Astazi, 30 aprilie, si mâine, 1 mai, toti angajatii Casei Judetene de Pensii vor avea liber, astfel ca nu vor fi deschise nici ghiseele de relatii cu publicul, unde se depun dosarele de pensionare, se vând bilete de tratament ori se acorda ajutorul de deces. Asadar, CJP Bacau va reveni la programul normal de lucru (8.00-16.00, pâna la 14.30, cu publicul) miercuri, 2 mai. Institutia va recupera sâmbata, 5 mai, ziua libera din 30 aprilie. Liber atât astazi, 30 aprilie, cât si mâine, 1 mai, vor avea si toate celelalte institutii ale Ministerului Muncii. Este vorba despre Inspectoratul Teritorial de Munca, Agentia Judeteana pentru Ocuparea Fortei de Munca si Agentia Judeteana pentru Plati si Inspectie Sociala. Conducerile acestora urmeaza sa stabileasca data la care vor recupera una din cele doua zile nelucrate. (E.T.)

Pentru ca vremea s-a anuntat numai buna pentru o iesire la iarba verde, pompierii de la Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta al judetului Bacau se asteapta ca bacauanii sa iasa in numar mare in locurile de agrement. Au efectuat chiar si o serie de controale la unitatile turistice de cazare aflate in zonele impadurite si si-au stabilit program de patrulare pentru zilele care urmeaza. „Scopul controalelor a fost acela de a asigura masurile de prevenire si stingere a incendiilor, în conformitate cu prevederile reglementarilor specifice, organizarea de activitati de aparare împotriva incendiilor; asigurarea interventiei pompierilor în cazul producerii unor incendii la unitatile turistice, precum si a altor forte de salvare a persoanelor si bunurilor. Pe timpul zilelor de 30 aprilie, 1 si 2 Mai, ISUJ va avea angrenate în actiuni de patrulare si asigurare a masurilor de prevenire si stingere a incendiilor un numar de peste 40 de cadre”, a spus lt. Andrei Grecu, purtatorul de cuvânt al ISUJ Bacau. Pentru ca si perioada urmatoare se anunta la fel de calduroasa si lipsita de precipitatii, militarii le recomanda amatorilor de drumetii pe munte sa respecte si regulile de prevenire a incendiilor la cabanele, campingurile si pensiunile din zonele cu vegetatie forestiera. (Geta P.)

In ultimii doi ani, o societatea comerciala patronata de Primaria Bacau, sub care functioneaza echipa de divizia C Sport Club Bacau, a primit din bugetul local o suma colosala – 7,2 milioane lei. Banii au fost virati catre firma prin intermediul unui „truc” juridic: majorarea capitalului social al societatii, prin hotarari aprobate de Consiliul Local (CL). Asa se face ca, intre 2010 si 2012, edilii Bacaului au majorat de 6 ori capitalul social al „Sport Club Bacau SA”, in temeiul unor hotarari de CL menite a gira, de fapt, „intentia” de majorare. In prezent, capitalul social al Sport Club Bacau SA contabilizeaza doar 2,58 milioane lei, in conditiile in care prin hotararile emise de CL Bacau societatea ar fi trebuit sa aiba un capital de peste 7 milioane lei. In mod paradoxal, Sport Club Bacau SA are doar 5 angajati activi in evidentele Inspectoratului Teritorial de Munca (ITM). Banii primiti din bugetul local au fost cheltuiti in alt scop decat cel aprobat.

Administratia Stavarache munceste din greu sa acopere urmele imensei inginerii financiare, pe bani publici, numita finantarea Sport Club Bacau SA. Infiintata in 2009, la cererea primarului Romeo Stavarache, sub numele Fotbal Club Municipal Bacau SA, societatea detinuta de Primaria Bacau a beneficiat in ultimii doi ani de finantari incredibile, ca volum, din partea municipalitatii. Banii au fost dirijati prin intermediul unui truc juridic gandit de secretarul municipiului, Ovidiu Popovici: majorarea, repetata, a capitalului social, prin intermediul unor proiecte votate cu o extrema lejeritate de alesii locali.

Hotie acoperita cu „buna”… intentie

Pentru a nu suporta niciun fel de repercusiune asupra deciziei lor, sefii din Primarie au promovat proiectele de majorare a capitalului social cu titlu de "intentie". Astfel, CL Bacau a ajuns sa voteze in plen simple intentii de majorare a capitalului social, executivul municipalitatii spalandu-se pe maini cu responsabilitatea privind finantarea propriei societati. In realitate, "intentiile" aprobate de catre CL Bacau, unde partidul lui Stavarache detine majoritatea, au privat bugetul local de sume imense care au fost directionate catre Sport Club Bacau SA. Din declaratiile fostilor conducatori ai societatii, rezulta ca banii au fost folositi pentru plata unor datorii pe care aceasta le inregistra (plata utilitatilor, datorii catre terti, catre stat etc), nicidecum la majorarea capitalului social.

