Evenimentul rutier s-a petrecut pe drumul judetean, acolo unde Tiberiu P. (42 ani), din Motoseni, in timp ce conducea un autoturism, s-a angajat intr-o depasire si a ajuns pe contrasens. Aici a intrat in coliziune cu o alta masina condusa regulamentar de un barbat din Gaiceana. In urma impactului, cei doi soferi dar si trei pasageri au fost raniti si au ajuns la Spitalul Judetean Bacau pentru ingrijiri medicale. Conducatorul auto care a facut manevra neinspirata s-a ales cu dosar penal pentru infractiunea de vatamare corporala din culpa.
In biografia bacoviana nu „Merge siasa”
Reamintim: in anii ‘90, intr-o importanta revista de cultura, a aparut un articol cu titlul „Un frate necunoscut al lui George Bacovia”. Istoricul literar – de altminteri cunoscut pentru contributiile sale in domeniu – al carui nume aparea sub acea insemnare il invoca pe Ion Negoitescu si astfel se considera protejat in afirmatiile facute. Trecusera cateva luni de la aparitia ineditei descoperiri, si nimeni nu a contestat/confirmat noutatea biografica. Se afla in Bacau, in acei ani, Gabriel, fiul poetului, la care am apelat pentru a lamuri lucrurile. Contrariat peste masura, m-a indrumat catre Serban Nitescu, nepotul uneia dintre surorile scriitorului. Previzibil: nici profesorul de pe strada Cuza-Voda nu stia despre fantomaticul membru al familiei, dar ne-a sugerat sa-l contactam pe Maximilian Vasiliu, depozitarul cel mai important al memoriei bacoviene. Impreuna cu Gabriel, am mers in zona strazii 9 Mai din Bacau, consemnand o vizita cu adevarat istorica din punctul de vedere al biografiei bacoviene. Nu, Max Vasiliu nu a confirmat existenta acelui frate al poetului, dar ne-a oferit alte date, importante, despre familia sa.
Despre acestea, puteti afla in cuprinsul dialogului cu Florin Vasiliu, doctor in fizica, unul dintre cei doi fii ai lui Max, duminica, 23 septembrie, la ora 9.30, la TV Bacau.
E-Motional Bodies&Cities la Centrul „Apostu”
Centrul de Cultura “George Apostu” Bacau gazduieste ultima etapa din 2012 a programului de rezidenta artistica in dans contemporan ArtistNe(s)t / E-MOTIONAL Bodies & Cities. E vorba despre un program international care a debutat in luna mai, avându-i ca protagonisti pe coregrafa Yuko Kominami din Japonia si muzicianul Tomás Tello, din Peru, in cadrul parteneriatului derulat de Centrul “George Apostu” cu Centre de création chorégraphique Trois C-L, Luxemburg, respectiv, Ana-Maria Costea. Rezidenta oferita in acest an de Centrul de Cultura „G. Apostu” coregrafei Andreea Novac din Bucuresti s-a desfasurat la “Centre de création chorégraphique Trois C-L” din Luxemburg si s-a finalizat pe 3 septembrie cu prezentarea proiectului “Despre tandrete”, Andreea fiind câstigatoarea concursului organizat Centrul “George Apostu”. Rezidentele organizate de Fundatia “Gabriela Tudor” in colaborare cu Centrul de Cultura „George Apostu” se desfasoara in Bacau pe durata lunii septembrie si fac parte din proiectul E-Motional Bodies&Cities, proiect finantat de programul “Cultura 2007-2013” al UE, Administratia Fondului Cultural National si Ministerul Culturii. Rezidentii sunt coregrafa britanica Priya Mistry si coregrafa Özlem Alkis din Turcia, a caror perioada de lucru in România se va incheia la Bucuresti cu o prezentare deschisa publicului, programata pe 28 septembrie, ora 18, la ZonaD – studio Paradis Serial. Priya Mistry va colabora cu actrita bucuresteana Andreea Bibiri, iar in plan local, cu un grup de membre ale Clubului 60+ pentru realizarea proiectului Performing Woman. Proiectul la care va lucra Özlem Alkıs se numeste “Habitus” si va fi realizat in colaborare cu muzicianul Vlaicu Golcea.
MICUTA si BESTIA: Cum se joaca o gorila cu o fetita de un an – VIDEO
Un activist de mediu a testat blândeţea unei gorile de peste 130 de kilograme pe fetiţa sa de doar un an şi jumătate, scrie New York Daily News. Este vorba despre Damian Aspinall, britanicul care a difuzat o înregistrare realizată acum acum 22 de ani, în care fiica sa Tansy, la acea vreme doar un bebeluş, se joacă cu o gorilă. Aspinall nu a avut curajul să difuzeze imaginile filmate în urmă cu mai bine de două decenii într-un parc din Kent, dar a făcut-o acum, cu scopul de a demonstra cât sunt de prietenoase aceste animale. În imagini, se poate vedea că gorila nu a pus în pericol siguranţa copilului, deşi animalele din această specie pot ataca, în anumite cazuri, oamenii. Damian Aspinall conduce o organizaţie care se ocupă cu reintegrarea gorilelor pe cale de dispariţie în sălbăticie.
