Gradinita cu program prelungit 24 Bacau s-a alaturat Campaniei Globale pentru Educatie, coordonata de Organizatia Salvatii Copiii, impreuna cu partenerii sai – Centrul de Resurse si Asistenta Educationala, Centrul Romilor pentru Interventie Sociala si Studii, Centrul Educatia 2000+, Centrul pentru Educatie si Dezvoltare Profesionala "Step by Step", Asociatia Ovidiu Rom, Federatia Nationala a Asociatiilor de Parinti – Invatamânt Preuniversitar si Federatia Sindicatelor Libere din Invatamânt. "Tema campaniei pentru anul in curs este «Ingrijire si educatie pentru copilaria timpurie». Dupa cum stim, este unul dintre cele mai neglijate dintre Obiectivele Educatiei pentru Toti", a declarat prof. Cristina Duhalmu, coordonator campanie. Conceptul central al editiei din acest an este acela de imagine – fotografie, desen etc., fiind incurajata participarea activa a copiilor, dar si a adultilor, in activitati care sa contribuie la a ilustra aspiratiile copilariei. "Pentru «Marea Imagine» vom face si noi fotografii, vom desena sau vom picta imagini ale unei copilarii timpurii ideale pe care ne-o dorim pentru copiii nostri, pentru surorile si fratii nostri mai mici sau pentru orice copil din orice colt al lumii", a precizat si directorul Gradinitei 24, prof. Maria Zatu. Campania se finalizeaza pe 28 aprilie. (R. Neagu)
Se vor infiinta crese si gradinite la locurile de munca ale parintilor
Cel putin asta intentioneaza ministrul Muncii, Familiei si Protectiei Sociale, Claudia Bochicevici, care a declarat ca in vederea stimularii natalitatii se lucreaza la o strategie demografica. S-a deciz astfel reactivarea Comisiei Nationale pentru Populatie si Dezvoltare, prin infiintara de crese si gradinite la locurile de munca ale parintilor. "Astfel, o mama se va simti mult mai in siguranta atunci când, in pauza de masa poate sa coboare, sa-si vada copilul", a afirmat ministrul. Deocamdata acest plan este in faza de proiect. (R. Neagu)
Pensii mai mici decat acum o jumatate de an
Numarul pensionarilor este mai mic cu peste 2.000 fata de 31 decembrie 2011. Pensionarii agricultori sunt tot mai putini de la un an la altul. A scazut si pensia fata de anul trecut.
In doar trei luni, numarul pensionarilor din judetul Bacau s-a redus cu peste 2.000 de persoane. Daca la 31 decembrie 2011 in evidenta Casei Judetene de Pensii (CJP) Bacau erau 166.617 pensionari, in martie 2012 (ultimele date statistice pe care le detine institutia) au fost de 164.334. Astfel, la sfârsitul lunii trecute pensionarii proveniti din sectorul de stat numarau 143.564 persoane fata de 145.395, la 31 decembrie 2011. Si rândurile pensionarilor care au lucrat in agricultura s-au rarit semnificativ. In trei luni au scazut de la 21.222 la 20.770. Situatia aceasta se manifesta mai ales din ianuarie 2011, de când noua lege a pensiilor (263/2010) a intrat in vigoare. Aceasta este mai restrictiva in ce priveste conditiile de pensionare mai ales pentru anumite categorii de pensionari. Prin urmare, din ce in ce mai putine persoane ating acum stagiul de cotizare si vârsta prevazute de legea actuala. O demonstreaza faptul ca numarul cererilor de pensionare depuse lunar la CJP Bacau a scazut foarte mult comparativ cu anii in care a fost in vigoare Legea 19/2000. Atunci media lunara a cererilor se situa in jurul a cel putin 1.000. Anul acesta, lunar s-au inregistrat intre 550 si 600 cereri de inscrieri noi la pensie. Si acestea vin din rândul unui numar mai restrâns de asigurati. In cadrul unei anumite categorii de pensionari nu a mai intrat de ani de zile o alta persoana. "Locul pensionarilor agricultori decedati nu este luat de altii noi, pentru ca nu mai sunt persoane care au lucrat in agricultura si sa nu se fi pensionat, ne-a spus Liviu Cretu, directorul CJP Bacau. In consecinta, de la un an la altul numarul lor tot scade." La 31 decembrie 2010, 23.048 persoane primeau pensie de agricultor. Asadar, intr-un an si trei luni au disparut nu mai putin de 2.278 pensionari care au lucrat in agricultura.
Venituri de subzistenta
Dar nici veniturile din pensii ale unor categorii de pensionari nu au crescut fata de anul trecut. Dimpotriva, ele s-au diminuat. O dovedeste evolutia pensiei medii la nivelul judetului Bacau pentru majoritatea tipurilor de pensionari. Pensia medie aferenta celor 143.564 pensionari de stat este de 775 lei, cu doar 2 lei mai mare decât a fost la 31 octombrie 2011. In schimb, venitul mediu al pensionarilor de limita de vârsta a coborât de la 903 lei la 901 lei. Si pensia medie anticipata a scazut de la 960 lei la 926 lei, lucru ingrijorator cu atât mai mult cu cât persoanele care beneficiaza de un astfel de venit au in plus la stagiul complet de cotizare cel putin 10 ani (8 ani, dupa Legea 263/2010). Si pensia de invaliditate s-a redus de la 573 lei la 572 lei iar cea anticipata partiala, de la 638 lei la 617 lei. In ce priveste pensia medie de agricultor, aceasta a ramas neschimbata, adica in cuatum de 312 lei. Ea este completata pâna la suma de 350 lei (pensia minima garantata). La nivel national, veniturile din pensii sunt cu foarte putin mai mari. Pensia medie de stat este de 778 lei, cu 3 lei mai mult decât pe judetul Bacau, iar cea de agricultor, de 313 lei, cu 1 leu in plus. Situatia relevata mai sus este consecinta faptului ca din 2010 valoarea punctului de pensie nu a fost majorata deloc, dar mai ales deoarece de la 1 ianuarie 2011, pensionarii cu venituri mai mari de 740 lei platesc contributia la sanatate de 5,5 la suta pentru intreaga suma. Din data de 18 aprilie, insa, este de asteptat ca pensia medie sa fie mai mare, pentru ca asigurarea de sanatate va fi retinuta numai pentru suma din pensie ce depaseste 740 lei.
Elena Tintaru
Adapost pentru pensionari
Reprezentantii vârstnicilor din Comitetul de Dialog pentru Problemele Persoanelor Vârstnice au aflat ieri care sunt posibilitatile de cazare in camine si adaposturi pentru persoanele fara sprijin familial.