6 majorari in suma de 7,2 milioane

Intre 2010 si 2012, CL Bacau a aprobat 6 proiecte de hotarare vizand „intentia de majorare a capitalului social” al societatii Sport Club Bacau SA (fosta Fotbal Club Municipal Bacau SA). Acestea totalizeaza 7,2 milioane lei. Cea mai costisitoare majorare a fost aprobata in 2011, cand CL Bacau a girat acordarea unei sume de 2 milioane lei catre Sport Club Bacau SA (prin HCL nr. 169/2011). Pe parcursul lui 2010 au avut loc cele mai multe majorari de capital social, 4 la numar. Acestea au totalizat nu mai putin de 3,6 milioane lei, CL Bacau aproband una dintre majorari chiar la ultima sedinta din an (vezi HCL nr. 456 din 28 decembrie 2010). Ultima performanta in materie de majorare a capitalului social al Sport Club Bacau SA s-a produs in sedinta CL Bacau din 31 ianuarie 2012. Alesii au aprobat atunci o majorare de capital social in suma de 1,6 milioane lei (HCL nr. 8/2012). Toti acesti bani nu s-au mai regasit si in capitalul Sport Club Bacau SA care inregistreaza o valoare mult mai mica decat sumele totale aprobate de CL.

„Eroare” descoperita dupa 2 ani!

La ultima sedinta a CL Bacau (vineri, 27 aprilie), alesii au fost pusi in fata situatiei de a indrepta o eroare materiala existenta intr-o hotarare vizand majorarea capitalului social al fostei Fotbal Club Municipal Bacau SA (devenita, ulterior, Sport Club Bacau SA). Prin HCL nr. 288 din 31 august 2010, CL Bacau aproba "majorarea capitalului social al SC Fotbal Club Municipal" SA Bacau, prin aport in numerar". Aportul in numerar aprobat de CL s-a cifrat la 1,2 milioane lei (aprox. 300.000 de euro). In realitate, afirma juristii Primariei, in hotararea amintita s-ar fi strecurat o eroare, intrucat CL ar fi aprobat doar intentia de majorare, nu majorarea propriu-zisa!
„Abia acum s-a descoperit aceasta eroare si exista o diferenta clara intre exprimarea din expunerea de motive, unde se vorbeste despre o intentie de majorare, si dispozitivul hotararii. A fost o eroare a aparatului permanent din cadrul Primariei. Expunerea de motive spunea ceva si hotararea altceva. Asta e singura problema. Asemenea indreptari pot fi practicate de orice organ administrativ”, a afirmat Ovidiu Popovici, secretarul municipiului Bacau.

„Banii trebuie sa fie in capitalul social”

Potrivit viceprimarului Dragos Luchian, initiatorul proiectului de indreptare a erorii din HCL 288/2010, banii aprobati de CL Bacau trebuie sa se regaseasca in capitalul social al Sport Club Bacau SA. Luchian a lasat de inteles ca administratorul public Leonard Padureanu ar fi „eminenta cenusie” din spatele societatii.
„Am sesizat abia acum aceasta eroare pentru ca au fost mai multe intentii de majorare a capitalului social. Noi am aprobat doar intentii. Nu pot sa verific acuma situatia exacta a capitalului social ca n-am actele in fata. Leonard Padureanu este presedintele societatii respective. Nu se poate ca acei bani sa nu se regaseasca in capitalul social. Daca se verifica la Registrul Comertului, se va vedea ca acesti bani se regasesc in capitalul social”, a aratat Luchian.
Din datele existente la Registrul Comertului, rezulta insa contrariul. Potrivit acestora, capitalul social al Sport Club Bacau SA are o valoare mult mai mica decat sumele aprobate de CL. Acesta se cifreaza, in prezent, la doar 2,58 milioane lei, fata de 7,2 milioane cat au fost aprobate – prin „intentii” – de CL Bacau. Diferenta, de peste 4,5 milioane lei, intre ce a aprobat CL si ce se gaseste, concret, la societate poate face oricand obiectul unei investigatii a organelor abilitate ale statului. Mai ales ca banii virati in urma aprobarii de catre CL a intentiilor de majorare a capitalului social au fost cheltuiti in alte scopuri decat cele aprobate.

Sport Club, o pusculita de partid cu doar 5 angajati

Situatia in care se afla societatea Sport Club Bacau SA e cu atat mai dubioasa cu cat, odata cu schimbarea numelui (din Fotbal Club Municipal Bacau SA in Sport Club Bacau SA), firma – desi publica – a incaput pe mana lui Liviu Goian, vicepresedintele organizatiei municipale a PNL. Din datele existente la ITM rezulta ca societatea are doar 5 angajati activi, unul dintre acestia fiind Remus Pozinarea, incadrat ca manager sportiv.
Pe langa societate, Goian detine si Asociatia Sport Club Bacau, abonata de asemenea la banul public. Numai in 2012, asociatia fruntasului PNL s-a ales cu o sponsorizare in suma de 550.000 lei din partea Primariei Bacau. Banii au fost dati in vederea sustinerii echipei de fotbal de Divizia C Sport Club, care functioneaza pe societatea Sport Club Bacau SA. Asociatia lui Goian are incadrati doar doi angajati, unul dintre acestia fiind antrenorul Sport Clubului, Marin „Magiun” Barbu.

