Sâmbata, 3 martie, Colegiul Economic "Ion Ghica" gazduieste un curs de tehnici de vorbit in public, dedicat tinerilor din Bacau, prin care acestia sunt ajutati sa isi prezinte si sa isi sustina ideile in public. La curs s-au inscris 70 de tineri din care au fost selectati 15 participanti si 10 rezerve. Proiectul prin care este organizat acest curs, Public Speaking Supoort Group se deruleaza in Bucuresti, Bacau si Buzau, in perioada noiembrie 2011-martie 2012. "Suntem bucurosi sa fim parte dintr-un proiect care pune accent pe educatia non-formala a tinerilor si sa completam oferta noastra cu activitati extracurriculare, atât de importante pentru dezvoltarea tinerilor nostri", a declarat prof. Neculai Terente, directorul Colegiului Economic "Ion Ghica" din Bacau. Cursul se va desfasura in fiecare zi de sâmbata si duminica, timp de trei saptamâni. (A. Gavrila)
Bricolaje: Institutia bunicilor
Ma uit la ce zarva s-a stârnit cu povestea asta a clasei pregatitoare si ma gândesc la cât de greu este sa fii parinte pe vremurile astea buimace. Drept este ca nu a fost usor nici în alte vremuri, daca îti luai în serios responsabilitatile si nu aveai niciun ajutor. Recunosc, eu am fost o fericita, am avut mereu sprijin, si moral, si material, de la bunicii copiilor mei. Si cred ca nu voi putea niciodata sa-mi arat pe deplin recunostinta pentru enormul ajutor primit de la ei, mai ales atunci când baietii mei erau mici. Dar las’ ca nici acum, când sunt mari, mama, ca doar ea mai este în viata, nu are liniste pâna nu stie ca au de toate, si daca le lipseste ceva, e prima care îi scoate din impas. Asa se întâmpla si pe la alte case, pentru ca bunicii sunt o adevarata institutie la noi. Recent, chiar am citit un articol interesant pe aceasta tema, apartinând unei cunoscute doamne psiholog, Aurora Liiceanu. Aflu ca în America, la initiativa lui Jimmy Carter, exista chiar Ziua Bunicilor, ea sarbatorindu-se în prima duminica dupa Ziua Muncii, dar mai gasesc o multime de alte informatii despre rolul acestei importante categorii sociale. Greu de înlocuit în viata celor mici, ba chiar imposibil, as spune. Pe lânga partea duioasa, romantica, în care bunicii erau cei care ne razgâiau, ne faceau cele mai frumoase daruri si toate poftele, de regula, spunându-ne, bineînteles, si povesti, ei aveau si au o multime de însarcinari practice, precise. Astazi, lucrurile sunt însa mai complicate. Exista dese situatii în care bunicii ramân pe post de parinti, acestia fiind plecati la munca, prin strainataturi. Institutia bunicilor s-a restructurat, mai cu seama în tarile post-comuniste, ne spune psihologul. Dar sunt lucruri pe care le stim foarte bine, unii traind aceasta realitate, altii fiind informati asupra faptului. Bunicii de vremuri noi au devenit, de nevoie, parinti. Îsi ajuta astfel copiii care au emigrat din cauza saraciei. Altii, mai de soi, având odrasle adulte cu servicii bune în strainatate, s-au transformat în voiajori, bat aeroporturile si se duc la nepotii lor "internationali", ca sa le fie baby-sitteri cu norma întreaga, dedicându-se total acestei îndeletniciri. Dar situatiile sunt multiple, complicate si complexe, în zilele noastre familia fiind foarte deosebita de cea traditionala, nemaintrând în nicio tipologie.
Ceea ce se pierde în lumea moderna, si e mare pacat, este acea magie care însotea relatia cu bunicii. Cel putin ai mei, care erau si învatatori de profesie, mi-au asigurat mult mai mult decât orice clasa pregatitoare. De la ei am aflat lucruri de viata, ce se cade sa faci si ce nu, fapte din istoria adevarata a tarii, legate de cultura, traditii, obiceiuri, ceea ce m-a facut apoi sa gândesc liber si sa nu devin victima niciunui tip de propaganda ideologica. Pentru mine bunicii au fost doar bunici, având norocul unor parinti care s-au ocupat direct de noi, copiii, si tocmai de aceea amintirea lor este unica, pastrând în ea intacta infinita dragoste pe care mi-au daruit-o. Iar schimbarile din lumea actuala, "restructurarea institutiei bunicilor" nu mi se par deloc ceva bun, pentru ca substituirile de roluri nu fac decât sa complice si sa încurce treburile.
Carmen Mihalache
Lansare la Teatrul „Bacovia”: „Femei celebre din comunitatea bacauana”
Teatrul Municipal Bacovia a gazduit, pe 1 martie, o intâlnire dedicata "Femeilor celebre din comunitatea bacauana". Manifestarea a cuprins si lansarea cartii "Eroina Elena Cancicov si genealogia neamului sau", apartinând prof. Elenei Ungureanu. Au participat, la eveniment, reprezentanti ai Prefecturii, Consiliului Judetean si Primariei Bacau, dascali din toate unitatile de invatamânt, scriitori, editori, medici, veterani de razboi si alti bacauani iubitori de cultura. A fost o sarbatoare dedicata femeilor, mai exact acelor femei care au jucat un rol important in istoria tarii si a urbei. Eroinele neamului au fost trecute in revista de Carmen Cioltan, intre acestea gasindu-se si Elena Cancicov, cea despre care a scris prof. Elena Ungureanu. Autoarea a facut marturisiri privind imprejurarile in care a ajuns sa aleaga acest subiect si despre cercetarile ei: "In 2001, ma aflam in Bucuresti, la Arhivele Nationale, unde cercetam documente privind istoria invatamântului din judetul Bacau. Soarta a vrut ca pe un document sa descifrez numele Elenei Cancicov. Venind in Bacau, nu mi-a confirmat nimeni ca Mircea Cancicov ar fi avut frati si surori." Asa ca s-a intors in Bucuresti si a reluat cercetarile, care au durat inca opt ani. "M-a impresionat faptul ca ea a fost sora voluntara de caritate a Crucii Rosii Române in perioada Primului Razboi Mondial". Cartea Elenei Ungureanu contine informatii si documente inedite, fotografii de familie unicat obtinute de la persoane particulare, urmasi ai rudelor si ai prietenilor familiei. Despre cartea Elenei Ungureanu si despre cât de importante sunt modelele in viata noastra a vorbit Varujan Vosganian, prim-vicepresedinte al Uniunii Scriitorilor din România. "Daca societatea româneasca, azi, nu traieste in primul rând o criza politica sau economica, ci o criza de sens, asta vine din faptul ca nu stim sa ne cultivam asa cum trebuie eroii si de aceea, in legatura cu istoria recenta, nu ne asumam reperele morale pe care le infatiseaza aceste biografii, a declarat Varujan Vosganian. Printre ele sunt zeci de femei care au luptat in rezistenta anticomunista, sunt femei care sunt eroine ale razboaielor mondiale, sunt femei care au fost dechizatoare de drumuri in domenii dintre cele mai diverse, de la pilotaj la stiinta. Printre acestea este si Elena Cancicov, care si-a dus viata cu discretie, care si-a pus viata in slujba celorlalti si a carei moarte este exemplara prin daruirea ei si prin faptul ca, pâna in ultima zi, ea a luptat pentru ceilalti, singurul ei regret, atunci când s-a stins, fiind acela ca nu mai poate fi sa fie de folos. Acesta este si motivul pentru care socotesc ca cel mai frumos mod in care putem omagia femeia româna este sa omagiem eroinele pe care româncele le-au dat." Lansarea cartii a fost urmata de un recital de poezie in interpretarea actorilor Florina si Adrian Gazdaru si de festivitate de acordare a unor diplome si distinctii din partea autoritatilor locale.