In subordinea Directiei Generale de Asistenta Sociala si Protectia Copilului Bacau exista zece centre de protectie speciala pentru persoane adulte, noua sunt cu specific pentru recuperarea persoanelor cu handicap si dizabilitati si un centru pentru ingrijirea pensionarilor. "Centrele sunt la acest moment la capacitate maxima. Locuri noi apar prin deces sau reintegrare in familie. Din pacate, nu prea reusim sa ii integram pe cei cu probleme pentru ca apartinatorii sunt reticenti, la fel si comunitatea", a explicat Adriana Burlacu, sef serviciu in cadrul directiei.
Pensionarii au dorit sa afle si ce sume trebuie platite in cazul in care se decide cazarea la un astfel de centru si si-au manifestat dezamagirea vizavi de faptul ca de multe ori au cerut de la institutii o sinteza a locurilor care exista comparativ cu necesitatile si nu au primit niciun raspuns.
La Caminul de Batrâni din municipiu sunt cazate 208 persoane care nu au sprijinul familiei si care primesc toate serviciile de care au nevoie. Pot fi cazati pensionari si la Asezamântul social Stefan cel Mare din Oituz, unde sunt 30 de locuri, la Barati, de catre Asociatia Sf. Fata a Domnului Nostru Isus Hristos, unde sunt 60 de locuri sau in adaposturi pentru persoanele vârstnice sau aflate in dificultate la Onesti, Moinesti, Comanesti. Aici se asigura servicii de ingrijire primara, asistenta medicala gratuita, hrana, socializare, asistenta psihologica. Beneficiarii acestor centru sunt selectati dupa veniturile realizare, situatia familiala, starea de sanatate sau alte criterii specifice.
Andreea Gavrila
„Omul este un bun conducator de durere”
Interviu cu Viorel Savin, dramaturg, poet si romancier
– Un cunoscut poet bacauan îmi spunea în interviul pe care i l-am luat cu doi ani în urma, ca el toata viata s-a ocupat cu gânditul. Viorel Savin cu ce s-a ocupat în cei 71 de ani, împliniti chiar zilele acestea? La multi ani, maestre!
– Unii sunt norocosi. Eu m-am ocupat cu trairea, cu traitul, adica cu… supravietuirea.
– Nu-i prea putin, mai ales ca te stiu un luptator?
– Nu, caci si eu fac si am facut parte dintr-un mecanism social. Viata noastra, extrem de complexa, m-a obligat sa ma adaptez lui, mecanismului, asta însemnând renuntari, câstiguri – mici sau mari, satisfactii si, nu de putine ori, îndurerari. Despre îndurerari si dureri vom mai vorbi, aici este vorba de comportamentul unor contemporani de-ai nostri, ai mei, ai tai. Pe scurt, m-am ocupat cu trait supravietuirea, ceea ce mi se pare ca a fost admirabil.
– Ca sa ramânem în acelasi registru – suntem ca la teatru – publicistul Vasile Pruteanu se întreba într-un articol: unde si de ce a disparut Viorel Savin din viata publica? Îl vezi foarte rar la diferite acte culturale, des în librarii si biblioteci. Este sau nu un “caz Savin” în literatura bacauana, în comunitatea locala? El are si raspunsuri, însa eu vreau raspunsul de la tine.
– Raspunsul cred ca este inclus în întrebarea anterioara. Apar tot mai multe titluri de carti în librarii, volume semnate de mine. La un moment dat, am ajuns la concluzia ca functiile sociale sunt goale de continut. Eu eram presedintele Filialei Bacau a Uniunii Scriitorilor, mi-am dat demisia, multi s-au întrebat de ce, altii au inventat tot felul de minuni în legatura cu gestul meu, neîntelegând ca un om poate renunta la o functie extrem de onorabila. Am renuntat ca sa ma duc acasa, adica aici la Luncani, linistit, pentru a scrie cartea aceasta care se cheama IMPOSTORUL. Arta înfrângerii de sine. Titlul spune multe; si despre mine, si despre contemporanii mei. Are 699 de pagini, si ti-o daruiesc cu mare drag.
– Vorbeste-mi de Luncani… Îmi spuneai la telefon ca aici sunt oameni gospodari, au chiar si placuta de identificare la intrare în sat.
– Este un mediu absolut senzational, oamenii sunt curati la suflet…
– Este Martisorul tau…
– E, e! Aici am gasit oameni harnici, ma înteleg foarte bine cu ei. Zic “am gasit”, fiindca eu sunt maritat aici. Sotia a mostenit de la parinti acest loc, în care am încercat sa ne facem o gospodarie – am construit casutele pe care le vezi, am o vie pe care o îngrijesc, am un vin foarte bun, pe care vad ca nu vrei sa-l gusti, un solar… Este multa liniste si evadez rar din acest loc. Pastrez, însa, legatura cu exteriorul prin telefon, internet, corespondenta… Iata, mai vin pe la mine prieteni…!
– Sunt 10 ani de când esti la Luncani, 10 ani foarte productivi pentru tine din punct de vedere literar.
– Da! Sunt multumit, caci pot sa ma relaxez atunci cînd mi se întâmpla sa ma supar pe nemerniciile existentiei, amintindu-mi ce mi-a spus un prieten: “nici nu visai sa faci atât de mult, într-un timp atât de scurt”!
– Nu o sa vorbim de întreaga ta opera, nici nu mi-am propus, nici nu ar fi timp, însa am sa fac câteva referiri la subiectele, la personajele din unele piese de teatru, din unele romane. Omul, spune vietasu Daniil din piesa “Doamne, fa ca Schnauzer sa câstige”, piesa de mare succes, tradusa în mai multe limbi, jucata în Bacau dar si la Viena, de exemplu, omul, deci, este un bun conducator de durere, viata este o închisoare si moartea un exil. Spuneai ca despre durere vom mai vorbi.
– Foarte adevarat. Mircea Ghitulescu, Dumnezeu sa-l odihneasca!, omul care mi-a citit toate piesele mele, dar absolut toate, iar în Istoria Literaturii Române, la capitolul Dramaturgie îmi rezerva vreo 10 pagini, spunea: ca un paradox, piesele lui Viorel Savin nu seamna una cu cealalta. Multi s-au întrebat cum este posibil, îti trebuie un talent extraordinar de a disimula, de a te disimula, de a te transforma, de a nu fi tu. Explicatie: la mine, fiecare piesa de teatru, fiecare roman etc. iau forma adevarului pe care vreau sa-l transmit. Si atunci când spun în acea piesa de care ai pomenit, ca omul este un bun conducator de durere, adevarul meu despre durerea oamenilor a luat forma monologului, a monodramei.