Ce spun juristii despre jongleria majorarilor de capital social

Dumitru Popa, fostul secretar al municipiului Bacau, a declarat ca ingineria juridica imaginata de Ovidiu Popovici are scopul de a asigura impresia de legalitate a hotararilor. Popa a aratat, insa, ca responsabilitatea cade pe umerii celui care a aprobat, prin semnatura, viramentele catre Sport Club Bacau SA.
„Popovici chiar merita felicitat ca a gasit aceasta formulare. Ce e aia aprobam intentia de…? Daca e vorba de o majorare de capital social, trebuie sa se spuna ce, cand si cum, nu asa, aprobam intentia de majorare. Raspunde aici cel care a dispus efectuarea platilor catre Sport Club Bacau SA. Cel care a semnat aceste viramente, are si raspunderea”, a aratat Popa.
Lucian Bogdanel

Impreuna cu cei de la Garda Financiara, oamenii legii au mers in control la mai multe macelarii din Bacau. „În urma verificarilor efectuate la una dintre societatile comerciale s-a stabilit ca nu s-au emis documente de încasare pentru venituri în suma de peste 1.500 de lei, iar punctul de lucru efectueaza vânzari de marfuri atât în sistem en-gross cât si en-detail”, a spus Narcisa Butnaru, purtatorul de cuvânt al Inspectoratului de Politie Judetean Bacau. Politistii au aplicat 7 sanctiuni, in valoare de 21.000 de lei, au confiscat banii care nu erau inregistrati in casa de marcat si au suspendat activitatea de comert cu amanuntul a trei agenti economici. (G.P.)

Tragedia s-a petrecut in apropierea unei treceri pentru pietoni. Constantin V. (55 de ani), din Racaciuni, s-a angajat in traversarea drumului european, in zona unei zebre insa a fost surprins si accidentat mortal de Viorel M. (23 de ani), din Buzau, care conducea o autoutilitara cu semiremorca. Politistii de la Rutiera au deschis o ancheta pentru a stabili imprejurarile exacte in care s-a produs evenimentul. In momentul de fata ei fac cercetari pentru ucidere din culpa. (G.P.)

Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului (DGASPC) Bacau a primit vizita unei delegatii din Republica Moldova. Scopul vizitei de doua zile a fost acela de a surprinde si de a intelege modul de functionare si impactul pe care il au serviciile si programele alternative institutionalizarii (case de tip familial, asistenta maternala, centre de recuperare, prevenire, integrare) asupra copiilor. Intâlnirea de lucru a fost o urmare a parteneriatului dintre Fundatia Hope and Homes for Cildren Romania (HHC) si DGASPC Bacau, ca un model de buna practica pentru proiectele de dezinstitutionalizare. Fundatia HHC Romania, prin intermediul Fundatiei Copil, Comunicare, Familie din Republica Moldova, doreste sa sprijine proiectele de dezinstitutionalizare din Republica Moldova. “Suntem onorati ca au ales judetul Bacau si ne bucuram ca, moral, contribuim la crearea de servicii in reforma din protectia copilului din Republica Moldova”, a declarat Sorin Brasoveanu, director general al DGASPC Bacau. Radu Tohatan, manager departament operational HHC Romania, a declarat ca se intentioneaza restructurarea unei institutii in care sunt ocrotiti acum 80 de copii cu vârste intre zero si 7 ani. „Este foarte important ca membrii delegatiei din Republica Moldova sa vada exact ce inseamna servicii alternative si in ce mod se influenteaza vietile copiilor. Vrem ca in locul acestei institutii de mare capacitate din Republica Moldova sa infiintam un centru de primire in regim de urgenta, un centru maternal, o casa de tip familial, un centru de consiliere si o cresa.” Au fost vizitate doua case de tip familial din Bacau, un copil ocrotit la asistent maternal profesionist, fostul centru de plasament “Alexandra” din Onesti (ultima institutie de mare capacitate inchisa in judetul Bacau) si alternativele de tip familial deschise ca urmare a desfiintarii acestuia. “Avem o relatie de colaborare de foarte multi ani cu DGASPC Bacau, a declarat Svetlana Chifa, director al Directiei Municipale Generale de Protectia Copilului Chisinau. Experienta colegilor de aici ne ajuta si ne-a ajutat foarte mult inca de la creare. Ne-am dat seama ca protectia copilului exista in fiecare tara, insa greutatile intâmpinate in rezolvarea situatiilor depind in mare masura de gradul de dezvoltare a tarii. Sunt interesante instrumentele de lucru care se aplica la DGASPC Bacau si ne-a impresionat foarte mult modul cum se colaboreaza cu ONG-urile. E o relatie de parteneriat extraordinara.”
Doina Mincu