Silvia Patrascanu
Bolnavii vor simti austeritatea si in acest an
Casa Judeteana de Asigurari de Sanatate (CJAS) a impartit bugetul pentru 2012, insa acesta nu ajunge pâna la sfârstul anului. Banii sunt insuficienti, ceea ce inseamna ca furnizorii de servicii medicale trebuie sa-si calculeze la sânge cheltuielile, iar pacientii vor fi in continuare nevoiti sa stea pe liste de asteptare si sa scoata bani din buzunar pentru medicamente, materiale sanitare sau investigatii medicale.
Bugetul alocat judetului Bacau de Casa Nationala de Asigurari de Sanatate, pentru 2012, este cu 20 la suta mai mic decât cel din 2011. „Se acopera 10 luni ale acestui an, a declarat Viorica Draganuta, director general al Casei Judetene de Asigurari de Sanatate (CJAS) Bacau. Diferenta se va asigura, ca si in alti ani, prin rectificari bugetare.” Pentru unele sectoare ale asistentei medicale in sistemul asigurarilor sociale de stat, bugetul nu ajunge decât pentru 8 luni. Este cazul medicamentelor cu si fara contributie personala (compensatele), unde, având in vedere consumul mediu lunar, banii asigura eliberarea retetelor pâna in august. Aceasta nu inseamna ca farmacistii primesc banii pentru medicamentele eliberate pâna atunci. De fapt, la acest moment, le sunt decontate abia retetele eliberate anul trecut in aprilie. In ciuda faptului ca CJAS face plati lunare catre farmacii, nu reuseste sa ajunga la termenul legal de decontare de 210 zile. Tot pentru 8 luni ajunge si bugetul pentru serviciile de dializa.
Liste din 2010
In cazul dispozitivelor medicale (proteze, orteze etc.), bugetul este la fel ca in anul 2011, dar cererea a crescut. CJAS lucreaza cu liste de asteptare, fiind inca nesolutionate cereri din 2010. Cele mai multe solicitari vin din partea asiguratilor salariati (In special proteze auditive), dar si pentru copii, cel mai adesea pentru protezarea membrelor. Desi aceste categorii au prioritate la aprobarea cererilor, nu s-a ajuns la zi. Pentru anul 2012 s-au alocat 3,2 milioane lei. Si laboratoarele de analize medicale lucreaza cu liste de asteptare. CJAS a rezervat pentru serviciile paraclinice 4 milioane de lei. „Suma ajunge pentru 9-10 luni, dar astfel de investigatii se fac si in spitale, a declarat directorul CJAS. Anul trecut s-au cheltuit pe investigatii paraclinice 4,7 milioane lei. Acum, macar pâna in septembrie-octombrie ar trebui sa nu fie probleme.”
Mai mult nu inseamna de ajuns
Pentru asistenta spitaliceasca s-au alocat peste 140 de milioane de lei, bani care se impart intre spitalele publice si cele private care au intrat in contract cu CJAS. Ultimele au luat doar o mica suma din total – 6,1 milioane lei. „La alocarea bugetului am incercat sa acoperim mai bine spitalele de urgenta (Spitalul Judetean de Urgenta Bacau si Spitalul Municipal de Urgenta Moinesti, n.r.), carora le-am repartizat un buget cu 1-2% mai mare”, a mai declarat directorul CJAS. Managerii nu sunt incântati de buget, dar se abtin de la comentarii. Dan Stoica, seful SJU Bacau, nu a exclus, insa, posibilitatea ca si anul acesta bolnavii internati sa fie nevoiti sa vina cu hrana, medicamentele si materialele sanitare de acasa.
Doina Mincu
Cearta pe bani si principii
O noua sedinta a Comitetului Judetean pentru Situatii de Urgenta (CJSU) s-a incheiat cu tipete intre prefectul Constantin Scripat si presedintele Consiliului Judetean (CJ) Dragos Benea. Miza au fost din nou banii veniti de la Guvern, dar si noua lista care a fost inaintata Executivului.
Dupa un scurt bilant al modului in care a fost gestionata situatia de urgenta cauzata de ninsorile abundente din lunile precedente, CJSU, intrunit joi in sedinta extraordinara, a luat in discutie aprobarea unei noi liste de primarii care au solicitat bani si motorina de la Guvern. "De la unitatile administrativ-teritoriale din judet am primit cinci solicitari pentru alocarea unei cantitati de 13,8 tone de motorina. Am stabilit sa solicitam 0,6 tone pentru fiecare, la fel cum a fost si pentru celelalte localitati: in total 3,6 tone de la rezervele statului. Bani pentru actiuni de deszapezire au solicitat primariile Nicolae Balcescu, Ungureni, Margineni, Racaciuni, Blagesti, in total 240 de mii de lei. Am propus sa solicitam 30 de mii de lei pentru fiecare comuna, sa fie un echilibru", a explicat Dumitru Nada, seful Compartimentului Situatii de Urgenta. "Daca mai aveti cunostinte din teritoriu, poate vreun primar uituc sa nu fi solicitat bani – este bine sa spuneti acum, pentru ca a treia transa aproape ca nu va mai fi pe aceste evenimente care s-au derulat", a completat prefectul Constantin Scripat.
Dragos Benea a anuntat din start ca nu va vota o lista de repartitie a motorinei sau a banilor in lipsa unei statistici exacte cu privire la comunele care au fost afectate de ninsori. "Aceasta lista trebuia sa fie element de analiza fundamentala in stabilirea acestor alocari. Exista varianta sa alocam bani la comune care nu au fost afectate", a apreciat seful CJ Bacau.