– Le-ai facut pe toate înainte si dupa Revolutie: profesor la tara, director de camine culturale, director de teatru, de biblioteca judeteana, presedinte al Filialei Bacau a USR, muzeograf, vicepresedinte al CPUN, gazetar, facator de ziare, însa în acesti 50 de ani ai ramas fidel literaturii, teatrului, poeziei, prozei. În care domeniu te-ai simtit mai bine, mai confortabil, care au fost satisfactiile, deoarece, constat, critica nu prea te-a tinut în brate.
– Da si nu. Eu am în jur de 160 de cronici favorabile despre lucrarile mele, – singurele doua cronici defavorabile sunt – surpriza! – scrise de doi bacauani. Nu este important. Este adevarat ca nu am fost tinut în brate, De ce? Pentru ca eu, aparent, nu fac parte din nicio “generatie literara”. Din perspectiva multor superficiali sunt un fel de extraterestru. De ce ? Fiindca am fost si sunt un fel de lup singuratic ! Nimeni nu m-a încadrat nici în generatia 60, nici 70, nici 80, desi, iata: un prieten foarte bun, poet imporant – Gheorghe Izbasescu -, putin mai în vârsta ca mine, face parte cu brio din… “generatia 80”!? Multi dintre cei “fisati” într-o generatie, sau într-o “gasca literara”, iarta-mi expresia, se mira ca mie, un singuratic incomod si slobod la gura, mi s-au înscenat 26 de spectacole de teatru atât pe scene importante din tara (Bucuresti, Iasi, Constanta, Bacau etc.), cât si la Radio sau la TV! Curg întrebarile, curg, dare eu nu am intrat si nu intru în complicitate cu nimeni!
– Daca tot suntem la acest capitol, tu ai avut un proces, devenit celebru în lumea literara, a fost unul de calomnie, intentat de tine unui gazetar, care te-a acuzat de plagiat. Cum s-a mai terminat?
– Simplu: l-am câtigat! Vezi, viata: discutia despre plagiat – subliniez aceasta, pentru ca lumea sa înteleaga! -, a fost determinata de niste prieteni bacauani pe care i-am pierdut fiindca… le-am facut mult bine. În esenta: un batrân din Constanta scrisese o piesa de teatru intitulata “Ginere de milioane”, care s-a jucat la Deva, în 1986. Piesa mea “Ginere de import” se juca deja, de patru ani, pe scena teatrului “Fantasio”. Un ziarist plecat de aici, din Bacau, instigat de câtiva “prieteni” binevoitori, l-a convins pe bietul om care avea în jur de 75-80 de ani, ca eu i-am plagiat opera!? Dar fragmente din piesa mea fusesera publicate în Ateneu în 1980 si în 1984, în 1985 am luat medalia de aur pe tara cu ea, iar în anul 1985 s-a jucat la Slanic Moldova! Piesa bietului batrân i se jucase abia în 1986!? Deci, logic: cine pe cine a plagiat? Am reiterat aceasta demonstratie pentru a nu-i ramâne cititorului niscaiva suspiciuni. Imi pare rau, insa vinovatii au trebuit sa plateasca.
– De la primul tau premiu, din 1962, pentru schita Sticla, pâna la Premiul OPERA OMNIA, din 2006, au trecut 50 de ani. Cum privesti, cum apreciezi premiile, diplomele? Ca pe o recunoastere a operei sau…
– De curând am luat si Premiul de Excelenta “Liviu Rebreanu” pentru proza, la Braila. Asociatia Internationala “Diallog” a premiat pe actorul Dorel Visan de la Cluj, pe Eusebiu Stefanescu de la Bucuresti si pe… pe Viorel Savin de la Luncani! Este un premiu important, acordat pentru romanul IMPOSTORUL. M-ai întrebat ce reprezinta premiile pentru un scriitor. Bani nu prea se dau, însa pentru vanitosi înseamna ceva: soacrele cad în extaz, vecinii au subiect de discutii, dar nu înseamna mare lucru pentru devenirea ta profesionala, autentica. Devenirea vine, daca îmi permiti sa ma exprim asa, numai atunci când stai în biblioteca, citesti, fisezi, conexezi toate cele aflate si… dai drumul la o propunere literara cu totul noua! În felul acesta vad eu devenirea operei. Premiile, da, sunt tusante. Este frumos sa fii premiat, dar în conditiile în care premiile se acorda/dau în functie de importanta c iracilor ce te înconjoara…!? La Braila m-au bucurat aplauzele publicului. Uitasem starea aceea care te cuprinde când se sting reflectoarele si urmeaza aplauzele… Acum nu stiu daca este vanitate sau altceva. Sunt si eu om, am o vârsta si mi se pare ca stiu din ce în ce mai putine…
– Faci apel des la vârsta ta. De ce?
– Am devenit constient. Ma mai uit prin albume, pe fotografii… Pe vremuri aveam grija sa arat bine, sa mi se vada muschii, eram mândru ca eram unul dintre cei mai puternici la skandenberg, am facut box… Dupa ce m-am casatorit, dupa ce au aparut copiii, lumea a capatat alta dimensiune: am început sa fiu mai prudent, mai prudent si cu cei care stateau cu ochiul pe mine, am început sa fiu mai întelept chiar si cu cei din jur. De o vreme constat un lucru: pe dinauntru ramâi la fel de tânar ca la 18-20 de ani; ai idei, traiesti intens fiecare moment al vietii, cu o intensitate colosala, însa când revii în trupul tau îti dai seama ca nu mai esti la acea vârsta de aur. Poate este trist, dar poate ca am zis bine acolo, în piesa aceea, ca “moartea este un exil”. Moartea este o încoronare a vietii. Vârsta îmi impune aceasta… întelepciune.
– Batrâna si hotul te-a facut celebru si bogat.
– Recunosc ca da…
– …iar ultimul roman, Impostorul, îti rotunjeste creatia. De la analize psihologice, de la comedia vietii umane, toate legate cu funia nesfârsita a suferintei umane (cu toate ca funia, în creatia noastra populara înseamna viata), pâna la psihanaliza si tragedie ai desoperit unde si în ce sta drama individului si a umanitatii?