Angajatorii bacauani asteapta cu lunile sa recupereze de la Casa Judeteana de Asigurari de Sanatate (CJAS) sumele pe care le-au platit salariatilor lor pentru perioada in care acestia s-au aflat in concediu medical. Chiar daca ritmul restituirii s-a imbunatatit, institutia nu reuseste sa ajunga la zi fata de contribuabilii la Fondul national unic al asigurarilor sociale de sanatate. Dincolo de subfinantarea care afecteaza si aceasta activitate a CJAS, un motiv al intârzierilor il reprezinta faptul ca fiecare certificat de concediu medical trebuie atent verificat. Multe dintre cele depuse de angajatori au greseli de completare si nu pot fi acceptate de CJAS. Corespondenta cu angajatorii si reluarea verificarilor suprasolicita personalul si asa insuficient al institutiei. Pe de alta parte, 2011 a fost ultima sansa pentru angajatori sa depuna cereri de restituire pentru sumele platite angajatilor aflati in incapacitate temporara de munca in perioada 2008-2011. Agentii economici au depus anul trecut 3630 de cereri de restituire, aferente unui numar de 50.000 de certificate de concediu medical. CJAS a reusit sa ajunga cu decontarea la nivelul trimestrului III al anului 2011. S-au decontat concedii medicale luate intr-o perioada de peste 2 ani, suma primita de agentii economici depasind 15 milioane lei. De la inceputul acestui an, s-au depus la CJAS 997 cereri de restituire, pentru 12.637 de certificate de concediu medical. „Anul trecut legislatia s-a schimbat, a explicat Viorica Draganuta, directorul institutiei. Angajatorii trebuie sa depuna cererea de restituire in cel mult 3 luni de la primirea certificatului de concediu medical de la angajati. Pâna anul trecut puteau veni si cu cereri pe trei ani in urma, de aceea s-au adunat atât de multe in 2011. Acum incercam sa reducem cât mai mult intârzierile in restituire, iar toti solicitantii care au depus cereri in aceeasi perioada sa-si primeasca banii, pentru a nu exista nemultumiri.” Angajatii CJAS lucreaza inca la cererile de anul trecut. Din cele 3630 s-au rezolvat in jur de 2000.
Doina Mincu

Pentru ca a inceput sezonul cald, in comuna Sarata s-a redeschis Baza de agrement si tratament balnear "Fericitul Ieremia Valahul", ce apartine Episcopiei Romano-Catolice Iasi. "Aici se gasesc piscine cu apa clorurat sodica, concentrata, cu mineralizare totala. Este o apa cu indicatii terapeutice pentru cura externa, sub forma de bai, in boli cronice ale aparatului locomotor, boli post traumatice, fracturi neconsolidate, asteomelita cronica, stari alergice, dar si ulcere varicoase, boli de sistem nervos periferic, boli ginecologice cronice, unele dermatoze precum psoriazis, dermite, neurodermite", a explicat pr. Lucian Simon, responsabilul complexului din Sarata Bai. Tot aici sunt puse la dispozitie bai minerale in apa sarata la cada, masaj medical, jacuzzi, aerosol, bicicleta ergometrica, consultatii de specialitate, electrocardiografie, ecografie abdominala, biorezonanta magnetica (testare si terapie energetica). Programul din interiorul complexului este de luni pâna vineri intre orele 8.00-13.00 si 16.00-18.00, iar sâmbata, intre 8.00-13.00. Complexul ofera cazare si bucatarie, celor care doresc si astfel de servicii. Tratamentele se pot face si ambulatoriu.
R. Neagu

Camera de Comert, in parteneriat cu Inspectoratul Scolar organizeaza editia a X-a a Ofertei educationale si, pentru prima data, un târg de carte. Evenimentul are loc in perioada 2-4 mai, la Central Plaza. "Aceste evenimente au atras, in calitate de expozanti, principalele unitati de invatamânt liceal si universitar din judetul Bacau si nu numai, precum si edituri de renume din România. Evenimentele vizeaza promovarea imaginii si prezentarea conditiilor de studiu din unitatile de invatamânt in rândul tinerilor, a informatiilor privind cariera, in vederea cresterii calitatii pregatirii si orientarii profesionale a acestora si ofera vizitatorilor posibilitatea de a lua contact cu noutatile din domeniile mijloacelor de invatamânt si instrumentelor educationale, al manualelor scolare, cartilor de literatura si cartilor de specialitate", a explicat Mihai Tulbure, director al Camerei de Comert Bacau. La cele doua târguri sunt asteptati sa participe elevi, studenti, cadre didactice dar si comercianti. Expozitiile se deschid oficial miercuri la ora 13 si pot vizitate zilnic intre orele 10-18.
A. Gavrila