A primit bani cine a cerut
"Stiu comune afectate de unde primarii nu au solicitat bani. Nu cred ca au stiut ca vor veni bani in plus de la Guvern", a spus Dumitru Braneanu, vicepresedintele CJ Bacau. "Nu ne-am dus sa ne rugam de primari daca vor ajutoare. Când e in dificultate vine el spre noi. Daca nu a stiut nu a avut nevoie!", a spus in replica prefectul Constantin Scripat.
Presedintele CJ Bacau a anuntat si ca isi va retrage plângerea penala facuta la Secretariatul Guvernului si nu va mai contesta in instanta Hotarârea de Guvern 85.
Andreea Gavrila
O bacauanca face parte din echipa care construieste un robot selenar: De la Colegiul „Ferdinand I” la NASA
Laura Manoliu, sefa de promotie 2011 a Colegiului National „Ferdinand I”, face parte din echipa Xprojects care se ocupa cu inventarea si constructia de roboti, avioane si alte dispozitive electronice mecanice, cu diverse aplicatii. Echipa este inscrisa in prezent in competitia NASA Lunabotics Mining ce va avea loc in luna mai, la Kennedy Space Center din Floria, Statele Unite ale Americii.
"Aceasta echipa a fost fondata in urma cu patru ani din dorinta de succes, performanta si perfectiune a tânarului inginer Theodor Milian. Acum, echipa numara peste 20 de membri uniti de gândul reusitei atât in tara, cât si peste hotare", spune tânara bacauanca Laura Manoliu, acum studenta in anul I la Facultatea de Electronica, Telecomunicatii si Tehnologia Informatiei din cadrul Politehnicii Bucuresti.
Echipa Xprojects a obtinut numeroase premii la concursuri. Cele mai recente, din 2011, sunt locul al doilea la Salonul de Creatie si Inventica pentru Tineret Gaudeamus 2011, la sectiunea Creatie tehnica, si premiul al II-lea la Târgul National de Inventica si Creatie de la Romexpo. Trei membri ai echipei au participat deja la concursurile organizate de NASA, unde au obtinut si premii. Sorina Lupu, Claudiu Cherciu, Iulia Jivanescu au participat cu totii la concursuri unde s-au remarcat prin ideile inovatoare pe care le-au adus.
Singura echipa din Europa
Xprojects va reprezenta nu doar tara noastra la aceasta competitie, ci intreaga Europa. "Suntem extrem de onorati sa fim singura echipa din Europa inscrisa la aceasta competitie. Speram sa câstigam marele premiu", mai spune Laura Manoliu. Tinerii trebuie sa construiasca un robot automat cu masa maxima de 80 de kilograme, care trebuie sa excaveze o cantitate minima de 10 kilograme de sol selenar, in zece minute, fiind capabil sa depaseasca si obstacole. Inginerii români vor concura impotriva unor echipe din universitati de prestigiu din SUA sau Asia. Tinerii inventivi folosesc in principal programe, circuite, materiale construite chiar de ei si motoarele "made in Romania". "Am ales sa ne intitulam echipa Coanda, in semn de apreciere si recunostinta pentru un adevarat pionier al aeronauticii românesti, faimos pentru descoperirea efectului Coanda, dar si pentru motorul cu reactie", mai spune Laura Manoliu. Alaturi de tinerii ingineri, lucreaza la proiect si profesorul Petrisor Pârvu. Acestia sunt impartiti pe domenii de activitate: media (trebuie sa se ocupe de prezentari si documente), mecanica (realizeaza design-ul final al robotului), electronica (programarea si design-ul componentelor electronice), analiza a solului (testeaza robotul in conditii aproapiate de terenul selenar). Iar echipa este deschisa noilor membri. "Recrutam tineri pasionati de cercetare si inovare si care sunt capabili de performanta", spune liderul echipei Theodor Milian.
Le uram acestor tineri succes si ii asteptam sa revina cu premiul cel mare!
Andreea Gavrila
Zeci de condamnari in dosarul „Spaga la Bac”
Peste 40 de persoane, care faceau parte din cel de-al doilea lot de acuzati in dosarul „Spaga la Bac” de la Podu Turcului au fost condamnate de instanta. Acestia au primit pedepse cu suspendare, iar printre ei se numara si primarul comunei Prajesti, Eugen Antica, candidatul UNPR la Primaria Onesti, Laurentiu Neghina, si fostul inspector scolar de resurse umane, profesorul Constantin Nastac. Toti au primit pedepse de 8 luni de inchisoare, dar nu cu executare.
Tribunalul Bacau a condamnat la 29 februarie al doilea lot din dosarul „Spaga la Bac” de la Podu Turcului. In total sunt peste 40 de candidati, dintre cei care au sustinut examenul maturitatii in sesiunea de vara a anului 2010, atunci când procurorii DNA au deschis dosarul si au descins la Liceul „Alexandru Vlahuta” din Podu Turcului unde au gasit plicuri cu bani, liste cu persoanele care si-au aranjat Bac-ul si multe alte nereguli. In total peste 90 de persoane au fost anchetate si ulterior trimise in judecata pentru acte de coruptie. O parte dintre ei au fost condamnati in vara anului trecut, iar acum a venit rândul celorlalti. Din grupul care a primit sentinta miercuri, se numara si primarul comunei Prajesti, Eugen Antica, dar si candidatul UNPR la Primaria Onesti, omul de afaceri Laurentiu Neghina sau fostul inspector de resurse umane de la Inspectoratul Scolar Judetean, acum pensionar, profesorul Constantin Nastac. Magistratii au decis ca acestia sa primeasca o pedeapsa de 8 luni de inchisoare cu suspendare, pentru infractiunea de cumparare de influenta, si au un termen de incercare de 2 ani si 8 luni. In total, 41 de inclupati impart aceasta sentinta. Profesorii supraveghetori, Marin Barbu si Spiru David, acuzati de luare de mita, au fost condamnati la 2 ani de inchisoare cu suspendare si s-a dispus „confiscarea sumei de 1.100 de lei de la inculpatul Barbu Marin si confiscarea sumei de 2.100 de lei depusa la Banca …….. prin ordinul de încasare din data de 06.07.2010 ridicata de la inculpatul David Spiru”, se arata in incheierea de sedinta. Toti acestia pot face recurs la Curtea de Apel Bacau.