– Ma flatezi. Dar sa încerc sa raspund la întrebare, cât mai aproape de felul meu de a gândi : drama individului consta în faptul ca nu reuseste sa se identifice. Individul nu reuseste sa se cunoasca si sa cunoasca ca este obligat sa fie fericit. Fericit pentru el, pentru cei de alaturi, pentru vecini. Fericirea începe din momentul acceptarii ca esti cel care esti! Taranul accepta ca este taran, si de acolo începe sa-si construiasca fericirea; intelectualul la fel. Din nefericire, prea multi îsi considera fericirea în functie de multimea banilor pe care îi poseda, a marcilor de masini pe care le folosesc sau a partenerilor de o clipa! Fericirea, din punctul meu de vedere, înseamna acceptarea a ceea ce ai la un moment dat, dar si bucuria de te bucura si mâine de ceea ce ai!
– Dupa 1990 ai intrat în presa, ai înfiintat ziare, reviste, ai scris editoriale, aceasta experienta acele productii au facut parte din cartea “Acorduri pentru urechi surde. Din însemnarile unui naiv”. Sa înteleg ca naivitatea te-a salvat sau este doar o figura de stil?
– Nebunie. Da, este doar o figura de stil. O buna parte din Acorduri pentru urechi surde sunt scrise datorita domnului Constantin Calin care m-a invitat sa tin o rubrica saptamânala în “Monitorul”. Articolele cerute de Domnia Sa sunt în aceasta carte, si eu trebuia sa fac un gest public de reverenta în fata domniei sale… Regret ca nu am facut-o atunci. O fac acum! Cartea a fost foarte bine primita.
– Am vazut ca te-ai îngrijit de posteritatea ta. ti-e teama, frica de ceea ce urmeaza dupa plecarea ta?
– Nu, e o chestiune de contabilitate literara. Pornind de la îndemnul, pe care îl repet acum public, ca ar trebui ca toate interviurile tale, unele minunate, sa le strângi într-un volum, în mai multe volume, pentru ca nu le scoti pentru tine, pentru mândria ta, ci pentru folosul cititorilor – fiind deci “cutreierat” de acest îndemn, mi-am adunat toate piesele, mi le-am pus în mai multe volume, gândindu-ma ca nu vor avea altii timp sa faca acest lucru. Publicul, critica le-au luat ca atare, le-au comentat. Acum sunt în biblioteci, în librarii.
– La Revolutie erai pe baricade, ai fost ales vicepresedinte al CPUN, de ce ai abandonat politica? Colegii tai de atunci, colegi de breasla s-au înfipt, au fost alesi parlamentari.
– Eu am condus, nu de iure, ci de fapt, judetul, în perioada imediat urmatoare de dupa Revolutie. Am stat acolo si am monitorizat acel vid de putere. Am încercat sa tin un echilibru, si am reusit. Cu mândrie uriasa îmi amintesc, si faptul se cunoaste!, eu am oprit minerii de la Comanesti sa plece la Bucuresti în acel iunie de trista amintire. Nu vreau sa dau nume, însa am primit telefon de la Bucuresti sa-i trimit, însa m-am opus. A fost o perioada foarte grea, insa au început dupa aceea sa se catere pe umerii mei tot felul de indivizi. Am vazut ce se întâmpla, am descoperit mizeria interioara a unora dintre apropiatii mei de atunci, am vrut sa fac lumina, ordine, însa rezistenta a fost foarte mare. În aceasta situatie am plecat. Le-am spus: fratilor, eu nu ma mânjesc. Mi s-a oferit un apartament cu scara interioara la Tic-Tac, mi s-a înmânat repartitia scrisa, dar am refuzat, le-am spus colegilor ca eu nu am facut revolutie pentru casa. Am plecat. Au venit dupa mine, ca sa-si valideze demersul lor, pentru a-mi oferi Certificat de revolutionar. L-am refuzat, în conditiile în care, în Bacau, nu s-a tras un glont! stiu ca-mi fac rau acum, spunând toate acestea, însa sunt multi care au certificat de revolutionar, fara sa fi facut ceva. Natura umana este absolut mizerabila. Dar eu ma amagesc aici, la Luncani, ca oamenii sunt minunati, cu toate ca sunt “foarte buni conducatori de durere”.
– Ei, si acum, trebuie sa te întreb, face parte din protocol: la ce lucrezi?
– Lucrez la un scenariu cinematografic dupa romanul meu Impostorul. Arta înfrângerii de sine. Sunt coautor împreuna cu marele regizor Alexa Visarion, care mi-a cerut sa accept sa faca un film dupa carte, si cu scenaristul Ioan Antoci, câstigator al unui premiu la Cannes. Sper sa termin într-o saptamâna; lucrez dialogurile si, apoi, ma voi întoarce la romanul meu, la care lucrez. Un roman despre ce se întâmpla acum.
– Dar si Impostorul este un roman de actualitate. Spune-mi de unde a plecat ideea, tema principala?
– De la faptul ca fiecare dintre noi este mai mult sau mai putin ipocrit, nu vad cine ar avea curajul sa nege aceasta realitate! si eu sunt, si tu esti, si ceilalti din jurul nostru sunt, însa toti, pentru supravietuire sau pentru profit, într-o epoca data, ne adaptam ipocriziile sub forma imposturii. În situatia asta, de exemplu, un activist de partid nu este neaparat vinovat, un ofiter de la MAI nu este vinovat, el, ei au trebuit sa-si adapteze ipocrizia lor în impostura, pentru ca a trebuit sa supravietuiasca: avea familie si… nu putea ajunge, sa zicem, profesor universitar. Nu-i convenea nici sa ramâna la sapa. Astfel, a devenit într-un fel impostor. Eu însumi m-am considerat si ma consider impostor într-o anumita perioada, pentru ca, fiind director de casa de cultura si presedinte al Consiliului de cultura la nivel de oras, este vorba de Slanic Moldova, niciodata nu am spus ceva împotriva politicii partidului, deoarece îmi puneam în pericol familia, însa… mi-am permis sa nu scriu un rând, în sprijinul acelei politici! Apoi, tovarasii au descoperit ca sotia mea nu era membra de partid si mi-au spus ca trebuie sa se înscrie în partid. Mi-a cazut cerul în cap. I-am spus sotiei ca nu mai putem sta în Slanic: socrul meu facuse sase ani de Canal, iar daca ar fi descoperit acest lucru, era jale. Dupa aceea, eu am fost impostor, recunosc, pentru ca nu am declarat niciodata ca fratele tatalui meu a facut si el canal, a facut patru ani de Canal: profersorul Victor Savin. De ce am facut asta? Pentru supravietuire! Cartea asta am scris-o, îndraznesc sa spun, cu întelepciunea la care am ajuns, în ideea nu de a desparti oamenii, ci de a-i împaca. Pentru a demonstra ca am fost cu adevarat un impostor, în sensul pozitiv al conceptului, este faptul ca Securitatea mi-a facut dosar, m-a urmarit, dovada este dosarul pe care vreau sa ti-l arat. Sunt lucruri interesante acolo, mizerii scrise de oameni pe care ii stiu, ii vad, sunt vii. Am vrut sa public acel dosar, insa m-am razgândit.