Sursa: Gandul.info
Probele la Evaluarea Nationala vor incepe pe 25 iunie 2013
Ministerul Educatiei a stabilit calendarul examenului de Evaluare Nationala pentru anul scolar 2012/2013. Acesta va incepe cu proba scrisa la limba si literatura româna care va avea loc in data de 25 iunie. Inscrierea la Evaluarea Nationala se va face in perioada 17-19 iunie. Proba la limba si literatura materna pentru elevii apartinând minoritatilor nationala va fi sustinuta pe 26 iunie, iar cea la matematica pe 27 iunie. Afisarea rezultatelor se va face pe 29 iunie pâna la ora 16.00, iar depunerea contestatiilor in aceasi zi pâna la ora 20.00. Contestatiile vor fi rezolvate in perioada 30 iunie – 2 iulie, iar afisarea rezultatelor finale dupa contestatii, in 3 iulie. Potrivit calendarului admiterii in invatamântul liceal de stat, inscrirea si repartizarea candidatilor pentru invatamânt special se va face intre 11 si 13 iulie, repartizarea candidatilor pe locurile speciale pentru romi intre 8 si 10 iulie. Completarea optiunilor in fisele de inscriere de catre absolventii clasei a VIII-a si de catre parintii acestora asistati de diriginti se va face in perioada 5-9 iulie. Tot in aceeasi perioada vor fi completate fisele de inscriere si de catre absolventii clasei a VIII-a proveniti din alte judete la centrul special desemnat. Prima repartizare computerizata in invatamântul liceal de stat a absolventilor clasei a VIII-a va avea loc in 16 iulie. Afisarea in unitatile de invatamânt gimnazial a listelor cu absolventii repartizati proveniti din scolile respective si a listei cu locurile neocupate in licee se va face in 17 iulie. Dosarele de inscriere la liceele unde au fost repartizati candidatii se vor putea depune intre 17 iulie si 26 iulie. Cea de-a doua repartizare computerizata a absolventilor de clasa a VIII-a care nu au fost cuprinsi in prima etapa va avea loc in 25 iulie, iar a treia etapa se va face in 5-6 septembrie 2013. Repartizarea candidatilor din seriile anterioare care au implinit vârsta de 18 ani pâna la data inceperii cursului anului scolar 2013-2014 pe locurile de la invatamântul seral si cu frecventa redusa se va face intre 24 si 26 iulie.
Se pregateste Ziua dreptului international
Ministerul Administratiei si Internelor a postat pe site un proiect de lege pentru a declara 14 mai Ziua dreptului international umanitar. Potrivit proiectului, in aceasta zi se vor organiza la nivel local sau national manifestari cultural-educative si stiintifice consacrate cunoasterii si promovarii dreptului international umanitar. Autoritatile administratiei publice locale si centrale trebuie sa se implice in organizarea activitatilor. Si televiziunea nationala are obligatia de a include in program emisiuni dedicate acestei zile. Proiectul este in dezbatere publica.
„Ajuta-i sa mearga la gradinita!”
Leslie Hawke, copresedinte al Asociatiei OvidiuRo, lanseaza un apel catre bacauanii inimosi, invitându-i sa-i ajute pe copiii defavorizati sa aiba acces la educatie. Chiar daca 17 septembrie a fost prima zi de gradinita si de scoala pentru copiii din intreaga tara, unii dintre ei nu au fost prezenti in salile de clasa din cauza saraciei. „Parintii lor nu au bani pentru haine, pentru o pereche de ghete, pentru rechizite sau pentru pachetelul zilnic, arata Leslie Hawke. Pentru multi dintre ei, pâna si apa si sapunul sunt o problema.” Ea ii cheama pe bacauani sa-i ajute pe copiii saraci sa mearga la gradinita si sa trimita un SMS de doi euro la numarul 8860. Banca Mondiala prezinta programul „Fiecare Copil in Gradinita” in raportul sau din 2012 pe educatie timpurie ca pe un model: „Programul Asociatiei OvidiuRo este citat ca model pentru integrarea copiilor saraci in sistemul educational de la o vârsta cât mai frageda, arata Leslie. Stimularea intelectuala este esentiala pentru dezvoltarea lor ulterioara. Va invitam sa cititi raportul integral «Toward an Equal Start: Closing the Early Learning Gap for Roma Children in Eastern Europe»”. Asociatia si-a inceput activitatea in judetul Bacau, dar si-a extins apoi proiectele la nivel national. Programul „Fiecare Copil in Gradinita” a avut un impact spectaculos in cele 20 de comunitati in care a fost implementat in colaborare cu autoritatile locale, arata Maria Gheorghiu, copresedinte OvidiuRo. In anul scolar 2011-2012, 85 la suta din cei 1400 de copii din program au primit tichete sociale pentru prezenta regulata la gradinita. „Am demonstrat ca nu e nici dificil, nici scump sa aducem fiecare copil in gradinita, dar acest lucru trebuie făcut la nivel national pentru a avea un impact asupra economiei si societatii românesti. Aceasta nu este o sarcina pentru un singur ONG, este responsabilitatea guvernului si a societatii civile.” Programul „Fiecare copil in gradinita” presupune sprijinire familiilor cu tichete sociale, pentru alimente, conditionat de prezenta la gradinita, cu materiale de igiena si medicamente, asigurarea de rechizite pentru pusti si materiale educationale pentru cadrele didactice, instruirea acestora, organizarea de ateliere de vara etc.
Discutiile despre granitele judetului se reiau saptamâna viitoare
Reprezentantii judetului nostru se vor aseza la masa discutiilor din nou cu cei ai Harghitei. Acestia au solicitat o zona considerabila din teritoriul judetului Bacau, iar cel mai de notorietate caz este cel al comunei Sânmartin care solicita Tabara Valea Uzului, aflata pe raza orasului Darmanesti.