„Raniti” inainte de alegerile locale
Eugen Antica, primarul comunei Prajesti, habar nu avea ca instanta s-a pronuntat pe 29 februarie. "Nu stiu nimic, a declarat edilul. Eu ma consider nevinovat. Am incredere ca instanta imi va face dreptate." Situatiile in care un primar isi pierde functia sunt reglementate de Legea administratiei locale nr. 215/2001. Astfel, Art. 72, al. 2, din actul respectiv arata ca mandatul primarului "inceteaza de drept" in urmatoarele cazuri: demisie, deces, incompatibilitate, schimbarea domiciliului intr-o alta unitate administrativ-teritoriala, imposibilitatea de a exercita mandatul pe o perioada mai mare de 6 luni consecutive, când se constata, dupa validarea mandatului, ca alegerea s-a facut prin frauda, "când a fost condamnat prin hotarâre definitiva la o pedeapsa privata de libertate, când este pus sub interdictie judecatoreasca sau in caz de pierdere a drepturilor electorale." De asemenea, când, in exercitarea atributiilor ce ii revin prin lege, primarul a emis 3 dispozitii cu caracter normativ intr-un interval de 3 luni, care au fost anulate in contencios administrativ prin hotarâre ramasa definitiva si irevocabila. Exista si masura suspendarii, atunci când primarul a fost arestat preventiv: "Masura arestarii preventive se comunica de indata de catre parchet sau de instanta de judecata, dupa caz, prefectului care, prin ordin, constata suspendarea mandatului."
Va ajunge la Curtea Suprema
Legea este cam ambigua: face referire la o pedeapsa privativa de libertate, dar nu precizeaza daca trebuie neaparat sa fie cu executare. Cum la art. 77 se precizeaza ca daca este arestat preventiv, primarul e doar suspendat din functie, inseamna ca nu se urmareste sa fie sanctionat pe linie administrativa, ci doar sa poata fi prezent in primarie si sa-si indeplineasca atributiile. Eugen Antica, edilul comunei Prajesti, a fost condamnat la 8 luni cu suspendare, prin urmare isi poate exercita mandatul. Oricum, sentinta nu este definitiva: "Voi declara recurs, a spus Eugen Antica. Sunt hotarât sa merg pâna la Curtea Suprema." Exista, insa, riscul ca Eugen Antica sa nu mai poata candida la alegerile locale din vara 2012. La fel Laurentiu Neghina, viitor candidat PDL-UNPR la Primaria Onesti. Asta doar in situatia in care procesul se incheie pâna in iunie 2012 si cei inculpati sunt condamnati definitiv. Legea 67/2004 pentru alegerea autoritatilor administratiei publice locale arata nu pot fi alesi debilii sau alienatii mintal pusi sub interdictie si persoanele lipsite de drepturile electorale, pe durata stabilita prin hotarâre judecatoreasca definitiva. Acesta isi sustine nevinovatia. „Este o decizie luata la gramada, pe fuga. Nu am fost niciodata la proces, pentru ca nu am avut de ce. Ma consider nevinovat si voi face recurs”, a spus Laurentiu Neghina.
Silvia Patrascanu
Geta Panaite
„Nu comentez nimic. Normal ca voi face recurs, fiind nevinovat. Nu am avut nimic in comun cu toate imputatiile facute in acest caz.”
Constantin Nastac, fost inspector scolar
Primele condamnari, facute anul trecut
Primul lot, din care au facut parte directorii de la Liceul Vlahuta si secretara, pionii principali ai acestui dosar, a fost condamnat in vara anului trecut. Directorul Dumitru Topa si directorul adjunct Doina Antohe au fost condamnati la 3 ani de inchisoare cu executare, iar secretara la 2 ani de inchisoare. La dosarul „Spaga la Bac” la Podu Turcului s-a lucrat luni de zile. Ofiterii sub acoperire au dat bani inscriptionati cu mita pentru a lua o nota mare la examen, iar in timpul probelor au descins si au rascolit liceul. Au gasit plicuri cu bani inclusiv in lenjeria intima a celor din conducere si alte zeci de plicuri cu sume cuprinse intre 2.000 si 8.000 de lei, in cabinetul directorului Topa. In scoala s-au gasit si zeci de teze cu acelasi continut si evaluate cu nota maxima.
„Cercetarea este fundamentala pentru studenti”
Interviu cu prof.univ.dr.ing. Valentin Zichil, prodecan al Facultatii de Inginerie din Universitatea „Vasile Alecsandri” Bacau
– Domnule profesor, Universitatea Bacau a împlinit anul trecut 50 de ani de existenta, o jumatate de secol de învatamânt superior, ani în care studenti si profesori au reconfigurat statutul orasului, devenind un centru universitar puternic, cu discipline care au raspuns la cererea pietei. De 22 de ani si profesorul Valentin Zichil a intrat în acest colectiv, ce v-a determinat sa îmbratisati cariera didactica, lucrati la o societate etalon în industria locala si cea nationala, este vorba de AEROSTAR, conduceati o sectie, erati bine platit?
– Facem o paranteza, înainte de a va raspunde. In anul doi la Facultatea de Mecanica din Brasov, am avut privilegiul sa fac Rezistenta materialelor si vibratiile cu profesorul Ioan Deutsch, un român neamt. Am fost penultima serie care l-am avut la catedra, dupa care a plecat în Germania, iar acum este stabilit în Austria, unul din stâlpii rezistentei materialelor din România. La sfârsitul anului III, mi-a oferit un post de asistent la catedra lui. Am acceptat, am terminat facultatea ca sef de promotie, am primit repartitie guvernamentala pe post în cercetare, la catedra, însa trebuia sa fac doi ani de stagiatura. Fiind sef de promotie, am pus degetul pe harta si am ales Intreprinderea de Avioane Bacau. Director atunci era colonelul Pascaru, un om exceptional, cu stiinta de management, stia sa conduca, sa-si tina oamenii aproape, care a venit cu o propunerea ca dupa doi ani de stagiatura sa nu mai plec la Brasov, îmi garanta ca voi fi sef Serviciu Transporturi pe fabrica, cu un salariu de 4500 de lei, în conditiile în care tata, sef de sectie Psihiatrie la Spitalul Judetean, doctor în stiinte, avea un salariu de 2600 de lei. Ca sa poata anula repartitia guvernamentala era nevoie de semnatura Elenei Ceausescu, aprobare pe care colonelul Pascaru a obtinut-o în doua zile. Asa am ramas eu la IAv si n-am mai plecat în învatamântul superior, la Brasov. In anul 1990, în tomana, când Institutul de Subingineri s-a transformat în Universitate, au fost scoase câteva posturi la concurs, m-am înscris si am intrat lector, la concurenta cu alti doi candidati, foarte buni si ei, pe care i-am surclasat cu foarte putin. La întreprindere se schimbase directorul, au intervenit niste probleme, si am constatat ca pentru mine IAv nu-mi mai putea oferi nimic. Specializarea mea Autovehicule Rutiere nu mai avea cautare, devenisem un fel de functionar, iar dupa plecarea mea, acel serviciu s-a desfiintat. In timp, am evoluat în ierarhia universitara, conferentiar, profesor. Acum va raspund: am ajuns aici din pasiune si din dorinta de a fi la catedra. Mi-a placut foarte mult, iar profesorul Deutsch a reusit sa-mi insufle aceasta dragoste, la fel si profesorul Abaitancei, cu care mi-am dat doctoratul. Este o munca grea dar este si o placere.