– Aproape toate personajele tale sunt fiinte chinuite de remuscari, de renuntari, cu o gândire foarte complexa, “impostori”, reflexivi, însa creatorul lor Viorel Savin este în viata civila un om optimist, deschis…
– Un om normal.
– Un om normal, da!
– Ce ai vrea sa spui în final. Eu mi-am terminat întrebarile, cu toate ca as mai sta cu tine înca multe ore.
– De ce nu stai?… Ce sa spun altceva prietenilor mei, vecinului, decât ca sunt obligati sa fie fericiti? Pentru a fi, trebuie sa accepte ca sunt… ceea ce sunt.
Metode de prevenire si combatere a discriminarii tinerilor institutionalizati
Asociatia "Impreuna desenam viitorul" organizeaza pe 26 aprilie, incepând cu ora 15.00, un seminar in cadrul caruia elevii bacauani vor prezenta metode de prevenire si combatere a discriminarii tinerilor institutionalizati. Evenimentul va avea loc in incinta Inspectoratului Judetean Scolar Bacau. "Vor fi premiati acei elevi care au creat cele mai bune metode de prevenire si combatere a discriminarii tinerilor institutionalizati. De asemenea, trei participanti vor primi si Distinctia de Ambasador ai cauzei copiilor institutionalizati", a precizat Costel Balan, manager de proiect. Intreaga manifestare a fost finantata cu sprijinul Comisiei Europene. (R.N.)
Initiere in arta dramatica la Universitatea „Alecsandri”
Cei interesati de teatru vor putea participa in perioada 25-27 aprilie la o serie de conferinte si ateliere pe care le va sustine la Facultatea de Litere a Universitatii "Vasile Alecsandri" din Bacau, dramaturgul si regizorul Philippe Rousseau, profesor la Universitatea Bordeaux 3. Oaspetele francez ii va initia pe participanti in arta de a rosti cuvântul pe scena si de a-l transmite publicului, ca mesaj teatral. Intâlnirile vor debuta la ora 14.00, miercuri, 25 aprilie, si vor continua joi, 26 aprilie, de la ora 16.00, si vineri, 27 aprilie. "In conditiile unei recesiuni economice de dimensiuni globale, consideram ca intoarcerea la valorile culturale, redescoperirea traditiilor autentice, constituie remedii si forme de revigorare ale societatii actuale care este in cautarea propriei sale identitati", a declarat conf.univ.dr. Emilia Munteanu, de la Universitatii "Vasile Alecsandri" din Bacau.
R. Neagu
Kilometrul zero al turismului bacauan
Agentia Inter-Tour a dechis ieri al doilea sediu pentru clienti. La Agentia “Kilometrul 0”, dornicii de vacante vor putea afla informatii despre destinatiile de vacanta, vor putea face rezervari sau vor afla cum sa isi planifice un concediu de cinci stele. "Speram ca prin deschiderea celui de-al doilea sediu din municipiu si al treilea din judet sa venim in sprijinul turistilor bacauani si nu numai. Speram sa fim mai aproape de partenerii nostri traditionali si sa ii putem sprjini in realizarea programelor proprii si cu plecare din Bacau", a explicat Silviu Balta, directorul noi agentii.
La deschidere a participat si directorul Prestige Tours,
touroperator din cadrul Grupului Happy Tour, cel mai mare grup de turism din România, aflat la prima vizita in Bacau.
Cu ocazia Caravanei Prestige acesta a prezentat oferta de chartere 2012, inclusiv charterul Turcia – Antalya, cu decolare din Bacau. "E pentru prima data când se opereaza o cursa charter cu destinatia Antalya din Bacau. In caz ca aceasta operare va fi un succes, si sunt convins ca va fi cu ajutorul partenerilor din Bacau si imprejurimi, la anul ne gândim sa deschidem un zbor spre o insula din Grecia. Sper ca Bacaul sa fie cel mai important centru pentru turismul de chartere din Moldova", a declarat Mircea Vladu, director Prestige Tours. "Vreau ca aceasta noua agentie sa insemne un inceput si al unei colaborari mai puternice cu Prestige Tours si sper ca noi, agentiile din Bacau, sa-i convingem sa repete astfel de gesturi si sa organizam chartere cu plecare din Bacau si pe alte destinatii", a explicat Dumitru Nanescu, directorul Inter-Tour Bacau.
La Inter-Tour, prietenul vacantelor, operatorii vor avea grija ca fiecare concediu sa fie de neuitat, fie ca este vorba de o destinatie in tara noastra sau peste hotare. Programul noii agentii, “Kilometrul 0”, este zilnic, intre orele 9-19, iar in sezonul estival se va prelungi.
Andreea Gavrila
Agentii de la Rutiera, cu ochii pe zebre
Dupa ce s-a constatat ca cele mai multe accidente cu urmari grave produse in municipiul Bacau au drept cauza neacordarea de prioritate pietonilor, atentia agentilor s-a indreptat catre zebrele din municipiu. In primele trei luni ale acestui an, in oras au avut loc zece evenimente rutiere, soldate cu un mort si 9 raniti grav.
Traversati doar prin locurile amenajate si fiti cu bagare de seama chiar si atunci când sunteti pe trecere. In primele trei luni ale acestui an, pe strazile din municipiul Bacau s-au produs 10 accidente rutiere grave, in urma carora o persoana si-a pierdut viata iar alte 9 au ajuns la unitatea medicala cu rani grave. Numarul este in usoara scadere fata de perioada similara a anului trecut doar ca ordinea principalelor cauze s-a schimbat. „In primul trimestru, pe primul loc se afla neacordarea de prioritate pietonilor, urmata de traversarea neregulamentara. Anul trecut pietonii erau in top. Mai urmeaza viteza excesiva, nepastrarea distantei de mers ori neatentia in conducere. Ca si zone de producere, cele mai multe au fost pe Calea Republicii”, a spus scms. Aurelian Nadejde, seful Biroului Rutier Bacau. Pe lânga accidentele grave au mai fost si 32 de accidente usoare, soldate cu 34 de persoane ranite usor. Aici, cele mai multe au fost din cauza pietonilor care au traversat strada pe unde au apucat si au ignorat marcajele.