„La Harghita s-a schimbat prefectul. Am avut deja discutii cu noua echipa si urmeaza ca saptamâna viitoare sa avem o noua runda de negocieri”, a declarat subprefectul Dorian Pocovnicu. Un lucru este clar. Autoritatile bacauane sunt decise sa pastreze din judet cât mai mult posibil, asta in conditiile in care si legea este de partea noastra. Daca ar trece la Consiliul Local Sânmartin, tabara ar fi o enclava a Harghitei in judetul Bacau, aceasta fiind situata la 15 kilometri de granita dintre cele doua unitati administrativ-teritoriale.
Vine frigul!
Bacauanii isi pot lua “la revedere” de la zilele calduroase de vara. Asta pentru ca Administratia Nationala de Meteorologie a emis miercuri o avertizare potrivit careia vremea se va raci in zilele ce urmeaza. “Temperatura aerului va marca o scadere accentuata, în cursul zilei de joi în vestul, centrul si nordul tarii, iar vineri si în restul teritoriului, vremea devenind rece pentru aceasta perioada din an. Racirea va fi asociata cu intensificari ale vântului si ploi temporare”, este precizat pe site-ul oficial al ANM.
„De câteva decenii, in aproape tot ce citesc, il caut pe el”
E toamna. E fosnet, e somn, ar zice Bacovia. Copacii, pe strada, ofteaza… O „cura” de Bacovia nu strica nimanui. Ati putea citi, de pilda, minunata carte a universitarului Constantin Calin, In Jurul lui Bacovia. Glose si jurnal (Editura „Babel”). Constantin Calin a devenit, neindoielnic, istoricul si criticul nostru literar cel mai important al lui Bacovia. „Poate fi uitat Bacovia?, am fost intrebat. Fara indoiala ca da, am raspuns, insa ziua aceea e foarte departe. Mai intâi ar trebui sa dispara «nebunia» lumii („Greve, sânge, nebunie,/Foame, Plânset mondial”), scrie autorul. Este admirabil ceea ce reuseste Constantin Calin sa dezvolte, pornind uneori de la afirmatii/versuri bacoviene precum „Am gresit colosal ca m-am nascut in acest secol”, „Muzica sonorizeaza orice atom”, „Prin mahalali, mai neagra noaptea pare”, „De-acum pe carti voi adormi uitat”… Pentru Constantin Calin, Bacovia este „un Eminescu impovarat de amintiri dureroase, cu fruntea in pamânt”, „o intruchipare a sinceritatii”, omul care a fost curtat de toate singuratatile lumii, „in afara de singuratatea imperiala, regala, prezidentiala etc: singuratatea stapânului parasit de toti, a plutocratului falit, a sefului ajuns in dizgratie”. Pe Bacovia nu-l poti intelege pe deplin daca nu-l asculti pe Constantin Calin cum argumenteaza ca acesta „a scos «minciuna» din poezie. A frânt tendinta de a da drumul elanurilor si iluziilor. A pus o estompa pe reverii”. Iata si calitatea pe care autorul o apreciaza cel mai mult la Bacovia: „Incapacitatea lui de a uri si de a se razbuna. Comparat cu al marilor sai contemporani, scrisul sau contine cele mai putine intentii agresive si ofensatoare”.
In jurul lui Bacovia ne imbogateste cu raspunsuri admirabile. Ce este poezia bacoviana? „A suta definitie care-mi vine in minte: o poezie depoetizata”. Cine este Bacovia? „…un Cioran inainte de Cioran, unul mai putin demonstrativ, cu apoftegme sentimentale, care observa mult, dar formuleaza rar: adevaruri, nu paradoxuri”. Sau: „Nu numai literar, ci si etic, Bacovia a apartinut seriei mici a celor carora nu li se pot imputa intentii de parvenire si compromisuri”. A fost Bacovia religios? „Bacovia e religios intrucât, la fel ca Psalmistul, nu-si uita greselile, slabiciunile, nimicnicia. El ilustreaza mai pregnant decât oricare dintre contemporanii sai ce inseamna umilinta: sa te consideri aproape tot timpul vinovat, sa privesti in jos apasat de remuscari, sa eviti lumea fara a o uri”. De ce ne poarta sufletul catre Bacovia? „Raportul faima-secret e lucrul care ma atrage cel mai mult din biografia poetului. Secretul a contribuit la cresterea faimei, dar faima n-a dus la dezvaluirea secretului”. Intâlnim adesea, in discursul autorului, aprecieri memorabile: „Bacovia ridica si duce mai departe flamura neagra a tristetii”…
Constantin Calin e indragostit de Bacovia, respira/inspira Bacovia. M-a onorat pe pagina de garda a volumului tot cu un gând… bacovian: „Domnului Ion Fercu, care parca si-a facut deviza din vorba lui Bacovia de a fi lasat in secret…” E atât de indragostit, incât marturiseste: „Desi tot Bacovia se cuprinde intr-un singur volum, as putea vorbi despre saga lecturilor mele din si despre opera sa: sublinieri, reluari etc. N-ar fi o exagerare. De câteva decenii, in aproape tot ce citesc, il caut pe el”. O asa declaratie de dragoste nu te poate decât tulbura. In Jurul lui Bacovia este o noua poveste de dragoste despre Bacovia, pe care o deapana nu doar fermecator, cu mare talent, ci si cu grozav folos pentru istoria literaturii noastre. De câte ori il intâlnesc pe Constantin Calin, as vrea sa-l sarut, sa-l imbratisez si sa-i multumesc pentru ca mi l-a apropiat si mai mult pe Bacovia de suflet. Dar n-am putut face niciodata asta. O fac acum…
Romii invata „antreprenoriatul social”
Proiecte in premiera in Buhusi si Blagesti
Partida Romilor Bacau demareaza trei proiecte inedite, al caror unic obiectiv este crearea locurilor de munca. Concret, se doreste infiintarea a doua sere de legume si flori in Buhusi, organizarea unui centru de procesare a fructelor de padure si a unei ferme de capre in Blagesti. Alte proiecte pentru care s-a obtinut finantare vizeaza reabilitarea a 13 drumuri care leaga satele de romi de centrul civic.