Bacaul a pierdut suprematia in Moldova
– Sunteti inginer, specialist, doctor în stiinte mecanice, masini si echipamente termice, în anii dumneavoastra de început, ingineria era la mare cautare în Bacau, aici functionau câteva întreprinderi etalon în acest domeniu, iar absolventii Facultatii de Inginerie îsi gaseau un loc de munca pe masura pregatirii lor. Aveti expertiza, aveti experienta, cum apreciati derapajul industriei bacauane din ultimii ani?
– Sa pornim de la constatarea ca derapajul asta national, ca nu este vorba numai de Bacau (Bacaul înca rezista, aici mai functioneaza câteva întreprinderi din cele mai vechi, dar sunt si altele noi, Elmet, Elbit) are drept cauza, în opinia mea, uzura tehnica si tehnologica a echipamentelor. In anii 70-80, la vremea lor, erau competitive, va amintiti ca fiecare fabrica avea o mare parte din productie destinata exportului, iar în anii ’90, când ar trebuit sa fie retehnologizate, au fost lasate singure în piata, fara sprijin, fara experienta, fara un program coerent de modernizare. Nu poti ca un copil care abia a început sa mearga, sa-l înscrii la maraton. Cine a avut curaj, cine a gândit, a reusit, a izbutit sa se mentina cu forte proprii. Cine nu, a disparut, a fost mai usor sa le vinzi, sa le tai si sa le dai la fier vechi. Se mai adauga si acel program de privatizare, unele societati au încaput pe mâna unor oameni nepriceputi în ale industriei, daca îmi permiteti aceasta formulare. Este adevarat, ma uit pe datele statistice, Bacaul nu mai detine suprematia în Moldova, asa cum se întâmpla prin anii 2000. Cauzele sunt multiple, ele sunt cunoscute, macar daca am învata ceva din ce a fost.
– Un învatamânt modern presupune ancorarea lui în realitate, pregatim ingineri în difereite specializari, patru ani de studiu, 1,5 ani master universitar, doctorat. Cum reusiti ca zecile de studenti care studiaza în Facultatea de Inginerie si Managementul Sistemelor Mecanice sa îmbine teoria cu practica, având în vedere situatia economica a judetului nostru?
– Nu-i usor, însa am reusit în timp sa încheiem contracte de colaborare cu societatile industriale care functioneaza, le stiti, am vorbit de ele, astfel asiguram studentilor practica mecanica, sub îndrumarea specialistilor de acolo. Mai nou, am intrat într-un program POSDRU – Centre economice, cu fonduri europene -, care asigura pregatire economica si în managementul sistemelor, astfel ca studentii învata cum se conduce o afacere, notiuni juridice, economice, de piata, absolut necesare pentru un viitor inginer. Acest program îl derulam, pe trei ani doar, cu cinci societati din Bacau, ele asigura tutori care lucreaza cu studentii, parte în fabrica, parte în facultate, în laboratoarele noastre specializate. Rezultatul se vede, daca ne referim numai la departamentul nostru, analizele ne arata ca peste 70 la suta din absolventii din 2010 si 2011, ani de criza, si-au gasit un loc de munca. Din acesti 70 la suta, peste 60 la suta lucreaza în domeniul în care s-au pregatit. Datele sunt pe siteul nostru, pot fi consultate de oricine doreste. La nivelul Facultatii de inginerie, rezultatele sunt la fel de bune, aproape 70 la suta din studenti se angajeaza, însa nu este numai meritul meu, este si al colegilor mei, atât din departament, cât si din celelalte departamente, dar si al colaboratorilor de la diferite societati, specialisti, doctori în materie, oameni cu functii, practicieni, care au cursuri la noi.
Tinerii au nevoie de o solida cultura stiintifica
– O problema care se discuta astazi în cercurile academice este si faptul ca învatamântul nostru gimnazial, dar si cel universitar este axat esclusiv pe teorie. Aduce noua lege a învatamântului corectii în aceasta directie?
– Noua lege aduce si ar trebui sa aduca noutati, însa rezultatele se vor vedea abia peste 5-10 ani, când macar un ciclu va studia dupa noua programa scolara si universitara. Depinde cum se va aplica. Cât priveste faptul ca elevii de acum sunt mai slab sau mai bine pregatiti, nu pot sa ma pronunt, mi-e teama sa nu fiu subiectiv. Cu cât înaintam în vârsta, pretentiile ne cresc, pentru a face o comparatie ar trebui sa am cu 10 ani mai putin. Oricum, elevii de acum au nevoie de o mai solida pregatire stiintifica, nu spun cultura generala. De asemenea, la admitere, pe baza metodologiei în vigoare, alegem ce este mai bun. In fiecare serie au fost studenti foarte buni, unii sclipitori, dar si unii care nu au reusit sa termine macar anul întâi.
– O componenta importanta a structurii de învatamânt superior din Bacau este si cercetarea stiintifica, de altfel sunteti si membru al Centrului de Cercetare din cadrul Universitatii “Vasile Alecsandri” din Bacau. Cum este organizata activitatea?
– Exista dotarea necesara pentru activitatea de cercetare în cadrul universitatii. Noi depunem proiecte catre diferite autoritati, iar în cazul în care proiectul este valoros ne finanteaza pentru a continua si a finaliza aceste proiecte. Sunt echipe, formate din profesori si studenti, mai ales din ultimii ani si de la master. Este cercetare serioasa si este pe bani. Avem si proiecte finantate cu bani europeni, cu bani de la minister. Pot fi accesate proiecte de cercetare din programul europea FP7, sau din alte programe – Facultatea deruleaza în acest moment contracte de cercetare internationale. Au fost finalizate programme de cercetare cu parteneri din Germania, Franta etc. ceea ce arata nivelul de complexiate al acestei activitati. Ca urmare a derularii Programului Erasmus – Socrates, sau în calitate de profesor-invitat, am putut sa vad cum se desfasoara cercetarea în alte tari europene, este adevarat, studentii din multe tari europene sunt introdusi înca din primii ani în institute, în laboratoare, în unitati industriale pentru practica sau chiar pentru activitate efectiva alaturi de salariatii acestora pe post de executant, în detrimentul teoriei. Va fi un foarte bun executant la finalizarea cursurilor, însa când îi vei cere emulatie stiintifica o sa aiba probleme. Noi facem si teoria fenomenelor, astfel ca putem cere studentului sa mearga mai departe, deoarece are si fundamentele teoretice, de unde poate sa faca saltul la nivel superior.
Examenele de admitere vor introduse din nou
– Domnule profesor, ce le spuneti la prima întâlnire studentilor dumneavoastra?