Actiuni in zona trecerilor
Pentru ca mai multe accidente s-au petrecut pe trecerile de pietoni si atentia agentilor de la Rutiera s-a mutat tot acolo. „Organizam actiuni care se intind pe câte o saptamâna cu scopul combaterii primelor doua cauze, respectiv neacordarea de prioritate la pietoni si traversarea neregulamentara, care au dus la producerea de evenimente in municipiu. Asta nu inseamna ca nu urmarim si celelalte abateri. Am retinut mai multe permise de conducere si pietonii prinsi ca traversau prin alte locuri decât cele amenajate si semnalizate corespunzator au fost sanctionati”, a mai spus Nadejde. Asa ca, soferii care obisnuiesc sa faca slalom printre cei aflati pe zebra sau pietonii care isi risca viata traversând printre masini ar putea auzi in orice clipa semnalul politistilor.
Aproape 5.000 de amenzi
Si pentru ca disciplina se face doar cu amenzi, in primele trei luni ale acestui an, agentii au taiat in trafic aproape 5.000 de sanctiuni, din care mai bine de 4.200 au ajuns la soferi, mai putine fata de perioada similara a anului 2011. Peste 670 au primit amenda pentru ca au uitat de limita de viteza din oras, iar alti 1.000 pentru ca nu purtau centura de siguranta. Nici cu pietonii nu au fost indulgenti. 580 de persoane au primit sanctiune. Acolo unde abaterile au fost mai grave, pe lânga faptul ca au fost buni de plata, soferii si-au predat si permisul pentru o perioada cuprinsa intre 30 si 90 de zile. 320 de conducatori auto au ramas fara carnet, iar aproape 120 fara certificatul de inmatriculare.
Geta Panaite
Locuitorii de pe strada Silozului, prinsi intre orgoliile edililor
Strada Silozului, cartier Serbanesti. E ultima pe harta Bacaului, dar si ultima in planul de investitii. O spun oamenii care locuiesc aici, iar realitatea de pe teren o confirma. In zona nu exista asflat, n-a existat niciodata, nu este canalizare si nici macar racord de apa. Localnicii spun ca sunt prinsi intre orgoliile edililor – a celui din Bacau si a celui din Letea Veche. De ce? Pentru ca nu stiu nici ei de ce administratie apartin.
Pe strada Silozului, ultima din cartierul Serbanesti, oamenii nu stiu cui apartin. O parte din case sunt in Bacau, iar pe o alta parte, locuitorii au buletin de Letea Veche. Fiecare dupa "cum s-a inteles", atunci când si-a facut mutatia. Problema e veche si din acest motiv oamenii sunt la capatul puterilor. Ei spun ca sunt prinsi intre orgolii politice, ale primarilor din cele doua administratii, si au ramas ca de râsul lumii. Nu au asfalt, apa potabila, canalizare, nici gaz metan, la casele din spate. "E ultima strada. Suntem jumatate, jumatate. Nici noi nu mai stim. Sunt care platesc impozite in Letea Veche, altii in Bacau. Si noi stam in mocirla. Când ploua parca e Siretul peste noi. E mai rau de copiii care se duc la scoala, care vin murdari acasa", ne-a spus Vlad Margareta.
„Ne luam apa de la magazin”
Strada Silozului este o zona impracticabila, izolata parca de lume. Baltile sunt peste tot, noroiul se opreste in portile oamenilor. "Ne tot promite primarul la fiecare alegeri ca ne face strada. Stau de 10 ani in spatele Bacaului si am noroiul pâna la gât. Cum a plouat zilele astea, aveam apa pâna la temelia gardului, care e inaltata aproape 30 de centimetri. Asa-i tot timpul când ploua. Nu avem nici canalizare. Toti au fose, din 500 in 500 de metri si totul intra in pânza freatica. Nu stim ce apa bem. Ne luam apa de la magazin. Nimeni nu ne baga in seama. Parca suntem ai nimanui", ne-a declarat indignat si Aurel Bucur. Locuitorii de pe strada Silozului sunt revoltati si se intreaba de ce mai platesc taxe si impozite, daca nimeni nu se intereseaza de soarta lor si de conditiile in care traiesc zi de zi. Strada rivalizeaza cu cea mai indepartata ulita dintr-un sat uitat de lume. "Nici taxiurile nu mai intra pe aici, ca-si strica masinile. Platim noi betonul, numai sa scapam de noroiul asta. Am fost si la Prefectura, si la Primaria Bacau, si la cea din Letea Veche, unde sa ne mai ducem?", ne-a aratat si Petre Paic.
A fost câmp si câmp a ramas…
In zona nu a fost turnat niciodata asfalt, oamenii nu-si scot masinile din curti pentru a nu le strica, când ploua poti sa iesi din casa numai daca ai in picioare cizme de cauciuc. "E noroi ca nu are cine sa faca strada. Când m-am mutat eu aici, era câmp. Si câmp a ramas. Nici noi nu stim de cine mai apartinem", a spus si Neculai Irimia. "S-a tras apa acum. In rest, e balta de mergi cu barca. Iar promisiuni avem de fiecare data, la 4 ani. Sa vedeti cum merg saracii copii pe lânga garduri. Mai toarna lumea balast cât poate", ne-a declarat si Maria Darie. Desi itele dreptului de proprietate asupra zonei sunt incurcate, oamenii nu-si doresc decât conditii decente de trai. Macar in limita impozitelor, destul de mari pentru buzunarele lor, pe care le platesc.
Roxana Neagu
Strazi luminate si ziua
In loc sa economiseasca banii publici si sa ii reinvesteasca in construirea de strazi sau amenajarea de locuri de parcare, administratia locala ii risipeste pe iluminatul public care functioneaza minute bune si dupa ce se lumineaza.
La un tur al orasului la ora 5 si jumatate dimineata, se poate observa cum in toate zonele, de la periferie la centru, luminile ard nestingherite, la concurenta cu zorii zilei. "Asa este in fiecare dimineata. Am observat ca lumina arde degeaba, dar daca primariei nu ii pasa noi ce putem face?", se intreaba Malina Crângu, o bacauanca. "Mai bine ar da banii sa schimbe becurile care se ard. Am sunat de nu stiu câte ori sa ne schimbe becul aici pe strada si nu m-a bagat nimeni in seama", spune si Ionica Sandu, care locuieste pe strada Milcov.
Oamenii spun ca ar prefera ca iluminatul public sa se aprinda mai devreme seara, când este necesar in special pentru cei care vin târziu de la lucru, decât sa se stinga dupa ora 7.30 dimineata, când deja soarele este sus pe cer. Ultimele becuri care se sting sunt cele din fata Primariei Bacau, semn ca angajatii se dau peste cap ca sa ii faca pe plac edilului-sef. (D.C.)