Centrul Judetean pentru Romi (CJR) din Bacau si-a propus sa actioneze cu toate fortele in directia insertiei sociale. In acest scop, a accesat fonduri guvernamentale si europene. Primul proiect pentru care s-a obtinut finantare vizeaza calificarea romilor in meserii cerute pe piata muncii: dulgher, zidar, frizer, instalator, muncitor peisagist, bucatar-ospatar, inspector de resurse umane. In total, s-au organizat 14 grupe a 28 de cursanti. Pregatirea teorerica se face la CJR Bacau, iar cea practica, in firme si ateliere private. Acum, are o grupa de 28 de cursanti in Valea Seaca, care vor deveni agenti de paza. Fiecare cursant primeste 4-5 milioane de lei vechi, direct pe card, de la Agentia Nationala pentru Romi (ANR). Formatorii sunt platiti tot de ANR. Niciun leu nu trece pe la CJR Bacau. Fata de finantator, Partida Romilor si-a asumat obligatia ca macar 10 la suta dintre cursanti sa fie angajati. Din fericire, cu sprijinul AJOFM, a si reusit. „In unele localitati, de exemplu, in Sascut si Filipesti, sunt peste 10 la suta. In Comanesti avem 6 operatori PC angajati in mediul privat, iar in Moinesti, 5. Eu sper ca si in Valea Seaca vom reusi sa le gasim locuri de munca”, arata Paustin Balan, liderul Partidei Romilor (PR) Bacau. In alte noua orase si comune, romii au fost calificati in meseria de instalator sanitar, pentru 6 dintre ei existând deja oferte.
Afaceri cu catina si musetel
Cea mai frecvenventa bariera e neincrederea in candidatii de etnie roma. „Totusi, s-a mai schimbat ceva, afirma Paustin Balan. Unii angajatori ne-au sunat si ne-au multumit. Au spus ca oamenii recomandati de noi sunt foarte buni meseriasi, sunt seriosi, ba chiar au recunoscut ca nu se asteptau!” E vorba de un investitor din Darmanesti, profilat pe constructii, si o firma de cablu din Tg. Ocna. Alte doua proiecte vizeaza infiintarea de intreprinderi sociale si vor fi demarate, in octombrie, cu sprijinul Primariilor Buhusi si Blagesti. „Romii sunt pregatiti in domeniul antreprenoriatului social, arata liderul PR Bacau. Mai exact, sunt invatati sa demareze si sa gestioneze o mica afacere. Cu finantare prin POS DRU, vom infiinta doua sere in Buhusi, de legume si de flori, acestea fiind domenii traditionale pentru romi. Serele sunt ale primariei. Acum se realizeaza pregatirea teoretica a 25 de persoane, cu ingineri de la un centru din Iasi.” Romii vor primi 50.000 de euro pentru repararea serelor, achizitionarea instalatiilor si pregatirea rasadurilor. Tot in Buhusi, dar prin ANR, va fi infiintat un centru de colectare si procesare a plantelor medicinale si fructelor de padure: „Oricum, oamenii nostri culeg de când se stiu maciese, coada soricelului, pojarnita si musetel… De ce sa nu faca din asta o afacere?” Romii vor primi 9.000 de euro pentru centrul din Buhusi si vor fi invatati, gratuit, sa faca selectare, impachetare, sterilizare si vidare.
Vor creste 60 de capre in Blagesti
CL Blagesti le-a oferit 10 hectare de teren pe care vor planta, in octombrie, butasi de catina. Motivatia e simpla: „Vrem sa-i ajutam sa ridice capul. Romii din Poiana Negustorului au un material genetic bun, dar fiind mereu dati deoparte, izolati, nici ei nu s-au straduit. Pâna in 2006, nu au avut lumina. Acum, si-au luat televizoare, frigidere, masini! S-au organizat in echipe si muncesc in ferme, iar unii si-au luat microbuz si ii transporta. Ajutati si respectati, s-au schimbat si mai pot schimba mult!”, sustine Laurentiu Munteanu, primarul din Blagesti. Pentru o alta afacere, o ferma de capre, le va da 20 ha. „Vom achizitiona 30 de capre gestante, care vor fi ingrijite de 25 de persoane, declara Paustin Balan. Asta, in prima faza. Cu sprijinul unui investitor, vom mai avea inca 30. Am imprejmuit terenul, am curatat pajistea, izvorul si urmeaza sa ridicam constructiile.” PR Bacau va acoperi 10 la suta din valoarea proiectelor, din cotizatii si donatii. In parteneriat cu o alta organizatie, CJR Bacau va reabilita 13 drumuri comunale, fiecare in valoare de un milion de euro. Pâna acum, s-a finalizat drumul Poduri-Valea Sosii si pentru alte trei, situate in Valea Seaca, Odobesti, Buhusi, s-a semnat contractul cu primaria, care e proprietar si trebuie sa faca „ridicarea topo”. Acestea sunt proiectele pentru care s-a obtinut deja finantare. In viitorul apropiat, CJR Bacau va depune la Agentia Nationala pentru Romi alte trei aplicatii care vizeaza comunitatile rurale: in 16 sate vor fi realizate sisteme de apa-canal, in 10 vor fi reabilitate scolile, iar in alte 4 vor fi construite centre sanitare multifunctionale.