– Incerc sa îndulcesc spusele decanului meu de la Brasov, din prima zi de studentie, profesorul Bobescu, care a venit în amfiteatru, eram 180 de studenti, s-a prezentat dupa care urmat un discrus foarte scurt si relevant: de astazi înainte, eu sunt tatal vostru, ca urmare se aplica regula eu v-am facut, eu va omor, buna ziua, la revedere! Eu nu pot sa spun asa ceva, au mai trecut ani de atunci, încerc sa îndulcesc si le spun ca au sprijin în mine, mai ales ca sunt prodecan cu probleme de învatamânt, sa vina la mine cu orice problema, indiferent de natura ei, cu conditia sa spuna adevarul, sa nu minta si sa vina de la începutul generarii acelei probleme, nu dupa ce buboiul a copt, iar eu sa fiu nevoit sa chem chirurgii pentru extirparea lui. Cu aceasta metoda am intrat de multe ori în contradictie cu unii colegi, atunci când i-am aparat, când am cerut îngaduinta sau reanalizarea cazului. Vedeti, asadar, ca eu merg doar pe prima parte a ceea ce mi-a spus decanul meu. Spuneam ca acum sunt alte vremuri, alte exigente, alte considerente, alta materie prima. Atunci era obligatorie prezenta la cursuri, la seminarii, la laboratoare, acum doar laboratorul este obligatoriu, restul sunt facultative, avem o biblioteca moderna, dotata cu tot ce au nevoie, acolo sunt si cursurile profesorilor, acolo este internet, profesorul le sugereaza bibliografia, iar studentul se prezinta la examen, îl trece – e bine, nu-l trece – mai are dreptul la reexaminare.
– Acum au disparut examenele, accederea la un liceu se face pe baza unui algoritm complicat, la fel se întâmpla si la intrarea într-o facultate. Acest lucru – se afirma – a condus la scaderea nivelului de pregatire, a calitatii “materiei prime” din învatamântul universitar. Credeti ca aceasta formula este viabila si în viitor?
– Acum mergem pe acest sistem, este o cale mai usoara, însa vin multi si dupa aceea se selecteaza natural. Examenul îl determina pe student de la început unde va merge, în ce domeniu si în ce centru universitar. In momentul în care se lucreaza pe dosare, elevul poate sa depuna dosarul si în Bacau, si la Bucuresti sau Brasov, poate reusi în fiecare, dupa care el ia hotarârea, în functie de mai multe considerente. In cazul introducerii examenului de admitere, candidatul trebuie sa participe la examen si nu mai are alta optiune. Acesta ar fi un argument în favoarea celor care sustin ca ne-am pierde studentii în varianta examenului. Mai intervine un argument, care are acoperire în statistici, mai ales la ultimul recensamânt unde se vede ca suntem din ce în ce mai putini, mai sunt si ofertele universitatilor private, care s-au dezvoltat si ele la rândul lor, deci oferta a crescut, iar candidatii sunt din ce în ce mai putini. Pe aceste considerente, poate nu este momentul sa se introduca aceste examene, sunt însa convins ca daca vrem sa mergem pe calitate, peste cinci, peste 10 ani vor fi introduse din nou examenele de admitere.
Invatamântul tehnic nu are timp de dadaceala
– In conditiile integrarii învatamântului românesc în cel european, Universitatea “Vasile Alecsandri” din Bacau si-a dezvoltat multiple relatii cu universitati din Europa. Care sunt – concert – beneficiile acestor deschideri, acestor colaborari, atât pentru profesori, cât, mai ales, pentru studenti?
– Schimbul de studenti si de profesori. Anual, numai de la Inginerie peste 40 de studenti studiaza o luna, trei, un an, în universitati din Europa cu care noi avem colaborari, la toate nivelurile, de licenta, masterat sau doctorat. La fel, vin studenti din Occident pentru a studia la noi, anul acesta avem 10 si vor mai veni 2 studenti din Franta, Spania, Italia. Pe de alta parte, prin acordurile SOCRATES, profesorii nostri merg si tin cursuri în universitati din Europa, merg si eu, merg si colegii mei. Eu am mers mai mult, am avantajul ca stapânesc trei limbi de circulatie internationala. Nu vreau sa ne laudam, însa de multe ori a trebuit sa cobarâm nivelul de predare, nivelul stiintific al expunerii, pentru a putea dialoga cu studentii din acele universitati. La noi, nivelul stiintific este mai ridicat si de fiecare data am primit un feed-back bun al prezentei noastre acolo. Este un mare avantaj de ambele parti, acest program SOCRATES a deschis mintea multora, ofera alte perspective. Am vazut un lucru interesant la Darmstadt, în Germania, toate cursurile se tin cu usile deschise, iar decanul umbla pe hol, cu pasi de pisica, pentru a vedea, a observa cum îti sustii cursul. Va dati seama ce s-ar întâmpla daca eu, în Bacau, as proceda la fel? Sigur voi etichetat ceausist, securist. Mi s-a parut si mie bizar, însa mi s-a explicat ca metoda functioneaza de multi ani si nimeni nu a ripostat.
– Satisfactiile unui dascal sunt reusitele elevilor, studentilor lui. Cu ce se mândreste profesorul Valentin Zichil? Generatia de astazi va conduce România de mâine, este ea pregatita, domnule profesor?
– Este pregatita. Ceea ce cred eu ca i-ar mai trebui este dezvoltarea, acumularea spirituala. Pragmatismul, capitalismul ne-au îndepartat de ceea ce presupune spiritul, care este mai mult decât cultura generala, este vorba de normele morale, de educatie, de credinta în Dumnezeu, de credinta în general, este vorba de traditii, de mortii nostri, de martirii nostri, de eroii acestui neam, de Aiud, Gherla si Pitesti. Invatamântul tehnic nu are timp sa le valorifice, sa le discute, sa le analizeze, poate ca ar fi rolul gimnaziului, al liceului sa faca acest lucru. Inainte ingineria se facea în cinci ani, acum se face în patru ani, iar pretentiile sunt aceleasi, poate chiar mai mari, de aceea nu avem timp. Competentele cerute la sfârsit de studii trebuie sa fie aceleasi, poate mai mari, au crescut si cerintele de pe piata. In Germania, dar si în Franta, ingineria se studiaza în cinci ani la Universitatile tehnice – 4 ani numai în Fachhochschule, respectiv IUT. Nu trebuie sa neglijam însa si faptul ca posibilitatile de informare, de studiu, de practica au crescut, s-au multiplicat. Este un adevar. Piata din România cere un absolvent cu mai multe competente, si ingineresti, si de management, dar si economice sau de proiectare, de vânzare sau de aprovizionare, juridice. Noi cunoastem piata si cerintele ei si de aceea ne-am conformat prin programa, prin desfasurarea cursurilor, astfel ca sudentii sa-si gaseasca un loc de munca mai usor. Poate si de aceea absolventii nostri sunt cautati pe piata muncii. Problema este cea a recompensei banesti, de aceea multi aleg varianta Occident, nu sunt acolo câini cu colaci în coada cum îsi închipuie multi, însa sunt platiti mai bine. Este un adevar.