Podul Lespezi cocheteaza cu mitologia
Podul de la Lespezi-Gârleni e pe cale de a intra intr-o interesanta mitologie rutiera. De câtiva ani buni, guvernantii de toate culorile promit reabilitarea sa, isi disputa, cu bannere afisate chiar pe el, aceasta reabilitare, dar el ramâne nereabilitat. Se circula pe acest pod pe un singur fir, autovehiculelor cu o greutate mai mare de 13 tone fiindu-le interzisa traversarea sa. Astfel, soferii-exceptie care inca nu sfideaza restrictiile trebuie sa ocoleasca vreo suta de kilometri daca vor, de pilda, sa ajunga la ferma avicola de lânga acest pod… In ultimul timp, podul a fost asediat, pur si simplu, de o padure de indicatoare rutiere. Am avut rabdarea de a le numara. De-o parte si de alta au fost plantate 46 de indicatoare. Unele (ha,ha,ha!) indica faptul ca aici ar exista un „santier in lucru”, desi n-a fost depistata in zona nicio urma de drumar, de foarte multa vreme. Altele stabilesc restrictii de circulatie precum: viteza de deplasare pe pod, cinci kilometri; drum ingust; drum cu sens unic; depasirea interzisa… Timp de vreun sfert de ora, poposind in fata acestei mitologii in devenire, am incercat sa vedem daca restrictiile de circulatie sunt respectate. Aiurea! Sapte autovehicule care aveau cu mult peste 13 tone s-au avântat voioase pe pod.
Ion Fercu
Ore intregi in asteptarea Salvarii
O bolnava din comuna Buhoci a asteptat ieri 4 ore ambulanta, dar aceasta nu a mai ajuns la solicitare. „Le-am spus ca mi s-a umflat o mâna si ca am dureri abdominale ingrozitoare, ne-a declarat Ioana Ungureanu. Mi-au spus sa merg la medicul de familie. Fusesem cu o zi inainte, dar astazi (marti, 24 aprilie – n.r.) starea mi s-a agravat. Atât de rau ma doare incât nu pot merge cu autobuzul la spital. Am mai sunat la Ambulanta, daca am vazut ca trec orele si nu ajunge la mine, dar mi s-a spus ca nu au masini.” Directorul medical al Serviciului Judetean de Ambulanta (SJA) Bacau ne-a declarat ca apelul pacientei a fost inregistrat la ora 9.40, iar la 13.34 aceasta a anulat solicitarea. „Este, intr-adevar, o asteptare lunga, dar nu avem ce face, a explicat dr. Adrian Colibaba. Avem 7 solicitari in asteptare. Nu dispunem de personal. Ambele echipaje cu medici sunt plecate la Iasi pentru a transfera doi pacienti de la spitalele din Bacau si Onesti. Restul masinilor sunt plecate la diferite urgente. Chiar nu avem solutii.” SJA se confrunta de ani de zile cu deficit de personal. Aceasta este cauza intârzierilor mari in raspunderea la solicitari. Angajarile sunt blocate la nivel national, dar nici deblocarea lor nu ar rezolva imediat probleme, deoarece medicii nu se inghesuie sa lucreze in sistemul de urgenta prespitaliceasca.
D. Mincu
Un batran a lesinat la Casa de Pensii
Un pensionar in vârsta de 84 de ani a lesinat ieri la Casa de Pensii Bacau. Batrânul venise cu noaptea in cap sa-si rezolve o problema la sediul institutiei, dar i s-a facut rau. A fost anuntat Serviciul Judetean de Ambulanta si i s-a acordat primul ajutor. Dupa ce si-a revenit, pacientul a refuzat sa fie transportat la spital. (D.M.)
Fotbal, Liga a III-a: Au schimbat liderul
"Aviatorii" isi continua forma buna din retur. In "intermediara" desfasurata marti dupa-amiaza, Aerostar a trecut cu 2-0 (Burca ’10, Berbece ’21) de Petrotub Roman, detronându-si astfel adversarii din fotoliul de lideri. La conducerea Seriei I a urcat Rapid Suceava, care s-a impus in derby-ul local cu Sporting. Sport Club Bacau ramâne pe locul al III-lea, dupa ce a câstigat cu 2-1 (Vasiliu ‘1, Costin ’36 / Nica ’70) la Târgu Neamt.
Rezultate: Aerostar Bacau – Petrotub Roman 2-0, CSM Focsani – Otelul II Galati 1-2, ABC Stoicescu – CSM Pascani 0-0, Politehnica Galati – FCM Dorohoi 1-3, Cetatea Târgu Neamt – Sport Club Bacau 1-2, CS Panciu – CSM Râmnicu Sarat 1-1, Sporting Suceava – Rapid Suceava 1-3, Ceahlaul II Piatra Neamt a stat.
Etapa urmatoare (vineri, 27 aprilie): Ceahlaul II – Rapid Suceava, Otelul II – Aerostar, CSM Pascani – CSM Focsani, FCM Dorohoi – ABC Stoicescu, Sport Club Bacau – Poli Galati, CSM Râmnicu Sarat – Cetatea Târgu Neamt, Sporting Suceava – CS Panciu; Petrotub Roman sta. (D.P.)
Clasament
1. Rapid Suceava 21 14 5 2 42-13 47 (+14)
2. Petrotub 22 13 7 2 45-16 46 (+13)
3. SC Bacau 22 14 4 4 36-12 46 (+13)
4. CSM Rm Sarat 22 11 4 7 33-21 37 (+7)
5. CS Panciu 21 9 7 5 19-15 34 (+1)
6. Aerostar 21 10 4 7 24-21 34 (+1)
7. Sporting Suceava 22 9 5 8 33-31 32 (-1)
8. CSM Pascani 22 8 5 9 22-28 29 (-4)
9. Ceahlaul II 21 8 3 10 27-31 27 (-3)
10. FCM Dorohoi 22 6 7 9 23-27 25 (-5)
11. Otelul II 21 6 5 10 29-35 23 (-4)
12. Cetatea Tg Neamt 21 4 6 11 15-37 18 (-15)
13. ABC Stoicescu 20 4 4 12 18-42 16 (-17)
14. CSM Focsani 21 3 6 12 11-31 15 (-18)
15. Poli Galati 21 4 2 15 27-44 14 (-19)
Ghetourile de pe Nicu Enea, focar de infectie
Ghetoul de pe strada Nicu Enea. Astfel sunt cunoscute blocurile din aceasta zona. Aspectul lor este dezolant, iar gunoaiele sunt imprastiate peste tot. Nici in interior nu este mai bine. Acoperisurile sunt ca o sita prin care ploaia se scurge nestingherita. Locatarii spun ca nu-si permit sa suporte costul reparatiilor si se plâng de faptul ca nimeni nu-i ajuta.