O delegatie formata din Maricica Luminita Cosa, vicepresedinte a Consiliului Judetean Bacau, si sase cadre didactice de la Colegiul "Mihai Eminescu" Bacau (director prof. Constantina Hulea, consilier educativ Mihaela Mazilu, prof. de limba franceza, si maistrii-instructori/asistenti medicali generalisti Violeta Paiu, Smaranda-Anca Tintaru, Dumitra Gherasimescu si Doina-Vasilica Munteanu) a participat la un stagiu de studiu ce s-a desfasurat la Limoges, orasul-resedinta al regiunii Limousin (Franta). Mobilitatea a facut parte din Conventia de cooperare dintre judetul Bacau si regiunea Limousin – Franta, ce dateaza din 2005, dar si a Conventiei de cooperare dintre Institutul Regional de Formare Sanitara si Sociala din Limoges si Colegiul "Mihai Eminescu" Bacau, semnata in 2009. Propunerea de proiect de dezvoltare scolara si formare profesionala a Colegiului "Mihai Eminescu" a fost acceptata si inclusa de Consiliul Judetean Bacau intr-un proiect mai amplu, intitulat "Sanatatea vazuta de aproape" (manager de proiect – Maricica Luminita Cosa, coordonatorul proiectului – Constantina Hulea, iar responsabil cu probleme organizatorice – Luciana Pascu-Cârlan, consilier superior, Directia de Integrare Europeana). "Obiectivul comun al institutiilor partenere a fost schimbul de bune practici utilizate in procesul instructiv-educativ de formare a asistentului medical. Am fost primiti de Gerard Vandenbroucke, prim-vicepresedinte al Consiliului Regional Limousin, s-au organizat vizite, activitati pedagogice si schimburi cu reprezentanti – formatori si studenti – ai celor trei departamente de la Institutul Regional de Formare Sanitara si Sociala din Limoges. Am ajuns si in blocul operator si sectia de medicina fizica si readaptare din cadrul Spitalului Universitar Dupuytren din Limoges, dar si la Centrul pentru batrâni de la Rouillac, condus Marie-Jeanne Vaugoyeau. A fost o experienta unica si utila", ne-a declarat prof. Constantina Hulea. Delegatia bacauana a fost foarte apreciata, dovedind o buna cunoastere lingvistica si culturala a Frantei actuale, dar si calitati de inter-relationare deosebite. Activitatile s-au desfasurat intr-o atmosfera destinsa. Studentii francezi gazduiti de Colegiul "Mihai Eminescu" pe perioada stagiilor efectuate in ultimii 6 ani au apreciat pozitiv formarea viitorilor asistenti medicali din scoala bacauana, iar formatorii francezi au identificat progrese in imbunatatirea competentelor profesionale, interculturale si de comunicare interpersonala a propriilor studenti stagiari la Bacau. "Speram ca acest stagiu de studiu sa deschida noi oportunitati elevilor de la Colegiul «Mihai Eminescu», viitori asistenti medicali, pentru efectuarea de stagii practice la Limoges, in scopul consolidarii competentelor socio-profesionale, facilitarii de comparatii cu alte sisteme medicale si îmbogatirii propriilor orizonturi culturale", a completat si prof. Mihaela Mazilu.
Roxana Neagu

Ca si bacauanii din alte cartiere, cei care locuiesc in Izvoare semnaleaza lipsa locurilor de parcare si a spatiilor verzi. Cea mai mare problema pe care o au este insa infrastructura. Cei mai multi dintre ei locuiesc pe strazi pe care administratia locala nu a intrat niciodata. In plus, la capitolul siguranta, acesti bacauani au mari nemultumiri. Toate acestea le-au semnalat redactorilor Trustului Media Desteptarea in Caravana Bacaul vorbeste.

Chiar daca geografic cartierul Izvoare este situat la marginea orasului, locuitorii sai nu ar trebui sa se simta mai putin bacauani decât cei care stau la centru. Cu toate acestea, o buna parte din arterele din acest cartier sunt inca neasfaltate. Oamenii spun ca aceasta este si cea mai mare problema a lor: infrastructura. Strazile Veronica Micle si Infratirii sunt doar câteva din arterele uitate de autoritati când a fost vorba de asfaltare sau utilitati. Strada Veronica Micle este de fapt o poteca. "Acum câtiva ani nu se circula cu masinile pe aici, erau pusi tarusi la intrare. Era ingusta, dar ne-am retras noi putin ca sa se circule. Masinile de interventie nu pot intra aici, sunt prea mari. Nu are cum sa fie loc pentru ele. Unde se poate asfalta aici? Nici nu avem unde renunta", a explicat Ion Ghenta, care locuieste pe aceasta strada. "Sesizari sunt mai multe la primarie, ca strada sa fie normala, sa intre macar doua masini mici. Cum incolo are patru metri sa fie si aici. E o portiune de patru sute de metri", arata Aurel Onu.
Mai mult, pe strada Veronica Micle nici masinile de gunoi nu pot intra pentru a ridica deseurile si mai grav, la un incendiu nici macar pompierii nu au acces. "Strada este foarte ingusta. Mi-a ars casa acum trei ani si din cauza ca nu au putut intra pompierii si nici nu au avut apa, mi-a ars acoperisul tot. In plus, eu platesc ca fiecare om al orasului sa imi ia si mie gunoiul de la strada. Sunt nevoit sa il duc la un kilometru pentru ca masina nu are loc sa intre", a mai spus Aurel Onu.