Respectul fata de dascali ne onoreaza
– De ce mecanica? Sunteti fiul celebrului doctor Gelu Gheorghe Zichil. Nu v-a tentat medicina?
– Si mama, Georgeta, este tot medic, a fost multi ani sefa Sectiei nou nascuti din Maternitatea Bacau. Tatal meu, Dumnezeu sa-l odihneasca, a fost sef de sectie la Psihiatrie, parintii mei au fost si sunt niste oameni exceptionali, care m-au iubit si sprijinit in toata cariera mea, iar daca i-am mai suparat le cer iertare. Am pornit la Liceul “Vasile Alecsandri”, însa pasiunea mea au fost si sunt motoarele. M-am transferat la Bacovia, a fost doliu în familie vreo doua zile, însa m-au înteles, am terminat cu brio, am dat la Facultatea de mecanica din Brasov, am fost 13 pe un loc. In liceu l-am avut ca profesor de Fizica pe celebrul profesor Poraicu, datorita lui am luat eu 10 la admitere în facultate. Si nu numai lui.
– Am observat permanent ca nu uitati sa mentionati numele profesorilor pe care i-ati avut în diferite cicluri de invatamânt…
– Este o datorie a mea, cum ar putea fi datoria tuturor elevilor si studentilor sa-si respecte si sa recunoasca dascalii ca formatori, ca îndrumatori, ca profesori-dascali. Fara ei , fara sprijinul parintilor eu nu asi fi ceea ce sunt acum. Eu îmi definisem optiunea prin clasa a X-a, altii mergeau pe medicina, însa majoritatea erau calati pe inginerie, normal ca trageam tare pe fizica, matematica, lasând Limba româna mai la coada, pâna a venit profesoara Codrescu si ne-a spus un banc (aum este stiut de toata lumea), si de la bancul acela eu am pus mâna pe carte, pe Limba Româna. Dragii mei, ne-a spus (stia, vedea ca noi ne vedeam toti ingineri, medici, matematicieni) stiti care este asemanarea dintre un inginer si un câine? Amândoi au privirea inteligenta, însa nu stiu sa se exprime. Am luat-o în plin si mi-am spus ca mie nu trebuie sa mi se întâmple asa ceva. Am învatat limba româna, am învatat poezii, am citit foarte mult, am învatat sa fac cometarii, Glossa lui Eminescu nu mai era ceva abstract, am învatat sa deschid o carte altfel. Am privit si Biologia din alta perspectiva, chiar si Geografia. Toate mi-au prins bine în viata si de aceea eu nu contenesc sa le multumesc profesorilor mei.
– Domnule profesor, am vorbit de cercetare, de proiecte contractate cu diferitti beneficiari, de activitate de consultanta, Facultatea are plan de venituri proprii, de a aduce bani?
– Nu are plan, dar n-are ce face, trebuie sa aduca bani. O parte din finantarea Universitatii se realizeaza din contracte de cercetare. Parte din acesti bani merg la bugetul universitatii, restul pot fi folositi la salarii si dotare. Îmi dotez laboratorul, roata se învârteste deoarece lumea stie ca eu am dotare si vine la mine, la noi, am bani mai multi, consolidez dotarea si vorbim de sute de mii de euro, la nivelul Universitatii.
Ingineria costa foarte multi bani
– De ani buni, universitatile de stat au o concurenta serioasa prin înfiintarea universitatilor private. Nu va întreb daca este benefica, va întreb daca, la fel ca în multe state europene, învatamântul universitar ar putea deveni majoritar privat, fie si numai pe considerentul ca atunci când platesti, esti interesat – super-motivat sa tragi cu dintii de carte.
– Dupa parerea mea, daca învatamântul superior privat ramâne asa cum este gândit, nu o sa depaseasca niciodata învatamântul de stat. Daca venim la inginerie, nu cunosc vreo universitate privata care sa investeasca în aceasta specializare. Nu exista, toti fac management de toate tipurile, economie, drept, administratie, inginerie nimeni. Ingineria costa, si costa multi bani, bani pentru dotare, pentru plata specialistilor, pentru practica studentilor. Daca vorbim de dotare, vorbim de nivelul a unui milion de euro doar pentru un laborator, care serveste doar pentru o disciplina, însa într-o universitate mare ai 30- 40 de laboratoare. Pâna acum nu s-a gasit investitorul care sa bage atâtia bani în învatamântul superior privat. Initiatorii, cei care conduc asemenea universitati privesc aceasta activitate ca pe o afacere, ca pe o societate comerciala, care trebuie sa scoata profit. Chiar nu ma intereseaza ceea ce se întâmpla acolo, însa m-ati întrebat.
– Dar, afara exista.
– Exista, însa aceasta institutie functioneaza pe lânga un mare concern, o mare companie. Ea stabileste regulile, ea da banii. De cercetare beneficiaza doar ea, studentii fac practica si apoi, crema, lucreaza în acel concern. Brevetele de inventii devin proprietatea companiei. Despre asta este vorba. In Occident, în SUA sunt si alte tipuri, alte modele de finantare a acestor universitati, de sprijinirea a studentilor cu burse, cu credite, dar si acolo studentul se supune unor reguli bine stabilite. Mai este pâna vom ajunge la acel nivel, important acum, si pentru noi, si pentru ei, este sa promovam calitatea învatamântului, responsabilitatea studentului si a profesorului, tara are nevoie de tineri destepti, bine pregatiti, care sa preia, dupa cum spuneati, frâiele si destinul acestei natiuni. Nu spun vorbe mari, este o realitate, de care Universitatea “Vasile Alecsandri” tine cont si îsi pune permanent, la fiecare nivel, aceasta problema, deoarece statul cheltuie niste bani, si nu putini, pentru pregatirea viitorilor specialisti, fie ei literati, ingineri, economisti, juristi sau viitori politicieni.
– O ultima întrebare domnule profesor, de ce s-ar orienta un elev catre Universitatea “Vasile Alecsandri”, în afara de ce am vorbit noi pâna acum?
– Elevii din Bacau cunosc universitatea noastra, avem în fiecare an Ziua portilor deschise, mergem în toate liceele si colegiile, noi profesorii, dar si studentii, prin liga lor organizeaza Caravana Studentilor, stam de vorba cu ei, le prezentam oferta, avantajele, conditiile, exigentele, oportunitatile, perspectivele. Dupa aceea, intervin argumnetele economice, 80 la suta dintre candidati sunt din Bacau, judetul Bacau si judetele limitrofe, în aceasta situatie se elimina cheltuielile cu cazare, iar pentru ceilalti avem locuri în camine, suntem singurii din Moldova care nu avem probleme cu cazarea studentilor. Exista o cantina cu preturi foarte atractive. Am vorbit de dotare, de aspect, de spatii, avem doua campusuri si nu în ultimul rând este vorba de corpul profersoral, în care nu-si au loc “cuiele”, cum le spuneam noi în facultate celor care nu tineau ritmul, nu se încadrau în exigentele noastre, ale facultatii. Or mai fi si la noi doi-trei, însa suntem o universitate care avem implementat SIM, sistem integrat de management, care granteaza ca toti suntem tratati la fel, urmând ca tu, eu, el, sa raspunda cu aceeasi masura.