Pe strada Nicu Enea sunt mai multe blocuri in care este o aventura sa intri si un cosmar sa traiesti. Nu degeaba li se spune ghetouri. Peste tot zac imprastiate gunoaie. Unii locatari sunt indignati de obiceiul vecinilor lor de a arunca pe geam tot ce nu le mai trebuie. „Nu putem deschide niciodata geamurile sa aerisim, ne-a declarat o locatara din blocul 40C. Mereu este plin de mizerie in spate. Cred ca ar trebui facut ceva. Sa se dea niste amenzi celor care arunca gunoiul pe geam.” Zona este, intr-adevar, un focar de infectie, dar autoritatile nu se sesizeaza. „Este un cartier «deosebit» acesta, spune administratorul Asociatiei de proprietari 53. Unele locuinte sunt un focar de infectie. Avem o locatara care aduna gunoiul de la pubele si il depoziteaza la ea in casa.”
Curge apa pe pereti
Toate blocurile arata ingrozitor. Tencuiala a cazut, in locul unora dintre ferestre a ramas o gaura, iar prin altele ies hornurile sobelor la care se incalzesc locatarii iarna. Acoperisurile au fost reparate pe bucatele, dar in cele mai multe locuinte ploaia se scurge prin tavan si pe pereti. „Sunt probleme, ne-a declarat Ana Maria Ivan. Este o vecina careia i-a cazut tavanul din cauza ploilor.” Adrian Cioanca locuieste cu chirie in una dintre camerele de la ultimul etaj. Peretele exterior al locuintei este ud. „Când ploua pun galeata, fiindca altfel ajunge apa la vecinul. Nu este locuinta mea si nu are rost sa izolez acoperisul.” Sunt si proprietari care nu fac aceasta lucrare fiindca nu pot suporta costurile. Altii au bagat o groaza de bani in reparatii. „De trei ori am izolat, ne-a declarat Tereza Iancu. Nu ne-a ajutat nimeni. De jos pâna sus nu a dat nimeni un ban. Nici nu am fost despagubiti când ne-a plouat in casa.”
Lipsa de bani si de interes
Vasile Iancu, din blocul 42 A, da vina pe asociatia de proprietari, care „nu se implica. Ar trebui sa-i dea in judecata pe proprietarii care refuza sa contribuie la reparatii.” Administratorul Asociatiei de proprietari 53 ne-a declarat ca locatarii nu dau bani la fondul de reparatii, prin urmare nu sunt fonduri pentru izolarea acoperisurilor. In ceea ce priveste mizeria din zona, ar fi nevoie de implicarea serioasa a autoritatii locale. Se pare insa ca ochii edililor nu bat pâna la ghetourile din zona Nicu Enea.
Doina Mincu
Weekend prelungit de 1 mai pentru mai multe sectoare
Guvernul a decis ca ziua de luni, 30 aprilie 2012, sa fie declarata zi libera pentru bugetari, dar ar urma sa fi recuperata pe 5 mai. Astfel, angajatii din sectorul bugetar nu vor lucra in zilele de 28, 29, 30 aprilie si 1 mai, decizia Guvernului având rolul de a cumula timpul liber din aceasta perioada. Masura nu se aplica angajatilor din domeniile in care activitatea nu poate fi intrerupta, precum si magistratilor si celorlalte categorii de personal din cadrul instantelor judecatoresti si parchetelor de pe lânga acestea, implicate in solutionarea proceselor cu termen in data de 30 aprilie 2012 si nici participantilor in aceste procese. In domeniul sanitar, in ziua de 30 aprilie, activitatea va fi asigurata in regim de sâmbata si duminica, respectiv la 30% din capacitate. In ceea ce priveste domeniul educatiei, ziua libera va fi recuperata in cursul saptamânii. Dispozitiile hotarârii adoptate de Guvern pot fi aplicate si angajatilor din sectorul privat, in masura in care partenerii sociali sunt de acord cu aceasta decizie.
A. Gavrila
Federatia Sanitas se pregateste de proteste
Sindicalistii Sanitas se mobilizeaza in aceasta perioada pentru ample actiuni de protest fata de atitudinea guvernantilor in ceea ce priveste viitoarea lege a Sanatatii. „Noi am solicitat Ministerului Sanatatii o intâlnire la nivel inalt, deoarece este firesc sa fim consultati, fiind actorii principali ai sistemului sanitar, ne-a declarat Aurel Cretu (foto), liderul bacauan al Sanitas. Se urmareste ca aceasta lege sa fie adoptata prin asumarea raspunderii. Incercam sa impiedicam asa ceva si cerem sprijinul societatii civile. Nu avem nevoie de o lege pentru bogati, in conditiile in care marea majoritate a populatiei este saracita.” Incepând de pe 7 mai si pâna pe 18, sediul MS va fi pichetat zilnic. Intre 150 si 200 de sindicalisti din tara vor participa in fiecare zi la aceasta forma de protest. Rândul Bacaului este pe 9 mai, când vor pleca spre Bucuresti 50 de membri Sanitas. „Ii atentionam pe guvernanti ca miscarea sindicala exista. Nu ne este indiferent ca spitalele vor fi transformate in societati comerciale sau fundatii. Trebuie sa avem spitale si pentru saraci.” O caravana sindicala va circula prin tara pentru a-i sensibiliza si pe alti sindicalisti. In acelasi timp, se strâng semnaturi de la membrii Sanitas, dar si de la pacienti, „pentru ca proiectul de lege sa fie modificat spre binele cetatenilor”. (D. Mincu)
Furtuni in toata tara
Administratia Nationala de Meteorologie a emis o avertizare de cod galben de furtuna valabila si pentru judetul nostru. Astfel, de miercuri, 25 aprilie, de la ora 12, pâna joi dimineata vor fi averse ce vor avea si caracter torential, descarcari electrice, intensificari ale vântului ce vor lua trecator aspect de vijelie. Izolat, ar putea avea loc caderi de grindina, iar cantitatile de apa vor depasi local 20-25 l/mp. (A.G.)
30 de zile pentru o alta portiune din centru
Lucrarile de modernizare a trotuarelor din centru au ajuns la jumatate. Muncitorii au finalizat primul tronson, cuprins intre Casa Judeteana de Asigurari de Sanatate si Piata Tricolorului. Acestia au termen 30 de zile sa finalizeze pe toata lungimea acest trotuar, pâna la Hotelul Moldova. Lucrarile constau in montarea de borduri, rigole de scurgere, refacerea canalizarii si placarea cu placi de granit. Abia dupa ce se vor finaliza, va fi montat si mobilierul urban. (A.G.)