Cultura, o oglinda a conditiei umane
Cea mai raspândita scuza pe care o aud din partea oamenilor când este vorba despre anumite obiceiuri de natura culturala este lipsa de timp. N-am mai mers la teatru, la vreun film, n-am mai citit o carte, de nu stiu când, spun ei. Unii, cu regret, desigur, altii, cu un soi de resemnare. La criza de timp, se mai adauga, din nefericire, si lipsa banilor, pentru ca nimic nu mai este ieftin la noi, usor accesibil, si oamenii isi dramuiesc orice leut. E adevarat ca traim intr-un adevarat iures, si avem mereu senzatia ca nu ne ajunge timpul, ca o multime de lucruri ne depasesc, ne produc stres, ne apasa. Ca riscam sa devenim un fel de automate prinse intr-o sacâitoare, absorbanta rutina. Si totusi, la intrebarea: „Ce este cultura azi?”, cei mai multi cunoscatori ai domeniului au raspuns ca ea ne atrage atentia acum asupra nevoii si capacitatii fiintelor umane de a-si construi propria lor lume. Asa incât, cultura si studiul acesteia nu sunt altceva decât o oglinda a conditiei umane. Iar cultura construieste, e creatoare de noi valori, opunându-se disolutiei si neantului. Trecerea de la dictatura la un regim democratic, de la opresiune la libertate a avut insa si un efect pervers, in ceea ce priveste statutul intelectualilor, al scriitorilor etc. Prestigiul si puterea de influenta a acestora au scazut vazând cu ochii, libertatea cuvântului, atât de râvnita altadata, nu a adus niciun beneficiu scriitorilor. Un scriitor protestatar nu mai reprezinta acum vreun pericol social, cum era in vremea totalitarismului. Ce spun intelectualii nu mai pune pe gânduri puterea politica, nu mai reprezinta un potential pericol pentru aceasta. Si scriitorii s-au orientat, s-au adaptat la vremuri. Cei mai multi s-au apucat de jurnalism, unii s-au bagat in politica, trecând, dezinvolt, pe la diferite partide, altii refuza orice inregimentare de acest gen, iar câtiva s-au transformat in comentatori si analisti politici, de-i vezi toata ziua pe la televizor. Desi in centrul interesului celor multi, cu mintea molesita de bere, ramân frumoasele prezentatoare, sexoasele asistente si zgomotosii animatori de emisiuni de divertisment. Emisiuni care nu-ti pun probleme, nu-ti solicita defel creierul, si astfel viata se scurge mai usor. In schimb, literatura si arta te fac sa traiesti, in imaginatie, alte vieti, iti imbogatesc fiinta, iti sporesc umanitatea. Nu ratati, asadar, intâlnirile admirabile, evenimentele culturale. In intervalul 19-21 septembrie, in urbea noastra se desfasoara cea de-a doua editie a „Toamnei bacoviene”, cu lansari de carte, expozitii, colocvii, sezatori, recitaluri de poezie si muzica, cu decernari de premii literare, manifestari la care sunt invitate personalitati culturale de prima marime din tara si din afara ei. Sa ne bucuram, asadar!
Gradinitele nu mai au directori
Odata cu modificarile aduse in acest nou an scolar, s-a schimbat si structura de conducere a gradinitelor. Practic tot ce inseamna management pe invatamântul prescolar a fost transferat spre scoli. Acestea au devenit scoli cu personalitate juridica si au in subordine mai multe structuri, printre care si gradinite. Astfel, directorul de scoala a devenit director si pe aceste institutii de invatamânt prescolar. Fata de anul trecut, au fost desfiintate 22 de unitati cu personalitate juridica, iar in acest an mai sunt doar 177. Fostii directori de gradinite sunt acum educatori.
Semnal de alarma pentru consumatorii de „spirtoase”
Autotitatile sanitare veterinare si cele de sanatate publica din tara sunt in alerta dupa ce specialistii din Cehia au anuntat statele europene ca au fost raportate 19 decese si 36 de persoane internate in spitale din cauza consumului de votca si rom care contineau metanol. In acest moment se fac verificari pentru a se afla daca exista loturi cu astfel de bauturi care au intrat in Romania.
Se fac verificari
In ciuda alertei, autoritatile bacauane spun ca nu trebuie sa ne ingrijoram. “Pentru judetul Bacau nu exista alerta de existenta in reteaua de distributie a acestor produse, dar se fac verificari preventiv”, a precizat dr. Gheorghita Vlad, purtator de cuvânt al DSVSA Bacau. Astfel, inspectorii sanitari vor verifica in perioada urmatoare, in timpul controalelor la unitatile de comercializare, daca exista in stoc astfel de bauturi. Intr-un articol publicat de Mediafax, exista o lista a “spirtoaselor” suspecte de origine Cehia care sunt comercializate sub marci precum: Lašský Tuzemák, Tuzemák, Švestková vodka, Vodka Lunar, Vodka, Hanácká vodka, Meruňka, Albánská borovička. Conform studiilor efectuate de specialisti, consumul de metanol, cunoscut si ca alcool metilic este toxic si poate fi fatal odata ingerat sau inhalat, din cauza efectului de depresiv pe care il are asupra Sistemului Nervos Central (SNC). Efectele metanolului se instaleaza la câteva ore de la consum si se manifesta prin ameteala, dureri de cap, greata, pierderea echilibrului, confuzie. In cel mai rau caz, la 10-30 de ore de la aparitia acestor simptome, victima intoxicarii isi poate pierde vederea sau chiar viata.