Infratirii si nu prea

Prin comparatie, strada Infratirii este mai larga. In mai putin de o luna aceasta ar putea fi asfaltata daca se doreste. Cu toate acestea, locuitorilor li s-a spus clar ca sunt in finalul listei de investitii. "Au spus ca suntem pe la urma sa ne faca strada, dar nu platim si noi? Ca vin dupa ce termina alte strazi. Este mult noroi, vara când ploua nu ai cum sa iesi, iar cu deszapezirea au ajuns la urma", a spus Margareta Condor.
"Nimic, nici asfalt, nici canalizare. Cum a facut pe alte strazi, in lateral, putea sa ne faca si noua. Are spatiu destul de mare, dar daca nu a facut, ne chinuim", a spus si Vasile Corocea.
Bacauanii din acest cartier spun ca ar vrea sa nu mai fie la finalul listei de investitii ale Primariei Bacau, mai ales pentru ca si ei platesc, ca si altii, taxe si impozite. Si au dreptate.

Pe strada Muscatelor, in oras, dar ca la tara

Pe strada Muscatelor din cartierul Izvoare, doar câinii mai latra a pustiu. Redactorii Trustului Media DESTEPTAREA au mai fost in zona si acum doi ani. Timpul a trecut, dar nimic nu s-a schimbat. Aici inca se inoata in noroi pe timp ploios, oamenii sunt la fel de dezamagiti de puterea actuala, nu exista asfalt, nici conditii ca de oras. Locuitorii, majoritatea lor oameni in vâsta, isi striga disperarea.

O strada uitata de tot. Localnici care sunt parca ai nimanui. O zona care a devenit impracticabila, izolata de lume, desi, pe harta cel putin, apartine municipiului Bacau. Este vorba de strada Muscatelor, din cartierul Izvoare, unde oamenii isi striga disperarea. "In spate, strada Vasile Lupu e facuta. La noi doar au promis, dar degeaba. Nu mai sunt bani la Primaria Bacau, asa ni s-a spus. Aici niciodata nu am avut asfalt. Au pus prundul asta si ne intra apa in curti. S-a facut canalizarea si asa am ramas", ne-a spus Aneta Ciser, de la casa nr. 2. Strada e ulita cea mai prafuita si plina de gropi a cartierului. Când ploua totul se transforma in mocirla cleioasa, din care poti sa iesi numai daca ai in picioare cizme de cauciuc. Locuitorii sunt revoltati ca au fost abandonati de autoritati si se simt ca niste straini in orasul lor. "Din 2004 sunt mintit. I-as intreba pe edili ce facultate de mincinosi au facut? Vin la noi numai in alegeri, când au nevoie de ajutorul nostru. Ni se promite, dar eu cred ca nici in vara si nici intr-un an nu vom avea asfalt aici. Platim impozite la zi, pe considerentul ca avem indatoriri, dar drepturi nu avem niciodata. Ne-au bagat in categoria I, de oras. Si aici oras e? Vrem doar sa fim in rând cu toata lumea. Nimic altceva. Vrem asfalt", ne-a zis revoltat Constantin Neaca.

La oras, doar in buletin

Oamenii se plâng ca nu sunt bagati in seama de nimeni, ca zecile de sesizari pe care le-au facut la Primaria Bacau au ramas mereu fara niciun raspuns. Tot ei spun ca au auzit ca strada Muscatelor apare in evidentele primariei ca fiind una deja modernizata. Realitatea din teren este insa cu totul alta. "Copilului când il duc la scoala si, mai ales, când ploua, ii trebuie cizme de cauciuc. Suntem ca la oras, doar cu taxele si impozitele. In realitate locuim ca la tara in mijlocul orasului. Problema e de foarte mult timp, iar noi am aflat ca strada Muscatelor figureaza ca asfaltata. Probabil pentru ca nu l-am ales pe actualul primar. Si ce o fi zis el, pâna la un nou mandat sa ne lase asa. Ne dorim conditii de oras. Ca tot platim taxe de oras", ne-a declarat suparata si Maria Grozavu, de la imobilul nr. 14. "Ati mai fost pe aici si acum doi ani. M-ati gasit cu noroiul in poarta. Si acum sunt la fel. Dar nu mai am nicio putere. Acum am avut un accident vascular si nu mai pot lupta. Desi nu am bani, impozitele le platesc", a precizat din poarta, trist, sprijinindu-se intr-o cârja, si Nicolae Lacatusu. Cu totii sunt indignati ca nu sunt bagati in seama de nimeni, ca au ramas straini in propriul oras, ca sunt efectiv uitati si abandonati, chiar daca locuiesc imediat dupa strada principala.