Gheorghe Baltatescu
Muscat de mistret
Un barbat de 43 de ani, din comuna Magura, a ajuns la Unitatea de Primiri Urgente a Spitalului Judetean Bacau aproape sfâsiat de un porc mistret. Omului i s-a administrat imediat tratament, iar medicii spun ca acum starea lui este stabila.
A vazut moartea cu ochii dupa ce a ajuns in coltii unui mistret. Este vorba despre un barbat, din comuna Magura, care a ajuns la Spitalul din Bacau cu mai multe rani. Omul a venit la spital cu mijloace proprii si nu a solicitat ambulanta. Avea mai multe plagi muscate pe ambele coapse si antebratul stâng si le-a spus medicilor de la camera de garda ca a fost muscat de un porc salbatic. A fost internat in Sectia de Chirurgie, unde medici i-au cusut ranile si il tin sub tratament. „Este un bolnav internat prin Urgente, pentru plagi muscate multiple de catre un porc mistret. Nu stie exact de unde a aparut, din câte relateaza dânsul, s-a luptat cu el, probabil ca leziunile sunt produse de acest animal, care infometat a atacat omul. Evolutia lui este buna, momentan, am luat toate masurile pentru ca sa-l reechilibram, am chemat si infectionistul sa-i faca vaccinul antirabic, urmarim si vedem exact cum va evolua. Ranile sunt destul de profunde”, a spus dr. Ionel Checherita, medic chirurg. Barbatul nu a vrut sa dea detalii despre incident si le-a spus medicilor doar ca s-a luptat cu salbaticiunea. Omul va mai ramâne sub supravegherea cadrelor medicale câteva zile bune. (Geta P.)
Un student basarabean a vrut sa se arunce pe fereastra – VIDEO
Un tânar basarabean, student la Universitatea "Vasile Alecsandri", a vrut sa se arunce de pe geamul camerei de camin in care locuieste de frica colegilor. Intr-un filmulet postat pe internet este inregistrata scena in care alti patru colegi basarabeni incearca sa-l tunda pe baiat impotriva vointei sale. Acesta este gata-gata sa se arunce de la geam, de frica. Pentru ca filmul a fost vazut de numerosi studenti si a ajuns in atentia conducerii institutiei de invatamânt superioare, aceasta a luat decizia infiintarii unei comisii care sa lamureasca exact in ce circumstante s-a produs incidentul. "Aceasta comisie ii va chestiona pe toti cei implicati. Pâna vineri, la ora 12, comisia trebuie sa dea un raspuns Consiliului de Administratie care se va reuni de urgenta. Abia dupa ce se vor prezenta concluziile, vom putea dispune alte masuri, conform regulamentului activitatilor studentesti", a explicat prof.univ.Catalina Ababei, purtator de cuvânt al universitatii. Sanctiunea minima care li s-ar putea aplica tinerilor este mustrarea scrisa, dar pedeapsa poate merge pâna la excluderea din camin sau exmatricularea. Din comisia de ancheta va face parte si un reprezentant al studentilor. (Andreea G.)
Filmul poate fi vizionat AICI.
Descinderi la locuintele unor hoti
Politistii din Comanesti, impreuna cu cei din Brusturoasa, au descins la locuintele mai multor suspecti de furt din comuna. Acestia erau banuiti de spargerea de locuinte si societati comerciale din zona. „In baza autorizatiilor emise de Judecatoria Monesti politistii au efectuat trei perchezitii domiciliare, ocazie cu care au identificat si ridicat mai multe scule electrice (polidiscuri, bormasini, traforaje, polizoare, masini de slefuit, masini electrice de ascutit), o camera video, doua motoferastraie, un electromotor, bunuri de uz gospodaresc, bunuri electrocasnice (combina frigorifica, cuptor cu microunde, robot de bucatarie), radio-casetofoane auto, statii auto, antene de la statii auto, vesela, covoare si alte bunuri susceptibile a proveni din furt”, spune inspectorul Narcisa Butnaru, purtatorul de cuvânt al Inspectoratului de Politie Judetean Bacau. Oamenii legii au stabilit ca o parte din bunuri au fost furate de catre Lucian B., Adrian R. si Adrian A., primii doi in vârsta de 22 de ani si ultimul de 23 de ani, in primele doua luni ale acestui an din doua locuinte si dintr-o firma, prejudiciul fiind de 5.500 de lei. Cei trei sunt cercetati in libertate pentru infractiunea de furt calificat. (Geta P.)
Judetul Bacau, deocamdata ferit de inundatii
Angajatii Administratiei Bazinale de Apa Siret continua sa monitorizeze cursurile de apa in aceasta perioada când zapezile au inceput sa se topeasca. "Debitele sunt oscilante, dar nu exista riscul sa devina periculoase. Temperaturile pe timpul noptii au fost constante, iar in timpul zilei s-a mai racit, au fost chiar si ninsori. Nu sunt motive de ingrijorare", sustine Georgiana Cernat, purtatorul de cuvânt al Administratiei Bazinale de Apa Siret.
Sunt in continuare in vigoare hartile de risc cu punctele critice in care ar putea aparea inundatii si totodata planurile de masuri si autoritatile responsabile in cazul in care apar viituri.
Reamintim, cele mai problematice sunt podul de pe DN 2G din municipiu, de pe râul Trebes, Magura – pe cursul de apa al Negelului si Ardeoani, pe cursul de apa al Tazlaului.
Alte zone potential afectate de viituri sunt tronsonul Ghimes – Comanesti, Ghimes – Palanca – Brusturoasa – Agas – Asau – Comanesti, Zemes, Darmanesti – Pagubeni, Blagesti, Magura, Valea Seaca, Magiresti, Ardeoani, Poduri, Beresti-Tazlau, Urechesti. (Andreea G.)
Incendiu cu victima la Onesti
O batrâna din municipiul Onesti s-a ales cu arsuri de gradul II, pe circa 30% din suprafata corpului, in urma unui incendiu iscat la locuinta sa. Pompierii de la Detasamentul Onesti au fost solicitati sa intervina si au reusit in cele din urma sa lichideze focul. Din cauza jarului cazut din soba, s-au aprins bunurile din camera. Proprietara de 77 de ani a cazut victima flacarilor, dar a primit ingrijiri de la medicii de pe ambulanta, ajunsi la fata locului. (G.P.)