Sef nou la SRI Bacau
Serviciul Român de Informatii Bacau are un nou sef, dupa ce conducerea institutiei a inceput o rocada a cadrelor prin intreaga tara. Astfel, fostul sef, locotenet-colonelul Gabriel Muraru, a fost mutat pe aceeasi functie la SRI Vrancea. Potrivit unor surse, in locul sau a fost adus la cârma SRI Bacau seful de la Neamt, colonelul Bogdan Mindrila.
Doar 11 bacauani au mai ramas in cursa pentru admiterea la INM
Din cei aproape 90 de bacauani, care s-au inscris la concursul de admitere la Institutul National al Magistraturii, dupa doua probe doar 11 au mai ramas in cursa. Acestia mai au un ultim hop, in perioada 22-30 septembrie când se va desfasura interviul final. La debutul acestui concurs s-au inscris in total, la nivelul intregii tari, pe cele 200 de locuri libere, peste 3.600 de candidati. Acum au mai ramas doar 387 de candidati. Tinerii vor sa intre in magistratura unde li se asigura un loc de munca sigur si un salariu mai mult decât decent. Dupa primul an de studii, cursantii vor opta, in ordinea mediilor si in raport cu numarul de posturi, pentru functia de procuror sau pentru cea de judecator. Rezultatele finale se vor afla abia pe data de 2 octombrie.
Cum s-a spulberat „cel mai mare buget din istoria Bacaului”
Mitul fondurilor europene
In ianuarie, la votarea bugetului local pe 2012, conducerea municipalitatii bacauane anunta ca se afla in fata unui moment de proportii cvasi-istorice: aprobarea celui mai mare buget din istoria orasului. Prezentat in culorile traditionale ale PNL, galben si albastru, documentul afisa cifre nerealiste, culminând cu halucinanta valoare totala a bugetului – aproape 700 milioane lei (!). Bagate de-a valma in buget, fonduri europene de zeci de milioane de euro au intârziat sa „curga” inspre municipiul Bacau.
Dupa nici jumatate de an, edilii au ajuns sa se contrazica singuri. Intr-un raspuns oficial remis unei banci, administratorul public al municipiului si-a dat arama pe fata, recunoscând practic ca indicatorii bugetari avansati la inceputul lui 2012 sunt complet nerealisti. Cum a prostit conducerea Primariei Bacau un oras intreg, defilând cu pielea ursului din padure, in rândurile care urmeaza.
Cel mai mare buget din istoria municipiului Bacau, anuntat cu surle si trâmbite in ianuarie 2012 chiar de primarul Romeo Stavarache, a ramas doar pe hârtie. La inceputul anului, conducerea municipalitatii dezvaluia, in cadrul sedintei CL de aprobare a bugetului local, ca in pofida crizei economice generalizate, laptele si mierea vor curge pe strazile orasului.
Bugetul fusese estimat de edili la aproape 700 milioane lei, peste 67 la suta din suma fiind directionata – conform declaratiilor de la acea data – catre investitii. O treime din buget avea menirea de a asigura functionarea structurilor din subordinea administrativa a municipalitatii.
Cum arata la fata fictiunea
Prezentat in culorile traditionale ale PNL, galben si albastru, bugetul pe 2012 al Bacaului abunda de „brasoave electorale”.
La capitolul proiecte europene, Stavarache & co. au ingramadit, la intâmplare, diferite „tentative” de proiecte, unele dintre ele anulate intre timp sau a caror finantare a fost intrerupta.
Modernizarea Insulei de Agrement figura cu 17,5 milioane lei, reabilitarea retelelor termice secundare si construirea grupului 2 cogenerare de la CET apareau cu peste 240 milioane lei. Tot la capitolul fonduri europene au fost „introduse” sumele privitoare la finantarea unor proiecte inca neincepute, cum ar fi reabilitarea pasajului Letea (5 milioane lei), modernizarea caminului de batrâni (4 milioane lei), reabilitarea infrastructura urbana (30 milioane lei) etc. Tot bugetul pare sa fi fost construit doar pentru a servi intereselor electorale de moment ale edililor bacauani.
Baliverne cu fondurile UE
Potrivit bugetului, numai in 2012 Bacaul ar fi trebuit sa beneficieze de fonduri europene in cuantum de aproximativ 365 milioane lei, o suma incredibila pentru un oras din cea mai saraca regiune a Uniunii. Alaturi de suma afectata investitiilor din bugetul local (64 milioane lei), fondurile europene, precum si un „eteric” excedent bugetar din 2011, duceau nivelul bugetului de investitii pe 2012 la 467 milioane lei!
„Este cel mai mare buget pe care l-a avut vreodata municipiul Bacau (…) Ca si pâna acum, am construit un buget axat pe investitii (…) Acest lucru va conduce la crearea de noi locuri de munca si la cresterea calitatii vietii in municipiul Bacau”, afirma Stavarache – triumfalist – in ianuarie 2012.
Reluate, pe larg, in ziarul de casa, argumentele cu privire la investitiile pe baza de fonduri UE atestau ca „fondurile europene vor asigura si in acest an dezvoltarea orasului”.
Bancile au descoperit fabulatia din administratia bacauana
Au bugetat venituri de 524 milioane lei
Au realizat venituri de 177,5 milioane lei
Lipsa fondurilor guvernamentale, care sa fie dirijate spre Bacau, dar si situatia economica precara a orasului au determinat municipalitatea sa recurga la un nou imprumut bancar pentru finantarea celor mai importante proiecte in derulare. Concomitent, mai multe controale ale autoritatilor de resort au evidentiat nereguli grave in gestionarea fondurilor europene, indeosebi in cadrul programului de retehnologizare a sistemului de termoficare. Doar la acest capitol, administratia Stavarache bugetase in ianuarie 2012 suma de 250 milioane lei (evidentiata ca proiect cu fonduri europene). Primaria a facut, intre timp, mai multe cheltuieli de zeci de milioane lei, insa finantarea cu fonduri UE a fost blocata la nivel national.