„Alesii astia sunt ca si copiii mei. De ce mint, doamna, pe taica-su? Asta nu inteleg. Minciuna ne-a nenorocit. Ne-am saturat. M-am dus la vot, ca sa contribui si eu la ceva. Dar m-au pacalit de atâtia ani. Am votat sa fie mai bine cica, dar e mai prost. Ce sa mai credem?”
Costache Ungureanu, str. Muscatelor, nr. 14B

Haitele de câini au pus stapânire pe strada Rozelor

Maidanezii le fac viata un calvar locuitorilor de pe strada Rozelor. Câinii fara stapân umbla in haita la marginea cartierului Izvoare chiar si in miezul zilei. „Ne este frica si ziua de ei, dar noaptea. Eu acum ma duc sa astept fetita in capatul strazii pentru ca ii este frica sa vina acasa, dar si eu ma tem sa o las singura. Daca o ataca o fac praf. S-au aciuat aici, sunt flamânzi si sar la noi sa ne muste. Este de groaza”, se plânge Cristina Bogdan. Oamenii spun ca degeaba fac sesizari ca nu-i baga nimeni in seama. „Nu esti in siguranta in centrul orasului, dar noi aici, la capat de lume. Ne este teama mai mult pentru copii. Ei nu se pot apara. Din cauza maidanezilor nici nu pot iesi sa se joace in strada. Stau inchisi in curte”, spune si Mona Untaru.

Hotii de fier i-au adus la exasperare

Oamenii din cartierul Izvoare se plâng ca hotii le intra in curti si le fura pâna si stâlpii metalici de la vita-de-vie. Le este, in schimb, teama sa vorbeasca in fata camerelor despre aceste lucruri.

In cartierul Izvoare oamenii sunt terorizati de cei care-si câstiga existenta din valorificarea fierului vechi. Si dupa ce au furat tot ce se putea fura de prin societatile din zona si-au indreptat atentia catre gospodariile cetatenilor. Le-au sustras portile de fier, tot ce era metalic prin curti si pâna si stâlpii de la vita de vie. In gradina lui Neculai Pavel abia daca mai gasesti o sârma. „Mi-au luat toate tevile de aici, mi-a zdrobit toata via. Acum trebuie sa o tai si sa o arunc la gunoi. Nimic nu poti sa tii de ei. Mi-au distrus tot aici. Le iau si le duc la fier vechi ca sa-si cumpere de mâncare. Pâna si usile de garaj au disparut. Am facut plângere la Politie, au inceput ei o ancheta, dar apoi, de frica sa nu-mi dea in cap, m-am dus si mi-am retras plângerea ca ma amenintau. Nu te pui cu romii astia”, spune batrânul.

Le este frica sa vorbeasca

Alti doi vârstnici care locuiesc tot pe strada Rozelor spun ca in fiecare seara tinerii din zona se aduna in gasca la coltul strazii, fac scandal si uneori mai sar gardul si le sustrag diverse lucruri. „Se fura aici ca-n codru. Mie mi-a spart becul de afara ca sa nu-i mai vedem când intra si iau tot ce gasesc de metal. Dar nu doar de la noi. De la toti. Insa oamenii nu vorbesc pentru ca le este frica. Noi tot cu ei aici stam”, se plânge si Maria Stoian. Cei mai instariti si-au pus camere de supraveghere, iar noul sistem i-a cam pus pe fuga pe infractori. „De când am instalat camerele de la noi nu s-a mai furat ca stiu si ei ca sunt prinsi imediat. Ultima data ne-a luat usa la panoul electric. Au dus-o la fier vechi”, a adaugat si Cornelia Spânu, care locuieste in acelasi cartier.

Ce isi doresc bacauanii din Izvoare

– mai multe patrule de politie, iar acestea ar trebui sa intre si pe strazile laturalnice;
– o farmacie de la care sa se aprovizioneze cu medicamentele necesare;
– un loc de joaca pentru copii;
– mai multe treceri de pietoni, in special la intersectiile mai mari.

USL si-a depus, in weekend, candidaturile la cele mai importante functii puse la bataie cu prilejul localelor programate pe 10 iunie. Astfel, Dragos Benea (PSD) si Romeo Stavarache (PNL) si-au inregistrat sâmbata, 28 aprilie, candidaturile la functia de presedinte al Consiliului Judetean (CJ), respectiv la functia de primar al municipiului Bacau. Cu acest prilej, Benea si-a exprimat, prin intermediul unui comunicat remis presei, speranta ca noul Guvern, condus de pesedistul Victor Ponta, va fi mai receptiv la proiectele derulate de administratia bacauana. "Am depus candidatura in comun cu domnul Stavarache pentru ca tot asa sper sa functionam ca o echipa in urmatorii patru ani. In echipa, alaturi de un Guvern condus de Victor Ponta care sa fie receptiv la proiectele bacauanilor, nu asa cum s-a intâmplat pâna acum", a declarat Benea.
Comunicatul remis de liderul PSD survine unui eveniment derulat joia trecuta la Centrul de Afaceri, unde seful PNL Bacau – Romeo Stavarache – si Gabriel Berca, la acel moment ministrul Internelor, au schimbat mai multe amabilitati la semnarea protocoalelor de finantare a unor proiecte de interes local. Surse din mediul politic precizau ca Berca si Stavarache ar fi ajuns la un consens privitor la sustinerea candidaturii lui Constatin Scripat la functia de presedinte al CJ Bacau. Intre timp, pe fondul caderii Guvernului M.R. Ungureanu, Stavarache a revenit la sentimente mai bune fata de PSD, partid cu care este aliat in cadrul USL Bacau.

Mafiotii buni, mafiotii rai
Va mai amintiti de umbrele de acum 4 ani?

In 2008, cu prilejul alegerilor locale, Stavarache a promovat o intensa campanie de denigrare a liderilor PSD, in frunte cu Dragos Benea, declarând ca acestia ar face parte dintr-un grup mafiot ce are ca interes preluarea puterii in municipiul Bacau. Ultimul mandat de primar l-a surprins pe Stavarache facând alianta cu unii dintre "mafiotii" aratati cu degetul acum 4 ani. Cu prilejul constituirii USL in judetul Bacau, acelasi Stavarache promitea sa nu faca alianta cu "oamenii lui Hrebenciuc", acuzându-l pe deputatul social-democrat ca ar fi capul unui grup mafiot local.
In cadrul unei conferinte de presa, desfasurata cu prilejul vizitei lui Victor Ponta in Bacau (mijlocul lui octombrie 2011), Hrebenciuc declara ca "atât il duce mintea pe Stavarache", cu referire la loviturile sub centura ale penelistului. Disensiunile dintre PSD si PNL s-au aplanat in ultima perioada, astfel incât Benea si Stavarache au parte de o candidatura la comun din partea USL.
Lucian B.

Anuntul a fost facut sâmbata, intr-o conferinta de presa, chiar de presedintele Adrian Mironescu. Progresistii bacauani au anuntat ruperea aliantei cu democrat-liberalii la Consiliul Judetean si primaria municipiului Bacau. “UNPR Bacau s-a indreptat spre o alianta cu PDL doar pentru a atinge un scop comun, acela de a lupta impotriva actualei puteri locale. Atât timp cât in ultimele zile reprezentantii democrat-liberalilor au anuntat o apropiere fata de Romeo Stavarache, biroul de conducere al UNPR Bacau, cu acceptul conducerii centrale, a decis in unanimitate de voturi ruperea aliantei la alegerile locale pentru Consiliul Judetean si Primaria Bacau. In restul judetului, alianta ramâne in picioare”, a spus Adrian Mironescu, presedintele UNPR Bacau. Acesta a anuntat ca va candida la functia de primar al municipiului, candidatul propriu pentru presedintia CJ urmând a fi stabilit cât mai repede. In carti ar fi, conform declaratiilor facute de Mironescu, Gheorghe Elisei, Vasile Manole sau Ovidiu Budeanu. (L. Botin)

La Blagesti, primarul Laurentiu Munteanu (U.S.L.), silvicultor de meserie, candideaza pentru un nou mandat. Pentru acelasi fotoliu va lupta si Ioan Radu (P.P.-D.D.), desi, fiind si neamuri prin alianta, pe cei doi îi leaga si niste sentimente pozitive. Ambii promit ca disputa va fi fair play. Interesant, Ioan Radu este tot silvicultor, ca si Vlaicu Puscalau, candidatul care va reprezenta P.D.L.-U.N.P.R. Pâna acum, alte intentii pentru cucerirea fotoliului n-au fost manifestate. (I.F.)

Ploaia v? scap? temporar de simptomele alergiei la polenuri. În schimb, când e vânt sau furtun?, simptomele alergice pot fi foarte puternice. Dac? str?nuta?i, v? curg ochii, ave?i nasul înfundat s-ar putea s? nu fie o simpl? r?ceal?. Un simplu test cutanat sau unul de sânge poate releva dac? sunte?i alergici. Starea vremii influen?eaz? destul de mult simptomele alergice. Spre exemplu, ploile indelungate pot «spala» polenul din atmosfera pentru cateva ore, iar pacien?ii alergici au mai pu?in de suferit. „Pe de alt? parte, când e vânt sau furtun? circulatia polenului in atmosfera se intensifica, iar simptomele pacientilor alergici se pot agrava", explic? medicul alergolog Oana Savu.
Sursa: Romania libera

Liderul PDL Vasile Blaga va prelua o parte dintre atribu?iile pre?edintelui forma?iunii, Emil Boc, în perioada campaniei electorale, în condi?iile în care fostul premier a intrat în cursa pentru Prim?ria Cluj-Napoca, au declarat, pentru MEDIAFAX, surse din PDL. Potrivit surselor citate, decizia a fost luat? vineri sear?, la reuniunea conducerii partidului, când s-a stabilit ca Emil Boc s? candideze pentru un nou mandat de primar la Cluj. "Boc va sta mai mult la Cluj, iar la Bucure?ti trebuie s? fie prezent meru cineva, care s? se ocupe de organiza?ii", au mai spus sursele citate. Potrivit acestora, Vasile Blaga va avea drept de semn?tur?, va putea lua decizii de politic? general? ?i va coordona toate organiza?iile jude?ene ale partidului în perioada campaniei electorale. De asemenea, Blaga va organiza audio-conferin?ele cu liderii jude?eni ai forma?iunii.
Sursa: Gandul.info