Entitatile bancare participante la licitatia pentru imprumutul de 60 milioane lei pe care intentioneaza sa-l contracteze Primaria au descoperit anomaliile bugetare din Bacau. In cadrul unei cereri de clarificari, un potential ofertant a semnalat disproportia dintre veniturile bugetate de edili si cele realizate in „practica”. Diferenta este de la cer la pamânt.
„Cum se explica nerealizarea veniturilor: venituri executate in suma de 177,5 milioane RON in comparatie cu veniturile bugetate in suma de 524 milioane RON pentru primul trimestru din 2012?”, au intrebat bancile.
Raspunsul Primariei Bacau, semnat de administratorul public Leonard Padureanu, evidentiaza faptul ca municipalitatea n-a primit peste 178 milioane lei din partea statului, ca subventii pentru sustinerea proiectelor de postaderare, dar si alte 97,5 milioane lei bani neprimiti din fondul de coeziune. La aceste sume se adauga, conform edililor, alte 77,5 milioane lei suma neprimita de la Fondul European de Dezvoltare Regionala.
In clarificarile remise bancilor, datând 17 septembrie 2012, edilii au recunoscut – negru pe alb – ca intre cifrele bugetate la inceputul anului si realitatea economico-administrativa din toamna nu este nici cea mai mica legatura. „Mentionam totusi ca prevederile bugetare se mentin, iar aceste sume se estimeaza ca se vor incasa in perioada urmatoare”, a precizat Padureanu in raspunsul dat bancilor.
Cum se poate administra prin minciuna?
La inceputul lui februarie 2012, Desteptarea publica o analiza in care denunta „mitologia” bugetara proferata de conducerea Primariei Bacau, in perspectiva alegerilor locale. Intitulat „Bugetul Bacaului, fictiune electorala”, materialul evidentia lipsa de realism a bugetului proiectat de administratia Stavarache, anuntat ca cel mai mare din istoria orasului. Finantarea salii polivalente din cartierul CFR, dar si costisitorul proiect al Spitalului Municipal au tinut capul de afis al agendei municipalitatii bacauane. Sume incredibile au fost dirijate catre sectiuni altadata neglijate, cum ar fi cultura-culte, dar si „spatii verzi si recreere”. Pe final de an, Bacaul culege „roadele” bugetului electoral proiectat, in ianuarie, de edili.
Liceele tind sa ramana fara elevi
Incotro se indreapta invatamântul bacauan?
Situatie fara precedent in unele colegii bacauane, in special cele tehnice. Multe dintre ele au ramas cu zeci de locuri libere si au desfiintat clase, fata de planificarea de la inceput de an, pe fondul numarului scazut de elevi. La admiterea din vara, dupa cele trei etape de repartizare computerizata a absolventilor de gimnaziu, colegii precum „Letea”, „Henri Coanda”, „N.V. Karpen” sau „Dumitru Mangeron” nu au reusit sa completeze toate clasele. Lipsa de perspectiva, o economie a Bacaului precara sau chiar saracia sunt doar câteva cauze care au dus la aceasta realitate. O realitate din ce in ce mai ingrijoratoare.
Pe o analiza efectuata de Inspectoratul Scolar, in intreg sistemul de invatamânt din Bacau au mai ramas 1.021 locuri neocupate in colegiile si liceele din intreg judetul, pe clasele a IX-a. Dupa trei etape de repartizare a absolventilor de gimnaziu catre invatamântul liceal, mai multe unitati de invatamânt au ramas cu zeci de clase neocupate. Din acest motiv s-a ajuns la restrângeri de activitate didactica, la comasari de clase. In Bacau, sunt afectate de aceasta situatie in special colegiile tehnice – Colegiul Tehnic „Anghel Saligny” (140 locuri), Colegiul „Henri Coanda” (61 locuri), Colegiul Tehnic „Dumitru Mangeron” (134 locuri), Colegiul Tehnic „Letea” (55 locuri) sau Colegiul Tehnic de Comunicatii „N.V. Karpen” (134 locuri).
Cu 2.000 de elevi mai putin
Specializari precum Mecanica, Electric, Industrie alimentara, Electronica – automatizari si chiar Turism si alimentatie sunt printre cele care nu mai au cautare. Situatia este cu atât mai grea, mai ales ca de doi ani sistemul de invatamânt functioneaza prin finantarea per elev. Or, in lipsa multor elevi, aceste licee risca sa-si inchisa portile sau sa-si reduca de la an la an din activitatea didactica. Deja la „Anghel Saligny”si la „Henri Coanda” s-a renuntat la o catedra de Limba si literatura româna. Directorii colegiilor spera sa nu ajunga in situatia de a desfiinta si specializari, desi, tot ei o recunosc, in fiecare an, populatia scolara este in scadere continua. Iar statisticile o confirma: daca anul trecut in clasa a IX-a intrau in jur de 7.600 de elevi, acum abia daca au fost 5.500.
Pentru cine calificam elevi?
Conform unor prevederi mai vechi, in fiecare an de invatamânt, Inspectoratul Scolar Judetean Bacau elaboreaza planul local de actiuni pentru invatamântul profesional si tehnic, care se coreleaza, cel putin pe hârtie, cu dezvoltarea economica a judetului, ocuparea fortei de munca, cerintele pietei muncii si demografia zonei. In functie de acest plan, elevii sunt astfel calificati in diferite meserii, insa la absolvire nu-si gasesc locul si pe piata locala a muncii. Sunt deja unitati scolare care au renuntat la calificarile mai putin cautate pe piata muncii (sudor, mecanic, fabricarea produselor din lemn si chiar confectioneri imbracaminte) in favoarea claselor din domeniile comert, economic si industrie alimentara, dar care si acestea incep sa nu mai aiba cautare. „Motivul este acela ca salariile oferite si conditiile de pe piata locala a muncii nu mai sunt atractive. Degeaba scoatem noi specialisti in domeniul Electric sau pe Electronica automatizari daca agentii economici nu ii si angajeaza”, a precizat directorul CTC „N.V. Karpen”, prof. Remus Cazacu. Mai mult, s-a observat in ultimii 3-4 ani ca unele colegii tehnice si-au propus initial clase din domeniul Constructii, instalatii si lucrari publice, sau Prelucrarea lemnului, de exemplu, dar nu au reusit sa-si realizeze planul de scolarizare, cum este cazul CT „A. Saligny”. Foarte bine sunt inserati pe piata muncii absolventii din specializarile comert (comerciant vânzator), alimentatie publica si turism (ospatar, chelner, bucatar) si industrie alimentara (bucatar, patiser). Dar atât. Tocmai de aceea unele colegii cu traditie din acest punct de vedere si-au propus noi calificari pe profile tehnice (tehnician electronist, tehnician electrotehnist, tehnician in instalatii electrice, tehnician operator tehnica de calcul si tehnician in transporturi) si resurse (tehnician ecolog si protectia calitatii mediului, tehnician analize produse alimentare) care atrag spre invatamântul superior peste 75 la suta dintre absolventi.
In tarile europene e altfel
In toate tarile europene sunt servicii de consiliere a tinerilor (consilierul de cariera sau cel de orientare), prin care orice copil este testat riguros in privinta alegerii meseriei. Din momentul in care elevul porneste pe o anumita ruta profesionala nu mai are sanse de a merge pe ruta teoretica. Apoi, dupa absolvire, poate urma studii superioare, dar numai pe ruta pentru care a primit certificatul. In Franta, invatamântul agricol depinde numai de Ministerul Agriculturii care formeaza tinerii inca din scoli, ii angajeaza in domeniu si apoi ii specializeaza permanent. In tari precum Germania, Suedia, Anglia, chiar si Polonia, exista institutii si agentii specializate care prognozeaza schimbarile de pe piata muncii si in paralel pregatesc forta de munca in functie de aceste studii.
„Din pacate s-au epuizat toate etapele de repartizare a acestor absolventi si, implicit, de ocupare a acestor locuri in acest an scolar 2012-2013. Transferuri se mai pot efectua abia in vacanta intersemestriala din iarna.”
prof. Camelia Stamate, inspector scolar general adjunct
„Speram sa mai vina elevi pe parcursul anului. Explicatii inca nu avem pe ce s-a intâmplat in acest an. O sa ajungem sa desfiintam clase, sa desfiintam catedre. Speram sa nu fim nevoiti sa desfiintam si specializari.”
prof. Costel Catalin Gargaun
Munitie detonata in Lunca Siretului
Zeci de kilograme de munitie au fost detonate miercuri dimineata de o echipa pirotehnica a Inspectoratului pentru Situatii de Urgenta Bacau. Poligonul “Lunca Siretului” din comuna Saucesti a fost locul in care proiectilele explozive de diferite dimensiuni au fost distruse. Munitia ramasa neexplodata a fost gasita in perioada iunie-septembrie 2012, in diferite zone ale judetului Bacau. “Pentru distrugerea munitiei – un cartus calibru 13,2 mm, o grenada de mâna defensiva, o grenada de mâna antitanc, doua corpuri grenade de mâna defensive fara focos si încarcatura, o lovitura de artilerie cu bomba exploziva calibru 82 mm, un proiectil exploziv calibru 30 mm, două proiectile explozive calibru 75 mm, cinci proiectile explozive calibru 76 mm, 33 proiectile explozive calibru 100 mm, un proiectil exploziv calibru 122 mm, patru proiectile explozive calibru 150 mm, au fost utilizate aproximativ 40 kg de trinitrotoluen, precum si alte mijloace pirotehnice”, a precizat lt. Andrei Grecu, purtator de cuvânt al ISU Bacau. Ultima actiune de acest fel a avut loc pe 22 iunie 2012. Misiunile de asanare a teritoriului de munitia ramasa neexplodata din timpul conflagratiilor s-au desfasurat în municipiul Bacau, municipiul Onesti, orasul Tg. Ocna, orasul Slanic Moldova si comunele Stefan cel Mare, Saucesti, Orbeni, Margineni, Sascut, Manastirea Casin, Oituz si Brusturoasa.
Un bucurestean a rupt un stâlp la Balcescu
Accidentul s-a petrecut, ieri dupa amiaza, pe drumul european 85, in localitatea Nicolae Balcescu. Un barbat de 62 de ani, din Bucuresti, din cauza oboselii la volan a pierdut controlul asupra masinii si a ajuns pe contrasens unde s-a izbit de un stâlp de electricitate, pe care l-a rupt. In urma impactului, atât el cât si pasagera au suferit leziuni si au fost transportati la spital pentru a primit ingrijiri de la medici. Politistii de la Circulatie au ajuns la fata locului unde au facut masuratori si au inceput o ancheta. Cel mai probabil, soferul va trebui sa plateasca si stâlpul pe care l-a distrus.
